Gammelstad Rul Lulea a reprezentat o cale de transport ntre regiunile montane i Golful Botnic.

Satele s-au dezvoltat aici ncepnd cu secolul XIII, pentru ca n secolul XI s! se construiasc! "iserica de la Gammelstad. #!rimea sa neo"inuit! precum i decora$iunile cu caracter laic demonstreaz! prosperitatea regiunii, "azat! pe comer$ul cu "l!nuri i pete din Laponia, dar i importan$a sa politic! i religioas!. %ezarea devine un loc de ntlnire pentr trei grupuri& comercian$ii din regiunile costiere ale golfului Botnic, fermierii locali i popula$ia Sami din regiunile interioare. 'intre acestea, grupul fermierilor era cel mai "ine reprezentat, e(istnd )* de aez!ri i peste )++ de ferme la mi,locul sec. X I. - structur! social! aparte s-a dezvoltat n ,urul "isericii, influen$at! de doi factori . comer$ul i pelerina,ul dinspre satele aflate n apropiere i nu numai. /ncepnd cu sec X II locul unde se afla "iserica i pia$a 0n imediata apropiere a "isericii1 s-a transformat ntr-un ora "iseric!, cu locuin$e din lemn i gra,duri, care g!zduiau pelerinii ce veneau la sfritul s!pt!mnii la "iseric! sau la diversele festivaluri. %cest tip de aezare se consider! c! s-au dezvoltat din cteva surse& spa$iile de cazare pentru negustorii ocazionali, gra,durile construite n imediata apropiere a "isericii i o"liga$a legal! de a participa la slu,"ele religioase de duminic!, regul! impus! tuturor celor *2 de orae-"iseric! din nordul Suediei. /n acelai timp oraul comercial s-a dezvoltat pe mai multe direc$ii formale, ca un cartier de fapt, n 2342, ca parte integrant! a unei politici de regularizare a comer$ului. La acest moment ma,oritatea comercian$ilor erau locuitori ai oraului. La sfritul perioadei cunoscut! drept #ica Glacia$ie, s-a nregistrat a"andonul vec5iului port i relocarea centrului comercial mai aproape de mare, la mi,locul sec. X II. 6oua aezare a luat denumirea Lulea i a fost cunoscut! ca fiind oraul nou 067sten1 n timp ce loca$ia ini$ial!, vec5iul ora, a fost redenumit Gammelstad. Gammelstad a r!mas neatins de industrializarea regiunii, la sfritul sec. XIX, proces posi"il datorit! introducerii c!ii ferate dinspre sud. %pari$ia automo"ilului su"liniaz! dispari$ia gradual! a fostelor structuri 0gra,duri1 din vec5iul ora. /n ciuda reamplas!rii aez!rii la Lulea, oraul-"iseric! i-a p!strat planul, pentru c! presiunea asupra sa a fost foarte mic!. %stfel locuin$ele care s-au construit n sec. XX, ca parte integrant! a cartierelor din Lulea, se afl! n e(teriorul acestei loca$ii ini$iale, f!cnd posi"il! astfel, p!strarea identit!$ii culturale.