EXPLICATIE

Aceasta versiune a cartzii este scrisa in intregime cu caractere ASCII. Totushi, eliminarea diacriticelor poate sa creeze am iguitatzi. Asha cum de!a atzi o servat, diacriticele se inlocuiesc cu nishte caractere speciale. Ast"el, #s$ cu coditza se inlocuieshte cu #sh$ iar #t$ cu coditza se inlocuieshte cu #tz$. Pentru #i$ cu caciula se "oloseshte #i$ iar pentru #a$ cu caciula se "oloseshte #a$, asha cum de!a atzi o servat.

Totusi, sunt putine cazuri cind eliminarea diacriticelor poate sa creeze am iguitati. %in cauza aceasta, acest te&t va "olosi notatia speciala de mai sus numai si numai in situatiile in care ar putea sa apara am iguitati. Ast"el, nu vom scrie #invatzamint$ deoarece scrierea #invatamint$ nu creaza am iguitati dar vom scrie #casa$ sau #casa$ in "unctie de articolul hotarit'nehotarit cerut de sensul "razei. Aceasta carte se adreseaza numai celor care percep realitatea e&terna pe aza de logica. Acesti cititori vor avea tendinta naturala sa accepte eliminarea diacriticelor din scriere. In (ermania e&ista de!a o "orma o"iciala de scriere a lim ii numai cu caractere ASCII si care a "ost impusa de guvern cu toate protestele populatiei. Poate ar tre ui ca aceasta pro lema sa "ie pusa, in mod serios, si la noi. Aici este deci o propunere. Pentru cei care nu agreeaza aceasta scriere, e&ista si o versiune )*+ a cartii, cu diacritice. %orin Teodor ,-ISA

C.EIE./L, - E0I(,A %ESCI1.ATA %orin Teodor ,-ISA moisa2zappmo ile.ro

ATE0TI-0A.E Aceasta carte contine un model sim olic asociat "unctiilor de aza ale creierului.

/n model sim olic este un model azat in e&clusivitate pe logica. In consecinta, cartea nu este recomandata persoanelor care au tendinta de a intelege realitatea e&terna pe aza de imaginatie. Cartea poate "i inteleasa cel mai usor de persoane intre 34 si 45 de ani, cu inclinatii speciale pentru stiintele e&acte. %e asemenea, cartea este recomandata persoanelor care lucreaza de!a in domeniile stiintelor e&acte 6matematicieni, "izicieni, ingineri, etc.7.

C/P.I0S Introducere 4 1unctiile de aza ale creierului 8 Termeni "undamentali 8 %e"initiile asociate termenilor "undamentali 8 Celula "unctionala "undamentala de hard9are : Pro leme de principiu 33 E&empli"icarea detaliata a constructiei de modele ,;<,;=, 3> Creierul uman 6introducere7 3? Creierul uman "ata de creierul animal 3:

Creierul uman@ evolutie sau interventie e&terna 45 %e"iciente de proiectare ale creierului 4> Structura creierului@ modelul PS, 4? Structura creierului@ "acilitati "unctionale si tipuri de modele 4: 1enomene paranormale >4 Creierul uman normal >> .ezumatul "acilitatlor "unctionale ale unui creier >? 1acilitati "unctionale de ordinul 4 >: Personalitatea 6la oameni7 >+ Constiinta 6 la oameni7 85 .ezumat@ dictionar de modele 8> E&emple, Teste, Aplicatii 6ETA7 8? ETA 3@ ,odel 8? ETA 4@ Adevar, realitate, comunicatie 8+ ETA >@ Pro leme "undamentale asociate cunoasterii stiinti"ice 8* ETA 8@ Lim a de comunicatie generala 6(CL, (eneral Communication Language7, %ictionar ?3 ETA ?@ ,odelul 0/L ?+ ETA :@ Timpul ?A ETA +@ ,uzica ?* ETA A@ Cinematogra"ul :4 ETA *@ 1undamentalismele lumii in care traim :> ETA 35@ Terorismul :8 ETA 33@ Pro lemele de evolutie ale creierului omenesc :: ETA 34@ Sarpele cu clopotei :+ ETA 3>@ Principalele oli psihice@ paranoia si schizo"renia :A ETA 38@ Sinuciderea +4 ETA 3?@ Teste de normalitate +> ETA 3:@ Bisele +8 ETA 3+@ Istoria evolutiei speciei umane con"orm cu ,%T +: ETA 3A@ -rganizarea societatii omenesti A8 ETA 3*@ Comple&ul schizo"renico;paranoic 6XSPC7 A? ETA 45@ Paranoia indusa 6XIP7 si comple&ul paranoico;schizo"renic 6XPSC7 A: ETA 43@ %izarmonii in "unctionarea creierului A+ ETA 44@ ,esa! su liminale A+ ETA 4>@ Cum "unctioneaza o stiinta e&acta AA ETA 48@ ,ica si marea schizo"renie *5 ETA 4?@ %emonstratie directa asupra "unctiei de creare de modele imagine *+ ETA 4:@ Citiva parametrii de aza ai creierului in vederea masurarii per"ormantelor *A ETA 4+@ Animalele 355 ETA 4A@ -peratii e&trem de complicate pe modele imagine 6mersul, sariturile, cataratul in copaci7 la oameni 358 ETA 4*@ Creierul evolueaza su ochii nostri 35: ETA >5@ E"ecte negative de principiu asociate cu "unctionarea creierului 35+ ETA >3@ Poporul roman 35* ETA >4@ ,asoneria 33> ETA >>@ Pro leme asociate scenelor "ilmate 33: ETA >8@ Perspectiva optica si calitatea constructiei de modele imagine 33+ ETA >?@ /neori agresivitatea poate sa com ata schizo"renia de tip XS3 33+ ETA >:@ Se&ul 33* ETA >+@ Corpul intern 345 ETA >A@ Spiritul european 343 Post"ata 34+ Ci liogra"ie 3>5

I0T.-%/CE.E Aceasta carte contine teoria mea originala, numita ,%T 6,odeling %evices TheorD7, asupra "unctiilor hard9are de aza ale unui creier 6animal sau uman7.

1iind o teorie stiinti"ica, ea este de "apt un model sim olic. -rice model sim olic tre uie sa contina un numar "oarte limitat de termeni "undamentali si un numar "oarte limitat de relatii "undamentale intre termenii "undamentali. Pentru termenii "undamentali si numai pentru ei, se acceptaE de"initii azate pe descrieri. Toti ceilalti termeni sunt generati de model, odata cu de"initiile lor, prin operatii logico;matematice. Acestea sunt caracteristicile "undamentale ale oricarei teorii stiinti"ice. Teoria prezentata urmeaza aceste reguli de aza. Aceasta teorie se a"laE in totala opozitie cu toate stiintele actuale care studiaza "unctionarea creierului si care stiinte nu se azeaza pe un singur model sim olic. In acest "el, aceasta teorie descali"icaE din start tot ce s;a creat in ultimele citeva sute de ani in domenii cum ar "i psihologia, psihiatria, gnoseologia, epistemologia, stiintele comportamentelor animalelor, partial stiintele sociale si alte domenii cone&e. Aceasta incercare de revolutie totala este necesara si !usti"icata de urmatoarea situatie, care situaDie e&istaE independent de e&istenta sau nu a teoriei mele. In psihologie, de e&emplu, se "olosesc o serie de termeni 6constiinta, realitate, adevar, perceptii, emotii, etc.7 care nu au de"initii universal acceptate. In "apt, "iecare psiholog are propriile variante de de"initii descriptive asupra tuturor termenilor "olositi de el. Psihologia nu este o stiinta e&acta, lucru universal acceptat. Atunci cind va aparea o stiinta e&acta care sa acopere si domeniul psihologiei, atunci tot ce s;a scris de!a in psihologie tre uie a andonat sau rescris in aza acelei teorii stinti"ice. Intr;o stiinta e&acta cum ar "i ,ecanica lui 0e9ton, toti termenii "olositi au e&act aceleasi de"initii pentru oricine, oriunde si oricind, "ara nici o modi"icare de apro&imativ >85 de ani de cind au "ost creati. %e e&emplu, termenul FvitezaF are o de"initie generata de modelul sim olic. Acesta de"initie este vGs't 6se imparte spatiul la timp7. Termenul FvitezaF nu este deci introdus prin descriere. Sa presupunem acum ca cineva a creat sau va crea un model sim olic "undamental 6o stiinta e&acta7 care e&plicaE "unctionarea creierului in mod accepta il. Prima consecinta a aparitiei acestui model este ca a solut toti termenii "olositi in domeniile acoperite de acel model, vor "i de"initi pe aza modelului. .ezultatul este cel care a "ost enuntat mai sus si anume, tot ce s;a scris in ultimii citeva sute de ani in asa zisele stiinte asociate creierului, va tre ui a andonat sau rescris. Indi"erent daca teoria prezentata in aceasta carte va "i sau nu acceptata, mai repede sau mai tirziu, tot va aparea un model sim olic "undamental care sa e&plice "unctionarea creierului si deci, mai repede sau mai tirziu, tot se va intimpla aceasta revolutie. Aici apare insa o pro lema suplimentara. Pseudo;stiintele actuale asociate creierului sunt sustinute de o puternica structura academica si cu caracter aplicativ'lucrativ. -amenii care sustin aceasta structura nu au cum sa accepte nici o teorie azata pe un singur model sim olic, deoarece asta inseamnaE sa ia totul de la zero. Consecinta este "aptul ca, chiar daca ar aparea un model sim olic "undamental Fa solut corect F, opozitia care ar aparea ar "i enorma. 0u;mi creez nici o iluzie ca cineva care de!a lucreaza in domeniile acestor pseudo;stiinte va accepta sau chiar va lua in considerare aceasta teorie sau oricare alta de acest "el. Cazat pe e&perienta de peste 35 ani de cind e&istaE aceasta teorie, ea a avut succes la persoanele care lucreaza de!a in domeniul stiintelor e&acte 6matematicieni, "izicieni,..7 dar si la tinerii intre 34 si 45 de ani. ,ai precis, la tinerii care nu sunt inca remorcati de sistemul social;economic actual. /n

student care a primit de!a o tema de lucrare de diploma, va tre ui sa urmeze linia trasata de pro"esorii lui. El nu are cum sa;si riste viitorul aventurindu;se intr; un domeniu neinteles de pro"esorii lui. Sa vedem ce o"era aceasta teorie. In primul rind, "iind un model sim olic, ea este azata pe logica. Ea da de"initii e&trem de precise si neinterpreta ile tuturor termenilor "olositi in asociatie cu "unctionarea creierului. Teoria e&plicaE principiul de "unctionare al creierului, animal sau uman, pina la a "i in stare sa "aca un proiect logic "unctional, adica un proiect de dispozitiv logic, care poate sintetiza "unctiile de aza ale creierului animal sau uman. %e "apt, creierul este tratat ca un produs tehnologic. Ast"el, se de"inesc cerintele "undamentale dar si de"icientele "undamentale de proiectare. Sunt e&plicate pro lemele si solutiile legate de implementarea tehnologica a creierului, in multiplele lui variante. Teoria sugereaza "aptul ca proiectantul, in decursul zecilor de milenii, a "acut mai multe variante tehnologice care se pot recunoaste in realitatea e&terna. Se analizeaza daca prin evolutie se poate trece sau nu, de la un creier de animal la un creier de om. Sunt tratate si pro lemele de proiectare sau tehnologice, cunoscute su de de"iciente' oli psihice 6in "orme patologice sau nu7. denumirea

Teoria trateaza intr;un mod stiinti"ic si asa zisele "enomene paranormale si sugereaza metode pentru dezvoltarea a ilitatilor in acest domeniu. Cartea are doua parti. Prima prezinta teoria generala impreuna cu citeva aplicatii considerate mai importante. In a doua parte sunt prezentate mai detaliat, un numar de e&emple, teste si aplicatii, care sa sustina intelegerea teoriei generale. %in cauza ca teoria, numita de mine ,%T 6,odeling;%evices TheorD7, a "ost scrisa initial in lim a engleza 6din 3**+ elemente ale ei se a"la pe )EC7, un mare numar de termeni sunt prescurtati "olosind terminologia engleza. Elementele de aza ale teoriei au aparut %e atunci teoria a "ost per"ectionata si In anul 455> o versiune "oarte apropiata Cosmos din Si iu. Aceasta versiune poate adaugita a cartii din 455>. 1/0CTIILE %E CA=A ALE C.EIE./L/I .E=/,AT Teoria, numita de mine ,%T 6,odeling;%evices TheorD7, consideraE ca "unctiile "undamentale de hard9are ale oricarui creier, animal sau uman, sunt constructia si operarea de modele imagine 6analogice7, asociate realitatii e&terne. In acest cadru, numai pentru creierul uman, e&istaE "acilitatea aditionala de a construi si opera modele sim olice. cam in 3**> si prima "orma scrisa in 3**?. dezvoltata si procesul continua. de aceasta a "ost pu licata la editura "i considerata ca o editie im unatatita si

TE.,E0I 1/0%A,E0TALI ,odel imagine 6sau model analogic7, model sim olic, simulare pe model, in"ormatie, adevar, realitate, realitate de intrare 6I.7, realitate e&terna, imagine, armonie, logica, lim a de comunicatie generala 6(.C.L.7, lim a!ul logico;matematic.

%E1I0ITIILE AS-CIATE TE.,E0IL-. 1/0%A,E0TALI

Aceasta teorie este un model sim olic. /n model sim olic contine un numar "oarte limitat de termeni "undamentali pentru care se acceptaE de"initii descriptive. de"initie descriptiva este, in general, imprecisa. ,otivul principal este ca ea "oloseste cuvinte care la rindul lor ar tre ui de"inite. Cuvintele care se "olosesc in de"inirea cuvintelor "olosite in de"initia principala ar tre ui la rindul lor sa "ie de"inite. Acest proces pare "ara s"irsit. In stiintele e&acte se accepta de"initii descriptive numai pentru un numar "oarte limitat de termeni, numiti termeni "undamentali. %e e&emplu, in modelul sim olic numit F,ecanica lui 0e9tonF, termenii "undamentali sunt masa, spatiul si timpul. 0ici unul din acesti termeni nu are de"initie normala 6generata de modelul sim olic7. Ei se introduc prin descriere. -data ce termenii "undamentali au "ost introdusi prin descriere, a solut toti ceilalti termeni tre uie sa ai a de"initii normale, generate de model, prin operatii logico;matematice cu termenii de!a de"initi. Aceasta este metoda "olosita in orice stiinta e&acta si aceasta este deci metoda "olosita si in constructia teoriei ,%T asupra "unctiilor de aza ale creierului. Bom vedea in continuare de"initiile termenilor "olositi de teoria ,%T. ,odel@ acesta este un termen "olosit pe scara "oarte larga in stiinta si tehnologie. Teoria acceptaE de"initia din aceste domenii. Prin model se intelege o colectie de elemente si de relatii intre elemente. Elementele pot "i de orice "el 6o iecte "izice, reprezentarile lor su "orma de desene sau sim oluri matematice de orice "el, orice "el de reprezentari in"ormationale, etc.7. Elementele au o serie de proprietati care tre uie speci"icate intr;o "orma implicita sau e&plicita. Intre elemente e&istaE citeva relatii "undamentale care tre uie de asemenea sa "ie date. /n model imagine 6sau model analogic7 contine un numar nespeci"icat de elemente si o colectie nespeci"icata de relatii intre elemente. /n model imagine 6analogic7 poate "i doar FdatF, ca un intreg, "ara a putea e&plicita elementele si relatiile intre elemente decit intr;un mod "oarte apro&imativ. E&emple de modele imagine@ hartile, machetele de orice "el, un asam lu de machete com inate cu orice alte elemente materiale 6apa, aer etc.7, precum si orice reprezentare de acest "el, in orice "orma in"ormationala. /n model sim olic "oloseste ca elemente litere, ci"re sau cuvinte. .elatiile intre elemente sunt de natura logico;matematica. Cel mai important model sim olic este lim a de comunicatie generala 6(eneral Communication Language, (CL7. Elementele sunt, in principal, su stantivele iar relatiile intre elemente sunt, in general, ver ele. - servatie@ (CL nu este un model propriuzis. (CL inseamna elemente 6in principal su stantivele7 si relatii intre elemente 6in principal ver ele7. Cu (CL se pot construi modele sim olice cu a!utorul acestor elemente si relatii. Ast"el, orice propozitie este un model sim olic. Totusi, pentru a nu complica e&punerea, peste tot in aceasta teorie, (CL este considerat, prin e&tensie, ca "iind model sim olic. -data ce un model este dat, pe el se pot "ace simulari de evolutie. Pentru aceasta, in model se "ace o modi"icare. In urma acestei modi"icari, intreg modelul va su"eri o serie de modi"icari, din cauza ca toate elementele sunt legate intre ele. Acest proces se numeste simulare pe model.

-rice in"ormatie, implicita sau e&plicita, o tinuta prin simulare pe model, se numeste adevar. -rice adevar tre uie deci sa "ie asociat cu modelul care l;a generat. Aceasta este de"initia termenului FadevarF in aceasta teorie. Totalitatea adevarurilor care sunt sau ar putea "i generate, in mod implicit sau e&plicit, de un model dat, prin simulare pe model, se numeste FrealitateaF asociata acelui model. Aceasta este de"initia termenului FrealitateF in aceasta teorie. Si aici se vede ca inainte de a prezenta realitatea tre uie sa declaram modelul. Am "olosit aici termenul Fin"ormatieF. El nu are de"initie normala, "iind un termen "undamental. Teoria acceptaE de"initia descriptiva din (CL si din stiintele e&acte. - servatie@ in legatura cu termenul Fin"ormatieF, ceva este declarat ca "iind Fin"ormatieF numai dupa ce acel FcevaF este prelucrat, cumva, de un dispozitiv de prelevare si prelucrare a in"ormatiei. Totusi, pina la clari"icarea acestei pro leme, e&terioara teoriei, vom percepe termenul Fin"ormatieF in modul in care o "acem curent, pe aza de intuitie. -ricum, acest termen "undamental nu pune, in general, pro leme. Se vor mai introduce doi termeni noi@ FarmoniaF si FlogicaF. Am aratat ca odata ce un model este dat, pe acest model se pot "ace simulari pentru a vedea posi ilele evolutii ale acestui model. Pentru simulare, se modi"ica sau se adauga'elimina un element sau o relatie. ,odelul va intra intr;o stare tranzitorie de insta ilitate. Pentru un model imagine 6analogic7 evolutia spre sta ilitate se azeaza pe legile armoniei. /n model imagine are tendinta de a redeveni armonic in urma unei pertur atii. %aca se "ace o pertur atie pe un model sim olic, modelul sim olic va redeveni sta il in aza legilor logicii. Intrucit unele situatii din realitatea e&terna se pot modela atit pe model imagine cit si pe model sim olic, e&istaE, uneori, o corespondenta intre armonie si logica. Aici avem, intr;o "orma implicita, o de"initie a logicii si a armoniei ca "iind metode de a asigura sta ilitatea unui model sim olic respectiv imagine. 0otiunea de Fde"initie implicitaF inseamna ca, desi nu stim sa e&plicitam ce este logica si armonia, stim sa recunoastem e"ectul lor intr;o structura de in"ormatii. Suntem acum in situatia de a prezenta "unctia "undamentala de hard9are a oricarui creier, "olosind termenii de!a de"initi. 1unctia de aza de hard9are a oricarui creier, uman sau animal, este de a construi modele imagine asociate realitatii e&terne si de a simula posi ilele evolutii ale modelului. Totalitatea in"ormatiilor care sunt sau ar putea "i generate de un ast"el de model, este realitatea asociata acelei realitati e&terne. Am "olosit aici un termen care nu au "ost inca de"init@ Frealitatea e&ternaF. Acest termen inseamnaE o Fsursa de in"ormatiiF care nu este localizata in structura de modele ale unui creier dat. Este important de speci"icat ca Frealitatea e&ternaF nu este o sursa de in"ormatii propriuzisa, dar o tratam ca si cind ar "i o sursa de in"ormatii, e&terioara structurii de modele 6vezi mai sus termenul Fin"ormatieF7. Principala cerinta de proiectare a creierului este de a construi modele ale realitatii e&terne si de a "ace predictii 6prin simulare pe model7 asupra evolutiei acelei realitati e&terne. Asa cum am spus, realitatea este totalitatea in"ormatiilor care sunt sau ar putea "i generate de un model asociat realitatii e&terne. Asta inseamna ca noi re"lectam realitatea e&terna prin realitatea generata de modelul asociat ei.

E&emplu@ in "ata aceleasi realitati asociata acestei realitati e&terne. realitatii si nu in aza realitatii este o inventie a creierului pentru

e&terne, "iecare om are propria realitate -amenii gindesc si actioneaza in aza e&terne. In ultima instanta, realitatea e&terna a;si e&plica structura sa de modele.

CEL/LA 1/0CTI-0ALA

1/0%A,E0TALA %E HA.%)A.E

Sa vedem acum celula hard9are "undamentala a oricarui creier 6animal sau uman7. Se presupune e&istenta unor modele imagine de tip ,, care sunt legate direct de organele de simt. Aceste modele "unctioneaza in legatura cu o colectie pree&istenta de modele concept de tip <,. E&emplu@ modele imagine de tip concept <,@ FciineF, FmasaF, etc. ,odelele , vor descoperi cit mai multe elemente in realitatea e&terna si vor incerca sa atri uie "iecarui element descoperit cite un model <,. -data ce o entitate a "ost asociata, preliminar, cu un <,, , va "ace o predictie azata si pe acel <,. %e e&emplu, daca unui element i;a "ost atri uit modelul FciineF, , va "ace o predictie asupra comportamentului unui ciine in acel model. Aceasta predictie este comparata cu in"ormatia o tinuta din realitatea e&terna. Aceasta in"ormatie o tinuta de , din realitatea e&terna se numeste Frealitatea de intrareF 6input realitD, I.7. S;a introdus deci un nou termen@ Frealitatea de intrareF sau I.. I. este in"ormatia o tinuta de un model din e&teriorul sau 6din realitatea e&terna sau de la alte modele7. I. este "olosita pentru a compara predictia modelului cu o re"erinta e&terna modelului 6nu neaparat din realitatea e&terna7. %aca acea predictie se veri"ica cu a!utorul lui I., se incearca alta predictie pentru a creste siguranta atri uirii corecte sau accepta ile. %aca una sau mai multe comparari dau rezultate negative, se va cauta alt model <, si procesul se repeta pina cind toate elementele descoperite vor "i integrate, in mod armonic, in model 6toate predictiile sunt compati ile cu datele de!a e&istente in model7. Aceasta este "unctia principala a modelelor de tip ,. Scopul "unctiei este constructia preliminara si rapida a unui model sta il asociat unei sectiuni a realitatii e&terne. E&emplu@ un model , interactioneaza cu o realitate e&terna. ,odelul , va "i o FmachetaF construita in"ormational prin analogie cu acea realitate e&terna. Totusi, intrucit ce se construieste este un model, acea FmachetaF este construita ast"el ca toate elementele sale sa se integreze in acea FmachetaF in mod armonic. Asta inseamna ca, prin simulare pe model, s;a veri"icat armonia 6sta ilitatea7 generala a modelului. Bom reveni pe larg asupra acestei pro leme. In"ormatiile generate de modelele , vor "i "olosite de alte modele, de tip =, care continua procesul de modelare a realitatii e&terne prin identi"icarea avansata a elementelor si corelarea predictiilor pe aza unor alte modele pree&istente, cu ataie lunga. Bom vedea acum modul de "olosire a in"ormatiilor generate de modelele de tip ,. Asa cum stim, e&ista un model imagine , care re"lecta preliminar realitatea e&terna, care "unctioneaza asa cum a "ost de!a descris mai sus. La descrierea modelelor ,, am vazut ca ele identi"ica elementele realitatii e&terne in aza unor modele <, pree&istente. %eci, pentru ca prima "unctie sa;si atinga o iectivele, alaturi de modelele , 6asociate organelor de simt7 tre uie sa e&iste o colectie ogata de modele de tip <,, in general, modele de tip concept, o tinute in decursul timpului, prin e&perienta. ,odelele ,, in general, se opresc la nivelul de identi"icare azat pe modele concept <,, de tip imagine.

E&emplu@ daca vedem un autocar plin cu persoane care merg undeva, modelele , ne transmit aceasta in"ormatie dar numai in urma unei prelucrari ulterioare, realizata de modelele =,, putem sa intelegem daca este vor a de o e&cursie sau de un transport normal de persoane. In consecinta, alaturi de modelele de tip <, 6cu ataie scurta7 "olosite de modelele ,, mai e&ista si modele =, cu ataie lunga. ,odelele =, sunt modelele principale prin care re"lectam realitatea e&terna.

%aca, de e&emplu, stam cu ochii inchisi, modelul , asociat ochilor nu transmite nimic. Totusi, unul sau mai multe modele de tip =, continua, in aza predictiilor, sa re"lecte realitatea e&terna. /nul sau mai multe modele de tip =, preiau in"ormatiile de la modelele , si continua procesul de modelare. Acest proces inseamna continuarea identi"icarii elementelor si corelarea oricarei in"ormatii ast"el o tinute cu in"ormatiile de!a e&istente in alte modelele =,. Procesul de modelare pe modele de tip , este a solut independent de procesele de modelare pe modele de tip =,. Asta inseamna ca in timp de modelele , se auto; actualizeaza continuu, unul sau mai multe modele de tip =, vor "olosi aceste in"ormatii pentru actualizarea lor si pentru a "ace predictii de evolutie ale realitatii e&terne, tot mai une. Sa "acem un rezumat preliminar, pina aici. Se presupune e&istenta unor modele imagine de tip ,, conectate direct la organele de simt disponi ile. Aceste modele au ca scop constructia de modele imagine preliminare ale realitatii e&terne. ,odelele , se auto;actualizeaza continuu in "unctie de realitatea e&terna. 0ivelul 4 de intelegere al realitatii e&terne se azeaza pe modele =, cu ataie lunga. ,odelele de tip =, acopera sectiuni importante din realitatea e&terna. Ast"el, avem modele =, asociate rudelor importante, cunoscutilor, casei si localitatii unde traim, pro"esiei, diverselor a ilitati personale, etc., etc.7. ,odelele =, cu ataie lunga sunt in general modele concept. Ele ne permit sa integram o in"ormatie generata de modelele , intr;un conte&t general. %e asemenea, modelele cu ataie lunga de tip =, permit sa prezicem si mai ine evolutia realitatii e&terne. E&emplu@ un model , ne transmite in"ormatia ca in "ata noastra se a"la un ciine. /n model =, se va activa automat si va o tine in"ormatii suplimentare legate de acel ciine, de la oricare alt model al creierului. Chiar daca acel ciine nu a mai "ost intilnit, un model =, poate sa "aca evaluari de comportament a rasei careia ii apartine acel ciine sau in "unctie de comportamentul lui asa cum este re"lectat de modelele , dar si in "unctie de alte modele =, e&istente. Pe nivelul 4 deci, modelele =, cu in"ormatiile date de modelele ,. Aici putem de!a sa dam constiinta. ataie lunga sunt in stare sa integreze

de"initiile a doi termeni "oarte importanti@ cunoasterea si

Cunoasterea este capacitatea de a prezice evolutia realitatii e&terne pe aza unei structuri de modele armonice'logice asociate acelei realitati e&terne. Aceasta structura de modele a generat de!a un mare numar de predictii de!a con"irmate. Asta inseamna ca singura garantie a predictiei corecte este increderea in structura de modele disponi ile. Bom reveni la aceasta pro lema. Constiinta este capacitatea de a construi si opera unul sau mai multe modele =,, asociate sau nu realitatii e&terne, in care propria persoana apare ca element. Si asupra acestei pro leme vom mai reveni.

Cunoasterea este deci capacitatea de a prezice corect evolutia realitatii e&terne, pe aza unei structuri de modele armonice'logice. Aici avem o pro lema asociata de"initiei termenului FcorectF. In citeva locuri este precizat ca a prezice FcorectF inseamna sa e&iste o di"erenta accepta il de mica intre predictie si I.. Asta este una dintre posi ilele de"initii ale cuvintului FcorectF. ,ai e&istaE insa o de"initie care este strins legata de termenul FcunoastereF. Teoria ,%T este asociata "unctiilor de aza de hard9are. -data ce descriem structura de hard9are, tot ce teoria sustine se azeaza pe "unctiile disponi ile de hard9are. In acest "el, ceea ce sustine ,%T despre cunoastere nu este o alta teorie asociata su iectului ci este asociata cu ceea ce structura de hard9are poate sa "aca. Ast"el, orice e&perienta presupune un model pree&istent care va "ace acea e&perienta. ,odelul care organizeaza e&perimentul ne va spune si ce "acem si ce am o tinut. Tot ce putem "ace prin e&perienta este de a im unatati structura de modele de!a e&istente. ,odelele per"ectionate prin e&perienta vor "ace predictii mai une. In acest "el este posi ila uni"icarea celor doua intelesuri date mai sus termenului FcorectF. Ast"el, in prima acceptiune, daca prin compararea predictiei unui model cu I. rezulta ca predictia este asemanatoare cu I., atunci spunem ca predictia este corecta. In a doua acceptiune se spune ca orice predictie a unei structuri de modele este corecta prin de"initie deoarece o structura de modele a trecut de!a un "oarte mare numar de teste si deci putem avea incredere in aceste predictii. %eci, daca "acem o predictie, aceasta este FcorectaF prin de"initie. Indi"erent daca predictia se con"irma sau nu, structura de modele de dupa e&perienta va "i mai una. In aceasta situatie, chiar daca vom avea o alta colectie de predictii, acestea vor "i din nou FcorecteF. Predictiile pot "i incorecte cel mult un timp scurt dupa compararea predictiei cu I.. %e indata ce s;a "acut compararea, modelele se vor modi"ica pentru a "i din nou FcorecteF. Teoria deceleaza deci doua acceptiuni pentru termenul #corect$ si sugereaza o posi la uni"icare a lor "ara a sustine neaparat aceasta uni"icare de sensuri. Singura cunoastere admisa de ,%T este deci cunoasterea azata pe predictia unei structuri de modele adecvate realitatii e&terne date. -data ce avem o structura de modele asociate unei realitati e&terne, este posi il sa "acem predictii de evolutie a acelei realitati e&terne, pe aza modelelor e&istente. Singura garantie de corectitudine a predictiei este calitatea acelei structuri de a "i armonica'logica. Pentru a "i armonica'logica, structura a trecut un "oarte mare numar de veri"icari interne si in interactie cu realitatea e&terna si asta este tot. 0u e&istaE nici un "el de alta garantie de corectitudine asociata cunoasterii. Sa mai aducem citeva precizari asociate conoasterii. Ast"el, am aratat ca un e&periment care sa veri"ice sau sa in"irme o a"irmatie, se poate des"asura numai in cadrul unui model. ,odelul ne spune atit ceea ce "acem cit si ceea ce vedem. Este de o servat ca e&perimentul, "iind azat pe un model, va per"ectiona acest model. %aca la acel e&periment mai participa si alte persoane, rezultatul e&perimentului va "i interpretat de "iecare persoana pe aza propriilor modele. Asta recon"irma ceea ce s;a spus de!a si anume ca in "ata aceleasi realitati e&terne, "iecare persoana construieste propria realitate. Se accentueaza din nou ca aceste consideratii sunt generate de modelul de hard9are al creierului. ,%T nu este o teorie a cunoasterii ci o teorie a structurii de hard9are. Ceea ce teoria prezice in legatura cu cunoasterea sunt consecinte logice ale "unctionarii structurii de hard9are a creierului.

E&emplu@ in urma cu citeva sute de ani, toata lumea stia ca Pamintul este centrul /niversului. Acest lucru era sustinut de o ro usta structura de modele si era con"irmat zilnic prin interactia directa cu realitatea e&terna. In plus, in Ci lie, cel putin intr;o "orma implicita, apare ca Pamintul este centrul /niversului. In acea perioada deci, idea ca Pamintul este centrul /niversulul era corecta. In orice moment deci, creierul va considera FcorecteF toate predictiile pe care le "ace structura de modele, chiar daca structura este modi"icata in urma e&perientei. Acest mod de a vedea lucrurile ar putea "i considerat inaccepta il de catre epistemologi, de e&emplu, dar asta este ceea ce rezulta din analiza "unctiilor de hard9are ale creierului. Indi"erent daca ne place sau nu, creierul nu poate "ace decit ceea ce este posi il tehnic, pe aza principiului sau de "unctionare. Termenul FgresitF poate sa puna ceva pro leme. %aca, de e&emplu, un model "ace predictii gresite asta nu inseamna, de o icei, ca modelul are pro leme de constructie. /n model care "ace predictii gresite poate "i un model per"ect armonic sau logic. Termenul FgresitF asociat cu un model se re"era doar la "aptul ca acel model nu este adecvat acelei realitati e&terne. Totusi acel model ar putea "i adecvat altei realitati e&terne. E&emplu@ ,odelul lui 0e9ton este gresit in re"lectarea comportamentului o iectelor care se misca cu viteze compara ile cu viteza luminii 6"ace predictii gresite7 desi el este corect 6adecvat7 re"lectarii lumii mecanice la viteze "oarte mici in comparatie cu viteza luminii. Termenii Fcorect'gresitF tre uie deci totdeauna sa "ie raportati la un model sau la o structura de modele. Prima "acilitate "undamentala a creierului este deci de a genera cunoasterea si constiinta, asa cum ele au "ost de!a de"inite. Bom continua acum cu a doua "acilitate "undamentala a oricarui creier si anume, actiunea asupra realitatii e&terne. Ast"el, in aza modelelor de!a e&istente, un model de tip =, poate sa construiasca un model =A,, arti"icial si invariant. /n model arti"icial este un model care nu a aparut prin interactie directa cu realitatea e&terna, asa cum se intimplaE cu modelele ,, <, si =,. ,odel invariant inseamna un model care nu poate "i modi"icat prin interactie cu realitatea e&terna. Acest model =A,, cu ataie lunga, este model de re"erinta in modi"icarea realitatii e&terne. Pentru ca realitatea e&terna 6re"lectata de modelele ,;=,7 sa "ie asemanatoare cu modelul =A,, acest model =A, va construi'activa o colectie de modele A=, care pot actiona asupra realitatii e&terne. Procesul se incheie atunci cind modelele ,;=, transmit o in"ormatie compati ila cu modelul invariant =A,. ,odelele A=, pot activa organele care pot actiona asupra realitatii e&terne. Ast"el realitatea e&terna este modi"icata de modelele =A,, prin actiunea modelelor A=,, pentru a indeplini speci"icatiile generate de modelul invariant =A,. ,odelele A=, sunt modele de actiune directa asupra realitatii e&terne si ele sunt asociate in general miinilor, picioarelor, gurii 6pentru a minca sau a vor i7, etc. Ele pot de asemenea sa "ie create, pentru aplicatii speci"ice de orice model =A, sau =,. Bom descrie acum modul de implementare a acestei "acilitati. Ast"el, de indata ce un model =A, a "ost construit sau activat de un model =,, acest model =A, va simula actiunea care tre uie "acuta. In urma unui set de simulari, va rezulta daca acea actiune se poate "ace sau nu. %aca se poate "ace, se va gasi, prin simulare, solutia optima. %upa ce simularea actiunii a reusit, modelul =A, va "olosi modelele A=, pentru a actiona asupra realitatii e&terne. ,odelele A=, vor actiona e&act asa cu au actionat in simulare. %aca prin simulare nu s;a reusit sa se atinga o iectivul, creierul va "i locat in e&ecutarea acelei actiuni.

E&emplu@ daca tre uie sa sarim peste un o stacol, modelul =A, asociat actiunii, "olosind modele A=,, va simula acea saritura. %aca saritura simulata reuseste, e&act acea saritura se va "ace si in realitatea e&terna. %aca saritura simulata nu reuseste, creierul va "i locat sa actioneze. In acest "el se e&plica, de e&emplu, de ce in "ata unui o stacol care tre uie sarit, noi stim e&trem de repede daca saritura se poate "ace sau nu. %aca raspunsul este FdaF atunci se va "ace o saritura identica cu ultima saritura simulata reusita, cu "oarte mari sanse de succes. %aca raspunsul este FnuF atunci, nee&istind model, creierul este locat sa e&ecute acea actiune. 0ici o actiune a creierului nu se poate "ace, deci, decit daca acea actiune a putut "i e&ecutata prin simulare, cu succes. Actiunea va "i e&act ca aceea care a avut succes la simulare. Acest mod de interactie cu realitatea e&terna este urmat in a solut orice actiune, indi"erent daca ea se re"era la actiunea imediata asupra realitatii e&terne sau la o actiune care este plani"icata in viitor. ,ai este de adaugat ceva in legatura cu "recventa si viteza de e&ecutie. Ast"el, cind mergem pe un teren a solut plan, creierul va continua sa simuleze "iecare pas in parte inainte ca pasul sa "ie e&ecutat in realitatea e&terna. In "apt, chiar in aceasta situatie e&trem de simpla, din cauza imper"ectiunilor "iecarui pas si din cauza schim arii centrului de greutate a persoanei si in "unctie de diverse cauze interne sau e&terne si in "unctie de orice alte cauze, "iecare pas va "i un unicat adica, pentru "iecare pas in parte se va "ace cel putin un model =A,. %aca mergem pe un teren accidentat, nu numai ca "iecare pas va "i un unicat, dar, chiar in timp ce un pas este e&ecutat, pot sa apara schim ari in "unctie de situatia concreta din "iecare moment. %e e&emplu, daca un pas este in e&ecutie si daca apare un "actor pertur ator 6piciorul aluneca usor la start, de e&emplu, sau simularea a avut erori, etc.7, modelul =A, se va reactualiza, va simula noua situatie, va gasi solutia optima si va reactiva alt set de "unctii. .ezultatul este ca o activitate e&trem de complicata, cum este mersul pe teren accidentat, se "ace e&trem de sigur si chiar elegant, datorita simularii repetate pe model a "iecarui pas, chiar in timpul des"asurarii acelui pas. Pro lema este reluata pe larg in sectiunea de aplicatii. Asa cum am spus, acest procedeu de simulare continua in avans a oricarei activitati, este "olosit in orice activitate a creierului 6animal sau uman7, nu numai in actiunea asupra realitatii e&terne. In plus, metoda este "olosita atit in actiunea imediata asupra realitatii e&terne cit si in orice actiune care se va des"asura in viitor. Sa trecem in revista tipurile de modele care au "ost de!a descrise. ,@ modele asociate simturilor. <,@ modele, in general de tip concept, asociate tuturor elementelor realitatii e&terne care de!a au "ost descoperite de un creier dat. Ele sunt "olosite de toate modelele creierului pentru diverse scopuri. ,odelele ,, de e&emplu, "olosesc modelele <, pentru a "ace un model imagine preliminar asociat unei realitati e&terne date. =,@ modele cu ataie lunga asociate activitatilor generale ale creierului. Ele genereaza, printre altele, cunoasterea si constiinta. %e asemenea ele construiesc toate celelalte tipuri de modele 6e&ceptind modelele , si unele modele A=, care sunt asociate implementarii de hard9are7. Totusi, desi modelele , si A=, sunt gata construite la nastere, ele sunt per"ectionate si dezvoltate de modelele =,. =A,@ modele arti"iciale si invariante, construite de modelele =,, "olosite pentru a modi"ica realitatea e&terna. /n model Farti"icialF este un model care nu a aparut prin interactie directa cu realitatea e&terna. /n model FinvariantF este un model care nu poate "i modi"icat prin interactie directa cu realitatea e&terna.

A=,@ modele asociate organelor care pot actiona asupra realitatii e&terne. Ele sunt gata construite la nastere dar sunt per"ectionate si dezvoltate de modelele =, si =A,. %e asemenea, oricit de multe modele A=, pot "i create in orice moment de modelele =, si =A,. Este important de speci"icat ca aceste modele sunt asociate principalelor "unctii de hard9are. Bom vedea la descrierea implementarii tehnologice a creierului si alte tipuri de modele care apar la implementarea so"t9are a diverselor tipuri tehnologice de creiere.

P.-CLE,E %E P.I0CIPI/ Bom continua cu pro leme de principiu asociate cu acest mod de "unctionare al creierului 6animal sau uman7. La activare, un model , nu are de unde sa stie cite elemente se a"la in realitatea e&terna. Chiar mai mult, modelele , nu au de unde sa stie care sunt elementele acelei realitati e&terne. %ispozitivul de modelare va incerca sa descopere cit mai multe dar nu e&ista nici o garantie si nici o re"erinta a soluta pentru a sti daca am descoperit toate elementele si toate relatiile si daca am atri uit ine elementelor descoperite, modelele <, adecvate. Aceasta de"icienta de principiu este speculata de oameni si animale prin camu"la! si disimulare. In acelasi timp, nu e&istaE nici o interdictie ca sa nu descoperim toate elementele si relatiile. Sa vedem procesul ceva mai in detaliu. -rice model are tendinta de a "i armonic cu el insusi deci de a "i sta il. Asta inseamna ca, dupa orice modi"icare, modelul tre uie sa evolueze singur pentru ca orice simulare pe acel model sa recon"irme toate datele acelui model 6asta inseamna ca modelul este sta il7. %aca, in urma unei simulari, modelul are o dizarmonie, modelul tre uie sa se corecteze singur, azat sau nu pe I., pentru a elimina acesta dizarmonie. Asa cum am spus, un model are tendinta de a "i armonic cu el insusi. 1aptul ca un model este armonic nu inseamna, numai datorita acestui lucru, ca modelul re"lecta corect realitatea e&terna asociata. /n model armonic inseamna doar ca, in aza tuturor in"ormatiilor o tinute din realitatea e&terna, nu se detecteaza o dizarmonie in constructia acelui model, nimic mai mult. /n model armonic este un model sta il. Asta inseamna ca orice simulare pe un model dat va recon"irma modelul in aceasi "orma. Aceasta este una dintre multele de"iciente de proiectare ale creierului. .ealitatea a "ost de"inita ca totalitatea in"ormatiilor care sunt sau ar putea "i generate de un model dat. (arantia realitatii este armonia modelului iar armonia nu este o garantie ca realitatea e&terna este re"lectata corect de model, oriunde si oricind. Armonia este doar o garantie ca toate in"ormatiile disponi ile au "ost corelate ast"el ca, orice in"ormatie con"irma orice alta in"ormatie generata de model si asta e tot. Proiectantul a atenuat aceasta de"icienta de proiectare prin e&istenta multor modele integrate intr;o structura comple&a, in mod armonic. -rice model nou va "i acceptat in structura de modele daca se poate integra in mod armonic. Intreaga structura de modele tre uie sa "ie armonica pentru a "i sta ila. Asta inseamna, de e&emplu, ca orice adevar generat de un model tre uie sa "ie acceptat in mod armonic de orice alt model al creierului. %e "apt, asta este conditia de hard9are ca un model nou sa "ie integrat in structura de modele e&istente.

E&ista insa si pro leme date de aceasta structura. Ast"el, daca un model nou are pro leme de integrare, de o icei modelul cel nou ar tre ui sa "ie modi"icat pentru a "i compati il cu structura de modele. %in ne"ericire, atunci cind noul model este cel FcorectF si structura de modele este FgresitaF, creierul are mari di"icultati de resta ilire a armoniei. E&emplu@ pro lema pe care a avut;o Copernic in incercarea de a impune conceptia heliocentrica. Aproape toti contemporanii lui aveau o structura armonica de modele azate pe ideea ca Pamintul este centrul /niversului. Acea structura de modele desi era FgresitaF, "acea predictii corecte asupra miscarilor ma!oritatii a solue a corpurilor ceresti 6prevedea precis aparitia eclipselor, de e&emplu7. Imensa rezistenta la impunerea conceptiei heliocentrice este e&plicata deci "oarte usor de ,%T. Aici vom "ace o o servatie generala care va "i tratata ceva mai in detaliu intr;o aplicatie. Este vor a de "aptul ca, datorita modului anormal de aparitie a lim ii de comunicatie generala 6(CL7, de"initiile celor mai multe cuvinte asociate "unctionarii creierului sunt imprecise sau am igue. /na din deciziile "undamentale "acute de mine in constructia acestei teorii este de a nu inventa, pe cit posi il, cuvinte noi. %in cauza asta, o serie de cuvinte e&istente au tre uit sa "ie rede"inite in conditiile in care cuvintele aveau de!a una sau mai multe de"initii descriptive, date de dezvoltarea spontana a lim ii, in decursul timpului. Teoria are un capitol despre de"initii, in sectiunea de aplicatii. -rice modi"icare intr;un model inseamnaE, practic, re"acerea de la zero a modelului. /n model FgresitF 6adica neadecvat unei realitati e&terne date7 se poate corecta doar prin reconstructie totala, de la zero. /n model odata integrat in structura de modele, este imposi il de a "i sters si aproape imposi il de modi"icat. %in aceasta cauza, modelele =, sunt in general modele concept 6"oarte generale7 care sunt particularizate, in mod dinamic, la realitatea e&terna concreta, prin actiunea modelelor ,. E&emplu@ un posi il model =, este modelul propriei noastre case. %e cite ori ne intoarcem acasa, este posi il sa vedem ceva mici schim ari in casa, "acute de alti mem rii ai "amiliei. Acest lucru nu schim a modelul =,;general dar duce la constructia sau reconstructia de alte modele locale, asociate micilor schim ari. In "unctionarea curenta a creierului, un model =, are acces simultan la toate modelele , 6asociate simturilor7 ast"el ca el poate sa genereze o realitate e&trem de comple&a prin corelarea diverselor in"ormatii date de diverse modele ,. In acelasi timp, pot e&ista mai multe modele =, care au, "iecare in parte, acces la toate modelele ,. Totusi, in interactia comple&a cu realitatea e&terna, va e&ista un singur model =, care are controlul intregii "iinte e&terne la un moment dat. Acest model este numit de o icei model =,;local sau =,;activ. In "unctie de evolutia realitatii e&terne, modelele =, se pot comuta, pentru a "ace, secvential, mai multe "eluri de activitati in acelasi timp. Totusi, comutarea de la un model la altul se "ace in general cu greutate si cu riscuri de erori. ,otivul principal este ca la dezactivarea unui model tre uie sa retinem in"ormatia care ne va "olosi la reactivarea lui. - parte a in"ormatiei ar putea sa se piarda iar, pe de alta parte, intre timp, realitatea e&terna ar putea sa se modi"ice ast"el ca modelul tre uie sa;si gaseasca singur noile conditii de reactivare. ,odelul =,;local va "i in orice situatie acel model care "ace cele mai une predictii de evolutie a realitatii e&terne actuale. %i"icultatile legate de comutarea de la un model la altul va "ace, totusi, relativ di"icila des"asurarea de mai multe activitati simultan. La aceasta sectiune despre pro leme de principiu vom reveni la termenul FcunoastereF. 0u e&ista garantie ca o structura de modele care este FcorectaF 6dupa de"initia de!a data7, va continua sa "ie corecta oricind si oriunde in acea realitate e&terna.

A cunoaste ceva inseamna ca, in aza predictiilor intregii structuri de modele, rezulta unul sau mai multe comportamente evolutive pro a ile ale realitatii e&terne si asta e tot. Cunoasterea este asociata cu structura de modele disponi ile si nu, in mod direct, cu realitatea e&terna, asa cum ne;ar place. Este de asemenea "undamental de o servat ca, "ara a declara structura de modele, FcunoastereaF este un nonsens. In paranteza "ie spus, aceasta este o conditie "oarte rar indeplinita in viata de zi cu zi, inclusiv in domeniile stiintelor care nu sunt stiinte e&acte. In domeniul stiintelor e&acte, azate deci pe un singur model sim olic, conditia este indeplinita totdeauna.

EXE,PLI1ICA.EA %ETALIATA A C-0ST./CTIEI %E ,-%ELE ,;<,;=, In "ata unei realitati e&terne date, creierul construieste o structura de modele, unele asociate direct cu realitaea e&terna, altele luate din structura de modele e&istente. Bom e&empli"ica aceasta "unctie pe o situatie concreta@ cum se construieste un model imagine nou, asociat unei realitati e&terne de tip "otogra"ic 6asa cum este ea generata de ochi7. 1unctia este e&empli"icata pentru un creier normal, matur. 0otiunea de Fcreier normalF va "i analizata mai tirziu. Aici prin creier normal se intelege un creier care e&ecuta corect "unctiile "undamentale, asa cum ele au "ost de!a descrise. /n creier FmaturF este un creier care are o colectie ogata de modele de tip <, si =,, o tinute prin interactie cu realitatea e&terna un timp su"icient de lung. Avem deci un creier la care "iecare model este armonic construit 6este sta il7 si structura de modele este armonica 6deci sta ila7. - imagine este o in"ormatie care este receptionata asa cum este, in acelasi mod in care ea este generata de o camera de televiziune, de e&emplu. - ast"el de in"ormatie ruta si total lipsita de orice semni"icatie, tre uie sa "ie integrata de creier su "orma unui model imagine. Procesul de prelucrare incepe cu incercarea de a gasi elementele acestei imagini. - servatie@ Se "oloseste uneori in aceasta teorie termenul impropriu de element al realitatii e&terne. Ceva este element numai daca se a"la inclus intr;un model. Pentru realitatea e&terna ar putea "i "olosit termenul de entitate a realitatii e&terne care, odata decelata, ar deveni element al modelului asociat. Totusi, pentru a nu complica e&punerea, se va "olosi uneori si termenul de Felement al realitatii e&terneF chiar daca el tre uie inteles asa cum este e&plicat aici. In cazul unei imagini de tip "otogra"ic, creierul are ca prim o iectiv constructia unui model imagine tridimensional, care sa re"lecte realitatea e&terna. Se "oloseste aici "aptul ca are la dispozitie doua imagini plane, date de cei doi ochi, cu care se va construi un model de tip ,, tridimensional 6o imagine stereo7. Acest model , preliminar va da un prim set de in"ormatii in legatura cu posi ilele elemente ale imaginii. Se mai "olosesc orice alte in"ormatii suplimentare cum ar "i culoarea, contrastul de culoare, de luminozitate sau de "orma precum si miscarea unor entitati. In orice caz, primul scop este de a gasi posi ilele entitati care vor deveni elemente ale modelului imagine ,. -data ce o entitate este decelata si evaluata 6ca "orma, dimensiune, pozitie in spatiu, etc.7 creierul va cauta sa atri uie preliminar acestei entitati, un model imagine <,. In acel moment acea entitate va "i asociata cu un <, si va "i tratata ca element al modelului ,.

%e e&emplu, daca se descopera un element rotund, creierul va incerca sa vada daca este o minge 6model <,;minge7 sau un mar 6model <,;mar7, sau orice altceva, in con"ormitate cu setul saEu de modele concept <,. -data ce un element a "ost identi"icat preliminar, el este FscrisF in modelul imagine , si se incearca identi"icarea altui element. %in motive de e"icienta, este "oarte pro a il ca urmatorul element va "i unul care are de!a o relatie cu primul element identi"icat. %e indata ce avem doua elemente, se pot "ace predictii asupra relatiilor posi ile intre ele. Ast"el, elementul A tre uie sa se a"le intr;o relatie cu C care tre uie sa "ie compati ila cu relatia lui C cu A. %e e&emplu, marul staE pe masaI masa va "i al doilea element identi"icat, in acest e&emplu posi il. %aca marul staE pe masa atunci din proprietatile mesei tre uie sa rezulte ca aceasta masa poate sa sustina un mar iar din proprietatile mediului a mesei si a marului tre uie sa rezulte ca marul nu se va rostogoli de pe masa. %aca, in alt e&emplu, un mar;"ruct se a"laE pe o creanga "oarte su tire, din proprietatile prezise ale crengii nu rezulta ca ea ar putea sustine marul si deci unul sau altul dintre elemente are proprietati necon"orme cu modelele <, alese. -data ce avem doua elemente, se poate vedea relatia intre ele si asta poate da in"ormatii suplimentare asupra identi"icarii corecte sau nu. Algoritmul poate "i "oarte varia il deoarece teoria nu spune nimic despre implementarea "unctiei. Ca orice teorie "undamentala, ,%T nu este preocupata prea mult de implementarea tehnologica a "unctiilor descrise. Indi"erent de algoritm, teoria ramine vala ila. Pina la urma, creierul tre uie sa identi"ice cit mai multe elemente si cit mai multe relatii intre aceste elemente, in cadrul unui model preliminar. Asa cum am aratat la descrierea "unctiei de aza, procesul de constructie si veri"icare "ac parte din acelasi proces. Chiar dupa ce, aparent, modelul este sta ilizat 6toate simularile arataE ca modelul este armonic si de asemenea este sustinut de celelalte modele7, procesul de reactualizare va continua la nes"irsit atit timp cit acel tip de realitate e&terna va continua sa e&iste in "ata ochilor. Ceea ce se o tine in urma interactiei creierului cu o imagine de tip "otogra"ic este un model imagine preliminar ,, unde "iecare element este asociat cu un model concept <,. Intrucit "iecare model <, asociat "iecarui element "ace o serie de predictii, aceste predictii tre uie sa "ie compati ile cu a solut toate predictiile tuturor celorlalte modele <,. In acest "el, modelul imagine principal de tip ,, asociat cu imaginea "otogra"ica, tre uie sa "ie armonic deci sta il. Ceea ce se vede este deci ceea ce contine acest model. Asta este realitatea preliminara asociata acelei imagini din realitatea e&terna. In continuare, dar nu secvential ci practic simultan, un model de tip =, preia in"ormatiile generate de , si "ace predictii cu ataie lunga in timp ce modelul , continua sa "ie cuplat la realitatea e&terna. Aceste procese, desi aici au "ost prezentate secvential, se des"asoara Juasi;simultan ast"el ca modelul =, poate corecta modelul , 6un model <, atri uit de , poate "i schim at cu altul prin actiunea lui =,7 asa cum , corecteaza modelul =,. In plus, la acelasi model , i se pot asocia mai multe modele =,, "iecare cu interesul sau. %e asemenea, in mod normal, e&istaE mai multe modele , active, asociate vazului, auzului, mirosului etc. /n model =, dat poate corela in"ormatiile care vin de la mai multe modele de tip ,. Procesele acestea sunt atit de strins legate intre ele incit pot "i numite procese ,;6<,7;=, in care toate modelele , sunt in permanent schim de in"ormatii cu mai multe modele =,. In "ata aceleasi realitati e&terne, "iecare creier construieste propriile lui modele imagine ,;=,, deci propria sa realitate. Pentru "iecare in parte, realitatea este construita in aza unor modele imagine care au trecut toate testele de armonie

posi ile. Asa cum am mai aratat, de aici nu rezulta o ligatoriu ca realitatea re"lecta in mod corect realitatea e&terna. E&emplul 3@ in "ata aceleasi realitati e&terne, "iecare creier va construi propria lui realitate. %aca un pictor si un inginer silvic privesc un copac, "iecare va construi alte modele ,;=, 6alta realitate7 asociata aceleiasi sectiuni din realitatea e&terna. Pentru "iecare, realitatea este FcorectaF si "iecare va actiona in aza propriei lui realitati. E&emplul 4@ Atunci cind urmarim strada dintr;o masina in mers, modelul , asociat ochilor va construi modelul tridimensional al realitatii e&terne. ,odelul =, activ preia in"ormatiile transmise de diversele modele , precum si in"ormatii de la alte modele =, si se auto;per"ectioneaza in mod dinamic, pentru a "ace predictii tot mai une asupra posi ilei evolutii a realitatii e&terne. Aceste in"ormatii pot "i preluate de alte modele =, pentru a avea o si mai una cunoastere a acelei realitati e&terne. %aca, de e&emplu, cautam o anumita casa despre care e&ista doar date incomplete, un model de tip =, va avea aceste date despre casa cautata. ,odelul =, activ va prelucra portiuni din modelul , pentru a identi"ica acel element. In acest "el, din cind in cind si pe sectiuni ale realitatii e&terne re"lectate de ,;=,;local, vom FvedeaF mai mult decit ne transmit modelele ,;=,;local. -arecum corelat cu e&emplul de mai sus, se poate spune ceva si despre suprasolicitarea creierului. %e e&emplu, conducem o masina cu viteza "oarte mare. %esi modelele ,;ochi transmit cam aceeasi in"ormatie indi"erent de viteza de deplasare, modelele =, care contri uie la conducerea e"ectiva a masinii vor "i "ortate sa prelucreze portiuni din ce in ce mai mici din modelele ,, din cauza capacitatii limitate de prelucrare a in"ormatiei. Acest "enomen este cunoscut su numele de Fingustarea cimpului constiinteiF si el apare ori de cite ori creierul este suprasolicitat. Tot ce s;a prezentat pina acum este principial identic la oameni si la animale. Bom vedea mai !os di"erenta "undamentala dintre creierul uman si cel animal.

C.EIE./L /,A0 6introducere7 %i"erenta "undamentala dintre creierul animal si cel uman este capacitatea pe care o are numai creierul uman de a construi si opera modele sim olice, in cadrul general de!a descris. Evident, aceasta "acilitate noua este un adaos la capacitatea de a construi si opera modele imagine. Acest adaos marcheaza granita dintre ce ne aseamana si ce ne deose este de animale. Animalele nu pot, nici macar in "orme primitive, sa construiasca modele sim olice. Bom reveni la aceasta pro lema. La modul de interactie dintre o imagine si creierul animal sau uman am vazut procedura prin care o imagine este re"lectata de un model imagine. In cazul modelelor sim olice, procesul este total di"erit. La nivelul modelelor , nu e&istaE totusi di"erente de principiu. Evident ca va e&ista o colectie aditionala de modele <,, speci"ice "ormelor literelor si ci"relor, in cazul te&telor scrise de e&emplu. La nivelul integrarii elementelor in modele de tip =,, di"erentele sunt "undamentale. Ast"el, creierul omului are modele =, asociate atit auzului cit si vazului, care pot sa identi"ice cuvinte rostite sau scrise, in aza unor modele <, si =, specializate. Acest modele sim olice "undamentale, care integreaza de!a toate elementele sim olice, sunt incluse in lim a de comunicatie generala 6(CL7. E&istaE o lim a vor ita si o lim a scrisa, in doua modele ,=, asociate intre ele. Totusi, pentru a nu complica acest te&t, vom "olosi termenul (CL 6(eneral Communication Language7 atit pentru lim a vor ita cit si pentru lim a scrisa. Aceasta a"irmatie este corecta numai pentru zonele culturale care "olosesc al"a ete 6vom reveni la aceasta pro lema in cadrul unei aplicatii speci"ice7.

In "ata unui te&t, de e&emplu, noi avem de!a toate elementele e&plicitate su de cuvinte si avem (CL care le integreaza in mod logic.

"orma

/n mesa! este deci integrat de creier su "orma unui model sim olic. %e data asta sta ilitatea se veri"ica prin logica. /n model tre uie sa "ie logic pentru a "i sta il 6inteles7. E&emplu@ Propozitia Fmarul cade din pomF. Avem elementul sim olic FmarF si elementul sim olic FpomF. .elatia intre aceste elemente este data de ver ul FcadeF. Intrucit pe model imagine avem de!a modelul unui mar care cade din pom, acest model sim olic KFmarF, FcadeF, FpomFL este du lat de un model imagine. In acest "el, logica a aparut in actiunea de translatare a modelelor imagine in modele sim olice. -data ce un model imagine este sta il in aza legilor armoniei, modelul sim olic asociat va "i sta il in aza legilor logicii. Aici, asa cum se vede, avem o de"initie implicita a logicii. 0u stiu daca se poate e&plica'de"ini logica si in alt "el. Se reaminteste ca sta ilitatea unui model inseamna ca, oricare ar "i simularile "acute pe model, a solut toate tre uie o ligatoriu sa recon"irme a solut toate datele despre model. In sectiunea care urmeaza voi prezenta in detaliu di"erentele intre creierul animal si uman, in aza unei ipotetice evolutii de la creierul animal la cel uman.

C.EIE./L /,A0 1ATA %E C.EIE./L A0I,AL %esi procesul de interactie intre un creier si realitatea e&terna are loc pe aza a doua "unctii independente 6ale modelelor , si ale modelelor =,7, peste tot se va vor i despre acest proces ca si cind ar "i un singur proces. Asta este asa si pentru a nu complica descrierea dar si pentru ca aceste doua procese 6,;=,7 sunt strins corelate. Pentru orice "el de realitate e&terna, creierul va "ace un model imagine. Aceasta "unctie este in principiu identica la oameni si la animale. In realitatea e&terna se pot intilni "oarte multe elemente asemanatoare. %e e&emplu, un ciine ar tre ui sa construiasca multe modele <, ale altor care tre uie sa interactioneze. ciini cu

Aceste multe modele asemanatoare incarca creierul cu o cantitate imensa de in"ormatie inutila 6un model <, pentru "iecare ciine intilnit, in acest e&emplu7. Primul nivel de evolutie al creierului este constructia de modele concept. /n model concept este un model simpli"icat. El se potriveste, in mod apro&imativ, la "oarte multe elemente asemanatoare. In loc sa se construiasca un model imagine pentru "iecare element asemanator intilnit, se va construi un singur model concept, urmind ca "iecarui element particular sa;i "ie atasate 6in ,;=,7 in"ormatii particulare de identi"icare'particularizare. - servatie@ aparitia modelelor concept nu inseamnaE ca modelele imagine pure nu mai sunt utilizate. ,odelele imagine pure sunt cele care sunt asociate numai cu o singura entitate din realitatea e&terna si ele se construiesc pentru situatii speciale. %e e&emplu, un pui de ciine ar putea sa ai a un model pur imagine al mamei lui. ,odelele concept cresc viteza de operare a modelelor , 6din cauza modelelor <, simpli"icate7 si reduc "oarte mult e"ortul unui creier de a intelege realitatea

e&terna 6scade drastic cantitatea de in"ormatie care tre uie prelucrata7. Acesta este nivelul 3 de evolutie, atins, pro a il, de toate animalele. /rmatorul nivel al evolutiei este constructia de FeticheteF care sa activeze direct un model =,, "olosind in"ormatii "oarte simpli"icate date de modelele ,. Acesta este nivelul 4. Pentru animale, aceste etichete sunt de o icei modele imagine de tip sonor sau ol"activ 6termenul FimagineF este asociat peste tot in aceasta teorie, cu orice "el de in"ormatie de tip analogic inclusiv sunete sau mirosuri7. Ast"el, atunci cind un model , contine o in"ormatie de tip eticheta, un model =, se activeaza "ara a astepta ca modelul , sa construiasca un model preliminar complet. ,odelul =, care se activeaza poate sau nu sa "ie legat de modelul =,;local, asociat lui ,. E&emplu@ multe animale lasa anumite su stante cu mirosuri speci"ice in diverse locuri. Alt animal poate simti acest miros si va activa un model =, asociat 6daca acest model e&istaE7. Acest model =, nu este asociat direct cu modelele ,;=, active in acel moment. Ast"el, etichetele permit aparitia unei "orme primitive de comunicatie, azata pe modele imagine. Comunicatia azata pe modele imagine se intilneste si la oameni. Ea are importanta practica doar in situatii "oarte ine de"inite. %e "oarte multe ori acest "el de comunicatie primitiva, azata pe modele imagine, este imprecisa sau am igua. Aici este de o servat un detaliu "oarte important. - eticheta, asa cum a "ost de!a descrisa, este de o icei, la rindul ei, un model. Perceperea unui miros sau a unui sunet se "ace prin constructia unui model imagine de tip ,. Acest model , va cauta un model <, compati il 6asemanator7 cu el, care va "i ast"el activat. %e cite ori o in"ormatie venita din e&terior va genera activarea unui model de tip eticheta, acesta, la rindul lui, va activa unul sau mai multe modele speci"ice de tip =,, cu ataie lunga. ,odelele =, ast"el activate ii vor permite acelui animal sa inteleaga realitatea e&terna inainte ca modelele normale ,;=,;local sa inteleaga ce se intimplaE. Acesta este cel mai inalt nivel atins de animale. Evolutia catre e"icientizarea activitatii creierului continua cu urmatorul nivel atins numai de oameni. Am aratat ca, in cazul animalelor, o anumita in"ormatie 6de tip eticheta7 poate sa activeze un anumit model =,, indi"erent de modelul =, local. /rmatorul pas catre e"icientizare, atins numai de oameni, este ca o anumita eticheta nu va mai activa modelul =, asociat ci numai un numar limitat de adevaruri ale lui. Aici este un punct critic. El tre uie tratat cu gri!a deoarece aici ne a"lam la ariera trecuta de oameni si pe care nici un animal nu a putut vreodata s;o treaca. %eci, e&istaE un model =, si o FetichetaF asociata lui. Pro lema este de a asocia eticheta la o cantitate minima de in"ormatie din modelul imagine asociat. Aceasta cantitate minima de in"ormatie poate "i o tinuta su "orma unor adevaruri generate de acel model imagine. Intrucit un model imagine genereaza adevaruri imagine, pro lema este de a avea o "unctie total nouaE, care sa utilizeze o in"ormatie data de un model imagine su un alt mod de inregistrare. Teoria nu poate in nici un "el preciza cum este implementata aceasta "unctie care nici macar nu poate "i de"inita complet. Totusi, un model "undamental, cum este acesta, nu se preocupa prea mult de implementarea tehnologica a "unctiei. Teoria spune ca FetichetaF va "i asociata numai cu o colectie de adevaruri si nu cu tot modelul. In acest "el, FeticheteleF care sunt asociate cu o colectie de adevaruri, vor deveni elementele unui nou tip de model si anume modelul sim olic.

Etichetele vor deveni cuvinte si vor "i asociate cu o colectie de adevaruri ale modelului imagine asociat. Aceste adevaruri vor constitui de"initia sim olica a cuvintului. Asa cum am aratat, aici este un punct critic. Adevarurile generate de un model imagine sunt adevaruri imagine. %e e&emplu, un animal simte un miros. ,irosul poate "i asociat de acel animal cu hrana sau cu pericolul. ,irosul va activa deci un model =, asociat lui. Este usor, pentru noi oamenii sa intelegem asta dar pentru un animal acel miros speci"ic 6acel adevar imagine7 va activa alt model imagine si asta e tot. Pe model sim olic, adevarurile imagine ar tre ui inregistrate si generate intr;un mod di"erit. Aici se poate vedea deci o FdistorsiuneF a procesului evolutiv dar accentuez ca aici incerc doar sa vad daca e&istaE sau nu o cale de a trece de la modele imagine la modele sim olice. Teoria nu sustine si nu interzice trecerea de la modele imagine la modele sim olice. In de"initiv, daca aparitia modelelor sim olice a rezultat sau nu prin evolutie este o pro lema e&terioara teoriei. Teoria arataE precis nivelele indi"erent daca se poate trece sau nu de la un nivel la altul prin evolutie sau prin alte procedee nespeci"icate. Pro lema este reluata la capitolul urmator. %eci, pe nivelul >, un element 6cuvint7 al unui model sim olic va avea atasat lui atit modelul imagine cit si o de"initie 6o colectie de adevaruri sim olice generate de model7. Totusi, asa cum am mai accentuat, modul de inregistrare a acestor adevaruri pe model sim olic este di"erit de modul de inregistrare a lor in cadrul modelului imagine. 1unctia "undamentala de operare cu modele imagine nu este pierduta dar nu mai este a solut necesara 6ea se poate activa doar daca este nevoie7. %eci, la acest nivel > de evolutie, elementele sim olice 6cuvintele7 nu vor mai activa modele ci numai anumite adevaruri ale modelului imagine cu care sunt de asemenea atasate. Acest nivel este nivelul minim pentru ca un creier sa "ie considerat ca "iind creier de om. 0ici un animal nu a reusit sa atinga inca acest nivel. %e e&emplu, cind "olosim cuvintul FciineF este "oarte pro a il sa activam unul sau chiar mai multe modele imagine. Totusi, nu mai este necesar ca aceste modele sa "ie activate asa cum se intimplaE, de e&emplu, in propozitia@ F,erg la padure cu pusca si cu ciineleF. %esi am "olosit > elemente care, "iecare in parte, are in spate un model, noi nu am activat nici unul dintre ele. 1iecare element este de"init numai ca o colectie de proprietati ale modelului atasat, "ara activarea modelului. Propozitia in asam lu are o semni"icatie su"icient de clara, azata pe logica, pentru ca, la acest nivel, sa nu "ie nevoie sa activam nici un model imagine. ,odelele imagine asociate cuvintelor se vor activa numai atunci cind tre uie sa "acem un model de actiune e&act, atit pe model imagine cit si pe model sim olic. Pe nivelul > de evolutie a aparut deci lim a de comunicatie generala 6(CL7. Prezenta acestui model sim olic intr;un creier va cali"ica acel creier ca un creier de om, con"orm cu ,%T. Evolutia creierului uman a continuat cu nivelul 8 de evolutie si anume "olosirea unor cuvinte care nu mai au asociate nici un model imagine. E&emplu@ se dau cuvintele@ Facest marF, FmarF, F"ructF, FhranaF. FAcest marF este asociat cu un model pur imagine, FmarF este asociat cu un model imagine de tip concept, F"ructF si FhranaF sunt elemente de tip sim olic. Ele nu mai sunt asociate cu nici un "el de model imagine. Ele sunt asociate doar cu un set de de"initii sim olice, "olosind alte elemente sim olice 6cuvinte7. Prin conceptualizare avansata, adevarurile asociate unei "amilii de modele imagine pot sa piarda legatura cu modelele imagine particulare al acelei "amilii. Pro a il ca acesta a "ost metoda de trecere de la nivelul > la nivelul 8 pe scara evolutiei creierului.

0ivelul 8 de evolutie a "acut posi ila constructia de modele sim olice comple&e, de tip concept, cunoscute si su numele de lim a!e logico;matematice. Elementele acestor modele sim olice nu mai pot "i puse in nici un "el in corespondenta cu nici un "el de modele imagine. E&emple@ cuvintul FmarF are in general atasat lui un model imagine de tip concept. %ar, nu putem in nici un "el sa ne imaginam ce este un F"ructF sau ce este FhranaF. %aca in cazul acestor doua cuvinte, unii mai pot "orta imaginatia intr;un mod mai degra a con"uz pentru a;si FimaginaF ce este un F"ructF sau ce este FhranaF, imaginatia este total locata atunci cind tre uie sa gasim, de e&emplu, solutia unei ecuatii matematice. Imaginatia nu mai poate "i "olosita in nici un "el in cadrul modelelor sim olice. Aparitia lim a!elor logico;matematice a "acut posi ila translatarea modelelor imagine din realitatea e&terna in modele sim olice. Au aparut, in acest "el, printre altele si stiintele e&acte. Se da ca e&emplu ,ecanica lui 0e9ton. Elementele acestui model sim olic sunt masa, spatiul si timpul. 0ici unul din acesti termeni nu se poate asocia cu nici un "el de model imagine 6totusi, unii oameni inca incearca sa;si FreprezinteF cumva acesti termeni su "orma de modele imagine7. 1olosind si o colectie de relatii "undamentale, modelul lui 0e9ton poate prezice corect evolutia unei sectiuni a realitatii e&terne. Evolutia creierului uman a continuat cu nivelul 8M care va "i denumit, totusi, nivelul ? de evolutie al creierului uman. Acest nivel, atins cu numai 355 de ani in urma, inseamna constructia de modele pur sim olice, asociate realitatii e&terne. Pentru prima data in istoria cunoasterii, realitatea e&terna nu mai este asocia ila cu modele imagine. E&emplu@ ,ecanica lui 0e9ton 6model sim olic7 prezice traiectoria unei pietre aruncata su un anumit unghi. Totusi, si "ara a sti "izica, putem sa ne imaginam acea traiectorie. Aici, modelul sim olic al ,ecanicii poate "i pus in corespondenta cu modele imagine. ,odelele pur sim olice nu mai pot in nici un "el sa "ie asociate nici direct nici indirect cu modelele imagine. Singurul model de acest tip cunoscut pina acum este ,ecanica Cuantica. E&emplu@ in legatura cu ,ecanica Cuantica, e&istaE o pro lema FclasicaF Aceasta pro lema este numita Fnatura duala a luminiiF. Este vor a de "aptul ca e&istaE e&perimente care arata ca lumina este o unda. Alte e&perimente demonstreaza ca lumina este "ormata din particole. Evident ca logica pare sa esueze in aceasta pro lema. A eratia cu Fnatura duala a luminiiF este sustinuta chiar de cei mai mari "izicieni 6.. 1eDnman de e&emplu7. Pro lema naturii luminii a "ost de mult timp rezolvata de "izicieni, in cadrul ,ecanicii Cuantice. Pro lema Fnaturii duale a luminiiF nu este o pro lema de "izica ci o pro lema a modului de a gindi. Pro lema apare atunci cind "izicienii incearca sa ne e&plice'descrie ce se intimpla. In acel moment se "olosesc modele imagine. Ast"el, termeni ca FundaF si FparticolaF au trimitere directa la modele imagine. In ,ecanica Cuantica, aceiasi termeni sunt asociati cu niste "ormule matematice. 0u e&istaE nici un "el de corespondenta intre ,ecanica Cuantica si lumea modelelor imagine. %aca cineva "orteaza sta ilirea acestei legaturi, atunci se produc aparente a eratii logice cum e si aceasta asa zisa Fnatura duala a luminiiF. In ,ecanica Cuantica si deocamdata numai aici, realitatea e&terna este inteleasa "ara a mai "i asociata sau asocia ila cu modelele imagine.

Asa cum s;a aratat de multe ori in aceasta teorie, orice in"ormatie este nonsens din principiu daca nu este declarat de la inceput modelul. In e&emplul de mai sus, natura luminii este per"ect inteleasa in ,ecanica Cuantica. %aca nu stim ,ecanica Cuantica atunci si intre area despre natura luminii si raspunsurile sunt non; sensuri. In consecinta, nu avem voie sa intre am care este natura luminii daca nu cunoastem ,ecanica Cuantica. Pentru oamenii o isnuiti poate parea ciudat ca realitatea e&terna nu mai poate "i inteleasa prin imaginatie dar succesele ,ecanicii Cuantice arata ca se poate. Acest nivel ? de dezvoltare al creierului nu va "i atins prea curind de omul mediu. Sa evaluam acum lumea in care traim pe aza acestor nivele. E&istaE o "ractie a populatiei care sta pe nivelul 4 si ocazional trece pe nivelul >. ,a!oritatea a soluta a populatiei se a"la pe nivelul > si ocazional trece pe nivelul 8. Cei care stau pe nivelul 8 si ? sunt de asemenea o minoritate dar in crestere. Acestia sunt cei care propulseaza societatea inainte. Pentru a intelege aceasta carte este necesar cel putin nivelul 8.

C.EIE./L /,A0@ EB-L/TIE SA/ I0TE.BE0TIE EXTE.0A N E&istaE asemanari clare intre anumite comportamente ale animalelor si anumite comportamente ale oamenilor. %e aici ideea ca ar "i putut sa e&iste o evolutie de la creierul animal catre cel uman. Asa cum va mai "i accentuat si in alte locuri, teoria ,%T este doar o unealta cu care incercam sa vedem daca e&ista vreo posi ilitate de trecere prin evolutie de la creierul animal la creierul uman. Teoria nu sustine si nu respinge aceasta posi ilitate. Ea poate doar sa ne descrie doua situatii care ar putea sa "ie legate intre ele sau nu si sa ne arate, eventual, legatura. Con"orm teoriei ,%T, di"erenta "undamentala intre creierul animal si creierul uman este "acilitatea pe care o are numai creierul uman de a construi si opera modele sim olice, lucru imposi il de realizat de creierul animal. Asemanarea este ca atit creierul uman cit si creierul animal pot construi si opera modele imagine. Pro lema evolutiei inseamna, in aza teoriei, de a vedea daca prin schim area unor parametrii in structura hard9are de modelare;simulare imagine, s;ar putea o tine "unctii noi, speci"ice constructiei si operarii de modele sim olice. Totodata, aparitia unui hard9are nou, prin adaos, nu este considerata ca "iind asocia ila cu un proces evolutiv. Asa cum am aratat, constructia si operarea modelelor pur sim olice este cel mai inalt nivel atins de creierul omenesc 6acesta este cel putin nivelul 8 de evolutie7. In comparatie cu nivelul cel mai inalt atins de animale, superioritatea creierului omenesc este a solut imensa. Sa vedem argumente, in aza teoriei, care ar putea sustine o trecere evolutiva de la modele imagine la modele sim olice. Sa analizam daca prin cresterea nivelului de conceptualizare al modelelor s;ar putea a!unge la constructia de modele sim olice. Ast"el, o conceptualizare avansata a modelelor ar "i putut, la limita, sa duca la aparitia de modele imagine e&trem de simpli"icate care sa se apropie de cerintele modelelor sim olice. Sa "acem totusi o mica analiza azata pe un e&emplu. Ast"el avem@ Facest marF, FmarF, F"ructF, FhranaF. Animalele pot scurt;circuita aceste 8 nivele, construind un model care sa le spuna daca ce intilnesc este sau nu hrana. In acest "el, la animale, apare tendinta de locare a evolutiei spre conceptualizarea avansata a modelelor din moment ce au o rezolvare "oarte e"icienta Fpe scurtaturaF.

Asa cum apare in acest e&emplu, animalele nu ar avea nici un avanta! de pe urma cresterii nivelului de conceptualizare. Ast"el, desi anumite mutatii genetice intimplatoare ar putea "ace un animal sa;si creasca nivelul de conceptualizare al modelelor, ar mai tre ui "acuti citiva pasi pentru ca sa apara avanta!e de pe urma acestui lucru. Conceptualizarea avansata ar "i putut "i stimulata de viata in grupuri mari de animale, a caror supravietuire sa depinda de capacitatea de comunicatie precisa si rapida. Ast"el, comunicatia azata pe modele imagine tot mai simpli"icate ar "i putut stimula cresterea nivelului de conceptualizare a modelelor pina la limita la care sa apara modelele sim olice. Acest mod de evolutie ar putea deci "i luat in consideratie in sustinerea teoriei evolutive in aparitia omului. Aceste modele concept "oarte simpli"icate ar tre ui, totusi, sa "ie tratate alt"el decit modelele imagine si ast"el sa apara structuri noi de hard9are ale creierului care sa construiasca si sa opereze modele sim olice, lucru care pare incompati il cu un proces evolutiv. 1aptul ca ar "i necesar un nou hard9are este sustinut de urmatorul rationament@ avem un model imagine si o eticheta 6cuvint7 asociat lui. Cuvintul are o de"initie care este generata de modelul imagine prin conceptualizare 6simpli"icare7. Este clar ca tre uie sa avem un hard9are care sa memoreze modelul imagine si alt hard9are care sa memoreze modelul concept care constituie de"initia. Aceste doua inregistrari sunt "oarte strins legate intre ele dar sunt di"erite. ,ai mult, modelul imagine poate sa nu e&iste 6nivelul 8 de evolutie7. Suntem "ortati sa acceptam e&istenta unui hard9are specializat pe memorarea de modele "oarte conceptualizate care sa genereze de"initiile cuvintelor. /nele animalele care traiesc in grupuri pot avea tendinta de a "ace modele "oarte conceptualizate 6simpli"icate7 de comunicatie, de e&emplu pentru atac sau pentru aparare. Totusi comunicatia de pe nivelul 4 de evolutie este, de cele mai multe ori, su"icienta. Se reaminteste ca acest tip de comunicatie inseamna ca o eticheta 6un model "oarte conceptualizat7 sa activeze un model si asta e tot. Bedem deci ca nu prea reusim sa gasim argumente pentru o trecere prin evolutie de la modele imagine la modele sim olice in conditiile in care sunt intrunite multe conditii pentru acest tip de evolutie. Sa vedem inca un e&emplu@ un om se duce undeva in desert. Acolo, cu toate ca are un creier e&trem de evoluat in comparatie cu al animalelor, va avea mari di"icultati de supravietuire daca nu ar avea echipamente adecvate. In acelasi timp, in !ur pot e&ista multe animale mult mai putin evoluate decit omul, care supravietuiesc "ara pro leme. Evolutia spre modele sim olice nu aduce direct si imediat nici un avanta! acelei "iinte. In schim , FinvestitiaF in FechipamenteF aduce mult mai multe ene"icii acelor animale. Sa mai vedem un aspect. Ast"el, "olosirea etichetelor atasate modelelor imagine 6de pe nivelul 47 "ara modelul imagine atasat 6adica nivelul >7 ar "i putut "i un proces natural sau unul arti"icial. 0ivelul > pare atit de aproape de nivelul 4 incit saltul ar "i tre uit sa "ie la indemina oricarui creier care se a"laE de!a pe nivelul 4. Intr;adevar, pe nivelul 4, o eticheta activeaza un model. %aca apar mai multe etichete intr;o succesiune rapida, creierul va "i "ortat sa activeze modele din ce in ce mai simpli"icate. Asta ar "i putut "avoriza aparitia nivelului >, deci a "acilitatii de a construi si opera modele sim olice. Totusi, asa cum constatam e&perimental, nici un animal nu a reusit vreodata sa a!unga pe nivelul > de evolutie. ,a&imul realizat prin evolutie de catre animale a "ost ca unele au acceptat sa "ie domesticite, si asta e&trem de tirziu. Asta este e&trem de putin din punctul de vedere al evolutiei creierului lor. Chiar in interactie cu oamenii, cele mai avansate animale au continuat sa ramina pe nivelul 4 de evolutie. Primele modele imagine cu ataie lunga, care au "ost translatate in desene pe peretii unor pesteri, au aparut cam in urma cu 3?5555 de ani. In aceasta etapa, in

mod clar, capacitatea de a construi modele cu ataie lunga a "ost relativ mare. Acele desenele nu ar "i avut sens "ara e&istenta modelelor sim olice. ,otivul este ca un desen nu are nici o semni"icatie pentru ceilalti daca lui nu i se ataseaza ceva in"ormatie sim olica 6e&plicatii7. %e e&emplu, un desen poate "i "olosit pentru a ilustra o strategie sau pentru a indica o situatie. %esenul poate "i acelasi in am ele variante. Aparitia acelor desene 6modele imagine7 nu inseamna neaparat ca datorita lor au aparut modelele sim olice. Aparitia modelelor imagine cu ataie lunga din modele imagine cu ataie usor de inteles pe aza unui proces evolutiv. Capacitatea de a construi modele cu ataie lunga nu pare sa e&plice aparitia modelelor sim olice. aparitia modelelor cu ataie lunga este a solut necesara evolutiei. Ele modele sim olice de comunicatie pentru e"icientizarea "olosirii lor. scurta este si opera Totusi, cereau deci

E&emplu@ copiii de ?;35 ani "ac desene destul de primitive 6modele concept asociate clar de modelele imagine din mintea lor7 desi ei pot sa stapineasca nu numai lim a de comunicatie generala dar si anumite lim a!e logico;matematice. %in acest e&emplu ar rezulta ca modelele imagine cu ataie lunga nu sunt a solut necesare pentru trecerea la modele sim olice. Tot de aici s;ar sugera e&istenta unui hard9are specializat in constructia si operarea de modele sim olice. Acest posi il hard9are specializat in constructia si operarea modelelor sim olice ar incepe sa "unctioneze la copii incepind cu virsta de apro&imativ 4 ani. E&istaE unele e&perimente "acute pe maimute dresate care pot "i interpretate ca "iind mani"estari asocia ile cu "orme primitive de modele sim olice. Totusi, ele pot "i interpretate si ca "iind azate pe modele imagine cu nivel ceva mai mare de conceptualizare. Ar rezulta ca, desi "acilitatea de a construi modele sim olice ar putea sa "ie rezultatul cresterii accentuate a nivelului de conceptualizare a modelelor imagine, animalele nu au tendinta de a "ace asta. Cu toate e"orturile oamenilor, care e"orturi s;au intins pe sute de mii de ani, animalele par a "i locate pe nivelul 4 de evolutie. Teoretic ar "i posi il ca in decursul multor generatii de maimute dresate sa se a!unga la "olosirea de catre ele a elementelor sim olice, dar, asa cum am aratat, creierul animalelor nu are nici o tendinta naturala sa evolueze in aceasta directie. Cel mult se poate considera ca animalele ar putea sa implementeze prin so"t9are anumite "acilitati asocia ile cu modelele sim olice dar, evident, o implementare so"t9are nu are cum sa "ie prea e"icienta si in plus, nu va "i transmisa generatiilor urmatoare decit daca va aparea si o implementare hard9are. Contra;argumentele variantei evolutive ar putea "i urmatoarele@ in sute de mii de ani, maimutele nu au evoluat, cu e&ceptia unor presupuse maimute FspecialeF din care s;ar trage omul. Alt contra;argument al variantei evolutive este legat de "aptul ca "unctia de constructie de modele sim olice pare a "i realizata cu un hard9are specializat. -ricum, "ara un hard9are specializat, "unctia de constructie si operare de modele sim olice nu ar "i e"icienta. Acest hard9are specializat este spri!init indirect de viteza "oarte mare cu care omul a evoluat odata cu aparitia lim ii de comunicatie. %aca acest hard9are specializat ar "i "ost realizat prin evolutie, atunci este e&trem de greu de inteles de ce nu avem stadii intermediare. %eci daca acest hard9are nou ar "i realizat prin evolutie ar "i tre uit sa avem semi;animale sau semi;oameni lucru total ine&istent. 0ici cele mai evoluate animale, incluzind del"inii, nu prezinta caracteristici asocia ile cu un hard9are de constructie de modele sim olice, desi evolutia lor a "ost mai lunga decit a oamenilor. Aceste contra;argumente ar putea sugera e&istenta unui proces evolutiv diri!at si a!utat din e&terior. Avem deci urmatoarele argumente@ 3. modelele imagine cu ataie lunga nu sunt esentiale pentru constructia si operarea de modele sim olice.

4. modelele sim olice ar "i putut aparea prin conceptualizare "oarte avansata a modelelor imagine, din necesitati de comunicatie. >. modelele sim olice sunt construite si operate de un hard9are specializat Ar rezulta ca un proces evolutiv ar "i posi il doar daca s;ar putea e&plica de ce maimutele actuale nu au evoluat si ele si daca s;ar e&plica aparitia, prin evolutie, a unui hard9are specializat. Pentru a "i mai precis, un hard9are specializat nu este compati il cu un proces evolutiv in conditiile in care nu avem elemente intermediare intre animale si om. Alternativa ar "i un proces evolutiv diri!at din e&terior.

%E1ICIE0TELE %E P.-IECTA.E ALE C.EIE./L/I Teoria consideraE creierul ca un produs tehnologic. Ast"el, teoria consideraE ca a e&istat un proiectant a stract, care a avut cerinte de proiectare. In legatura cu acest mod de a ordare, ar putea sa e&iste intre area@ cine este acel FproiectantFN %in punctul de vedere al teoriei, acest proiectant a stract este in e&teriorul teoriei si deci nu ne intereseaza. El ar putea "i %umnezeu sau ,ama 0atura sau o civilizatie e&traterestra sau oricine'orice altceva. Indi"erent cine este acest FproiectantF, teoria va "i aceeasi. La acest capitol o sa tratam niste posi ile de"iciente de proiectare, asa cum rezulta din ,%T. /nele de"iciente sunt de"iciente de principiu altele sunt date de implementarea tehnologica. %e"icientele de proiectare, asa cum apar in teoria ,%T sunt @ X%3@ Tendinta de a asocia modele imagine la orice "el de realitate e&terna intilnita. Aceasta de"icienta este e&plica ila, data "iind natura FimagineF a creierului. PS,;ul si toate modelele asociate direct cu partea FmecanicaF a omului, vor continua pentru totdeauna sa "ie azate pe modele imagine. Totusi, modelele construite de "iecare om in parte sunt su"icient de puternice pentru a contracara aceasta tendinta, considerata ca o "rina pentru dezvoltarea omului modern 6vezi cazul ,ecanicii Cuantice7. Aceasta de"icienta este deci corecta ila prin so"t9are 6educatie7. X%4. 0u e&ista o protectie de hard9are pentru a preveni saltul necontrolat dintr;un model in altul. Sta ilitatea intr;un model este un parametru de calitate al unui creier. Aici este de precizat un lucru@ o persoana care are modele cu ataie lunga, va putea sa se sta ilizeze singura in aceste modele. Totusi, chiar daca aceste modele cu ataie lunga pot crea o aza de sta ilitate, asta nu inseamna ca acea persoana va "i e"ectiv sta ilizata de aceste modele. %e"icienta nu se re"era la e&istenta sau nu a unor modele cu ataie lunga, ci la capacitatea, data de implementarea hard9are, de a nu sari necontrolat dintr;un model in altul in "ata unei realitati e&terne comple&e. Lipsa de sta ilitate intr;un model poate duce la schizo"renie deoarece ea "avorizeaza constructia de modele cu ataie prea scurta. /rmarirea comportamentului animalelor arata ca sta ilizarea intr;un model se intimpla e&trem de rar. %e e&emplu, un ciine de paza ar tre ui sa pazeasca perimetrul care tre uie aparat, indi"erent de actiunile strainilor. Totusi, cei mai multi ciini sar din modelul de paza in modelul prioritar de hrana daca va primi hrana de la posi ilii intrusi. %el"inii, in schim , au o "oarte una sta ilitate in model si de acea noi ii percepem ca "iind cele mai inteligente animale. La oameni, lipsa de sta ilitate in model este un de"ect ma!or pentru integrarea in societate. /n om "ara sta ilitate in model este un om pe care nu te poti aza.

X%>@ Aceasta de"icienta este o de"icienta de principiu. Ea va "i introdusa la inceput prin descriere. Ast"el, creierul interactioneaza cu realitatea e&terna si descopera, de e&emplu, > elemente. Se va construi un model armonic cu aceste trei elemente. %aca realitatea e&terna contine de "apt 8 elemente, elementul lipsa nu poate "i detectat direct. %upa citeva predictii gresite ale modelului cu > elemente, creierul va incerca sa corecteze modelul. Asta se poate "ace prin atri uirea altor importantze elementelor sau relatiilor. %aca acest tip de corectie reuseste, modelul FgresitF va continua sa ai a > elemente. %aca prin nici o modi"icare a importantzei elementelor'relatiilor nu se o tin predictii corecte atunci sa va pune pro lema constructiei unui nou model. Totusi, chiar daca un model "ace predictii gresite, din analiza greselilor nu rezultaE direct care este de "apt pro lema. /n model imagine se corecteaza in general prin multe metode, asa cum am aratat, in "iecare caz modelul continuind sa "ie armonic. Putem sa de"inim de"icienta de proiectare X%>A ca "iind incapacitatea de a anticipa posi ila omitere a unor elemente sau relatii, dintr;un model. Asta tre uie inteles ast"el@ nu avem nici o garantie ca am descoperit toate elementele si relatiile asociate unei sectiuni a realitatii e&terne dar suntem constienti ca s;ar putea sa nu "i descoperit tot. In consecinta, o persoana care contracareaza aceasta de"icienta de proiectare va trata orice model cu precautie. %aca realitatea e&terna are, in alt e&emplu, 355 de elemente, modelul ar putea "ace "oarte des predictii "oarte une asociate realitatii e&terne. %ar daca realitatea e&terna se schim a de la 355 la 353 elemente, corectarea modelului ar putea "i o imposi ilitate tehnica pentru creier. Corectarea modelului inseamna a andonarea totala a modelului cu 355 elemente si constructia de la zero a noului model cu 353 elemente. Aceasta sarcina poate "i atit de di"icila incit sa depaseasca capacitatea tehnica de reactualizare a creierului. In aceasta situatie oamenii care nu pot corecta modelul, vor continua sa;l "oloseasca pe cel vechi prin distorsionarea perceptiei realitatii e&terne si'sau prin re"lectarea "ragmentata a acelei realitati e&terne. Bom nota aceasa de"icienta cu X%>C si o vom de"ini ca "iind incapacitatea de a corecta de"icienta X%>A dupa ce am descoperit un element sau relatie neinclusa intr;un model sta ilizat. %e"icientele de tip X%> se mani"esta permanent in toate actiunile noastre. 0u e&ista nici o re"erinta de a sti daca "iecare entitate a realitatii e&terne este asociata cu un element al modelului. Pentru noi realitatea e&terna e&ista numai in masura in care este re"lectata de un model. %aca un model "ace predictii uneori gresite, din analiza erorilor nu rezulta direct care este pro lema. A spune despre un model ca re"lecta corect realitatea e&terna asociata inseamna sa ne re"erim numai la veri"icarile de!a "acute. (arantie de corectitudine nu e&istaE. In aceasta situatie, e"ectele negative ale lui X%> se mani"esta e&trem de "recvent la orice persoana per"ect normala. %in aceasta cauza X%>, desi este o de"icienta ma!ora, nu este tratata in ,%T ca o oala psihica. X%> se mani"esta "oarte puternic la schizo"renici, inclusiv la cei nepatologici 6vezi aplicatiile7. X%> se mai mani"esta in orice situatie in care persoana nu este intr;o stare "izica si psihica una, de e&emplu atunci cind apare o oseala sau suprasolicitarea creierului, desi, evident, acestea sunt doar stari temporare. ,ulte accidente, inclusiv cele catastro"ale si inclusiv cele "acute de oameni e&trem de ine pregatiti, se pot e&plica prin X%>. %e"icienta poate "i tinuta su control de persoanele care reusesc sa;si dea seama de posi ilitatea aparitiei acestei de"iciente. %e e&emplu, daca suntem o ositi atunci tre uie sa ne oprim de la a "ace operatii riscante deoarece riscul de aparitie a X%> este "oarte mare. X%8@ Aceasta de"icienta este o de"icienta de principiu a modelelor imagine. Ea nu e&ista la modelele sim olice. ,odelele imagine nu au nici o posi ilitate de a gasi importantza corecta a "iecarui element sau relatie. ,odelul poate "i armonic pentru o in"initate de importantze atri uite elementelor si relatiilor. Chiar mai mult, pentru o mare varietate in

importantza atri uita elementelor sau relatiilor, modelul poate sa "aca predictii accepta ile. /na din consecintele negative FusoareF ale acestei de"iciente este ca, in "ata aceleiasi realitati e&terne, "iecare persoana construieste propriul sau model imagine, care sa descrie aceeasi realitate e&terna. Bom vedea in alta parte ca aceasta de"icienta, dusa la e&trem, este implicata in oala psihica numita FparanoieF. ,odelele sim olice nu au aceasta de"icienta. -data ce un model sim olic este matematizat, legea de propagare a erorilor va atri ui importantza corecta "iecarui element sau relatie. Am "olosit mai sus termenul FcorectF asociat modelelor imagine. In acest conte&t, importantza atri uita elementelor si relatiilor unui model imagine este FcorectaF daca predictiile sunt identice cu cele ale unui model sim olic care descrie aceasi realitate e&terna. X%?@ Incapacitatea tehnica a creierului de a "ace restructurari masive in structura de modele, atunci cind un model important normal nu mai are asociata lui nici o realitate e&terna 6e&emplu, o persoana importanta dispare din viata su iectului7. Aceasta de"icienta este strins legata de implementarea hard9are. Aceasta implementare nu permite stergerea unui model prin nici o actiune 6de hard sau de so"t7 a structurii de modele, cu toate implicatiile ma!ore ale acestui "apt.

ST./CT/.A C.EIE./L/I@ ,odelul PS, %esi modelul imagine numit PS, 6Protection and Surviving ,odel7 se intilneste si la oameni si la animale, descrierea se va a&a in principal pe PS,;ul oamenilor. Cu adaptari minime, tot ce este scris aici se aplica si la animale. 0ucleul in !urul caruia se construieste intreaga structura de modele a unei "iinte 6om sau animal7 este un model imagine numit ,odelul de Protectie si Supravietuire 6PS,7. Acesta este un model comple&, care, in una parte, este gata construit in momentul in care o "iinta se naste. PS,;ul are o structura comple&a care va "i descrisa in continuare. - sectiune contine modele cu ataie scurta, cu actiune imediata, pentru protectia minimala a unei "iinte, inclusiv a nou nascutilor. In general aici se a"la modelele de tip actiuni;re"le& 6actiuni rapide de salvare in situatii speciale7. Tot aici se a"laE modelele imagine "undamentale cum ar "i modelele de urmarire cu ochii a unui o iect in miscare, modelele de atingere cu mina a unui o iect dat, modelele de echili ru si de "olosire generala a miinilor si picioarelor in situatii normale, etc. Tot aici tre uie sa "ie incluse o serie de modele date de structura de modele ale parintilor acelei "iinte precum si de cerintele societatii in care acea "iinta urmeaza sa "ie integrata. Intr;o masura mai mica sau mai mare, acestea se transmit genetic. Sectiunea de modele cu ataie lunga 6cele care ordoneaza activitatea modelelor cu ataie scurta7 contine instinctele de supravietuire generala si de reproducere. Tot aici se a"la, ineinteles, si un model special care contine intreaga structura mecanica Fe&ternaF a acelei "iinte 6oasele, articulatiile, toate "i rele musculare, organele de simt etc.7. Proiectantul a avut ca o iectiv sa creeze o "iinta care sa supravietuiasca vesnic, neconditionat, in orice mediu concret pro a il. In timpul perioadei de crestere, in PS, pot'tre uie sa intre si alte modele considerate "oarte importante, impuse in general prin educatie, pentru a "ace acea "iinta compati ila cu mediul in care tre uie sa traiasca. Bom reveni la aceasta pro lema la alt capitol.

- caracteristica "undamentala a unui model din PS, este ca, odata intrat in PS,, modelul devine invariant 6imposi il de modi"icat, oricare ar "i in"ormatia adusa din realitatea e&terna7. Principala "unctie a PS,;ului este asigurarea supravietuirii vesnice, neconditionate a acelei "iinte. Pentru a;si indeplini in mod corespunzator sarcina, PS,;ul initiaza constructia de noi modele, care sa im unatateasca mereu si mereu aceasta activitate. Asta inseamna ca PS,;ul poate construi elemente noi, pe care sa le activeze pentru a se autodezvolta ca modele. Ast"el, daca o situatie este detectata de PS, ca o situatie de pericol sau o situatie pentru care nu e&istaE model specializat, el va prelua controlul asupra acelei "iinte si va incerca sa rezolve situatia cu mi!loacele care;i stau la dispozitie 6gesturi re"le& de e&emplu7. In acelasi timp, va activa constructia unui model nou, adecvat noii realitati e&terne. Atunci cind situatia care a activat PS,;ul va aparea din nou, PS,;ul nu se va activa iar situatia va "i rezolvata de acel model normal adecvat. Acest mecanism "ace ca, pe masura ce o "iinta nou nascuta cistiga e&perienta 6adica are modele adecvate la tot mai multe situatii intilnite in realitatea e&terna7, PS,;ul se activeaza din ce in ce mai rar. In acest "el, PS,;ul isi indeplineste tot mai ine sarcina pentru care a "ost proiectat. -ricite modele ar e&ista intr;un creier matur 6de om sau de animal7, PS,;ul va "i oricind pregatit sa preia controlul, daca nu e&istaE model adecvat unei realitati e&terne date. PS,;ul va controla interactia unei "iinte cu realitatea e&terna numai atunci cind nu e&istaE nici un model =, care sa "aca predictii accepta ile ale evolutiei unei realitati e&terne date. Atunci cind PS,;ul controleaza "iinta, acest lucru se recunoaste prin disparitia constiintei, pe toata durata cit PS,;ul are "iinta su control. Acest lucru se intimpla, de e&emplu, in stari emotive sau in stari de soc. Constiinta reapare atunci cind un model =, a preluat controlul.

ST./CT/.A C.EIE./L/I @ 1acilitati "unctionale si tipuri de modele - "acilitate "unctionala "undamentala a creierului este ca orice model poate sa;si dezvolte oricare element ca model. %e asemenea, orice model poate avea acces sau chiar poate sa integreze orice element al oricarui alt model, pentru a;si atinge o iectivele. Este a solut socant sa vezi ca, in materie de "acilitati "unctionale, in cadrul unei structuri date de modele, creierul nu pare a avea aproape nici o restrictie de acces si asociatie. Tot o servatiile directe ne arataE ca e&istaE modele la care accesul se "ace mai usor decit la alte modele. %e aici, concluzia ca, in implementarea tehnologica, unele modele sunt grupate si de aici si o comunicatie mai usoara intre unele dintre ele. Sa mai vedem un detaliu general. Am aratat ca orice model, nu numai PS,;ul, poate sa;si dezvolte orice element al sau su "orma de model. Totusi, chiar daca un element al unui model este de!a dezvoltat ca model, el continua sa "ie tratat ca element. Intrucit aceasta este o "acilitate generala "oarte importanta, ea va "i descrisa aici in detaliu. Ast"el, daca un model contine un element, acest element este caracterizat de niste proprietati. Aceste proprietati intervin in integrarea elementului in model. Pro lemele care apar pot "i de tipul@ Fde ce acel element are acele proprietatiNF sau Fcum ar putea sa "ie schim ate acele proprietatiNF. Pentru a sti asta, este

nevoie ca acel element sa "ie studiat in amanuntime. Pentru aceasta, modelul poate sa;si dezvolte acel element ca model. Cind o entitate este tratata ca element, atunci acel element are niste proprietati. Cind aceasi entitate este tratata ca model, atunci ceea ce aparea ca "iind proprietati sunt acum adevaruri generate de acel model. %eci, in "unctie de locul de unde privim, re"erindu;ne la aceasi entitate, vom vor i de elemente cu anumite proprietati sau de modele cu o colectie de adevaruri. Am vor it de!a de modele cu de"initiile lor. ataie scurta si modele cu ataie lunga. Bom vedea

,odelele cu ataie lunga sunt modelele la care elementele sunt de!a dezvoltate ca modele. /n ast"el de model poate sa activeze si sa dezactiveze oricare model al saEu 6continut su "orma de element7. In acest "el avem, in prima apro&imatie, urmatoarele de"initii@ 3. un model cu ataie lunga isi atinge o iectivele prin activarea si dezactivarea unora din modelele pe care le contine. 4. /n model cu ataie scurta isi atinge o iectivele prin activare directa. E&emplu@ Pentru a aprinde lumina intr;o camera, un model general de tip =, va construi un model =A, 6de actiune7. Acest =A, va simula un numar de moduri de rezolvare a pro lemei, "olosind sau construind modelele A=,. Prin simularea actiunii, =A,;ul va gasi solutia optima. Atunci va activa'controla unul sau mai multe A=,;uri, care vor actiona e"ectiv intrerupatorul. Actiunea se termina cind =,;ul activ ii transmite in"ormatia ca o iectivul a "ost atins. In acel moment o sectiune din =, va "i apro&imativ identica cu =A,;ul. Aceasta s;a realizat printr; un model cu ataie scurta. E&emplu@ Pentru a calatori dintr;un loc in altul tre uie construit un model cu ataie lunga =A,. Acesta va construi, secvential, o colectie de alte modele =A, care, la rindul lor, pot construi alte modele =A, si asa mai departe. 1iecare =A, va activa o colectie de A=,;uri, cu ataie scurta 6chiar de ordinul milioanelor sau mai mult7 pentru a;si atinge o iectivele. 1iecare nou =A, va "i dezactivat de =A,; ul superior pe masura ce si;a atins o iectivul. Asa actioneaza modelele cu ataie lunga. E&emplu@ intram intr;o camera si actionam intrerupatorul de lumina. Lumina se aprinde. /n model local de tip =, o tine aceasta in"ormatie. Totusi, pe un model =, cu ataie lunga 6care contine =,;ul local ca element7 am putea sa intelegem, de e&emplu, ca cineva a reparat lumina care a "ost stricata. ,odelul =,;local transmite doar in"ormatii actuale. Semni"icatia lor poate "i data doar de modele =, care includ =,;ul local ca element. Si aici se poate vedea actiunea unui model cu ataie lunga. Bom mai aduce o precizare importanta, legata de modelele cu ataie lunga. Am spus ca elementele acestor modele sunt de!a dezvoltate ca modele. Aceste modele isi pot de asemenea dezvolta elementele ca modele. Aceasta FadincimeF nu are decit limite tehnologice. In acest "el, ma!oritatea a soluta a modelelor sunt de "apt modele cu ataie lunga. %in aceasta cauza termenii de Fmodel cu ataie scurtaF si FlungaF tre uie intelesi doar in mod relativ, in "unctie de modelele =, si =A, principale. %e"initiile date mai sus respecta aceaste conditii. Bom da in continuare o lista cu principalele tipuri de modele ale unui creier dat. ,odelele de tip =A, sunt modele care se construiesc atit pentru nevoi imediate cit si pentru ordonarea cu ataie lunga a activitatii unei persoane. Ele incep, de e&emplu, cu modele simple 6a ea apa dintr;o cana7 si se termina cu urmarirea unui singur o iectiv timp de o viata. Ele sunt, in general, invariante sau cu schim ari lente, con!uncturale sau de alta natura. Ele pot "i modele e&trem de conceptualizate, pina la a "i doar o colectie de principii generale de viata sau modele comple&e, speci"ice unui sigur tip de activitate sau orientate spre un singur o iectiv concret.

/n model de tip =A, poate construi, la rindul lui, un numar oricit de mare de modele de tip =A,, su "orma de elemente, pe care sa le activeze in "unctie de evolutia realitatii si in "unctie de alti "actori. ,odelele secundare de tip =A, pot sa construiasca, la rindul lor, oricite alte modele de tip =A,, su "orma de elemente ale lor. Aceasta "acilitate, asa cum am aratat de!a, este o "acilitate generala a oricarui creier. ,odelele de tip =A, pot "i modi"icate, in principiu, de modele de tip =,, in "unctie de in"ormatiile primite de la alte modele , si =,. ,odelele de tip A=, sunt modele de actiune directa. %esi creierul are o colectie de modele A=, de tip concept, "iecare activare a unui ast"el de model se "ace dupa ce a "ost particularizat prin simulare, "unctie de in"ormatiile date de intrega structura de modele ale creierului. Ast"el, atunci cind mergem, "iecare pas este "acut numai dupa ce un model concept de tip =A, a "acut mai multe simulari ale acelui pas, "olosind modele A=, si a ales varianta optima. %upa ce varianta optima a "ost aleasa, modelul =A, particularizat va deveni activ in controlarea acelui pas. Acest principiu general este "olosit de creier la a solut orice activitate care presupune actiunea asupra realitatii e&terne. 1ara a simula pe model o actiune, actiunea nu se poate "ace din principiu. Singurele e&ceptii sunt legate de activarea PS,;ului. (esturile #re"le&$, de e&emplu, sunt e"ectuate de modele specializate care se activeaza direct, "ara initializare si "ara simulare preala ila a actiunii. ,otivul este dat de cerinta ca actiunea lor sa "ie "oarte rapida, cu riscul de a nu "i actiunea optima.

,odelele de tip activ 6modele =, normale7 Aceste modele sunt cele care s;au construit prin interactie directa cu realitatea e&terna 6comple&ul ,;<,;=,7. Ele vor "i "olosite ori de cite ori apare o situatie similara cu cea care le;a generat. Ele genereaza cunoasterea si constiinta. Bom reaminti aici ca, in "ata unei realitati e&terne noi, se va activa acel model care "ace cele mai une predictii asupra evolutiei acelei realitati e&terne. In orice moment al vietii unei "iinte, va e&ista un =, local si cel putin un =, care include modelul =, local, ca element. /n model =,;local da in"ormatii asupra realitatii e&terne Fcare se vedeF. In spatele lui se a"la unul sau mai multe modele =, care pot sa FvadaF mai departe, prin interpretarea datelor "urnizate de modelul =,, in "unctie de datele oricarui alt model al creierului. ,odelele principale cu ataie lunga ale unui animal sau a unei persoane se numesc ,=,;uri 6,ain =,7. /n ,=, contine un mare numar de modele, de tip =,, <,, A=, si =A,, care controleaza o sectiune importanta din interactia unei "iinte cu realitatea e&terna. E&emplu@ ,=,;viata de "amile, ,=,;pro"esie, ,=,;ho D.

Aceste ,=,;uri nu sunt modele propriuzise. Ele tre uie intelese ca niste structuri conventionale, aparute ca urmare a optimizarii activitatii intr;un anumit domeniu dat, la implementarea tehnologica a creierului. Ast"el, la un tip de activitate speci"ica vor e&ista un numar de modele care vor "i "olosite "oarte "recvent. Accesul la ele va "i mai usor decit la un model care este "olosit rar. Structura de modele va avea ast"el anumite optimizari tehnologice, pentru activitati "recvente. Toate modelele care se "olosesc "recvent pe un tip de activitate se a"la inglo ate intr;o structura mai mult sau mai putin conventionala numita ,=,. Accentuam ca aceste ,=,;uri sunt structuri conventionale, date de anumite particularitati tehnologice si nu sunt modele propriuzise.

,odelele Poveste 6StorD;tDpe models7 Acestea sunt modele de tip =, de tranzitie, create atunci cind modelele de tip , "urnizeaza in"ormatii prea disparate pentru a putea "i incluse intr;un model normal 6modelele =,;locale ar tre ui schim ate e&trem de des, de e&emplu7. Ele contin

lanturi lungi de elemente legate intre ele in ordinea in care au "ost inregistrate. Acesta este totusi un mod de stocare neeconomic. Se precizeaza, pentru comparatie, ca un model normal poate sa genereze o imensa cantitate de in"ormatie, prin simulare pe model. Toate aceaste in"ormatii, generate de un model normal, nu se a"la memorate intr;un mod e&plicit in model. ,odelele poveste sunt cele care memoreaza in"ormatia in mod e&plicit deci neeconomic. - servatie@ unele persoane care au citit aceasta carte au "ost deran!ate de "recventele repetari ale unor a"irmatii. Aceste persoane sunt deran!ate deoarece construiesc modele poveste. La repetarea unei in"ormatii, aceste persoane FsarF inapoi la locul unde in"ormatia a mai "ost intilnita si acest lucru ii "ace sa piarda sirul e&punerii 6modelul poveste se "ragmenteaza7. %in contra, daca persoana a construit un model normal, la repetare se recon"irma si se im unatateste modelul a"lat in constructie si deci repetarile sunt inevenite. ,odelele Poveste pot "i "olosite pentru a alimenta cu in"ormatie modelele normale, pentru im unatatirea lor ulterioara. -ricare din elementele acestui tip de model poate "i dezvoltat ulterior ca model cu ataie lunga sau in"ormatia din ele poate "i "olosita pentru per"ectionarea altor modele. %esi re"lectarea realitatii e&terne prin modele poveste este e&trem de raspindita, la toate nivelele de evolutie a creierelor, teoria considera ca acesta este un mod ine"icient si in general primitiv de "olosire a creierului. ,otivul principal este ca modelele poveste introduc restrictii din cauza legaturilor dintre modele si care legaturi nu au "ost determinate pe cai normale. Caile normale sunt cele in care un model nou este integrat in mod armonic'logic in structura de modele e&istente. %in ne"ericire, in zilele noastre, aceste modele sunt "olosite pe o scara inadmisi il de mare ca e"ect al incapacitatii creierului de a "ace "ata avalansei de in"ormatii asociate cu dezvoltarea sociala actuala dar si din cauza de"icientelor grave din sistemul de invatamint. Ast"el, daca invatamintul s;ar a&a pe modele normale ar scadea "oarte mult in"ormatia e&plicita care ar tre ui memorata. 1iind orientat spre modele poveste, cantitatea de in"ormatie creste e&agerat de mult si ast"el se depasesc unele limite tehnologice ale "unctionarii creierului. E&emplu@ un so"er de ta&i tre uie sa cunoasca toate strazile unui oras. ,odul e"icient de rezolvare a pro lemei navigatiei intr;un oras este de a avea in cap intreaga harta a orasului 6model imagine normal7. Pe aceasta harta se pot simula diverse cai de atingere a unui o iectiv dat, chiar daca apar pro leme sau modi"icari. Totusi, navigatia dupa harta 6model imagine normal7 presupune e&istenta si operarea unui model imens. Invatarea traseelor 6modele poveste7 da rezultate imediate dar poate produce mari di"icultati daca apar modi"icari si alte pertu atii in realitatea e&terna. In plus, a invata trasee este usor la inceput dar pe masura ce creste numarul de trasee, cantitatea de in"ormatie care tre uie memorata creste e&trem de mult. Prin invatarea modelului normal este rezolvata orice pro lema de navigatie si deci, indi"erent de cite noi trasee se cer, cantitatea de in"ormatie aditionala este negli!a ila. In practica se "olosesc am ele metode. Acest tip de a ordare, desi a "ost e&empli"icat pe o situatie particulara, se poate intilni in a solut toate domeniile de activitate umana. ,odelele poveste dezvoltate ca modele cu ataie lunga pot "avoriza paranoia indusa din cauza "avorizarii pe criterii ar itrare a anumitor relatii intre elemente si din cauza di"icultatilor de control. %e acest pericol nu sunt "erite nici cursurile universitare, atunci cind ele nu sunt generate de un model sim olic declarat de la inceput.

,odelele poveste sunt controlate de ea.

integrate in structura normala de modele si deci pot "i

,odelele de ecranare Asa cum am mai aratat, orice model poate sa evolueze singur, "olosind in"ormatiile din realitatea e&terna sau de la alte modele, pentru a;si cistiga sta ilitatea 6armonia sau logica7. -data ce un model are o pro lema, el va continua sa "ie activ pina la rezolvarea pro lemei 6adica pina isi va regasi sta ilitatea7. E&istaE insa pro leme "ara solutie. ,odelul va continua sa caute o solutie, la nes"irsit, punind ast"el in pericol sta ilitatea sistemului de modele. Principala pro lema "ara solutie este pro lema mortii. Aceste tipuri de modele sunt speci"ice numai oamenilor, care au modele su"icient de puternice care sa prezica moartea, mai repede sau mai tirziu, a oricarei persoane. Aici insa apare o pro lema. PS,;ul are, prin proiectare, sarcina de a asigura supravietuirea vesnica, neconditionata a acelei persoane. Predictia unor modele este ca moartea este inevita ila. Aceasta pro lema este e&trem de periculoasa pentru sta ilitatea creierului din cauza ca, activind permanent PS,;ul, pot sa apara ucle in"inite de cautare a unei solutii care nu e&ista. FSolutiaF gasita de oameni, inca din cele mai vechi timpuri, este constructia unor modele de ecranare. /n model de ecranare intercepteaza adevarurile care pot activa PS,;ul si transmite catre PS, un mesa! mai putin catastro"al 6PS,;ul nu se mai activeaza7. %e asemenea, modelul de ecranare transmite catre modelul cu pro leme, in"ormatii care il sta ilizeaza. Cel mai cunoscut model de ecranare este religia. - servatie@ pe masura ce oamenii im atrinesc, predictia mortii este tot mai precisa si oamenii au tendinta de a "i tot mai religiosi. %e asemenea, atunci cind stresurile de toate "elurile se a at asupra indivizilor sau grupurilor sociale, este posi la crestrea nivelului de religiozitate pentru pastrarea sta ilitatii "unctiilor creierului. /n model de ecranare nu se azeaza pe realitatea e&terna. %aca s;ar aza pe realitatea e&terna, ar "i inclus in modelul care "ace predictia FnegativaF. ,odelele de ecranare se pot "ace in orice situatie in care creierul se poate desta iliza din cauza unor situatii "ara iesire. Aceste modele sta ilizeaza 6cel putin temporar7 activitatea creierului care, in acest "el, are mai multa energie pentru rezolvarea pro lemelor. Totusi, aceste modele sunt e&trem de periculoase pentru integritatea "iintei, daca in timpul unei actiuni asociate lor, nu sunt dezactivate. Activarea unui model de ecranare, dezactiveaza, cel putin pe sectiuni, structura normala de protectie a acelei "iinte. ,entinerea activa a unui model de ecranare un timp prea indelungat poate "i asociata cu cuvintul FiluzieF. ,odelele de ecranare sunt principalele modele care pot sa treaca din zona de tranzitie normal;PS, in PS,. %aca se intimpla asta, atunci ele devin invariante 6nu mai pot "i modi"icate oricare ar "i in"ormatia o tinuta din realitatea e&terna7. ,odelul FreligieF trece "oarte usor din zona normal;PS, in PS,, cu e"ecte, uneori, dezastruoase. ,odelele de ecranare sunt partial incluse in structura normala de modele si deci pot "i, partial, controlate de ea.

,odelele Activa ile /n =, poate sa prezica intilnirea in viitor a unei situatii pentru care nu e&istaE model adecvat. =,;ul va dori sa controleze situatia pentru care nu are model adecvat si asta se realizeaza prin constructia unui model activa il 69ould e active model )CA,7. Acest model se comportaE ca un model de ecranare pina in ultimul moment dinaintea activarii. %upa activare, el devine un model normal 6de tip =,7 si poate sa evolueze singur. E&emplu@ teoria de"ineste FemotiaF ca o stare tranzitorie, asociata sau nu cu un pericol iminent, in "ata unei realitati e&terne noi, pentru care nu e&ista model adecvat. Asa cum stim, in "ata unei situatii pentru care nu e&ista model, se activeaza PS,;ul. Chiar daca situatia pentru care nu e&ista model nu este asociata cu un pericol iminent direct la adresa persoanei, PS,;ul preia controlul. In acel moment dispare sau se atenueaza constiinta. PS,;ul creaza apoi un model adecvat acelei situatii. Starea tranzitorie cit PS,;ul controleaza o situatie considerata nepericuloasa dar "ara model adecvat, se numeste FemotieF. /n )CA, ine construit poate loca, uneori, aparitia emotiilor. Evident, asta se poate intimpla numai daca situatia aceea a "ost prezisa de un model cu ataie lunga. ,odelele activa ile se a"la integrate in structura normala de modele si sunt controlate de ea.

,odele ilegale X=, Toate tipurile de modelele care au "ost descrise pina acum se a"la integrate in structura normala de modele sau in PS,. Ele sunt conectate la structura in mod armonic sau logic ast"el ca intreaga structura este armonica si logica. E&ista modele de tip =, care au pierdut legatura cu aceasta structura normala sau nu au avut;o niciodata. Ele pot sa apara in multe moduri. /n mod este atunci cind un model este incomplet si ne"olosit de "oarte multa vreme. %e e&emplu, cineva are un accident de masina. PS,;ul incepe constructia unui model adecvat acelei situatii. Acea situatie s;ar putea sa nu se mai intilneasca niciodata. In legatura cu acest e&emplu, este o practica empirica a psihiatrilor sa stimuleze'"orteze o persoana 6de o icei copii7 care au su"erit un traumatism psihic, sa descrie tot ce s;a intimplat in acea situatie ne"ericita. Teoria e&plica asta prin "aptul ca, stimulind'"ortind activarea acelui model, modelul va avea tendinta de a se atasa armonic si'sau logic cu structura normala de modele si ast"el este prevenita aparitia unui model ilegal X=, necontrola il deci periculos. Se poate vedea cit de logic si usor poate e&plica ,%T aceasta practica empirica a psihiatrilor pe aza unei teorii generale 6care nu a "ost "acuta in mod special nici macar pentru domeniul psihiatriei7. Alta situatie este atunci cind un model este prea mare. /nele componente pot sa piarda legatura cu restul modelului din motive tehnologice. Pro lemele tehnologice generale pot oricind sa rupa orice model in orice mod. Biata stresanta, traumatizanta si plina de "rustrari, mai ales in copilarie, poate genera de asemenea modele X=,. /nele modele poveste, din cauza ca integrarea lor in structura de modele nu se poate "ace pe cai normale 6modelele sunt lanturi lungi de elemente7, pot de asemenea sa devina, pe "ragmente, modele X=,. Aceste modele sunt considerate FilegaleF deoarece structura normala de modele nu stie de e&istenta lor. %aca, de e&emplu, un ast"el de model, transmite o in"ormatie la =,;ul activ din acel moment, sursa si !usti"icarea in"ormatiei nu poate "i sta ilita de nici un model al creierului.

Aceste modele actioneaza la "el ca modelele normale. Ele o tin in"ormatie din realitatea e&terna dar evolueaza in general haotic, in a"ara oricarui control. /nele modele X=, pot "i puse in evidenta, de e&emplu, in timpul unor sedinte de hipnoza. ,odelele X=, sunt localizate atit in zona neocupata de modelele normale cit si in PS,. Evident ca modelele ilegale din PS, tre uie sa ai a o in"luenta "oarte mare daca sunt activate accidental. 1iind scapate controlului ansam lului de modele, ele pot sa contina orice. 0u e&istaE nici o garantie ca ceea ce contin ele are vreo legatura cu realitatea e&terna. Pot e&ista si modele semi;X=,. Asta inseamna ca, din motive tehnologice, accesul la anumite modele normale se "ace greu. ,ai avem si situatia cind accesul la anumite modele se poate "ace numai din cind in cind, in "unctie de "actori necontrola ili sau numai in com inatie cu anumite modele asociate numai anumitor realitati e&terne. ,odelele X=, pot sa e&plice somnam ulismul, du larea de personalitate 6atunci cind modelele X=, ocupa o portiune "oarte importanta din creier7, multe actiuni'porniri ilogice sau izare ale unor persoane 6inclusiv crimele aparent nemotivate7, etc. Ele pot avea o imensa contri utie la "ormarea personalitatii. ,odelele X=, pot de asemenea sa e&plice multe din "enomenele paranormale.

1E0-,E0E PA.A0-.,ALE Telepatia pare a "i transmisia directa de in"ormatii de la un creier la un altul. ,ai mult, aceasta transmitere de in"ormatii are loc pe orice distanta si propagindu;se prin orice mediu. %in ne"ericire, acest "el de transmitere de in"ormatie este imposi ila, in aza legilor naturii, asa cum sunt ele intelese astazi. In"ormatia se poate transmite numai daca e&istaE transmisie de energie la distanta. Cimpurile de "orte cunoscute astazi 6electric, magnetic, electromagnetic si gravitational7 nu indeplinesc aceasta conditie. Chiar daca ar e&ista un ast"el de cimp de "orte care se propagaE la distanta, transmisia de in"ormatie inseamnaE modularea 6codi"icarea7 intr;un "el a acestor "orte iar la receptor tre uie sa e&iste un decodi"icator adecvat. Cineva ar putea spune ca ar putea e&ista transmisie directa de in"ormatie Fpe scurtaturaF, "ara a transmite energie modulata la distanta. Asta pune in discutie chiar azele stiintelor naturii. In orice caz, intrucit eu am incredere in stiintele naturii, singura concluzie rezona ila este ca, pentru acum si pentru totdeauna, telepatia, ca transmisie directa de in"ormatii la distanta de la un creier la altul, nu e&istaE. Teoria e&plica "enomenele telepatice in aza legilor naturii, "ara a e&ista transmisie de in"ormatie. 1enomenul se azeaza pe imensa capacitate de prelucrare a in"ormatiilor de catre creier si in aza modelelor X=,. Se stie ca una din "unctiile "undamentale ale creierului este predictia evolutiei realitatii e&terne, in urma simularii pe modele asociate realitatii e&terne. Aceasta "acilitate ne permite in "iecare zi sa "acem "oarte multe predictii dintre care, ma!oritatea a soluta se adeveresc. Sa presupunem acum ca o persoana are un interes special pentru alta persoana 6cum ar "i o mama pentru copilul ei7. Este posi il ca acea mama sa "aca un model ilegal X=, asociat copilului sau. Acest model poate "i activ zeci de ani, "ara ca acea mama sa stie. ,odelul X=, va "ace mereu predictii asupra evolutiei su iectului in

interactie cu mediul prezis, ast"el ca, daca in urma predictiei, rezulta o stare de pericol, acest model X=, poate transmite un mesa! catre =,;ul local. Acea mama primeste o in"ormatie care este caracterizata ca "iind o presimtire sau un vis. Ea nu poate preciza sursa acestei in"ormatii. /nele presimtiri sau vise se adevereasc 6cele care nu se adeveresc sunt uitate OOO7. Este usor de con"undat acest "el de mesa! cu un mesa! de tip telepatic. Teoria spune ca aceste mesa!e provin dintr;o simulare pe un model X=, si chiar daca in unele situatii se pot adeveri, acest lucru nu prezinta interes practic. %in modul in care acest "el de in"ormatie este o tinut, nu e&istaE nici o garantie ca acea in"ormatie sa ai a legatura cu realitatea e&terna. Acelasi mecanism "unctioneaza la radiestezistii care gasesc o iecte ascunse sau care gasesc o oala la un pacient. Predictiile lor pot "i in unele situatii "oarte precise dar nu e&istaE nici o garantie ca ar "i corecte. Ele pot avea valoare practica numai in situatiile in care riscul erorii nu este e&agerat de mare. E&emplu@ in "ata unui radiestezist a "ost adus un pacient. .adiestezistul a "ost intre at de starea inimii. .aspunsul lui a "ost ca inima merge "oarte ine. .aspunsul a "ost a solut corect. E&ista insa o FmicaF pro lema@ pacientul avea un pace;maPer, pe care radiestezistul nu l;a FvazutF si nu avea cum sa;l FvadaF, in con"ormitate cu teoria. Teoria poate prezice metodele de dezvoltare ale acestor calitati. In primul rind, modelele X=, "iind modele imagine, educatia acelei persoane tre uie sa "ie azata pe modele imagine si, evident, persoana tre uie sa ai a calitati naturale de lucru cu modele imagine. Persoanele tre uie sa "ie echili rate, pentru a putea intercepta mai usor mesa!ele transmise de modelele X=,. Sa e&iste o tendinta scazuta de a controla sau impulsiona procesul de cautare a raspunsurilor 6sa le lase sa vina intr;o stare de dezinteres adica de a nu incarca zona normala a creierului cu activitati pertur atoare care consuma energie7. Sa "ie mereu in"ormate prin contact direct cu realitatea e&terna. In"ormatiile de tip imagine tre uie sa "ie preponderente chiar daca sunt o tinute si prin te&te asociate modelelor imagine. Teoria nu interzice "enomenele paranormale asociate cu modelele sim olice. %e e&emplu, "aptul ca unele persoane pot "ace Fin memorieF calcule matematice e&trem de complicate, ar putea "i e&plicat printr;un model X=, de tip sim olic.

C.EIE./L /,A0 0-.,AL Aceasta sectiune ar "i tre uit sa "ie un model local asociat acestui su iect. Totusi, din cauza lipsei de in"ormatii despre modelele X=,, aici va "i prezentata numai o evaluare preliminara a pro lemei. %in teoria principala e&tragem trei conditii "undamentale pentru aceasta teorie locala. Acestea sunt @ C3@ PS,;ul tre uie sa;si indeplineasca sarcina de protectie si supravietuire vesnica, neconditionata a persoanei. PS,;ul tre uie sa ai a modele care sa includa conditiile generale cerute de societatea unde acea persoana tre uie sa se integreze. PS,;ul nu tre uie sa includa modele o isnuite. C4@ -rice model tre uie sa "ie armonic sau logic 6sta il7 C>@ Intreaga structura de modele tre uie sa "ie armonica sau logica 6sta ila7. Sa dezvoltam acum acest model local. Caracteristica principala de normalitate este ca persoana sa "ie in stare sa se integreze in societate. %aca societatea este de cani ali, acea persoana tre uie sa se integreze in acest tip de societate pentru a nu "i e&clusa din societate. Se vede ca normalitatea este relativa si are limite "oarte largi.

Intr;o societate de tip democratic din zilele noastre, printre conditiile care tre uie sa "ie continute in PS, se a"la Fsa nu uciziF , Fsa nu "uriF si altele de acest "el, impuse prin educatie. Sa presupunem ca o persoana "ace un model de ucidere a unei alte persoane. %aca acest model este locat de PS, , persoana poate "i considerata normala. Totusi, daca o persoana are un model de ucidere a altei persoane si daca, in anumite situatii speciale, PS,;ul nu;si indeplineste "unctia, atunci persoana ar putea activa acel model. In aza teoriei asta este o pro lema de hard9are deci o oala psihica. In psihologia FclasicaF se "ace un test care poate sa spuna daca persoana a avut discernamint in momentul crimei 6deci este vinovata7 sau nu. Teoria spune ca aceasta este o pro lema de hard9are, deci nevindeca ila si deci pedeapsa corectionala nu are e"ect. Este total nerelevant daca persoana a avut discernamint sau nu in momentul crimei. In orice situatie se impune izolarea de"initiva a pacientului deoarece, avind o pro lema de hard9are, va putea sa mai ucida si alta data 6un model odata construit nu va disparea niciodata din structura de modele ale creierului7. In legatura cu aceasta pro lema, teoria poate "i "olosita pentru a evalua care sunt situatiile'"aptele penale care tre uie pedepsite si care, "iind determinate de pro leme de hard9are, tre uie sa duca la izolarea de"initiva a "aptasului. Teoria nu vede, din principiu, prea multe metode de corectie a unei pro leme de hard9are. ,otivul principal este legat de e&istenta modelelor X=, si de interdependenta atit de pro"unda intre modelele normale. Ast"el, eliminarea selectiva a modelelor ilegale 6X=,7 ar presupune cunoasterea in detaliu a implementarii tehnologice a creierului. Asta nu se va intimpla in viitorii ?5 de ani. ,odi"icarea structurii de modele este chiar mai di"icila. La C3 mai e&istaE si conditia ca PS,;ul sa nu contina modele o isnuite 6-,PS,, -rdinarD ,odel in PS,7. Aceasta conditie este necesara deoarece, daca un -.,. se a"la in PS,, el devine invariant 6imposi il de modi"icat oricare ar "i realitatea e&terna7. In plus, cum in PS, se a"la numai modele imagine, orice argument logic este total ignorat. /n -,PS, indicaE o persoana paranoica. Acea persoana tre uie sa distorsioneze in"ormatiile o tinute din realitatea e&terna pentru ca acele in"ormatii sa se integreze armonic in structura generata de modelul invariant -,PS,. ,ai e&istaE si posi ilitatea de a construi modele de ecranare pentru a izola realitatea e&terna de structura normala de modele. E&emple@ Comunistii autentici au inclus in PS,;ul lor modelul@ Fclasa muncitoare este purtatoarea progresului in societateF 6acesta este deci un model o isnuit -,PS,7. Indi"erent de realitatea e&terna, ei vor continua sa interpreteze lumea azat pe acest model invariant. Asta este o "orma clara de paranoie desi, daca acest model nu ar "i in PS, 6deci n;ar "i invariant7, nu ar e&ista nici o pro lema cu acesti oameni. %in punct de vedere "ormal, dependenta de droguri este tot o "orma de paranoie. %orinta este de nestapinit deoarece este generata de sistemul de protectie insusi. PS,;ul "iind model imagine, el este imun la mesa!ele sim olice 6logice7. ,odelul F"oloseste drogurileF, odata intrat in PS,, nu mai poate "i modi"icat. %aca acest model nu este in PS,, mai e&istaE o sansa de modi"icare a lui 6in nici un caz modelul nu poate "i distrus7. Teoria spune deci ca sansele de vindecare ale unui dependent de droguri depind de locul unde se a"la modelul F"oloseste drogurileF. Si in cazul "umatului avem e&act acelasi tip de situatie. %upa "oarte multi ani de "umat, unii "umatori pot sa renunte la "umat. Asta se poate intimpla, cel mai

pro a il, deoarece a aparut o situatie "oarte traumatizanta 6o oala de e&emplu7 care a creat un model anti;"umat care de asemenea a intrat in PS,. Criteriul C> spune ca structura de modele tre uie sa "ie armonica si logica in ansam lul ei. Aceasta conditie nu este usor de indeplinit. In primul rind, e&istaE o capacitate limitata de reactualizare a modelelor in "ata unei realitati e&terne in schim are. Pentru unele persoane capacitatea de reactualizare a modelelor ar putea sa "ie su limita minima necesara. Structura poate sa evolueze spre a "i tot mai neactualizata. La limita, persoana care ramine in urma cu reactualizarea va a!unge la de"iciente permanente 6 oli psihice din clasa schizo"reniei7. 0ormalitatea este deci legata si de capacitatea de reactualizare continua a structurii de modele. E&istaE si situatia cind un model "oarte important al creierului devine depasit de realitate. %e e&emplu, o persoana "oarte apropiata dispare din viata persoanei testate. Acel model important poate "i legat de mii de alte modele care acum au devenit inutile. Asa cum am aratat, un model nu poate "i distrus prin nici o "unctie a creierului. %e asemenea, un model integrat in structura normala de modele nu poate "i modi"icat 6ar tre ui modi"icate toate modelele asociate cu modelul neadecvat7. - posi ilitate este de a reconstrui totul de la zero. Evident ca o persoana a"lata in aceasta situatie va su"eri un traumatism generat de imensul e"ort de re; indeplinire a criteriului C>. La persoane in virsta, aceasta conditie nu va mai "i indeplinita niciodata. Solutia care mai ramine este constructia de modele de ecranare. - persoana cu prea multe modele de ecranare nu poate "i considerata normala. Aceste persoane se pot identi"ica si prin "aptul ca au su iecte despre care nu pot'vor sa discute. Asa cum am spus, modelele ilegale 6X=,7 nu au "ost luate in considerare deocamdata, datorita lipsei de date despre ele. Ele pot e&plica "enomenul de somnam ulism, personalitatea multipla, sau chiar unele crime. Sunt ucigasi care par normali si care nu;si pot e&plica de ce au "acut o crima. E&plicatia ar "i activarea unor modele ilegale X=, de ucidere de care ucigasul nu este constient'nu stie. S;ar putea ca "enomenul Fucigasilor in serieF sa ai a la origine modelele ilegale X=,. Asta este sustinut de "aptul ca, inainte de a "i descoperiti, unii ucigasi in serie pot "i considerati normali de toti prietenii apropiati si de asemenea se pot a"la ine integrati in societate. Alt argument este ca ucigasii in serie care "ac crimele datorita activarii unui model ilegal X=,, nu pot "i detectati cu detectorul de minciuni, din motive evidente 6creierul lor nu stie de e&istenta modelelor X=, care au "acut crimele si deci acest tip de ucigasi in serie nu au nici un motiv de a simula vre;un raspuns7. Activarea unor X=,;uri poate e&plica si unele cazuri de sinucidere.

.E=/,AT/L 1ACILITATIL-. 1/0CTI-0ALE ALE /0/I C.EIE. Bom "ace acum un rezumat al tuturor "acilitatilor "unctionale ale creierului. 0e vom re"eri numai la creierul uman desi, cu e&ceptia "acilitatii de a construi modele sim olice, aceste "acilitati sunt identice cu cele de la animale. C13@ Crearea de modele imagine asociate sau nu cu o realitate e&terna data. C14@ Actualizarea'reactualizarea modelelor , prin continua comparatie intre I. si propriile predictii. C1>@ Actualizarea'reactualizarea modelelor de tip =, in de la modelele de tip , si de la alte modele =,. aza in"ormatiilor culese

C18@ Simularea continua a posi ilei evolutii a unui model. /n model evolueaza prin "orte proprii, indi"erent daca modelul este sau nu conectat la realitatea e&terna. %e "apt, C18 spune ca orice model are tendinta de a deveni sta il dupa orice interactie cu realitatea e&terna. 1unctionarea independenta si continua a unui model este sustinuta si de "aptul ca noi putem sa avem idei asociate cu modele care aparent au "ost uitate. Totusi, din cauza capacitatii limitate de actiune a oricarui creier, nu se poate preciza cite alte modele pot sa evolueze in acPground intr;un creier dat. C1?. /n =, poate sa activeze in mod repetat si succesiv mai multe modele =A,, continute in el su "orma de elemente, corespunzind la mai multe activitati simultan. Teoria spune ca poate e&ista un singur model de tip =A, care controleaza direct actiunea asupra realitatii e&terne. 1acilitatea de a "ace mai multe activitati in acelasi timp este posi ila dar "oarte di"icila si cu riscuri mari de gresala. ,otivul principal este ca inainte de activarea e"ectiva, un model =A, tre uie initializat cu datele speci"ice noii realitati e&terne. /n =, poate sa "urnizeze aceasta in"ormatie azata pe predictie. Alta posi ilitate este ca un model =A, sa "ie activat "ara initializare. In aceasta situatie modelul, in legatura cu modele =,, urmeaza sa;si gaseasca singur conditiile de start. Creierul "oloseste am ele "acilitati. Procesul de activare a unui model este complicat si asta creste riscul de erori la comutarea repetata intre mai multe modele. Asta se constata e&perimental. .iscul de erori este "oarte mare daca cel putin unul dintre modele este model sim olic. ,odelele sim olice se re;initializeaza "oarte greu. C1:@ Tendinta oricarui model de a redeveni armonic sau logic dupa orice interactie cu I.. Asta inseamna ca orice rezultat o tinut prin simulare pe model tre uie sa recon"irme modelul. %aca apare o dizarmonie sau contradictie logica, modelul se modi"ica singur si procesul continua. Aceasta este o "acilitate automata si permanenta de hard9are. Tot aici tre uie precizat ca un model sta il este de!a integrat in structura de modele. Asta inseamna pe de o parte ca modelul este sustinut de intreaga structura de modele dar, pe de alta parte, sansa de a mai modi"ica modelul este tot mai redusa. Asta poate "i considerata ca o de"icienta de proiectare a creierului. C1+@ la CL: am vazut ca un model sta il se a"laE de!a integrat in structura de modele. Totusi, procesul acesta de integrare nu este simplu. Creierul este o structura de prelucrare a in"ormatiei neinchipuit de comple&a. A armoniza un model cu o intreaga structura de modele nu se poate "ace rapid. Acest proces inseamna de a veri"ica, prin simulare, ca modelul nou inclus 6sau pe cale sa "ie inclus7 este armonic in raport cu "oarte multe modele ale creierului. Supozitia teoriei este ca aceasta integrare se "ace in principal in timpul somnului. Teoria prezice deci 6si se con"irma si e&perimental7 ca in "ata unei pro leme "ara solutie, o noapte de somn va a!uta la rezolvarea ei deoarece in procesul automat de armonizare se pot o tine in"ormatii si idei noi.

C1A@ 1acilitatea oricarui model de a avea acces la orice model al creierului. Aceasta este o "acilitate care este impusa de o servatia directa. Totusi, termenul de ,=, a "ost introdus ca "iind o structura de modele care se "olosesc de o icei impreuna si care controleaza o sectiune importanta a activitatii unui creier. %e e&emplu, ,=,;serviciu, ,=,;viata de "amilie dar si orice alte domenii mai putin comple&e cum ar deprinderile si a ilitatile pro"esionale de orice "el. %e aici supozitia ca unele modele pot avea acces mai usor la modelele care se a"la in acelasi ,=, si mai greu daca se a"la in locuri neprecizate dinainte. 1aptul ca, uneori, avem nevoie de Ftimp de gindireF poate sustine aceasta supozitie. structura in"ormationala in care un model ar avea acces egal la oricare alt model, nu ar "i o structura optimizata. C1*@ -rice model al creierului poate sa creeze si sa dezvolte orice element ca un model. 0oul model poate la rindul lui sa;si dezvolte oricare element ca un model.

Aceasta structura poate avea orice FadincimeF. Aici pot "i doar limitari tehnologice.

1ACILITATI 1/0CTI-0ALE %E -.%I0/L %-I La capitolul despre "acilitatile "unctionale ale creierului am vazut care sunt posi ilitatile tehnice ale creierului. Aici se vor "olosi unele dintre aceste posi ilitati dar cu speci"icarea "aptului ca, desi in "ata unei situatii date e&ista mai multe moduri de actiune ale creierului, un creier dat va "olosi mai des unele posi ilitati si mai rar sau de loc altele. Pe aza acestor date s;ar putea de"ini unii parametrii numerici pentru caracterizarea personalitatii. S13. %aca e&ista o di"erenta intre realitate 6predictie7 si I. 6o tinuta din realitatea e&terna sau de la alte modele7 atunci modelul are citeva posi ilitati@ S133@ sa corecteze modelul 6cunoastere7 S134@ sa modi"ice realitatea e&terna 6creativitate7 S13>@ sa inregistreze I. su "orma de model;poveste S138@ sa uite in"ormatia S14@ Cind un model este corect dar nu poate "i integrat in structura de modele, e&ista citeva posi ilitati@ S143@ sa se construiasca un model de ecranare. Aici realitatea e&terna este considerata FgresitaF. S144@ sa reconstruiasca toate modelele structurii care locheaza integrarea armonica'logica 6cunoastere cu orice pret dar uneori asta depaseste capacitatile tehnice ale creierului7. S14>@ sa se modi"ice modelul 6se atri uie importante distorsionate elementelor si relatiilor dintre elemente ; metoda paranoica7. S148@ se ignora modelul, eventual se inregistreaza ca model poveste. S1>@ Cind nu e&ista model care sa integreze o realitate e&terna data, e&ista citeva posi ilitati@ SL>3@ sa se "aca un nou model initializat de PS, 6solutia normala7. SL>4@ sa ignore acea realitate e&terna SL>>@ sa "ie inregistrata ca un model poveste.

PE.S-0ALITATEA 6la oameni7 Personalitatea va "i tratata in principal in cazul oamenilor desi unele caracteristici, care nu sunt legate direct sau indirect de modelele sim olice, sunt la "el si la animale. Personalitatea este data de totalitatea modelelor care e&istaE intr;un creier. Bom incerca sa detaliem acest concept, mult prea general. Pentru asta vom incepe cu o evaluare a unor "apte si o servatii intr;un mod mai degra a aleator. %in teoria generala stim ca orice creier construieste modele si simuleaza pe ele diverse posi ilitati de evolutie. Teoria nu introduce nici o restrictie de principiu in legatura cu scopurile sau directiile acestor simulari. Pe un model, chiar simplu, se pot "ace un numar practic nelimitat de simulari. Evident, modelul nu le va "ace pe toate. E&emplu@ daca vrem sa actionam intrerupatorul de lumina intr;o camera, asta se poate "ace cu oricare din cele 35 degete, cu diverse alte parti ale corpului

6inclusiv cu picioarele7 sau cu o mare varietate de o iecte. ,ai ales persoanele a"late catre s"irsitul perioadei de copilarie se pot FdedaF la "el de "el de teri ilisme de acest "el. /n "actor care determina pesonalitatea este aceasta imensa diversitate de posi ilitati de evolutie al "iecarui model in parte. Pricipial vor ind, structura de modele ar putea sa se dezvolte atit de mult incit sa devina necontrola ila. /n "actor care determina personalitatea este deci, capacitatea de a controla aceasta diversitate. /na din de"icientele de proiectare ale creierului este si posi ila insta ilitate in asocierea unui model la o realitate e&terna data. In "ata unei realitati e&terne date, ar tre ui sa se activeze modelul care da cele mai une predictii asupra realitatii e&terne concrete. Totusi, o realitate e&terna data poate "i atit de comple&a incit sa poata e&ista mai multe modele mai mult sau mai putin adecvate acelei realitati e&terne comple&e. In urmarirea evolutiei realitatii e&terne, se va activa deci un model =, care, la rindul lui, va activa si alte modele. Totusi, =,; ul dat nu tre uie in nici un moment sa piarda controlul asupra activitatii principale, oricite alte modele ar "i activate temporar de el. Sta ilitatea intr;un model este un alt "actor asociat personalitatii. E&emplu@ e&ista oameni care pornesc de la un su iect si evolueaza, aproape haotic, catre su iecte care nu mai au nici o legatura cu su iectul initial, care uneori este uitat cu totul. Asta este o de"icienta de proiectare 6X%47 si este corecta ila prin so"t9are. Alt "actor asociat personalitatii este dat de "aptul ca, desi structura de modele are tendinta de a "i armonica sau logica, ansam lul mai tre uie sa "ie compati il si cu o structura de modele date 6impuse7 din e&terior. 1ara o colectie de modele impuse din e&terior 6educatia7, structura armonica si logica nu va "i compati ila cu mediul in care acea persoana tre uie sa traiasca. A impune din e&terior o colectie de modele concept cu ataie lunga se numeste educatie. Acest proces are ca scop aducerea unei persoane a"late in perioada de "ormare, in situatia de a "i compati ila cu mediul in care tre uie sa traiasca. Prin educatie, individului i se impune o colectie de modele concept. /nele tre uie sa intre in PS,, altele sunt modele normale. %intre modelele care tre uie sa intre in PS, se a"la, pentru o societate normala, modelele Fsa nu uciziF, Fsa nu "uriF si multe altele considerate necesare pentru integrare in societate. /na din primele pro leme ale educatiei este legata de "aptul ca, independent de sistemul de educatie, copiii isi pot crea propriile modele concept cu ataie lunga, incepind cu virsta de ?...+ ani. Aceste modele pot sa "ie sau nu compati ile cu modelele impuse prin sistemul de educatie. %aca aceste modele create de copii nu sunt compati ile 6cel putin partial7 cu sistemul educational, copiii vor avea tendinta de a;si construi modele de ecranare speci"ice. Parintii si educatorii vor auzi ce asteapta ei sa auda dar personalitatea va "i modelata de propriile modele concept ale copiilor. /nele componente ale acestor modele pot intra in PS,;ul lor. E&emplu@ copiii pot a!unge sa "umeze sau sa se drogheze, contrar directiilor sistemului educational. ,odelele care determina aceste activitati pot intra in PS,. -ricum, "iind modele imagine, ele nu pot "i in"luentate de educatia azata pe logica 6modele sim olice7. In !argonul copiilor e&istaE cuvintul Fte&teF asociat cu metodele educatorilor'pro"esorilor de a;i determina sa se corecteze in anumite domenii. /nii copii vor "ugi de la scoala pentru a sta la Internet;ca"e. In acest caz, modelul care a determinat aceasta actiune este un model de tip sim olic. Prin analiza logica, un copil sta ileste singur ca orice activitate legata de calculatoare si de comunicatie este de pre"erat unui sistem de invatamint demodat.

Bom "ace aici o o servatie asociata cu "ormarea personalitatii. Evolutia societatii este mult prea rapida pentru ca sistemul de educatie standardizata de astazi sa;i mai "aca "ata. Este inadmisi il ca in scoala romaneasca de astazi sa se mai studieze pe scara larga modele imagine create de scriitori 6de mare prestigiu de alt"el7 care au trait in urma cu peste 355 de ani. Acum 355 de ani modelele sim olice erau o raritate in activitatea de zi cu zi a oamenilor. In zilele noastre, viata se des"asoara pe o scara "oarte larga, azata pe modele sim olice. ,odelele imagine sunt in cadere li era 6nu mai e&ista energie disponi ila pentru ele7. Literatura eletristica de orice "el apartine unei etape de mult depasite a evolutiei creierului uman. Educatia ar tre ui sa renunte la ceea ce nu mai poate "i sustinut. /n alt parametru asociat personalitatii este dat de tendinta de a actiona sau nu in aza unor modele concept generale 6principii7, impuse sau nu prin educatie. Personalitatea este data si de structura de modele cu ataie lunga si scurta, a unui creier dat. E&ista personalitati orientate spre modelele cu ataie scurta si personalitati orientate spre modelele cu ataie lunga. %in ne"ericire, ma!oritatea oamenilor sunt orientati spre o structura de modele;poveste asociate cu un mare numar de modele cu ataie scurta. %in teoria generala se stie ca avem modele asociate realitatii e&terne, care au ca scop cunoasterea si modele de actiune care au ca scop modi"icarea realitatii e&terne. Proportia de modele de un "el sau de altul va "i unul din principalii "actori care de"ineste personalitatea. E&ista persoane care asimileaza usor modele e&terne dar si persoane inclinate sa construiasca modele proprii. ,odelele pot sa "ie modele imagine sau modele sim olice. S;ar putea acum construi o matrice partiala asociata personalitatii, in "unctie de acesti "actori. Pro lema este reluata intr;o aplicatie. Evident, nu e&ista personalitati FpureF. Pentru "iecare din aceste orientari va e&ista un coe"icient numeric. 1ormula unei personalitati va contine si acesti parametrii. - servatie@ sistemul de invatamint de toate gradele selecteaza si ierarhizeaza oamenii dupa capacitatea de asimilare de modele e&terne. Capacitatea de creare de modele noi si capacitatea de actiune asupra realitatii e&terne nu se ucura de nici o consideratie speciala in sistemul de invatamint, cu e&ceptia unor scoli asociate artelor si meseriilor. Biata totusi va "ace FdreptateF si va ierarhiza oamenii si dupa celelalte criterii. %e aici se vede de ce evolutia in scoala nu este de cele mai multe ori compati ila cu evolutia in viata. In "ormarea personalitatii, un "actor important este, asa cum am aratat, continutul e&act al PS,;ului. %in ne"ericire, in PS, intra modele noi aproape e&clusiv in primii ani de viata 6apro&imativ su + ani7. Continutul este e&trem de greu de sta ilit deoarece PS,;ul actioneaza numai in situatii speciale. %in teoria generala se stie ca paranoia inseamna includerea unui model oarecare in PS,. Totusi, notiunea de Fmodel oarecareF este destul de vaga. In principal, in PS, tre uie sa intre doar modele asociate cu corpul cu care este asociat creierul precum si modele "oarte generale impuse de societate. ,ai pot intra accidental modele asociate mediului concret de viata. -ricum, personalitatea este determinata si de modelele non;standard din PS,. E&emplu@ un copil se naste intr;un mediu in care nu se respecta o serie de principii cerute de societate, in general. PS,;ul sau va putea include o serie de concepte antisociale impuse de acel mediu. Posi ilitatea de corectie a acestei de"iciente este practic zero. Asa cum stim, PS,;ul contine o structura de modele invariante, nein"luentate de in"ormatiile din realitatea e&terna. /n ast"el de

copil se va putea integra in societate daca o sa;si construiasca modele de ecranare adecvate. Totusi, un model de ecranare nu este prea sigur si deci, in anumite situatii, acea persoana ar putea sa actioneze in aza modelelor antisociale din PS, nu pe aza modelelor de ecranare cu care a reusit sa "ie acceptat de societate. Chiar daca in PS,;ul unui copil vor intra numai modele FcorecteF, calitatea implementarii lor va in"luenta de asemenea personalitatea. Aici "iind prezentata o teorie generala, analiza nu poate merge dincolo de o anumita limita. In aza acestei teorii se vor putea crea metode si criterii concrete de rezolvare a pro lemei personalitatii. La capitolul de aplicatii, aceasta pro lema va "i reluata. Bom "ace aici un rezumat al parametrilor care ar putea caracteriza o personalitate. Se reaminteste ca aici este prezentata o teorie generala si deci, acesti parametrii sunt parametrii teoretici. Pentru a "i implementati intr;o structura practica de evaluare, ei tre uie asociati cu un model local adecvat. Ast"el am putea avea parametrii numerici asociati cu@ ; orientarea spre modele imagine ; orientarea spre modele sim olice ; orientarea spre cunoastere ; orientarea spre actiune ; orientarea spre constructia de modele noi ; orientarea spre asimilarea de modele ; orientarea spre modele cu ataie scurta ; orientarea spre modele cu ataie lunga ; coe"icientul de diversitate de actiune ; coe"icientul de sta ilitate in model ; coe"icientii de con"ormism la cerintele societatii ; coe"icientii asociati modelelor non;standard din PS,. Acest capitol despre personalitatea oamenilor este asociat cu oamenii maturi, normali. Cazurile patologie nu sunt luate aici in consideratie in mod direct. Totusi, e&ista oameni normali care au in structura lor de modele unele modele de tip X=, 6modele ilegale7. Acestea pot e&plica mani"estari ciudate sau ilogice, la unele persoane care in general sunt FnormaleF. %esi teoria prevede e&istenta modelelor ilegale, datele despre ele sunt inca prea putine pentru a putea "i incluse in acest capitol. Creierul "iind e&trem de comple&, se mai pot de"ini si alti parametrii asociati personalitatii. /n ast"el de parametru, "oarte important de alt"el, este nivelul de constiinta, descris in mod separat, in continuare.

C-0STII0TA 6LA -A,E0I7 Se presupune e&istenta unor modele =, cu care propria persoana apare ca element. ataie lunga 6imagine sau sim olice7 in

In aza teoriei generale, la activare, orice model tre uie sa gaseasca parametrii de initializare, inainte de a putea "i e"ectiv activat. In cazul particular de mai sus, modelul tre uie sa gaseasca pozitia propriei persoane in model, in interactie cu realitatea e&terna. Constiinta este capacitatea de a construi si opera un model propriu cu lunga, in care propria persoana apare ca element al modelului. ataie

- servatie@ scoala selecteaza si apreciaza oamenii dupa capacitatea de a asimila modele noi si nu dupa capacitatea de a construi modele noi. %in ce s;a spus rezulta ca scoala selecteaza si apreciaza persoane cu nivel mai co orit de constiinta.

0ivelul de constiinta este legat de capacitatea de a gasi si pozitia persoanei in ast"el de modele cu ataie lunga.

actualiza permanent

Aceste modele cu ataie lunga contin elemente care sunt de!a dezvoltate ca modele. La rindul lor, aceste modele pot contine elemente care la rindul lor sa "ie dezvoltate ca modele. In consecinta, nu numai modelul principal contine propria persoana ca element dar si alte modele incluse in modelul principal. 0umarul planelor de constiinta poate "i oricit de mare. E&emplu@ Eu am constiinta "aptului ca sunt cetatean roman. Tara mea este o tara europeana deci sunt european, etc. In acelasi timp sunt salariat, am o pozitie la locul de munca, etc. In acelasi timp locuiesc intr;un loc deci sunt vecin cu alte persoane care locuiesc la mine in loc, etc. 0umarul planelor de constiinta, asa cum am spus, poate "i oricit de mare. E&ista e&presia Fa "i constientF. Asta se re"era la capacitatea unei persoane de a activa si ulterior de a initializa un model cu ataie lunga adecvat unei realitatii e&terne date, in care propria persoana apare in mod implicit. Aceasta este o "orma primara a constiintei si este notata ca "iind constiinta de nivel 3. Aici persoana nu este un element e&plicit al modelului. Constiinta de nivel 4 apare atunci cind propria persoana apare e&plicit ca element al modelului, in general in relatie cu alte persoane sau grupuri. E&plicatie@ o persoana activeaza un model adecvat unei realitati e&terne date, de e&emplu un model de a ea apa dintr;o cana. In acest model, propria persoana nu apare in mod e&plicitI pur si simplu sunt luate in consideratie elemente ale propriei persoane. %aca persoana stie ce "ace si care sunt implicatiile acestei actiuni, atunci ea se a"la pe nivelul 3 de constiinta. 0ivelul 4 de constiinta este atunci cind modelul contine persoana;su iect ca mem ru intr;un grup 6in sensul "oarte general al cuvintului FgrupF7. In aceasta situatie, persoana apare in mod e&plicit ca un element ca oricare altul al acelui model. %aca persoana construieste si opereaza corect modelul 6cunoaste'respecta o iectivele si metodele grupului, comunica permanent cu mem rii grupului, etc.7, atunci ea se a"la pe nivelul 4 de constiinta. 0ivelului 4 de constiinta implica si e&istenta nivelului 3. %in acest motiv, nu se poate "ace o separatie clara intre mani"estarile de constiinta de nivel 3 si de nivel 4 la o persoana care se a"la de!a pe nivelul 4. Aplicatie@ o posi ila pro lema asociata nivelului 4 de constiinta Atunci cind suntem pe nivelul 4 de constiinta, una din posi ilele pro leme asociate acestei stari este tendinta de a considera actiunile noastre ca "iind optime 6ceilalti ar putea "i lenesi sau incompetenti7. Persoana poate considera ca ceea ce "ace este per"ect si corect din punctul de vedere al o iectivelor si metodelor grupului iar ceilalti nu sunt la "el. ,odelul "iind un model armonic'logic, acele persoane au tendinta de a considera actiunile proprii ca "iind corecte in aza armoniei si logicii 6vezi teoria generala la de"iciente de proiectare ale creierului7. Aceasta este o tendinta "oarte intilnita si poate "i !usti"icata atit de e&istenta unui grup de proasta calitate cit si de un nivel redus de constiinta de nivel 4 la acea persoana. /n mod de a controla acesta posi ila tendinta negativa este trecerea 6la cei care pot7 pe nivelul > de constiinta. - servatie@ E&ista situatii cind la o persoana s;a activat PS,;ul in urma unui pericol iminent'e"ectiv. Acea persoana este controlata deci de PS, si nu de structura normala de modele. In aceasta situatie, constiinta dispare. Persoana nu; si aminteste nimic din ce s;a intimplat pe toata durata cind PS,;ul este activ. Starea aceasta mai este cunoscuta ca "iind stare de soc. Constiinta nu poate

reapare decit dupa ce PS,;ul lasa structura normala de modele sa preia controlul. Evident ca e&ista si situatii tranzitorii in care poate e&ista du lu control. Asta e o situatie in care constiinta nu se mani"esta sau se mani"esta "oarte sla . 0ivelul cel mai inalt al constiintei este atunci cind persoana poate privi din e&terior un model in care ea se a"la ca element. Aceasta este constiinta de nivel >. 0u orice persoana poate atinge nivelul > de constiinta. Aici putem sa dam si de"initia unui nou termen@ elita. Elita unui grup este "ormata din acele persoane care se a"la, in general, pe nivelul > de constiinta. 0e a"lam pe nivelul > de constiinta atunci cind reusim sa gindim si cu capul altor mem rii al echipei 6pe nivelul 4 suntem preocupati doar de propria persoana si de o iectivele, metodele si regulile grupului7. Asa cum am spus, primul pas catre nivelul > este cind incercam sa gindim si cu capul celorlalti 6cum vad si altii din punctul lor de vedere aceeasi realitate e&terna7. Asta insa presupune un imens e"ort pentru creier. %e multe ori creierul nu poate, tehnic vor ind, sa "aca acest e"ort, in special pe model imagine. %in aceasta cauza, nivelul > de constiinta se intilneste, atunci cind se intilneste, mai ales pe model sim olic. Totusi, e&ista multe situatii in care se poate intilni o "orma primara de constiinta imagine de nivel >. /na dintre situatiile de acest tip pot "i asociate cu cuvintul FempatieF. 0u orice persoana poate sa a!unga pe nivelul 4 de constiinta 6sau nu poate sa a!unga decit intr;un numar "oarte limitat de planuri si pe timp limitat7 iar cei care a!ung si pe nivelul > sunt si mai putini. - servatie @ nivelul > de constiinta nu aduce prea mari avanta!e personale personale persoanelor implicate. E"ortul de a sta pe nivelul > de constiinta este imens dar intr;o structura in care ma!oritatea se a"la pe nivelul 3 si 4 de constiinta, cei a"lati pe nivelul > sunt de"avorizati din cauza incetinirii activitatilor asociate cu propria persoana. Se mai poate da un e&emplu in legatura cu condusul automo ilului prin tra"ic intens. So"erii cei mai sla i sunt cei care se a"la pe nivelul 3 de constiinta. Ei reactioneaza, daca reactioneaza, numai atunci cind ceva se intimpla e"ectiv sau este pe cale sa se intimple. So"erii uni anticipeaza ce vor "ace ceilalti pe aza analizei comportamentului lor. Acestia sunt pe nivelul 4 de constiinta. Cei mai uni so"eri sunt cei care ghicesc ce vor "ace ceilalti inainte ca acestia sa se mani"este e"ectiv, in aza analizei comple&e a mediului si comportamentului celorlalti. Acestia sunt pe nivelul > de constiinta. Cei a"lati pe nivelul > de constiinta sunt cu adevarat cei mai uni so"eri dar e"ortul "acut de creier pentru a sta pe acest nivel este "oarte mare. In aceasta situatie este "oarte posi il ca, uneori, acesti so"eri sa nu mai "aca "ata e"ortului de a sta pe nivelul > de constiinta si sa FcadaF pe nivelul 3 de constiinta unde pot "ace accidente. Asta poate e&plica accidente aparent ine&plica ile "acute de persoane recunoscute ca "iind e&trem de ine pregatite. 0ivelul 4 de constiinta poate sa apara la copii incepind cel putin cu virsta de ? ani. /n indicator al nivelului 4 este atunci cind copilul e&prima e&plicit ideea, azat in mod clar pe un model propriu, ca e&ista copii si oameni mari. /n nivel premergator nivelului 4 de constiinta la copii 6apare intre 4 si > ani7 este momentul cind un copil raspunde corect la intre area Fcum te cheamaN$. 0ivelul > poate sa apara peste virsta de 34 ani, cind unii copii isi pot pune pro leme e&istentiale. 0ivelul > de constiinta presupune un imens e"ort al creierului, cu consum mare de energie. Chiar daca multi copii pot a!unge pe nivelul > de constiinta imagine, dupa un timp ei pot sa piarda aceasta capacitate. In general, a sta pe nivelul > de constiinta nu are importanta practica pentru ma!oritatea oamenilor, in cele mai multe situatii din realitatea e&terna. E&ceptiile sunt insa legate de acele

persoane care contri uie in mod decisiv la sta ilitatea si progresul civilizatiei 6elitele7. E&ista un domeniu unde nivelul > de constiinta ar tre ui sa "ie o ligatoriu@ acolo unde o o"icialitate tre uie sa ai a gri!a de o comunitate. %e e&emplu, o comisie are ca scop apararea unei comunitati de pericole diverse. ,em rii acestei comisii lucreaza de o icei in irouri unde nu e&ista nici o pro lema e&plicita. Totusi, acesti oameni tre uie sa;si dea seama ca cineva va avea nevoie de a!utor, inca inainte ca mem rii comunitatii sa sesizeze pericolul. Asta ar "i situatia ideala. In orice caz, "ara o constiinta de nivel >, munca lor nu poate "i e"icienta. Aici constiinta azata pe modele sim olice este esentiala. 0umarul de e&emple de acest "el este imens in a solut toate domeniile de activitate al oamenilor. In aceasta ordine de idei, selectia personalului, in aza actualelor metode de selectie, pare a solut ridicola, in aza prezentei teorii. Ast"el, la scoala, in general, criteriile de promova ilitate se azeaza pe asimilarea de modele cu ataie lunga speci"ice. 0u am auzit ca sa e&iste teste de nivel'capacitate de constiinta. Chiar mai mult, teoria spune ca oamenii care pot asimila usor modele e&terne au un nivel redus de constiinta. Asta se azeaza pe supozitia ca acei oameni care au tendinta de a asimila modele din e&terior vor avea o capacitate mai redusa de a construi modele proprii. La oamenii o isnuiti, constiinta este generata de o icei de modele imagine. Actualul stadiu de dezvoltare al creierului omului o isnuit este inca prea co orit pentru a avea constiinta azata pe modele sim olice. Asa cum am spus mai sus, e&ceptiile "ormeaza elita unui grup. Elitele, oricare ar "i pozitia lor in cadrul societatii, sunt cele care contri uie in mod decisiv la sta ilitatea si avansul civilizatiei. Constiinta azata pe modele sim olice inseamna ca persoanele sunt descrise de o colectie de valori ale unor parametrii. Partea FumanaF a elementelor umane va disparea, in mod esential 6oricum, creierul nu mai are resurse si pentru ele7. Acest lucru se intimplaE de!a in echipele care lucreaza in domenii "oarte speciale. Acolo, echipa tre uie sa lucreze cu precizie si cu garantie de succes. Constiinta imagine 6sentimente, emotii, etc.7 este eliminata pentru ca da rezultate modeste cu consum ne!usti"icat de mare de energie. In raz oaie, generalii tre uie sa ai a de asemenea constiinta sim olica de nivel > pentru a "i e"icienti. Cu toate ca, la oamenii o isnuiti, modelele sim olice presupun un e"ort relativ mai mare pentru creier decit modelele imagine, in situatii deose it de comple&e, singura posi ilitate de a controla o situatie este "olosirea de modele sim olice. Asta inseamna ca oamenii tre uie educati'selectati dupa capacitatea de a opera usor cu modele sim olice. In plus, ca urmare a evolutiei permanente a creierului, din ce in ce mai multi oameni construiesc si opereaza mai usor modele sim olice decit modele imagine. Asta are implicatii ma!ore asupra sta ilitatii societatii in general din cauza ca FimagistiiF a!ung sa nu;i mai inteleaga pe Fsim olistiF. Bom e&pune acum citeva consideratii in legatura cu clonarea "iintelor umane. Prin clonare se poate o tine un duplicat, in plan "izic, a unei persoane. Sa presupunem ca si din punct de vedere al continutului PS,;ului, clona este identica cu persoana de re"erinta. Chiar in aceasta situatie, personalitatea se construieste in mare masura in "unctie de mediul concret de viata al acelei clone. %aca in PS,;ul clonei, de e&emplu, intra un model oarecare, acea clona poate sa se dezvolte "oarte di"erit de persoana de re"erinta. .ezulta de aici ca o personalitate este practic imposi il de clonat. In aza teoriei nu rezulta in nici un "el ca o personalitate ar putea "i clonata. Cel mult se poate o tine o clona care are o serie de tendinte si a ilitati asemanatoare cu o re"erinta data dar de aici la a clona o personalitate este o cale mult prea lunga. In consecinta, in aza teoriei, nu rezulta ca ar e&ista un pericol real pentru civilizatie daca ar aparea pe scara larga clonele umane. -ricum, acest proces este imposi il de oprit.

Bom spune ceva si despre animale. /nele animalele superioare, care traiesc in grupuri organizate 6haite, de e&emplu7 isi cunosc pozitia in cadrul grupului. Aici ar e&ista toate elementele pentru nivelul 4 de constiinta, desi ea apare intr;un singur model cu ataie lunga, "oarte rudimentar. In cadrul unui musuroi de "urnici e&ista, aparent, o structura organizata. Ar tre ui sa e&iste un nivel 4 de constiinta pentru "urnici. Am spus ca nivelul 4 de constiinta la oameni apare atunci cind propria persoana apare ca element e&plicit al modelului care este activat. Acest model, care contine propria persoana ca element, tre uie sa "ie un model oarecare, construit de acea persoana. In cazul animalelor, avem de;a "ace, de o icei, cu un model care se a"la in PS,. Este "oarte rezona il sa consideram ca, de e&emplu, "urnicile nu sunt in stare sa construiasca modele proprii prin interactie cu realitatea e&terna deci nu au constiinta de nici un nivel. Activitatea lor este controlata e&clusiv de modelele cu care se nasc 6deci cu modelele din PS,7. Asa cum am aratat, atit timp cit o "iinta este controlata de PS,, constiinta dispare. 1urnicile sunt doar FteleghidateF de PS,. In cazul animalelor superioare 6mami"ere de e&emplu7, in interactia dintre animale si oameni este posi ila aparitia de modele care nu sunt in PS, si care sa spuna animalului care este pozitia lui in model. In aceste cazuri se poate deci vor i de constiinta de nivel 4 pentru unele animale, desi este vor a numai de modelele rudimentare, in care apare ca element e&plicit si omul. Bom incheia acest capitol cu un nou termen@ constiinta de nivel zero. Am aratat la structura PS,;ului ca in PS, se a"la un model al corpului mecanic e&tern 6oasele si articulatiile, "i rele musculare, etc.7. S;ar putea de"ini termenul Fconstiinta de nivel zeroF ca "iind capacitatea de a construi'reconstrui acest model "undamental. Evident ca orice "iinta are acest nivel de constiinta. 1ara constiinta de nivel zero, nici o "iinta nu ar putea sa actioneze asupra realitatii e&terne.

.E=/,AT@ %ICTI-0A. %E ,-%ELE ,@ modele asociate organelor de simt 6,;ochi, ,;urechi, etc. 7 <,@ modele concept "olosite de alte modele 6,, =,, =A,7 pentru identi"icarea preliminara a elementelor realitatii e&terne. E&emplu FmasaF, FciineF dar nu si Fe&cursieF sau Fe&perimentF. Aceste ultime doua modele pot "i modele =, sau =A,. =,@ modele cu ataie lunga generale. Ele sunt asociate cunoasterii si constiintei. In "iecare moment al vietii noastre, noi percepem realitatea e&terna prin realitatea generata de acel model =, care este activ in acel moment de timp. In general, este activ acel =, care da cele mai une predictii asupra evolutiei realitatii e&terne locale. ,odelele =, pot "i activate si "ara o realitate e&terna adecvata lor. %e e&emplu, ne reamintim ceva sau #visam cu ochii deschisi$. ,odelele =, pot sa nu "ie asociate sau asocia ile nici unei realitatii e&terne asa cum se intimpla atunci cind, de e&emplu, rezolvam pro leme de matematica. -data cu =,;ul local 6asociat cu unul sau mai multe ,;uri7 mai e&ista si alte modele =, care pot sa includa modelul =,;local, ca element. Ele creaza noi "acilitati pentru adincirea procesului de cunoastere si pentru cresterea planurilor de constiinta. ,=,@ acest termen nu este e&act asociat cu un model. El cuprinde un mare numar de modele de tip =,, <,, =A,, A=,, care, in mod o isnuit, sunt "olosite impreuna. Termenul este impus de "aptul ca noi avem acces mai usor la unele modele decit la altele in situatii intilnite "recvent. ,=,;urile sunt un "el de structuri care au

aparut in urma implementarii tehnologice a creierului. E&emple de ,=,;uri@ Fviata de "amilieF, Fho DF, Fpro"esieF dar si ,=,;uri mai mici cum ar "i Fconducerea unei masiniF sau Finteractia cu anumiti oameniF. =A,@ modele cu ataie lunga, create de =,;uri. Aceste modele sunt relativ invariante si scopul lor este de a "i re"erinte in modi"icarea realitatii e&terne. %e e&emplu, visam sa ne "acem o casa. Aceasta casa va "i construita la inceput su "orma de model =A, in mintea noastra. =A,;urile pot "i "oarte scurte 6vrem sa em apa dintr;o cana7 sau sa dea orientarea intregii vieti a unei persoane. A=,@ modele cu ataie scurta asociate direct cu organele de e&ecutie 6miini, picioare, gura, corzi vocale, etc.7. X=,@ acestea sunt modele de tip =, dar care au pierdut legatura cu structura normala de modele si deci, evolueaza independent, haotic. Ele se mai pot numi si modele FilegaleF. /nele pot "i puse in evidenta in timpul unor sedinte de hipnoza. Ele pot "i asociate cu anumite comportamente a surde sau ilogice, inclusiv din punctul de vedere al persoanei care are ast"el de comportamente. ,ai pot e&plica si "enomenele paranormale. )CA,@ modele arti"iciale, create in avans pentru eventuala intilnire cu o realitate e&terna noua 6care deci nu are model =, adecvat7. Constructia unui )CA, poate preveni activarea PS,;ului. ,odele de ecranare@ modele create pentru a sta iliza arti"icial un model care nu;si poate gasi sta ilitatea din cauza unor pro leme "ara solutie. /nul dintre cele mai cunoscute modele de ecranare este religia. .eligia este creata pentru a preveni activarea PS,;ului in "ata pro lemei "ara solutie a mortii 6numai la oameni7. ,odele Poveste 6StorD;tDpe models S;,7@ ,odele "ormate din elemente legate intre ele in ordinea in care pot "i create de perechea ,;=,. Ele sunt create in "ata unei avalanse de date care nu pot "i tratate pe cai normale 6prin integrarea lor intr;un =, e&istent sau nou creat7. Aceste modele poveste pot "i ulterior "olosite la per"ectionarea modelelor =, dar de asemenea pot "i dezvoltate asa cum sunt. ,odelul de Protectie si Supravietuire PS,. Acesta este modelul imagine "undamental in !urul caruia se construiesc a solut toate celelalte modele. El este in una masura gata construit la nastere. PS,;ul contine si un model al "iintei e&terioare 6asociat cu constiinta de nivel zero7. In cazul oamenilor, "iinta e&terioara este "ormata din oase, articulatii, "i re musculare de orice "el, organele de simt, etc. Ceva similar e&istaE si pentru animale. 1ara acest model, o "iinta nu ar putea sa actioneze asupra realitatii e&terne pe care nici nu ar putea sa o perceapa. El mai contine modele cu ataie scurta 6actiune imediata7 de protectie minimala a acelei "iinte. Aceste modele sunt in general asociate cu reactiile de tip re"le&. PS,;ul mai contine si modele cu ataie lunga care au ca scop supravietuirea vesnica, neconditionata a acelei "iinte. Aceste modele se pot asocia cu instinctele. In PS, mai pot intra si alte modele asociate cu mediul cultural in care acea persoana urmeaza sa traiasca. PS,;ul poate sa initializeze constructia de modele e&terioare lui, asociate sau nu unei realitati e&terne noi. Aceste modele vor evolua apoi independent. %i"erenta intre un model din PS, si un model oarecare este "aptul ca, odata intrat in PS,, un model nu mai poate "i schim at oricare ar "i in"ormatia o tinuta din

realitatea e&terna asociata lui 6model invariant7. /n model normal 6care nu este in PS,7, poate "i oricind modi"icat prin interactie cu realitatea e&terna. In legatura cu pozitia modelelor sim olice, ele nu sunt asociate in mod direct cu PS,;ul. Ele se construiesc in cadrul unor modele imagine comple&e, de care sunt'pot "i legate. Totusi, evolutia creierului, mai ales in ultima suta de ani 6de la aparitia ,ecanicii Cuantice7 a "acut ca modelele sim olice sa se detaseze, intr;o masura tot mai mare atit de PS, cit si de modelele imagine normale. Teoria ,%T poate "i "olosita la intelegerea atit a procesului cit si a modi"icarilor in structura creierului in urma acestei evolutii.

EXE,PLE, TESTE SI APLICATII asociate cu teoria ,%T Aceste E.T.A sunt parte integranta din teoria generala si arata cum "unctioneaza ea in citeva situatii concrete. -rdinea in care apar su iectele este aleatoare. Teoria generala incearca, pe cit posi il, sa;si pastreze generalitatea, indi"erent de implementarea tehnologica a diverselor creiere.

E.T.A. 3@

,odel.

,odelul este o colectie de elemente si de relatii intre elemente. ,odelele sunt de doua tipuri@ modelele imagine 6sau modele analogice7 si modele sim olice. Elementele si relatiile se dau in mod e&plicit 6modele sim olice7 sau implicit 6modele imagine7. ,odelele imagine 6analogice7 nu pot "i e&plicitate. Ele pur si simplu #se dauF asa cum sunt. Atunci cind avem un model imagine 6analogic7, acest model nu poate "i e&plicitat din principiu. A e&plicita un model inseamna a descrie elementele si relatiile dintre elemente. %ar acest lucru ne scoate in a"ara modelului analogic deoarece asta inseamna translatarea modelului imagine in model sim olic 6descriem, "olosind cuvintele, modelul imagine7. Chiar daca modelul translatat este asociat cu modelul imagine, acest model translatat este alt model. E&emplu@ se da un model imagine 6macheta7 de avion. Elementele ar "i "usela!ul, aripile etc. Totusi, o aripa ar putea sa se rupa deci aripa nu este un element din moment ce este "acuta din doua componente. Ea contine in "apt o in"initate de elemente pentru ca ar putea sa se rupa in orice mod. In orice situatie reala este in"init mai usor sa "acem un model imagine decit sa spunem ce am "acut in mod e&act. %in cauza asta am spus ca un model imagine doar #se da$ nu se e&pliciteaza. %e cite ori ne re"erim la un model imagine, tre uie luata consideratie aceasta pro lema "undamentala. Aplicatia 3@ ,odele imagine in poezie si pictura /n poet isi imagineaza ceva. Acest model imagine se a"la mintea sa. Poetul va translata cumva acest model imagine in modele sim olice 6a"irmatii de e&emplu7, incercind de "apt sa asocieze modelul imagine din mintea sa cu o colectie de modele sim olice, materializate in te&tul poeziei. Se presupune ca te&tul poeziei, impreuna cu alte elemente de Fnatura imagineF 6rima, intonatie, ritm etc.7 vor putea "ace pe cititor sa reconstituie, cumva, modelul imagine initial din mintea poetului. In cazul picturii, pictorul are in "ata un su iect 6o persoana, de e&emplu7. Acest su iect este perceput prin toate simturile pe care le are pictorul. Ceea ce rezultaE este un model imagine al acelui su iect, azat pe aceasta interactie comple&a. Acest model imagine din mintea pictorului va "i translatat cumva intr;un alt model imagine, care va apare pe pinza. Translatarea inseamna doar punerea in corespondenta a doua modeleI modelul translatat poate "i construit oricum, in limite "oarte largi, avind ca in"ormatie primara, modelul imagine comple& din capul pictorului. Si aici se presupune ca privitorul va reconstitui cumva, su

"orma de model imagine, modelul imagine din mintea pictorului, "olosind pictura ca #transportor$. Aplicatia 4@6modele imagine din realitatea e&terna7 Atunci cind, in timpuri indepartate, oamenii tre uiau sa construiasca ceva comple& 6o "orti"icatie, o cetate etc7, in prima etapa tre uia sa "ie "acut un plan a ceea ce tre uia construit. In situatii mai simple se puteau "olosi desene. Pentru con"iguratii mai complicate, metoda cea mai utilizata era sa se construiasca o macheta. ,acheta putea "i usor analizata si modi"icata. Creierul este in stare sa simuleze mental, avind macheta in "ata, modul ei de comportament in situatii reale si sa corecteze de"icientele descoperite in acest "el. Pe aceasta aza se "acea constructia din realitatea e&terna. - macheta este o "orma simpla de model imagine. In picturile cu domnitori din Tarile .omane, se pot vedea machete de iserici tinute in mina de acei domnitori. Acele machete a "ost cele care a "ost apro ate de domnitori, eventual in urma unor negocieri cu constructorul, pentru a "i transpuse in realitatea e&terna. In zilele noastre, machetele au evoluat e&trem de mult. %e e&emplu, o macheta construita pe aza unor speci"icatii tehnice comple&e, se poate "olosi pentru a simula comportamentul ei in caz de cutremur. Aceste date se pot "olosi pentru a prezice comportamentul constructiei care urmeaza sa "ie ridicata. Aceste tipuri de modele imagine evoluate sunt "olosite pe scara "oarte larga in tehnologie 6cladiri inalte, poduri suspendate, avioane si in "apt, orice produs tehnologic pentru care se cere garantie de "unctionare si de "ia ilitate7. Pe aceste modele imagine se simuleaza situatii care ar putea "i intilnite in realitatea e&terna, inclusiv situatii de e&trem, inainte ca produsul tehnologic sa "ie construit. ,odelele sim olice se construiesc "olosind (CL 6(eneral Communication Language adica Lim a de Comunicatie (enerala7. Ele au elemente si relatii e&plicite. Pot "i construite si operate doar de oameni, inclusiv prin "olosirea calculatoarelor. Cel mai important model sim olic este chiar (CL. Elementele lui sunt, in primul rind, su stantivele iar relatiile intre elemente sunt, in general, ver ele. Spre deose ire de modelele imagine care evolueaza in aza legilor armoniei, modelele sim olice evolueaza in aza legilor logicii 6vezi teoria generala7. Prezentza (CL intr;un creier va de"ini acel creier ca un creier de om. - servatie importanta@ (CL nu este, propriuzis, model sim olic. (CL contine doar componentele 6elemente si relatii7. Atunci cind se construieste un model sim olic pentru comunicatie 6o propozitie, de e&emplu7, se aleg elemente si relatii din (CL. Totusi, intrucit orice utilizare a (CL se materializeaza intr;un model sim olic si pentru a nu complica e&punerea inventind cuvinte noi, prin e&tensie, (CL este considerat model sim olic. Tehnologia "oloseste pe scara "oarte larga modelele. La inceput au "ost "olosite modelele imagine. In zilele noastre, din cauza costurilor "oarte ridicate ale modelelor imagine si din alte cauze, s;a trecut la modele sim olice, "olosind calculatoarele. Se "ac modele sim olice de cladiri, poduri suspendate, avioane si chiar nave cosmice, su "orma de programe de calculator, de e&emplu. Se modeleaza si se simuleaza centrale nucleare pentru antrenarea echipelor de operatori, avioane pentru prezicerea comportamentului in z or sau pentru antrenarea echipa!elor etc., etc. In "apt, tehnologia actuala este azata aproape e&clusiv pe modele sim olice. Aplicatia >@ de la "ierul de calcat la naveta spatiala. Aparent, un "ier de calcat este prea simplu pentru a necesita proiectarea azata pe modele sim olice. 0u este nici pe departe asa. Sa luam un simplu detaliu tehnologic si anume gaurile din talpa sa pentru umezirea tesaturilor. Pro lema este@ cite gauri si in care loc sa "ie "acute si ce "orme si dimensiuni sa ai a pentru umezirea uni"orma a tesaturii, cu consum minim de apa si costuri minime de "a ricatieN

Evident, se pot "ace modele analogice care se veri"ica e&perimental. Pe aza modelelor analogice 6imagine7 se pot o tine ceva rezultate dar nu e&ista nici o garantie ca am gasit solutia optima. In plus, modelul analogic 6imagine7 odata construit, nu mai poate "i modi"icat. Asa cum stim, daca vrem sa schim am ceva tre uie sa re"acem totul de la zero, ceea ce pe model imagine inseamna mult timp si multi ani. Procesul de vaporizare si dispersie a a urului intr;o structura comple&a 6talpa "ierului de calcat, tesatura si supra"ata de spri!in7 este neinchipuit de comple&a. Este o pro lema care se poate rezolva de "izicieni pe aza unor modele sim olice si prin implementarea acestor modele pe calculatoare. .e"acerea modelului, pentru a gasi eventual o solutie mai una, este mult mai simpla pe model sim olic decit pe model imagine 6analogic7. %aca in cazul talpii unui "ier de calcat riscul cel mai mare este ca oamenii sa nu cumpere produsul "init, in alte cazuri, riscurile unor greseli sunt pur si simplu inaccepta ile. %e e&emplu, naveta spatiala americana a "ost Fveri"icataF la reintrarea in atmos"era pe model sim olic. Aceasta "aza a z orului, de departe cea mai periculoasa, ar "i "ost imposi il de veri"icat alt"el, inainte de z orul propriuzis. Echipa!ul a "ost antrenat pe modele sim olice pentru pilotarea navetei, in toate "azele z orului si in toate situatiile normale si e&ceptionale. Astronautii au invatat pilotarea navetei la reintrarea in atmos"era e&clusiv prin antrenamente simulate pe modelele sim olice asociate acestei operatii. -data ce un model 6imagine sau sim olic7 este dat, el poate "i "olosit pentru a prezice evolutia sa ulterioara. Asta se realizeaza prin schim area'adaugarea'eliminarea unui parametru'element'relatie si a vedea ce se intimpla. Procesul acesta se numeste simulare pe model. Asa cum stim, rezultatele simularii pe model se numesc adevaruri asociate acelui model. Atunci cind un model este asociat realitatii e&terne, prin simulare pe model, se poate prezice evolutia realitatii e&terne. Aceste operatii sunt "acute si de creierul oamenilor 6modele imagine si modele sim olice7 si de programele de modelare'simulare ale calculatoarelor 6modele sim olice7 dar si de creierul animalelor 6numai modele imagine7. Aici este de o servat un lucru e&trem de important. Este atit de important incit pare anal. 0oi prelungim in realitatea e&terna, structura de modele imagine si sim olice din mintea noastra. Aceasta prelungire se "ace nu numai domeniul stiintei si tehnologiilor dar in toate domeniile vietii. Pentru "iecare dintre noi lumea in ansam lul ei este data de totalitatea proiectiilor catre realitatea e&terna a tuturor predictiilor tuturor modelelor active din creier. Aceasta a"irmatie este corecta si in cazul animalelor. %e e&emplu, legile votate in parlament sunt modele sim olice cu ataie lunga. Ele, asa cum am spus, sunt o e&tensie a structurii de modele din mintea autorilor legilor. Prezicerea evolutiei realitatii e&terne 6vezi teoria generala7, este principala cerinta de proiectare pentru un creier asociat unei "iinte 6om sau animal7. Aceasta cerinta este indeplinita deci de "acilitatea creierelor de a construi si opera modele.

E.T.A. 4@ adevar, realitate, comunicatie -rice rezultat al simularii pe un model este un adevar asociat acelui model. Asa cum este precizat si in teoria generala, un adevar este asociat de noi cu un mesa! sim olic 6deci generat de un model sim olic7. Totusi, pentru a nu complica terminologia, si in cazul modelelor imagine, un rezultat o tinut prin simulare pe

model este numit tot FadevarF, desi el este "olosit asa cum este, "ara a putea "i e&plicitat. E&emplu@ daca un animal construieste un model imagine a realitatii e&terne si daca acest model prezice o situatie de pericol, prin simulare pe model se poate gasi solutia pro lemei 6adevarul generat de model pentru rezolvarea situatiei7 si care poate "i, de e&emplu, "uga. Acest adevar va activa direct modelul de actiune pree&istent 6"uga in acest e&emplu7, pentru rezolvarea pro lemei. 0e re"erim acum numai la modele sim olice. %aca nu se speci"ica modelul, orice FadevarF este un nonsens. E&emplu@ adevarul este@ Fo masina s;a ciocnit de un zidF. Acest adevar poate "i generat de oricare din urmatoarele modele@ ; accident ; test ; "ilm artistic ; !oc pe calculator ; desen animat In "iecare dintre aceste modele, adevarul e&empli"icat este interpretat alt"el 6are alt sens7. Teoria deci accentueaza "aptul ca modelul care a generat un adevar tre uie speci"icat si acceptat inainte de a e&pune adevarul. Aceasta cerinta "undamentala este intotdeauna indeplinita in stiintele e&acte. In viata de zi cu zi, speci"icarea modelului nu se "ace totdeauna si de multe ori modelul nici nu e&istaE, intr;o "orma coerenta si ela orata. %e aici un lung sir de con"licte intre oameni si popoare care, "iecare in parte, are Fdreptatea luiF, adica modelul lui, asociat aceleasi realitatii e&terne. Aceasta situatie poate "i interpretata ca o de"icienta de proiectare a creierului. /nii oameni pot compensa prin so"t9are aceasta de"icientzaE de hard9are 6de e&emplu, cei a"lati pe nivelul > de constiinta7. Avem si situatii, e&trem de des intilnite in realitatea e&terna, cind o persoana e&pune un adevar si apoi construieste un model care sa;l sustina. %e o icei asta se intimpla la oamenii care au o structura de modele imagine si care, ori de cite ori interactioneaza cu realitatea e&terna, translateaza pe loc adevaruri imagine in adevaruri sim olice. Acesti oameni se recunosc dupa tendinta de a "ragmenta orice discutie la elemente particulare 6insta ilitate in model7 si deci la imposi ilitatea de a intretine un dialog despre un singur su iect7. E&ercitiu@ veri"icati;va singuri si veri"icati si pe altii cu privire la e&istentza si'sau starea modelului care a generat orice adevar enuntat. %in teoria generala se stie ca o pro lema de principiu la constructia unui model asociat realitatii e&terne este ca nu stim de la inceput, care sunt elementele acelei realitati e&terne. Aceste elemente tre uie sa "ie descoperite iar elementele descoperite sunt singurele cu care se poate opera. - servatie importanta@ realitatea e&terna, asa cum este de"inita in ,%T, nu poate sa ai a FelementeF sau FrelatiiF. Elementele si relatiile apar numai in modelul asociat unei realitati e&terne. %upa cum consideraE ,%T, realitatea e&terna este o inventie a creierului pentru a;si !usti"ica structura de modele. Totusi, in multe e&primari suntem "ortati sa "olosim notiuni ca FelementeF sau FrelatiiF ale realitatii e&terne desi asta tre uie inteles ca elemente sau relatii din modelul asociat acelei realitati e&terne. Pe masura ce lim a se va per"ectiona, ast"el de e&primari se vor corecta. - cerinta "undamentala pentru a e&ista comunicatie, este e&istentza unui singur model, acceptat de am ele parti care vor sa comunice. 1ara un model sim olic comun,

comunicatia nu e&ista pentru caE "iecare va avea propria lista de asociate cuvintelor.

de"initii

%e o icei, comunicatia se "ace numai pe modele sim olice. Totusi, "orme mai primitive de comunicatie e&ista si "olosind modele imagine 6intre oameni, intre animale sau intre oameni si animale7. .ealitatea este de"inita in teoria generala ca "iind totalitatea adevarurilor care sunt sau ar putea "i generate de un model. Intrucit "iecare om are propria lui colectie de modele, realitatea, asa cum este inteleasa de "iecare in parte, este di"erita de la om la om. Este important de speci"icat ca, in domeniul stiintelor e&acte, e&ista modele "undamentale unanim acceptate. /nul dintre aceste modele este, de e&emplu, ,ecanica lui 0e9ton. Intrucit acest model genereaza o realitate, toti "izicienii consideraE caE FrealitateaF este cea generata de ,ecanica lui 0e9ton, pe domeniul ei de aplica ilitate. %in motive asociate cu ratacirile stiintei cunoasterii, realitatea generata de modelul lui 0e9ton este considerata Fo iectivaF. %in ceea ce s;a spus rezultaE caE Frealitatea o iectivaF este un termen generat de un model unanim acceptat, in conditii speci"icate. %in acest punct de vedere, "aptul ca Soarele se invirteste in !urul Pamintului este un adevar o iectiv, cel putin la nivelul anului 3?55. /n lucru mai tre uie speci"icat@ "ara model, realitatea e&terna nu poate "i perceputa. Ceea ce percepem este ceea ce spune modelul ca percepem. %aca, de e&emplu, spunem ca Fzapada este al aF asta este pur si simplu un rezultat al simularii pe un model asociat realitatii e&terne si care model contine si elementul FzapadaF. /na din proprietatile elementului FzapadaF este ca este Fal aF. La microscop 6alt model7, aceeasi zapada apare ca "iind transparenta. Asa cum am spus, realitatea este cea generata de modelul asociat unei realitati e&terne date. %e "iecare data cind e&punem un adevar tre uie sa speci"icam modelul, inainte de a e&pune adevarul. E&emplu@ e&ista persoana A si persoana C. A este mai inalta decit C asa cum rezulta din masuratori. Termenul FlungimeF este generat de modelul FSpatiuF asa cum este el inteles de (eometria lui Euclid si de ,ecanica lui 0e9ton. Aceste modele "undamentale caracterizeaza acel adevar ca Fo iectivF. %aca spunem@ Persoana A este mai atragatoare decit persoana C, acesta ar "i un adevar Fsu iectivF. Totusi, si acest adevar a "ost generat de un model, mai mult sau mai putin ela orat'speci"icat si mai mult sau mai putin acceptat de alte persoane. %e aici rezultaE caE, in "apt, termenul Fsu iectivF inseamna ca un adevar a "ost generat de un model care nu este unanim acceptat sau nu este su"icient ela orat. In aceste conditii, este clar ca oamenii ar tre ui sa se "ereasca de acest "el de adevaruri sau sa declare modelul. Solutia corecta ar "i, deci, sa se speci"ice modelul care a generat ast"el de adevaruri, cu scopul per"ectionarii lui. -data cu evolutia gindirii omenesti, azata tot mai mult pe modele sim olice, termenul Fadevar su iectivF va "i eliminat din sistemul de gindire.

E.T.A. >@ Pro leme "undamentale asociate cunoasterii stiinti"ice Calculatoarele sunt cunoscute de "oarte multi oameni ca "iind niste aparate cu care poti sa te !oci un !oc comple&, azat pe inteligenta, poti sa scrii te&te de orice "el, poti sa "aci calcule aritmetice oricit de comple&e, poti sa ai evidenta unor date, poti sa trimiti sau sa primesti in"ormatii din surse "oarte diverse, poti sa construiesti si sa operezi modele sim olice etc.

E&istaE insa o intre are, care poate parea stupida@ care este principiul de "unctionare al calculatoruluiN %aca nu interactionam cu calculatorul prin intermediul unui lim a! primar de programare 6lim a!ul de asam lare sau lim a!ul masina, de e&emplu7, cred ca ar "i imposi il, din e&terior si chiar din interior, sa a"lam principiul de "unctionare al unui calculator. 1unctia "undamentala, realizata de orice calculator actual, este de a "ace operatii logice si aritmetice cu numere inare, cu a!utorul unui dispozitiv electronic 6registru7 numit FacumulatorF. %aca suntem intr;un program editor de te&t, de e&emplu, si apasam pe clapa unei litere, pe ecran va aparea acea litera. Este greu de imaginat pentru necunoscatori ca, la apasarea unei clape atasate unei litere, un registru;acumulator va "ace sute sau mii de operatii aritmetice si logice cu numere inare, doar pentru ca pe ecran sa apara acea litera. Acest e&emplu vrea sa ilustreze "aptul ca, azat pe analiza din e&terior a ceea ce se intimpla, ar "i imposi il de a sti macar principiul de "unctionare al unui dispozitiv ridicol de simplu, cum este un calculator actual 6este ridicol de simplu in comparatie, de e&emplu, cu un creier de ciine7. ,etoda "olosita in stiintele e&acte nu este analiza datelor primare. ,etoda analizei merge pe sisteme e&trem de simple, care eventual pot "i percepute si pe modele imagine. ,etoda "olosita in stiintele e&acte este de a construi'ghici un model sim olic, azat intr;o masura mai mare sau mai mica pe interactia cu realitatea e&terna, si de a veri"ica acel model. Apare deci ca metoda de intelegere a creierul, analizind "aptele primare 6metoda analitica7 este cel putin ine"icienta. - pro lema "undamentala a cunoasterii este ca "aptele primare se pot intelege numai daca e&ista de!a un model care sa le integreze. 1ara model, suntem "ortati sa "acem unul pe loc. In acest "el, "iecare "apt din realitatea e&terna ar putea sa "ie inteles in aza unui model local. Corelatia intre "apte, intelese "iecare in parte in aza unui model local, este imposi ila. %in cauza asta s;a impus metoda de a ghici un model "undamental 6metoda sintetica7 si de a interpreta si reinterpreta toate "aptele in aza acelui model unic. %aca modelul nu "ace predictii une, el urmeaza sa "ie modi"icat si procesul se reia de la zero, pina gasim un model unic in aza caruia sa "ie intelese toate "aptele primare. Procesul se opreste atunci cind predictiile se adeveresc cu o rata considerata accepta ila. In acea "aza putem vor i de FcunoastereF. In paranteza "ie spus, metoda analitica se azeaza pe modele cu ataie scurta 6deci poate "i a"ectata de schizo"renie si de XSPC7 in timp ce metoda sintetica se azeaza pe modele cu ataie lunga 6deci modele care permit nu numai corelarea intre "apte dar si veri"icarea reciproca intre modele7. Totusi, metoda sintetica nu se poate "olosi "ara un mare numar de date primare o tinute prin metodele analitice. 0ecesitatea unui model unic vine in mod direct din "aptul ca orice cuvint "olosit tre uie sa ai a o singura de"initie. 0umai un model unic poate asigura asta. Ce s; ar intimpla daca, in lim a comuna "olosita in "iecare zi, "iecare ar avea alta de"initie pentru cuvintele "olositeN Comunicatia ar dispareI "iecare ar intelege numai ce spune el insusi. Concluzia este ca orice stiinta e&acta se azeaza pe un singur model sim olic "undamental, e&plicitat de la inceput. Acest model sim olic se poate aza pe "apte primare rezultate din interactia cu realitatea e&terna sau pe supozitii teoretice 6vezi principiul inertiei in ,ecanica lui 0e9ton7. Totusi, intrucit in realitatea e&terna e&ista un numar e&trem de mare de "apte, greu de corelat, metoda de gasire a modelului sim olic este ghicirea unui model. -data ce construim un model un,

acesta va ordona in mod univoc toate "aptele primare. In plus, el "ace predictii care pot duce la noi descoperiri sau con"irmari ale modelului. Asa cum am aratat in teoria generala, noi re"lectam sectiuni din realitatea e&terna prin modele. ,odelele "ac predictii. %aca predictiile sunt une, atunci o sa mai "olosim modelul si alta data deoarece este util. Aici apare si raspunsul normal la o pro lema "undamentala pe care si;au pus;o oamenii de "oarte multa vreme si anume@ Fde ce e&istaE legi ale naturiiNF, Fde ce lumea are o ordineNF, etc. Asa cum rezultaE din ,%T, noi re"lectam realitatea e&terna prin modele sim olice. Aceste modele sim olice tre uie sa "ie logice pentru a "i sta ile. %aca un model sim olic asociat realitatii e&terne nu mai re"lecta corect realitatea e&terna, atunci vom "ace alt model. %e e&emplu, realitatea e&terna se poate schim a datorita miscarii unor o iecte. Atunci se construieste un model sim olic in care apare termenul FvitezaF. Acest model sim olic va "i sta il in conditiile in care o iectele se misca cu viteza constanta. Totusi, daca viteza nu este constanta, modelul nu va mai re"lecta corect realitatea e&terna. Atunci vom "ace un nou model sim olic unde introducem un nou element numit FacceleratieF. Acest model va "i sta il si in cazul o iectelor care se misca cu viteza varia ila. In acest "el, prin constructia de modele adecvate, realitatea e&terna este re"lectata de modele sta ile. Este e&trem de usor sa con"undam realitatea e&terna cu FimagineaF ei re"lectata de un model sim olic sta il. In concluzie, impresia ca lumea este o structura azata pe legi sta ile si pe ordine este azata in mod direct pe "aptul ca noi re"lectam realitatea e&terna su "orma de modele sim olice logice deci sta ile. Indi"erent daca teoria mea sim olic unic. In aza lui datele si "aptele primare, cu scopul de a "i corelate este sau nu acceptata, ea are meritul ca este un model se pot interpreta'reinterpreta, in mod uni"orm, toate asociate "unctionarii oricarui creier 6animal sau uman7, deci analizate logic.

E.T.A. 8@ Lim a de comunicatie generala 6(CL, (eneral Communication Language7I %ictionar. (CL este primul model sim olic generat de creierul omului. La inceput (CL se gasea doar in "orma vor itaI mai tirziu a "ost si scrisa. Intrucit scopul pentru care se construiesc modelele sim olice este de a prezice evolutia realitatii e&terne, (CL a "ost intotdeauna asociat, direct sau indirect, cu realitatea e&terna. (CL este un model sim olic cu totul special. (CL se "oloseste atit pentru comunicatie generala cit si pentru a construi alte modele sim olice de comunicatie de precizie mai mare. Sa dam citeva e&emple de lim a!e mai evoluate, incluse in (CL. Intr;o posi ila ordine de aparitie avem@ lim a "olosita in diplomatie, in stiintele !uridice, lim a!ele logico;matematice, lim a!e azate pe semne si gesturi si lim a!ele de comunicatie cu calculatoarele. Aici prin Flim aF se intelege un model sim olic orientat spre comunicatie generala. /n lim a! este un model sim olic de comunicatie care se a"la de!a inclus intr;o lim a de comunicatie generala declarata. Cu (CL se construiesc si modele sim olice, asociate sau nu realitatii e&terne, inclusiv stiintele e&acte.

In legatura cu (CL 6lim a de comunicatie generala7, este socant modul total anormal de aparitie. %esigur, (CL se crede ca a aparut prin interactia spontana intre oamenii primitivi, deci ar "i aparut FnaturalF. 0u este total clar daca si in ce conditii, o lim a de comunicatie se poate amorsa de la zero in acest "el. Totusi, sa acceptam ca (CL ar "i aparut FnaturalF. Pentru orice dispozitiv de prelucrare a in"ormatiei, asa cum este creierul, lim a!ul este construit ca o colectie de termeni "undamentali si relatii "undamentale ai modelului. 1iecare element'relatie tre uie asociat cu o componenta'"unctie a structurii de hard9are. Asta spune ca structura de hard9are ar tre ui cunoscuta inainte de aparitia lim a!ului. %aca structura de hard9are este cunoscuta, atunci este posi ila aparitia unui lim a! elementar de comunicatie cu acel dispozitiv. Aceasta este calea normala atunci cind, de e&emplu, un calculator, care nu are nici un "el de program asociat lui, urmeaza sa "ie "olosit. Totusi, asa cum se crede, (CL a aparut intr;un mod total anormal@ a aparut "ara sa se cunoasca structura de hard9are pe care (CL tre uie sa se azeze. Consecinta acestui mod anormal de aparitie a (CL este "aptul ca toate cuvintele "undamentale asociate direct cu "unctionarea creierului sunt "ara de"initie precisa. E&emplu@ realitate, adevar, constiinta, si altele. Aceste cuvinte ar tre ui sa "ie asociate cu diverse "acilitati de hard9are, cunoscute dinainte. Teoria aceasta, "iind o teorie "undamentala despre "unctiile de hard9are, genereaza ast"el de de"initii interne normale. Ba "i data mai !os o colectie de ast"el de cuvinte cu de"initiile lor interne 6normale7. 3. a crede@ e&istaE un model incomplet. ,odelul ar putea sa devina armonic'logic daca s;ar introduce, in mod arti"icial, un alt element sau relatie. %upa o ast"el de modi"icare, modelul va deveni armonic'logic. Acest model va genera noi adevaruri. Aceste adevaruri se azeaza pe modelul modi"icat arti"icial. %in cauza asta, se "oloseste cuvintul FcredF in "ata oricarui adevar generat de modelul modi"icat arti"icial. Totodata, modi"icarea pe care se azeaza noul model tre uie sa "ie speci"icata. 4. a sti@ e&ista un model un 6adica armonic si'sau logic7 care este sustinut direct sau indirect de totalitatea modelelor unui creier. Termenul Fa stiF se "oloseste atunci cind intreaga structura de modele ale unui creier dat sustine un anumit adevar, nimic mai mult. Se accentueaza ca de aici nu rezultaE ca acel adevar s;ar con"irma in interactia cu realitatea e&terna. Acest cuvint inseamna doar ca intreaga structura de modele sustine un anumit adevar si nimic mai mult. Asa cum se vede, ver ul Fa stiF nu este asociat direct cu realitatea e&terna 6asa cum ne;ar place7 ci cu propria structura de modele. >. dupa cite stiu@ e&ista un numar de modele care sustin un adevar dat, dar e&ista modele insu"icient de une care, deci, nu pot spune prea multe despre acel adevar. 8. corect, a "i corect@ Acest termen are mai multe acceptiuni@

8a@ e&istaE un model care "ace o predictie asociata realitatii e&terne. Aceasta predictie se compara cu I. 6realitatea de intrare7. Termenul se "oloseste atunci cind di"erenta dintre predictie si I. este considerata accepta il de mica. 8 @ e&ista o structura de modele armonice'logice care a "acut de!a un mare numar de predictii #corecte$ con"orm de"initiei 8a. -rice adevar generat in aceste conditii este #corect$.

Este "oarte important de o servat ca termenul #corect$ este asociat in mod direct numai cu modelul nu cu realitatea e&terna asa cum ne;ar place. 1ara speci"icarea modelului, termenul este un nonsens. Avem deci doua acceptiuni ale termenului #corect$. Cele doua de"initii ar putea "i uni"icate ast"el@ o structura de modele "ace o predictie care nu se con"irma prin I.. Compararea intre predictie si I. se numeste #e&perienta$. %aca e&perienta nu con"irma predictia, creierul va "ace imediat un alt model. Acest model per"ectionat prin e&perienta va "ace din nou predictii #corecte$. Ast"el ca, cu e&ceptia unei "oarte scurte perioade tranzitorii necesare modi"icarii modelului, cele doua de"initii ar spune cam acelasi lucru. Aici vom spune ceva si despre cuvintul FgresitF. /n model care "ace predictii gresite asupra evolutiei unei realitati e&terne date nu este, in mod normal, un model gresit construit 6insta il7. Evident ca pot sa e&iste si modele gresit construite dar asta se detecteaza si se corecteaza in mod dinamic la integrarea modelului in structura de modele. Cuvintul FgresitF este asociat in general cu un model este adecvat acelei realitati e&terne. ine construit dar care nu

E&emplu@ ,ecanica lui 0e9ton este #gresita$ atunci cind se aplica la o iecte care se misca cu viteze apropiate de viteza luminii dar este corecta la viteze "oarte mici. ?. a intelege@ e&istaE un model incomplet si e&istaE o in"ormatie venita din e&teriorul acelui model 6din realitatea e&terna sau de la alte modele7. 0oua in"ormatie va "ace modelul mai un. Atunci cind un model este per"ectionat in acest "el, se "oloseste cuvintul Fa intelegeF. :. a imagina@ acesta este principalul cuvint asociat cu operatii cu modele imagine. +. a gindi@ acesta este principalul cuvint asociat cu operatii cu modele sim olice. Totusi, intrucit in viata de zi cu zi, modelele imagine si modelele sim olice sunt "olosite intretesut, acest cuvint este "olosit si in com inatie cu operatii pe modele imagine. Cadrul general continua sa "ie dat de modelele sim olice. - servatie@ in (CL nu se "oloseste niciodata cuvintul Fa gindiF in legatura cu comportamentul animalelor. In lim a romana, pentru mani"estari de inteligenta a animalelor, e&ista cuvintele Fa "i siretF, Fa "i vicleanF sau chiar Fa "i istetF. Aceste cuvinte se "olosesc si in legatura cu anumite comportamente ale oamenilor. Ele pot "i deci asociate si cu o "orma de FgindireF care se azeaza pe modele imagine. A. inteligenta@ capacitatea de a construi si opera modele cu ataie lunga. Poate e&ista inteligenta azata pe modele imagine si inteligenta azata pe modele sim olice. *. a reprezenta@ e&ista un model comple& asociat unei realitati e&terne comple&e. %eoarece acel model comple& este greu de operat, se construieste un model simpli"icat cu care se opereaza. Totusi, chiar daca "olosim modelul de reprezentare, niciodata nu tre uie sa uitam ca el se azeaza pe modelul comple& care l;a generat. 35. emotia@ este inteleasa ca o stare temporara in care, in "ata unei realitati e&terne noi, nu e&istaE model cu ataie scurta adecvat. Se accentueaza ca emotia este asociata numai cu modelele cu ataie scurtaO Intr;o ast"el de situatie se activeaza automat PS,;ul. Activarea PS,;ului "ace sa dispara sau sa se atenueze constiinta. Totusi, ceea ce este caracteristic emotiei este ca PS,;ul nu considera acea situatie ca o situatie de pericol direct si iminent la adresa propriei

persoane 6nu activeaza nici un model de protectie7. Starea dispare atunci cind PS,; ul a activat constructia unui model normal, care sa rezolve pro lema. Emotiile pot sa nu apara, in "ata unei realitati e&terne noi, daca s;a construit in avans un model activa il 6)CA,7. Evident ca un )CA, se poate construi numai daca situatia a "ost prevazuta in avans. Am aratat ca emotiile sunt asociate cu lipsa de modele cu ataie scurta, in "ata unei situatii noi si nepericuloase. Cuvintul FangoasaF ar putea "i oarecum asociat cu lipsa unui model cu ataie lunga care sa "ie asociat cu o sectiune neprecizata din realitatea e&terna. Lipsa modelului cu ataie lunga inseamna, in mod esential, ca un mare numar de modele cu ataie scurta nu pot "i corelate. Aceste multe modele cu ataie scurta neintegrate intr;un model cu ataie lunga ar putea e&plica o stare de insta ilitate a unei parti neprecizate a structurii de modele a unui creier dat si aceasta stare ar putea "i asociata cu cuvintul FangoasaF. Cam tot ce a "ost spus mai sus ar putea "i asociat si cu cuvintul Fan&ietateF. Aici se poate vedea clar e"ectul de"inirii, in dictionare, de cuvinte "ara a cunoaste structura de hard9are a creierului. ,%T de"ineste precis o stare a creierului si apoi se cauta un cuvint, dintre cele e&istente, care s;ar putea asocia cu de"initia generata prin analiza de hard9are. In mod normal ar "i tre uit sa inventam cuvinte noi dar aceasta varianta am e&clus;o, pe cit posi il, de la inceput. %aca ,%T va "i acceptata, toate cuvintele asociate direct sau indirect cu "acilitatile de hard9are ale creierului, vor tre ui rede"inite in aza teoriei. 33. a se enerva, a "i stresat@ acestea sunt cuvinte care se "olosesc in multe situatii in care e&ista o stare temporara 6mai lunga sau mai scurta7 de dezechili ru a structurii de modele ale unui creier dat. Aceste dezechili re pot sa a"ecteze modelele cu ataie scurta 6enervare7 sau modelele cu ataie lunga 6stres7. Bom descrie mai !os un numar de situatii concrete. a. Poate "i starea in care se a"la un model care este asociat unei realitati e&terne care evolueaza in secvente identice repetate la in"init. In aceasta situatie, predictia corespunde a solut e&act cu realitatea de intrare 6I.7, un timp "oarte lung. In domeniul sonor, daca secventele sunt su"icient de scurte si se repeta identic cu o viteza prea mare, nu va mai e&ista timp pentru deservirea altor modele. Se poate da ca e&emplu FarmaF "olosita de sarpele cu clopotei. Si Fpicatura chinezeascaF se incadreaza tot aici. Aici este important de o servat cei doi parametrii@ lungimea secventei si viteza de repetitie. Piesa muzicala numita Colero a compozitorului ,. .avel este o secventa su"icient de lunga pentru a nu produce enervare iar secventa, desi se repetaE identic din punctul de vedere al liniei melodice, are di"erente in orchestratie. Totusi, si aici se poate o serva placerea 6oarecum inversul enervarii7 pe care ne;o produce o rupere, catre "inal, a secventei care se repeta. Aceasta piesa poate "i "olosita ca e&ercitiu pentru a vedea limita dintre enervare si placere la repetarea unei secvente sonore. Sa vedem aceasta de"icienta in domeniul artelor vizuale. Ast"el, o supra"ata plana, "ara detalii, poate produce enervare din motivul aratat 6predictia este permanent identica cu I. in orice punct al supra"etei7. Asta poate sa e&plice dorinta de a avea detalii cit mai multe pe o supra"ata plana, dar nu intr;o secventa aleatorie. - supra"ata plana, cu detalii simple care se repeta, poate produce de asemenea enervare 6ceva mai sla a7 daca algoritmul este usor de ghicit. - solutie este de a avea mai multe grupe de detalii care se repeta si care sunt, "iecare in parte, su"icient de complicate pentru ca ghicirea secventei sa "ie di"icila. ,a!oritatea a soluta a constructiilor si a decoratiunilor tuturor civilizatiilor de pina acum au tinut cont de aceste principii. Asta este asa deoarece civilizatia umana continua sa se azeze pe modele imagine. Pe modele sim olice enervarea nu se mai produce in conditiile aratate. Civilizatia tarilor "oarte avansate nu se mai

azeaza pe modele imagine si de aceea o supra"ata plana, de e&emplu, "ara detalii, nu mai produce enervare. Pe modele imagine putem sa intelegem particularitatile crucii crestine. In general, crucea ortodo&a este mai incarcata cu detalii decit crucea catolica deoarece religia crestin;ortodo&a pune mai mult accent pe modelele imagine in timp ce religia crestin;catolica pune mai mult accent pe modelele sim olice. . %ezechili rul 6enervarea7 poate sa apara si cind realitatea e&terna este neschim ata un timp "oarte indelungat. Si aici predictia este mereu identica cu I. dar mai apare o particularitate tehnologica "oarte importanta care va "i descrisa aici. Se reaminteste ca predictia asupra evolutiei realitatii e&terne este o "unctie hard9are automata, necontrola ila, repetata la in"init. Supozitia teoriei este ca un model se reactualizeaza cu o viteza care depinde de viteza de modi"icare a realitatii de intrare 6I.7. Cind I. se schim a "oarte repede, modelul =, activ se reactualizeaza "oarte repede. Aici pare ca e&ista un mecanism de hard9are care sta ileste viteza de reactualizare in "unctie de viteza de schim are a I. 6input; realitD7. %aca realitatea e&terna este neschim ata 6I. mereu acelasi7, acest mecanism de hard9are este adus intr;o stare pe care nu stie sa o rezolve corespunzator. Asta inseamna ca, pe de o parte, el tre uie sa reactualizeze modelul =, iar, pe de alta parte, el nu are motiv sa o "aca. Ast"el, starea in care poate a!unge creierul poate "i de dezechili ru 6enervare7. %e multe ori, ca o reactie de aparare, =,;ul activ va activa, temporar, alt model. Ast"el, o solutie de aparare este de a "ace altceva. %e e&emplu =,;ul va activa un alt =, care nu are pro leme, urmind ca reactivarea modelului ,= adecvat activitatii principale sa "ie "acuta atunci cind realitatea e&terna se va schim a. Se da ca e&emplu urmarirea, ca so"er, a sema"orului la o intersectie. Atunci cind sema"orul Fnu se mai schim aF apare o stare de enervare. - solutie de aparare este inaintarea cu viteza "oarte redusa sau pur si simplu de a urmari altceva, urmind ca ceilalti conducatori auto sa semnalizeze schim area sema"orului. In aceasi ordine de idei, se vede ca, datorita acelei particularitati tehnologice, timpul creierului se scurge cu viteza varia ila. Secvente cu I. neschim at pot sa apara ca "iind "oarte lungi in timp ce secvente cu schim ari repetate a lui I. pot sa para "oarte scurte 6vezi si ETA despre timp7. c. Cuvintul FenervareF se "oloseste si atunci cind un model activ este pertur at continuu in activitatea lui, de un "actor din realitatea e&terna, care poate sa activeze sau nu PS,;ul. Si aceasta situatie poate, la e&trem, sa desta ilizeze creierul. Se reaminteste ca, in "ata unei realitati e&terne noi 6care poate "i marcata de un zgomot puternic, de e&emplu7 creierul va comuta =,;ul de la cel adecvat realitatii e&terne de dinainte de zgomot la cel adecvat deservirii situatiei cu zgomot. Comutarea de la un model la altul este deose it de comple&a 6vezi teoria generala7. Atunci cind creierul este "ortat sa comute mereu modelele, asta produce nu numai un consum "oarte mare de energie, dar si greseli in actiunea de deconectare'reconectare. %e e&emplu, la dezactivarea unui model tre uie sa retinem in"ormatia care va "i "olosita la reactivarea lui. %aca aceasta in"ormatie se pierde sau, intre timp, realitatea e&terna se modi"ica semni"icativ, =,;ul activ tre uie sa re"aca sau sa gaseasca conditiile initiale inainte de a reactiva modelul. Prin repetarea acestei proceduri, creierul poate intra intr;o stare de dezechili ru care se poate mani"esta prin enervare 6si nu numai7. Enervarea este mult mai intensa daca modelul pertur at este model sim olic deoarece reactivarea unui model sim olic se "ace printr;o "oarte comple&a secventa de gasire a conditiilor de restart.

d. Cuvintul se mai "oloseste si pentru a indica starea unui creier care este depasit de o avalansa de in"ormatii. Incapacitatea de a urmari "lu&ul de in"ormatii poate desta iliza structura de modele si deci poate crea FenervareF.

34. a iu i@ e&istaE ceva 6o persoana, un animal, un o iect, o idee...7 care este introdus in structura de protectie a unei persoane 6PS,, Protection and Surviving ,odel7, evident, su "orma de model. Acel FcevaF este tratat de acea persoana ca o componenta a ei 6asa cum sunt tratate miinile, picioarele, ochii etc.7. .elatia dintre acea persoana si acel FcevaF este o relatie de iu ire. Cea mai puternica relatie de iu ire e&istaE intre o mama si copiii ei. Aici se "oloseste conventia ca primul termen indica persoana care iu este iar al doilea termen indica cine se a"la in PS,;ul sau. .elatii mai sla e apar intre copii si parinti si intre tati si copii. Toate acestea se azeaza pe PS,. E&ista mame care;si omoara copilul nou nascut. Acest lucru se poate intimpla daca, la acea mama, copilul nu a "ost inclus automat in PS, 6pro leme tehnologice7. Teoria considera asta ca o de"icienta de hard9are, necorecta ila. E&istaE si relatii Fde tip iu ireF intre alte persoane 6sot;sotie de e&emplu7 dar care, mai ales in zilele noastre, nu se mai azeaza pe PS,. Aceste relatii apar atunci cind acel FcevaF este inclus in "oarte multe modele ast"el ca disparitia acelui element ar produce modi"icari masive in structura de modele. Incapacitatea de a modi"ica structura de modele in eventualitatea ca acel element ar dispare, poate produce relatii Fde tip iu ireF. Se accentueaza ca, asa cum apare din de"initie, relatia de iu ire este unidirectionala. %aca A iu este pe C, de aici nu rezulta in nici un "el ca si C l;ar iu i pe A. E&emplu@ consecintele negative ale iu irii %aca persoana A iu este persoana C 6in PS,;ul lui A sau intr;un model "oarte important se a"la modelul lui C7 si daca C dispare din viata lui A, atunci A se poate desta iliza din cauza incapacitatii de a corecta intreaga structura de modele in care se a"laE si C. Aceasta stare se poate rezolva printr;un model de ecranare, printr;un nou FCF sau prin sinucidere. Cu modi"icari minime, tot ce este scris mai sus se aplicaE si la animale, deoarece acest tip de relatii se azeaza pe modele imagine. 3>@ 1ericirea, a "i "ericit@ Teoria consideraE ca e&ista doua "unctii "undamentale ale creierului@ de a construi modele adecvate realitatii e&terne si de a actiona asupra realitatii e&terne in aza unor modele de actiune. Situatia de F"ericireF permanenta este asociata cu starea unui creier care construieste modele de actiune in acord cu modelele realitatii e&terne. Cu alte cuvinte, de ati propune sa "aci numai ceea ce este realiza il. In acest "el, orice model de actiune va duce la succes. -amenii "ericiti contri uie la sta ilitatea lumii dar nu si la avansul ei. 1ericirea la dizarmonici inseamna starea data de atingerea unui o iectiv. Acest tip de "ericire este mult mai intensa decit la persoanele cu "ericire permanenta. Se reaminteste 6vezi E.T.A despre dizarmonici7 ca dizarmonicii sunt persoane care;si propun o iective greu sau imposi il de realizat. Atunci cind unele o iective sunt totusi atinse, apare starea de "ericire "oarte intensa care dureaza pina la gasirea altui o iectiv. 38@ Intuitia@ Acest cuvint poate pune pro leme in legatura cu de"initia lui e&terna 6cea din dictionare7. Cazat pe ,%T, intuitia este asociata cu modelele imagine si cu "acilitatea creierului de a opera modele in mod automat 6asociate sau nu cu realitatea e&terna locala7. - alta caracteristica "undamentala asociata cu cuvintul FintuitieF este "aptul ca ea se mani"esta intr;un cadru sim olic.

In mod esential, intuitia inseamna o tinerea de adevaruri imagine intr;un mediu sim olic, in aza "aptului ca anumite modele imagine pot sa genereze anumite adevaruri prin activare automata. Intuitia este, in acest "el, inrudita cu Fperceptiile e&trasenzorialeF 6vezi teoria generala7 cu di"erenta ca asa zisele Fperceptii e&trasenzorialeF provin din modele ilegale pe cind intuitia provine din modele imagine normale asociate unor modele sim olice normale. 3?. Constiinta Constiinta inseamna capacitatea de a construi si opera un model in care propria persoana apare ca element. Con"orm cu ,%T, rezulta ca avem doua "eluri de constiinte@ constiinta imagine si constiinta sim olica. %e departe, cea mai raspindita este constiinta imagine care apare, in "orme mai simple, si la unele animale. E&ista constiinta de nivel 3, cind propria persoana apare implicit ca element al modelului si constiinta de nivel 4 cind propria persoana apare in mod e&plicit ca element al modelului. Atunci cind modelul contine si alte persoane si atunci cind propria persoana este tratata de model in acelasi "el in care sunt tratate celelalte persoane 6FvedemF propria persoana din e&terior, reusim sa ne transpunem si in FpieleaE altcuiva etc7, atunci avem constiinta de nivel >. 1olosind un lim a! mai putin conventional, suntem pe nivelul > de constiinta atunci cind suntem in stare sa gindim si cu Fcapul altoraF. %in cauza di"icultatii de a a!unge pe nivelul > pe model imagine, nivelul > se intilneste de o icei pe model sim olic. 0u orice persoana poate sa a!unga pe nivelul 4 de constiinta iar cei care a!ung pe nivelul > sunt si mai putini. Cei care in mod semni"icativ stau pe nivelul > de constiinta "ormeaza elita unui grup. %in teoria generala se stie ca in PS, se a"la si un model al propriei "iinte, atit la animale cit si la oameni. Bom numi constiinta imagine de nivel zero, capacitatea de a opera si chiar construi acest model imagine. Constiinta de nivel zero este o "acilitate pe care o are orice "iinta. 3:@ Elita Elita e"ectiva a unei tari este constituita din acei oameni care se a"la in mod constant pe nivelul > de constiinta. Elita o"iciala poate "i oricit de di"erita de elita e"ectiva. Asta inseamna ca, intr;o tara aproape lipsita de elite, asa cum este .omania, pozitiile elitei sunt ocupate in mare masura de oameni o isnuiti in timp ce elita e"ectiva este "ormata din necunoscuti sau anonimi in pozitii neimportante. Cu cit tara este mai avansata cu atit di"erenta dintre elita e"ectiva si elita o"iciala este mai mica. Cu alte cuvinte, avansul unei tari depinde in mod esential de puterea acordata elitei e"ective. Printre multele simptome ale lipsei elitei in tara noastra se a"la si derizoriul in care se a"la termeni cum ar "i FacademicianF sau FsavantF. .ecapatarea increderii populatiei in academicieni si savanti va "i un proces e&trem de lung, poate chiar de mai multe generatii, chiar daca, incepind de azi, academicienii si savantii ar "i cei a"lati de!a de multa vreme pe nivelul > de constiinta.

E.T.A. ?@ ,odelul F0/LF - supozitie "undamentala a teoriei este ca in "iecare moment, unul sau mai multe modele =, vor "i active, intr;un mod automat, pentru a intelege realitatea data de modelele primare ,.

Sa presupunem ca un model , nu mai transmite nici o in"ormatie, asa cum se intimplaE, de e&emplu, daca avem ochii acoperiti. In aceasta situatie, modelul care se construieste tre uie sa "ie modelul F0/LF care nu are nici un element. Ceea ce se constata e&perimental este ca modelul =, local contine o imagine su "orma unor pete putin di"erite de "ond sau su "orma unor puncte mo ile. - imagine mai mult sau mai putin sta ila ar insemna o pro lema de hard9are. In situatii reale, se pot o tine, de e&emplu, puncte cu pozitie insta ila. Asta inseamna ca punctele, care sunt elemente care rezulta dintr;o activare a "unctiei, nu se recon"irma, ca pozitie, la o activare ulterioara a "unctiei. %e aici rezulta ca aceste puncte sunt produse de o in"ormatie de tip zgomot. %e asemenea, rezulta ca "unctia de constructie de modele "unctioneaza ine 6nu creaza imagini sta ile "alse7. Aplicatie practica@ starea unui creier Incercati urmatorul e&periment. In primele secunde dupa ce va treziti dimineata, cu ochii inchisi, priviti o supra"ata sla luminoasa uni"orma. %aca nu vedeti nici o structura sau vedeti o retea e&trem de "ina de puncte uni"orm distri uite, atunci creierul %v. se a"la intr;o stare una. %aca vedeti o structura grosiera mai mult sau mai putin sta ila atunci nu va a"lati intr;o stare una. Este de asemenea important sa urmariti viteza cu care o structura grosiera a!unge la o structura cu puncte "oarte "ine care, pina la urma, vor dispare si ele intr;un "ond uni"orm, normal. Evident, acesta este un autotest. 0u poate "i veri"icat de catre altii. Concluzie@ %aca realitatea e&terna este constituita din in"ormatia FzeroF, creierul ar tre ui sa construiasca modelul F0/LF. Ceea ce este construit in "apt este un model care poate indica starea "unctiei de constructie de modele si a traductoarelor care culeg in"ormatii din realitatea e&terna.

E.T.A. :. Timpul Pro lema este tratata numai in cazul oamenilor. Totusi, aceasta "iind o pro lema asociata e&clusiv cu modelele imagine, se poate presupune ca si in cazul animalelor e&ista mecanisme similare cu ale oamenilor dar cu per"ormante mult mai sla e. Creierul "unctioneaza din principiu, "ara re"erinta de timp. Aceasta este o de"icienta "undamentala. Aceasta situatie este determinata atit de principiul de "unctionare 6modelare'simulare continua7 cit si de cerintele de "unctionare economica ale creierului. Intr;adevar, din teoria generala se stie ca "unctia de aza a creierului este de a construi modele si de a compara predictiile cu realitatea e&terna. Scopul este de a actualiza mereu modelul in "ata unei realitati e&terne in schim are. Pro lema este@ cit de des se "ace aceasta actualizareN Aceasta este o pro lema asociata cu implementarea tehnologica a creierului. Se poate specula ca, din motive de "olosire e"icienta a energiei, aceasta actualizare se "ace la intervale varia ile, in "unctie de viteza de schim are a I. 6input realitD7. In acest "el se pierde total notiunea de timp 6FtimpulF trece cu viteza varia ila, "unctie de evolutia realitatii e&terne din "ata ochilor7. Asta se si constata e&perimental. Totusi, "ara notiunea de timp, creierul nu poate o tine decit per"ormante e&trem de modeste 6multe modele cu ataie lunga nu ar mai "i e"iciente7. Bom vedea mai !os citeva metode de compensare a acestei de"iciente "undamentale.

,odelele Poveste 6S;,7 au o proprietate "undamentala si anume, "iecare element E6n7 este legat numai cu doua elemente, unul care a aparut inaintea lui E6n7, deci este E6n;37 si un alt element care a aparut dupa ce a aparut elementul E6n7 si care este deci E6nM37, unde n poate avea orice valoare. In acest "el, e&ista posi ilitatea de a cunoaste ordinea in care s;au intimplat di"erite lucruri, "ara a marca in mod e&plicit, pozitia lor in timp. 0u e&ista nici o metoda interna de a sti intervalul de timp dintre aparitia elementului E6n7 si E6nM37. Aceasta metoda este utila doar Fo"" lineF adica la procesarea unor in"ormatii care au aparut prea repede pentru a "i procesate pe loc, cu modele normale. %e"icienta acestei metode consta in "aptul ca, in situatii reale, modelele poveste S;, 6care contin lanturi lungi de elemente7 se pot "ragmenta iar odata "ragmentate, intre ele nu mai e&ista nici o corelatie temporala. Aceasta este o pro lema tehnologica. 1ragmentarea se poate detecta atunci cind o persoana povesteste des"asurarea unei actiuni comple&e la care a asistat. In cursul acestei povestiri pot aparea destul de "recvent inversari ale ordinii unor secvente. In paranteza "ie spus, cind apare aceasta "ragmentare, e&ista tendinta de a re"ace secventa din "ragmente pe aza de logica. In "oarte multe cazuri re"acerea pe aza de logica este gresita dar poate da o puternica impresie de corectitudine. Continuam cu analiza timpului. Pe timp "oarte scurt, e&ista posi ilitatea de a crea modele de ritm. Acestea se azeaza pe capacitatea de predictie de aparitie a ceva, in aza a ceea ce de!a s;a intimplat. %aca producem doua sunete la un anumit interval de timp, creierul va incerca sa ghiceasca momentul cind va aparea al treilea sunet. Se speculeaza ca va incerca sa ghiceasca algoritmul de generare. %aca e&istaE o com inatie comple&a de sunete care se repeta, va e&ista tendinta de a prezice aparitia secventei in viitor prin constructia unui algoritm de generare. Acest proces automat nu are re"erinte a solute de timp dar, luind in consideratie imensa capacitate de a opera cu modele imagine, precizia relativa poate "i "oarte una, asa cum ne conving "oarte usor muzicienii, de e&emplu. Capacitatea de a crea modele de ritm pare a "i legata de o capacitate speciala, asociata modelelor imagine, dar care s;a dezvoltat "oarte mult in cazul oamenilor. Acest su iect mai are nevoie de multa munca pentru a "i inteles. Este vor a de "aptul ca se pare ca e&istaE o "acilitate "unctionala de hard9are, asociata modelelor imagine, prin care sa "ie construiti algoritmi de generare a unei secvente imagine 6de e&emplu, de tip sonor7 in care e&ista corelatii interne. Aceasta "acilitate de hard9are poate "i asociata capacitatii de constructie si operare de modele sim olice sau poate "i o "acilitate asociata constructiei si operarii de modele imagine. In orice caz, aceasta "acilitate nu pare sa e&iste in cazul animalelor sau sa e&iste intr;o "orma "oarte rudimentara. .eactia animalelor la muzica poate "i asociata sau cu enervarea sau cu o tendinta de imitatie. Am putea lua in considerare un mecanism de generare a unei secvente sonore la animale doar daca, din proprie initiativa si in izolare, ar avea tendinta de a scoate sunete asocia ile cu o secventa muzicala. ,%T considera ca, in cazul creierului uman, e&istaE o "acilitate de hard9are de constructie si operare de modele sim olice si ca aceasta "acilitate este putin pro a il sa "i "ost un e"ect al evolutiei de tip %ar9in. In acest cadru, "acilitatea de a genera automat algoritmi asociati unei secvente imagine 6cazul muzicii, de e&emplu7, ar putea de asemenea sa "i "ost adaugata de proiectantul creierului uman, cu scopul im unatatirii per"ormantelor creierului in "ata de"icientei de proiectare asociata cu parametrul FtimpF. ,ai sus am speculat ca memorarea secventei de sunete se "ace pe aza ghicirii'memorarii algoritmului de generare. Asta ar putea "i e&plicatia "aptului ca muzicienii au nevoie de re"erinte de inaltime a sunetului sau chiar de citeva note muzicale pentru a putea reproduce o secventa muzicala. %eci, muzicienii au

algoritmul dar au nevoie de cali rarea modelului de tip S;, cu un sunet cu inaltimea corecta, data de o re"erinta e&terna. /n alt mod de rezolvare a pro lemei timpului este azat pe constructia de modele; pattern ale realitatii e&terne. %e e&emplu, un model de trezire sa "ie activat atunci cind un anumit model;pattern este intilnit atit in starea de veghe cit si in cea de somn. /n model;pattern poate "i dat, de e&emplu, de totalitatea starilor tuturor sistemelor corpului 6sistemul digestiv, endocrin etc.7, de sunetele, de com inatiile de sunete sau de corelatii de sunete din mediul incon!urator sau de orice alte in"ormatii e&terne. Pro lema timpului este o pro lema "oarte mare si ea este generata de principiul de "unctionare al creierului. Ea nu are nici o solutie completa. Creierul va "olosi orice "el de in"ormatie aditionala e&terna pentru a;si pastra orientarea in timp@ miscarea soarelui pe cer, succesiunea anotimpurilor, ceasul 6numai la om7, etc.

E.T.A. +@ ,/=ICA ,uzica este un model imagine cu ataie lunga. ,uzica propriuzisa se intilneste numai la oameni. Atunci cind un nou nascut creste, la inceput apare vor irea 6model sim olic7 si apoi apar calitatile asociate muzicii. Intrucit muzica apare dupa ce creierul are "acilitati de a construi si opera modele sim olice, este rezona il sa presupunem ca modelele sim olice sustin dezvoltarea muzicii. Aceasta idee este sustinuta si de o servatia ca muzica europenilor 6cei mai avansati in constructia de modele sim olice7 este superioara oricarei alte muzici, din punctul de vedere al comple&itatii. %aca de dau citeva sunete, creierul va "ace automat un ,odel;poveste 6S;, StorD; ,odel7 si va incerca sa prezica aparitia sunetelor viitoare. /neori predictia se adevereste alteori nu. %aca predictia se adevereste prea des, impresia poate "i descrisa cu cuvinte cum ar "i FplictisealaF, FmonotonieF, FenervareF etc. Atunci cind predictia nu se adevereste, e&ista posi ilitatea de a "i o "oarte mare di"erenta intre predictie si I. 6atunci sunetele nu sunt percepute ca "iind corelate7 sau sa "ie o di"erenta Faccepta ilaF 6sunetele sunt considerate corelate dupa modi"icarea usoara a algoritmului de generare a acelei secvente7. Corelatia este asociata cu capacitatea de a genera o secventa pe aza unui algoritm. - secventa de sunete poate "i memorata si "ara algoritm dar atunci acea colectie de sunete nu mai este considerata ca "iind muzica pentru ca sunetele nu mai sunt corelate. %aca di"erenta intre predictie si I. este Faccepta ilaF 6algoritmul de generare poate "i modi"icat pentru a include si noile date7, este posi il ca elementul cel nou sa "ie adaugat la S;, si se incearca o noua predictie. 1enomenul se repeta de oricit de multe ori. Aceasta activitate automata poate sa produca o stare pozitiva asupra creierului, care se poate numi FplacereF 6predictiile se adeveresc, in mod constant, cu o pro a ilitate ridicata iar cele care nu se adeveresc sunt, printr;o modi"icare accepta ila de algoritm intern, acceptate si ele7. Ea se poate incadra, in general, in ceea ce numim in mod curent ca "iind FmuzicaF. /neori muzica este atit de accesi ila incit putem avea impresia ca de "apt ea a "ost FdescoperitaF 6nu compusa7. Pentru cunoscatori, ,ozart da impresia ca a FdescoperitF muzica in unele lucrari muzicale 6Sonata 1acile, pentru pian, de e&emplu7. Tot de aici rezultaE ca o muzica per"ecta poate "i plictisitoare. Tot la ,ozart se pot intilni secvente care, la o ascultare super"iciala, pot sa produca o stare de plictiseala, desi ele pot "i secvente dintre cele mai "rumoase din intreaga istorie a muzicii.

Sa rezumam pina aici@ o secventa de sunete poate "i asociata cu temenul FmuzicaF daca sunetele acelei secvente sunt percepute ca "iind corelate. Corelatia poate "i implicita 6asa cum se intimpla in muzica clasica7 sau poate "i e&plicita 6ritm de to e, de e&emplu7 asa cum apare in asa numita Fmuzica de consumF. %ezvoltarea muzicii a adus noutati legate de ritmuri 6implicite sau e&plicite7 mult mai comple&e, la ruperi de ritm, la introducerea de noi limite de Faccepta ilitate a predictieiF, tot mai mari 6inclusiv FdisonanteF7 ca urmare a evolutie. %aca acceptam ipoteza unei "acilitati "unctionale asociata modelelor imagine 6"acilitate de hard9are7 de a construi algoritmi de generare a unor in"ormatii corelate, atunci am putea incerca sa vedem daca aceasta "acilitate a evoluat in timp sau nu. Ast"el, desi ca e"ect al evolutiei creierului, capacitatea de operare cu modele imagine scade in mod relativ, dezvoltarea capacitatii de operare cu modele sim olice a generat noi a ilitati de operare cu modele imagine, necunoscute inainte. %e aici rezulta ca muzica evolueaza in aza a doua tendinte oarecum contrare. Pe de o parte scade capacitatea de a construi si opera modele imagine ca e"ect al cresterii capacitatii de operare cu modele sim olice si pe de alta parte, modelele sim olice sustin modelele imagine si in domeniul muzicii. Ar rezulta ca e&ita o capacitate relativ constanta de a "ace muzica@ #suma$ cam ramine constanta, lucru constatat e&perimental. Totusi este "oarte important sa o servam ca in timpul lui ,ozart se construiau structuri muzicale e&trem de comple&e 6mai multe linii melodice simultane care nu sunt usor de urmarit7 in timp ce, inca incepind cu Ceethoven, pu licul nu a mai "ost in stare sa urmareasca mai multe linii melodice si deci muzica a tre uit sa evolueze, #la cererea pu licului$ pe aza unei singure linii melodice in "iecare moment de timp. ,odelele sim olice, care s;au dezvoltat in principal in Europa, au "acut ca muzica sa evolueze la nivele de comple&itate "oarte inalte. ,uzica poli"onica europeana este rezultatul Fmaria!uluiF intre modelele imagine si modelele sim olice in muzica. Alte civilizatii, care nu au avut o dezvoltare e&tensiva azata pe modele sim olice, au creat, in multe milenii de evolutie, doar o muzica simpla, pla"onata in dezvoltarea ei. Sa vedem in continuare elemente ale evolutiei muzicii in Europa. Pe masura ce modelele sim olice au luat avint, muzica a pro"itat de ele. In timpul lui Q.S. Cach au aparut FreteteF sim olice 6contrapunctul7 de a compune muzica. ,uzica are ritm implicit 6nu are a soluta nevoie de to e7. ,a&imul s;a o tinut cam in perioada lui ).A. ,ozart. In acea perioada muzica avea mai multe linii melodice simultane care, pe cit posi il, tre uiau urmarite de cei care puteau. Acesta a "ost ma&imul atins de oameni in domeniul muzicii. E&emplu@ /na dintre cele mai comple&e lucrari muzicale a tuturor timpurilor 6nu si cea mai apreciata din punct de vedere artistic7 este ,area ,essa, RB84+ a lui ,ozart. In ,area ,essa a lui ,ozart e&ista unele secvente cu mai multe planuri melodice simultane care ar tre ui sa "ie urmarite in paralel 6cei care au aceste a ilitati7 si, deloc de negli!at, daca si din punct de vedere tehnic, inregistrarea este corespunzatoare. Aceasta lucrare muzicala este una din culmile constructiei de modele imagine "oarte comple&e in planul muzicii. .em randt 6apro&. 3:85 in pictura7 si ,ozart 6apro&. 3A55 in muzica7 au marcat momentele de ma&im in dezvoltarea modelelor imagine. In muzica, deci, capacitatea de a construi si opera modele imagine a inceput sa scada 6din cauza ascensiunii modelelor sim olice7 cam dupa 3A55. La inceput muzica a devenit mai simpla, cu o singura linie melodica 6L.v.Ceethoven, contemporan cu ,ozart7. .omantismul in muzica a e&ploatat la ma&im noile "acilitati in domeniul modelelor imagine o"erite de modelele sim olice 6inclusiv in plan tehnic prin instrumente muzicale mai une7. Totusi, asa cum rezulta din teorie, romantismul a

"ost o "orma de "undamentalism produsa de pierderea de catre ma!oritatea oamenilor a capacitatii tehnice de a opera modele imagine e&trem de comple&e. Aceasta tendinta a continuat cu largirea limitelor de accepta ilitate a predictiilor datorita cresterii capacitatii de constructie si operare a modelelor sim olice. Se da ca e&emplu muzica lui Igor StravinsPD. Cind muzica lui a aparut, a "ost respinsa din cauza depasirii limitelor de accepta ilitate. %upa un timp insa, a "ost acceptata ca rezultat a maririi de catre ma!oritatea muzicienilor a limitelor de accepta ilitate. %esi muzica FclasicaF continua sa evolueze in aceasta directie, in zilele noastre prin muzica FclasicaF se intelege o muzica comple&a "ara ritm e&plicit. .itmul e&plicit este caracteristic muzicii de larg consum. -data cu cresterea capacitatii de a construi si opera modele sim olice, capacitatea de a opera modele imagine a scazut mult. ,uzica evolueaza 6involueazaN7 spre ritm care acompaniaza un te&t 6model sim olic7. ,uzica .ap si Hip;Hop din zilele noastre este e&act asta. Totusi, ca o FcompensareF, muzica de azi poate contine secvente e&trem de comple&e care ar "i "ost percepute ca disonante de oamenii anului 3A55, de e&emplu. Asa cum am aratat, asta se intimpla asa deoarece cresterea capacitatii de a opera modele sim olice a "acut posi ila gasirea unor algoritmi de generare pentru secvente de sunete mult mai complecsi decit cei acceptati de oamenii anului 3A55, de e&emplu. Teoria spune ca muzica, desi va continua sa "ie in mod esential un model imagine, va continua sa evolueze catre modele sim olice dar avind ceva 6algoritmul care tre uie ghicit sau ritmul ca la muzica de consum7 ca principal argument ca avem de; a "ace cu sunete corelate, deci muzica. Este greu de crezut ca muzica ar putea sa dispara, deoarece creierul continua sa se azeze pe modele imagine. Capacitatea din ce in ce mai redusa 6in valoare relativa O7 de a opera modele imagine, va "ace ca muzica sa;si scada nivelul de comple&itate. Pe de alta parte, modelele sim olice continua sa spri!ine si modelele imagine deci va e&ista o crestere a comple&itatii. ,uzica va evolua in "unctie de aceste doua tendinte oarecum antagonice. Totusi, ceea ce se o serva e&perimental este reducerea drastica a capacitatii de a percepe si reproduce muzica la copiii din zilele noastre 6in !urul anului 3A55 e&istau destui copii chiar de 8 ani care stapineau instrumente muzicale comple&e ca vioara sau pianul7. Predictia este ca noile generatii din tarile Fsim oliceF 6inclusiv .omania7 vor avea o capacitate tot mai redusa de a percepe muzica. In zilele noastre apare o noua "orma de "undamentalism 6Bezi E.T.A pe aceasta tema7. Este vor a de respingerea modelelor sim oliceO ,uzica este a"ectata de aceasta "orma de "undamentalism prin reintoarcerea la armonie. Totusi, reintoarecerea la armonie nu mai este posi ila decit partial din cauza reducerii capacitatii de hard9are de a genera secvente imagine. In "apt, e&ista o oscilatie intre muzica rudimentara azata pe ritm e&plicit 6cum ar "i muzica .ap sau Hip;Hop7 si muzica poli"onica comple&a 6,ozart inca se asculta7. Aceasta tre uie inteles insa in "elul urmator@ dispersia intre capacitatile oamenilor de a lucra cu modele sim olice si cu modele imagine a crescut "oarte mult. Aceasta dispersie "ace ca lumea muzicala sa "ie asa diversa. Perceptia muzicii a ramas neschim ata. Chiar si la muzica .ap sau Hip;Hop care au doar te&t 6rudimentar7 pe un ritm rudimentar, creierul va incerca automat sa prezica ce va urma si sa;i "aca placere cind di"erenta intre predictie si realitatea e&terna este Faccepta ilaF. Concluzie@ ,uzica este de"inita ca un model imagine de tip S;,, "ormat din sunete percepute ca "iind corelate si unde pro a ilitatea de a prezice in mod accepta il ce va urma este in general mare. .eceptivitatea muzicii este asociata cu ce este si ce nu este Faccepta ilF, atunci cind "acem comparatia intre predictie si realitatea

e&terna. Cuvintul Faccepta ilF este asociat direct cu capacitatea de a construi'reconstrui un algoritm de generare a unei secvente de sunete. Bom spune aici citeva cuvinte legate de arte in general. Toate artele FclasiceF, con"orm teoriei, sunt in declin puternic. ,uzica s;a atasat la timp de modelele sim olice si in acest "el s;a FsalvatF. Totusi, pictura si sculptura nu au putut "i sustinute prea mult de modelele sim olice 6e&ceptind partea tehnica7 asa ca sunt in declin accentuat. Poezia este de "apt disparuta de!a. ,ai e&ista doar "orme rudimentare de poezie asociate muzicii. Teatrul, care se azeaza atit pe modele imagine cit si pe modele sim olice, inca mai are resurse. Totusi, in teatru, temele FeterneF sunt de mult depasite de evolutia creierului in domeniul modelelor sim olice. Cinematogra"ul va "i tratat separat.

E.T.A. A@ Cinematogra"ul Construim un model sim olic local asociat su iectului cu urmatoarele supozitii@ ; gindirea azata pe modele sim olice continua sa "ie in ascensiune. Ea genereaza avansul stiinti"ic si tehnologic. ; ma!oritatea populatiei nu mai poate urma aceasta linie a modelelor sim olice 6reactie "undamentalista7. ; reactia "undamentalista inseamna reintoarcerea la modele imagine ; reintoarcerea la modele imagine nu mai este posi ila decit partial, din cauza reducerii capacitatii tehnice a oamenilor de a mai opera modele imagine. .eactia "undamentalista de reintoarcere la modelele imagine este deci pertur ata puternic de pierderea a ilitatilor in domeniul modelelor imagine. ,otivul este ca evolutia creierului spre modele sim olice se "ace in detrimentul modelelor imagine. Aici "acem supozitia ca, in conditiile in care volumul creierului nu s;a schim at dramatic, cel putin in ultimii 4>55 de ani 6de la Euclid7, cresterea capacitatii de operare cu modele sim olice ar tre ui sa duca in mod natural la scaderea capacitatii de a opera modele imagine. Aceasta supozitie e&plica de ce reactia "undamentalista de reintoarcere spre modele imagine nu a produs reintoarcerea la pictura si sculptura. Atit pictura cit si sculptura presupun ghicirea modelului imagine din capul artistului sau cel putin constructia unui model propriu in interactie cu modelul imagine creat de artist. Perceperea se azeaza deci pe constructia de modele imagine pure. Aceasta "acilitate a "ost prima a"ectata de evolutia creierului. Creierul a eliminat modelele imagine pure si le;a inlocuit cu modele concept 6modele simpli"icate7. In plus, cresterea capacitatii generale de constructie de modele sim olice a "acut ca reintoarcerea spre modele imagine sa nu mai poata "i "acuta in mod a solut. Asta inseamna ca desi oamenii se reintorc spre modele imagine, ele sunt permanent legate si controlate de modelele sim olice. Cinematogra"ul este unul dintre raspunsurile adecvate acestei situatii. Ast"el, avem desenele animate care sunt modele imagine concept. Ele sunt puternic atasate de modelele sim olice. Apar tot mai des "ilme de tip Fdesen animatF pentru oamenii maturi, construite cu a!utorul calculatorului. -amenii maturi trec cu vederea "aptul ca, in mod esential, "ilmul este desen animat. Sunt chiar desene animate care par mai degra a modele sim olice 6partea de tip te&t7 prezentate intr;un mediu de tip model imagine. 1ilmele de succes din zilele noastre 6este greu de trasat o linie intre "ilmele de arta si cele care tintesc succesul comercial7 sunt modele imagine care incearca sa dezvolte unele modele imagine incipiente din mintea oamenilor. Se reaminteste "aptul ca oamenii au tendinta de a e&panda in e&terior propria structura de modele. Atunci cind modelele nu pot "i e&pandate in realitatea e&terna, atunci e&istaE tendinta, speculata de cinematogra"ie, de a e&panda aceste modele intr;o realitate virtuala 6in "ilme, de e&emplu7.

In "unctie de pro"ilul de modele imagine ale diverselor zone culturale, se "ac "ilme care sa speculeze "aptul ca unele modele imagine din mintea spectatorilor nu sunt dezvoltate su"icient si deci "ilmul va "ace aceasta dezvoltare. %in acest punct de vedere, "ilmele pot "i e&trem de periculoase. Pe de o parte ele "ac aceste dezvoltari azate pe ceea ce oamenii ar dori sa se intimple si pe de alta parte, ele accentueaza tendintele "undamentaliste ale diverselor grupuri sociale. Totusi, data "iind atasarea acestor "ilme la modelele sim olice, ele pot "i "olosite si in scop FpozitivF adica de a cultiva modelele sim olice si de com atere a reactiilor "undamentaliste. Aceste ultime "acilitati sunt inca departe de a "i "olosite in retetele de succes. /n pericol imens produs de "ilmele FartisticeF este locarea capacitatii oamenilor de a gindi independent 6tendinta catre schizo"renie indusa XS3C7. Ast"el, "iecare scenariu de "ilm este un model sim olic 6deci logic7 si acest model sim olic este model cu ataie lunga 6"iecare element este de!a dezvoltat ca model sim olic7. In acest "el, "ilmul in ansam lul lui este logic. Acel model sim olic cu ataie lunga se translateaza in model imagine. %aca translatarea este corecta, modelul imagine va "i si armonic. In acest "el, un "ilm de FartaF este un model armonic si logic. Pro lema "undamentala este ca un model armonic si logic nu este, numai datorita acestor calitati, corect in relatia cu realitatea e&terna. Pornind de la acest lucru, avem "ilme care incearca sa reconstituie o realitate e&terna de mult disparuta sau o Frealitate e&ternaF care nu va e&ista niciodata sau orice altceva intre aceste doua limite e&trem de largi. Singura conditie ceruta este ca modelul sa "ie armonic si logic. %in interiorul modelului nu putem sa ne dam seama de gradul lui de cupla! cu realitatea e&terna. Acesta este deci pericolul. (indirea independenta va "i locata de cantitatea mare de in"ormatii care este structurata armonic si logic. 1ilmele artistice actuale contri uie masiv la agravarea nivelului de schizo"renie indusa de tip XS3C, "ara a e&ista si avanta!e nota ile de pe urma lor.

E.T.A. *@ 1undamentalismele lumii in care traim. Principalul "undamentalism este reintoarcerea la modelele imagine si deci, re"uzul modelelor sim olice. ,odelele sim olice se azeaza pe "unctii e&trem de comple&e care nu sunt usor de mentinut in stare de "unctionare. La un creier FclasicF, consumul de energie este mult mai mare la modelele sim olice decit la modelele imagine. Totusi, tot mai multi oameni din tarile "oarte dezvoltate, lucreaza mai usor cu modelele sim olice decit cu modelele imagine. E&emplu@ A e&istat o perioada in evolutia creierului cind se construiau modele imagine e&trem de comple&e, translatate intr;o "orma sim olica. Era epoca marilor romane 6Calzac, ,olierre, %ostoievsPi, etc.7. Cunoasterea marilor creatii ale culturii universale era un semn de superioritate in plan cultural. In zilele noastre aceste carti nu mai sunt citite. ,otivul principal este evolutia spre modele sim olice. E"ortul creierului de a intelege si integra "olosirea telecomenzilor, a tele"onului celular sau a editoarelor de te&t ale calculatoarelor este per"ect compara il, ca e"ort intelectual, cu intelegerea operelor eletristice din cultura universala. E&ista e&agerat de multi oamenii care au mari di"icultati de a opera cu modele sim olice. E&ista o "ractie a populatiei care re"uza modelele sim olice. Aceasta "ractie pare ca este in crestere. E&emplu@ microprocesoarele 6partea centrala a unui calculator7 au "ost inventate in S/A. A e&istat apoi in toata lumea o tendinta de a produce ast"el de microprocesoare, "olosind proiecte proprii sau reproducind microprocesoarele de!a

a"late in productie. Primul microprocesor s;a numit #A5A5$ iar urmatorul #A54A:$. Aceste microprocesoare au "ost reproduse in Europa, in .usia 6"osta /.SS7 si in Qaponia. A urmat #A5>A:$ care a "ost reprodus e&trem de greu iar incepind cu #A58A:$ nimeni nu a mai incercat sa le reproduca ast"el ca acum e&ista numai doua "amilii principale de microprocesoare am ele proiectate in S/A. Asta este interpretat in aza ,%T ca o ruptura intre cei mai avansati in domeniul modelelor sim olice si cei usor mai putin avansati. .eactia normala a celor mai putin avansati 6Europa, .usia, Qaponia7 este de a "ace e"orturi pentru a pastra contactul cu cei mai avansati dar si aici e&ista pericolul de ruptura. .eactiile "undamentaliste ale indivizilor, popoarelor sau chiar a unor zone culturale prezinta un pericol mare pentru civilizatia umana. %aca "ractia "undamentalistilor va creste prea mult atunci, la limita, se vor intimpla doua lucruri@ 3. Lumea se va rupe in popoare'regiuni culturale care pot mentine ritmul de asimilare si dezvoltare a modelelor sim olice si popoare'regiuni culturale care se vor re"ugia in modele imagine. 4. In interiorul unui popor'regiune culturala va aparea acelasi tip de sciziune. Evolutia, dusa la e&trem, de la punctul 3 poate genera terorismul iar evolutia de la punctul 4 genereaza de!a miscari de re"ugiu de tip religios, antiglo alizare, ecologiste etc.

E.T.A. 35@ Terorismul Avansul societatii "ace ca unele popoare sa nu mai "ie in stare sa evolueze pe aza modelelor sim olice. Aceste popoare vor vedea ca lumea, in asam lul ei, merge intr; o directie pe care ei nu o mai inteleg. Solutia pentru ei este de a se atasa la un model invariant sau universal acceptat cum ar "i o religie sau o miscare de conservare a naturii sau a traditiilor de orice "el, care sa le orienteze activitatea si sa le dea un o iectiv usor de inteles si realiza il de a "i atins 6reactie "undamentalista7. %e"initia luata in consideratie aici pentru terorism este@ terorismul este un "enomen antisocial care presupune atacarea la intimplare a persoanelor, "ara motiv e&plicit. Terorismul mai inseamna si distrugerea de unuri materiale, "ara un motiv e&plicit, in conditiile in care acele unuri materiale nu apartin unui stat. %aca persoanele atacate sunt reprezentantii unui stat iar unurile atacate apartin de asemenea unui stat, atunci avem acte de raz oi. /n stat se poate apara in "ata unui act de raz oi dar in "ata terorismului protectia o"erita de stat este limitata. ,otivul principal este ca persoanele care reprezinta un stat accepta limitarea li ertatilor lor si se supun unei discipline. Aceste persoane sunt su"icient de ine in"ormate pentru a intelege ca ar putea "i tinta unui atac. %e asemenea, unurile care apartin unui stat pot "i mai usor aparate. ,iscarile teroriste au incercat, in general, sa comita acte de raz oi nu acte de terorism. In acest "el, aceste miscari incearca sa o tina o "orma de legitimare ca miscari de eli erare, de lupta pentru independenta contra unui stat. Se da ca e&emplu miscarea ETA din Spania care incearca sa atace doar reprezentantii statului si administratiei locale si unurile care le apartin. Totusi, este greu pentru ETA sa respecte aceste reguli in mod a solut. La "el actioneaza I.A in incercarea de a se delimita de terorism. Am ele miscari "ac incercari nota ile de a se considera miscari de eli erare a"late in raz oi cu un stat considerat opresor si nu miscari teroriste. Totusi, asam lul actiunilor lor arata ca, independent de intentiile lor, unele actiuni se incadreaza in categoria terorismului. ,iscarea Al Saida a incercat intr;o perioada sa atace numai o iective militare americane 6deci sa se delimiteze de terorism7 dar atacarea )TC din 0e9 <orP este

clar un act de terorism 6oamenii care au "ost ucisi nu erau reprezentantii statului, avioanele "olosite nu erau avioane militare iar cladirile nu apartineau statului7. Totusi, atacarea Pentagonului nu a "ost un act terorist ci un act de raz oi. In legatura cu tendintele spre terorism este de remarcat un "apt@ cine are vocatie de constructor nu are FvocatieF spre terorism. Intr;adevar, a construi cladiri, avioane si atit de multe alte unuri materiale presupune un imens e"ort in plan stiinti"ic, tehnologic, a structurii de organizare a muncii, in plan social, cultural, etc. Cei care stiu cit de greu se "ac aceste lucruri si cit de multe cauze pot loca "oarte usor acest proces, nu vor avea tendinta de a distruge unuri materiale. Schim am acum planul de discutie si ne re"erim la teroristii individuali care e&ista in orice societate. E&ista ast"el criminali in serie sau cei care ucid la intimplare oameni nevinovati. %upa de"initia care a "ost data, ei sunt de asemenea teroristi, chiar daca ei actioneaza singuri 6"ara a solut nici o legatura cu vre;un grup7. Este clar ca o societate nu se poate prote!a contra lor prin legi mai dure. La limita, inasprirea legilor va "ace sa dispara e&act acele "acilitati care au permis avansul unei societati. ,ultiplele nivele de securitate va "ace ca lumea sa se "ragmenteze pina la schizo"renie generalizata 6datorita reducerii capacitatii de comunicare7. 0u orice om care re"uza modelele sim olice va avea tendinte teroriste. E&ista multe "orme de adaptare la o lume care evolueaza in alta directie decit ar dori unii. In incercarea de a gasi persoanele care au tendinte spre terorism se pot lua in considerare citeva lucruri cum ar "i@ ; copiii care la nastere erau a solut normali dar care au "ost agresati in perioada copilariei, sunt cei mai e&pusi. Persoanele agresate 6e&plicit sau implicit, prin natura mediului de viata din copilarie7, pot construi modele ilegale, care pot intra si in PS,;ul lor, iar cei necomunicativi au tendinta de a construi modele cu ataie prea scurta pentru intelegerea lumii in care traiesc 6schizo"renie XS 3 si 47. ; stresurile generatoare de modele de ecranare si de modele ilegale. Acestea pot a"ecta orice persoana, deoarece societatea este "oarte comple&a. - solutie ar "i reducerea, acolo unde este posi il, a acestor stresuri. Asta ar putea sa insemne, pentru tarile Fsim oliceF de e&emplu, rela&area in pro leme legate de se& sau de incalcari ale unor reguli de circulatie. ; izolarea sau eliminarea de"initiva din societate a persoanelor care dau semne clare ca vor sa distruga sistemul democratic. ; rela&area in privinta prote!arii vietii intime. Asa zisul Fdrept la imagineF ascunde mari surse de stresuri atit pentru persoana care revendica acest drept cit si pentru unii din !urul ei. %aca toti ar accepta deschiderea vietii lor intime, ansam lul societatii ar avea mai putine pro leme reale. Evident aceste citeva posi ile solutii si idei sunt pentru viitor desi, eu cred, inca de pe acum unele ar putea "i luate in consideratie. Ar tre ui modi"icat putin principiul de "unctionare al democratiei si anume, un sistem democratic apara doar pe cei care respecta democratia. In acest "el s;ar evita ca cei care lupta activ contra sistemului democratic sa "ie aparati de sistemul democratic. In 0e9 <orP, de e&emplu, s;a "acut ra at de la regulile stricte ale sistemului democratic si criminalitatea a scazut. Au "ost a"ectati doar cei care nu respectau sistemul democraticI persoanele normale au avut numai ene"icii. Evolutia societatii se azeaza pe modele sim olice. Cei care nu au capacitatea de a urma acest trend, se vor re"ugia in modele imagine. Incet, apare o ruptura dintre oamenii Fsim olistiF si cei FimagistiF. Imagistii, care nu sunt cei care

propulseaza societatea inainte, vor vedea ca, din punctul lor de vedere, societatea merge intr;o directie gresita si unul din multele posi ilele raspunsuri ale lor este terorismul. Atentie@ oamenii care se azeaza pe modele imagine nu accepta argumentatia logica deoarece logica este caracteristica e&clusiva a modelelor sim olice.

E.T.A. 33@ Pro lemele de evolutie ale creierului omenesc. Pro lema este de!a tratata de teoria generala. Aici se vor aduce citeva completari. Se stie din teoria generala ca avem o capacitate de a construi si opera modele imagine precum si o capacitate de a construi si opera modele sim olice. Sa acceptam, deocamdata "ara de"initie, niste parametrii FIF pentru capacitatea de a construi'opera modele imagine si FSF pentru capacitatea de a construi'opera modele sim olice. In general vor ind, KIL a crescut cam pina la anul 3A55. KSL a avut un prim salt odata cu lim a vor ita. A crescut apoi la aparitia lim ii scrise. /n salt important a "ost cind Euclid a construit modelul sim olic numit (eometrie 64>55 ani in urma7. Apoi KSL mai degra a a scazut, in orice caz nu a crescut prea mult, cam pina la 0e9ton 6anul 3:::7. F,ecanicaF lui 0e9ton este al doilea mare model sim olic care marcheaza evolutia creierului. %in acel moment KSL a inceput sa creasca accelerat, si continua sa creasca. %esi KIL a scazut procentual in comparatie cu KSL, in mod a solut el a continuat sa creasca datorita sustinerii din parte lui KSL. Pro lema "undamentala este ca in implementarea tehnologica a creierului e&istaE de"iciente atit de mari incit pentru multe popoare, evolutia lui KSL este pla"onata de multa vreme. /nele popoare aproape ca re"uza modelele sim olice 6"orma grava de "undamentalism7. Teoria prezice o rupere in viitorul previzi il a lumii. Cele doua parti nu au nici un mi!loc de comunicare 6asta inseamna ca s;au rupt7 si deci unii se vor considera in raz oi cu ceilalti. Asta se intimpla si in interiorul aceleasi tari, cu grupuri de oameni. %e "apt, cam toate popoarele au tendinte "undamentaliste 6re"uza KSL in "avoarea lui KIL7. Totusi, cele doua parti nu sunt simetrice. Cei azati pe KSL sunt purtatorii progresului si ai puterii in toate sensurile. Ceilalti sunt incapa ili de a mentine un ritm de evolutie, sunt sla i si perspectivele lor sunt "oarte sum re. Ei sunt totusi a!utati de popoarele KSL, din motive de sta ilitate a lumii si din lipsa unei alte solutii. Popoarele KIL accepta acest a!utor, mai ales din motive practice si de oportunism. -ricum, acest sistem are o sta ilitate "ragila asa cum se constata e&perimental. La un moment dat regiunile KSL vor tre ui sa rezolve pro lema. -ricum, in limita democratiei actuale, aceasta pro lema nu are solutie nici intre tari si nici in interiorul aceleiasi tari. Lumea tre uie totusi sa mearga inainte. In acest moment nu se poate intrevedea decit o getto;izare a lumii 6procesul s;a intimplat de!a cu Iranul si cu unele tari a"ricane si continua7. In alta ordine de idei, in interiorul tarilor KSL continua sa e&iste un "enomen interesant. Este vor a de "aptul ca intre oamenii de tip KSL e&ista de asemenea o structura. Ast"el, unii sunt mai KSL decit altii. In general, puterea este detinuta de oamenii KIL dintr;o structura de tip KSL. 0u se intrevede o vreme cind oamenii KSL sa detina controlul. Acestia au "ost de"initi cu cuvintul FtehnocratiF. %in cauza dispersiei prea mari intre nivelele KIL si KSL, in acest moment nu e&ista speranta ca va putea e&ista un singur model sim olic su"icient de puternic incit sa

descrie corect intreg ansam lul social. In consecinta, tehnocratii 6oamenii KSL dintr;o societate de tip KSL7 nu sunt inca e"icienti decit pe domenii relativ inguste. Politicienii de azi sunt cei care au si calitati in domeniul modelelor imagine. Ei pot sa cuprinda, in mod apro&imativ, intreg ansam lul social. Totusi, avansul va "ace ca si politicienii sa se orienteze tot mai mult catre modelele sim olice. Creierul pare a avea pro leme grave de proiectare si constructie din moment ce o structura de organizare azata pe creiere cu putere asa de mare este amenintata de autodistrugere. ,otivul aparent este dispersia prea mare intre nivelele KIL si KSL intr;o structura sociala data. E&plicatiile, asa cum rezulta din teoria mea, ar "i urmatoarele@ 3. ,odelele se construiesc haotic. In structura de modele 6inclusiv in PS,7 intra de;a valma lucruri importante si lucruri neimportante. Asta este si o pro lema de educatie, asociata in principal cu primii F+ ani de acasaF. 4. Educatia si asimilarea de noi cunostinte continua sa se inadmisi il de mare pe modele KIL. azeze intr;o proportie

>. Structura de modele 6inclusiv PS,;ul7 este o structura virtual invaria ila si de aici incapacitatea creierului de a avea "le&i ilitatea ceruta de o evolutie rapida a structurilor sociale, politice, economice. In consecinta, perioada celor F+ ani de acasaF ar tre ui riguros controlata, in limita posi ilului. %e asemenea, intreaga structura de modele este, dupa o anumita virsta, virtual invaria ila. Si asta este o pro lema care poate "i contracarata prin educatie. 8. Educatia se "ace haoticI se construiesc prea multe modele imagine in perioada de "ormare iar modelele sim olice nu sunt adecvate realitatii. %e e&emplu, se insista pe e&ercitii matematice in loc sa se insiste pe constructia si analiza de modele sim olice generale. Si mai grav, elevii nu sunt invatati sa gindeasca in aza modelelor sim olice. Termenii Fmodel imagine 6analogic7F si Fmodel sim olicF nu sunt cunoscuti la nivelul invatamintului standard 6clasele 3;347 si e&trem de putin la nivel de "acultate. ,odelele imagine ar tre ui predate copiilor incepind cu clasa I iar cele sim olice incepind cel putin cu clasa A;a. Chiar cei care lucreaza e"ectiv cu modele sim olice nu sunt totdeauna constienti de asta. E&ista multi "izicieni care nu;si dau seama, de e&emplu, ca ,ecanica lui 0e9ton este model sim olic. ?. %e"icientele de proiectare ale creierului nu sunt aratate si deci nu pot "i contracarate 6vezi teoria generala7. :. Sistemul democratic nu are solutie pentru pro lema creierelor de"ecte si de aici un lung sir de tragedii implicite. Cei care au pro leme de hard9are sunt a solut necorecta ili. Concluzie@ Creierul evolueaza de la modele imagine catre modele sim olice. Pro lemele de proiectare si tehnologice creeaza "undamentalisme 6unii nu mai pot evolua7. 1undamentalismele ameninta lumea in ansam lul ei. Solutiile posi ile nu sunt accepta ile in limita principiilor democratice unanim acceptate.

E.T.A. 34@ Sarpele cu clopotei Sarpele cu clopotei produce un sunet permanent, puternic, atunci cind ataca sau este atacat. Se mai stie ca el nu are auz. Teoria mea e&plica aceasta "acilitate de aparare'atac. 1unctia "undamentala a oricarui creier 6inclusiv de animal7 este de a construi automat modele azate pe in"ormatia din e&terior. /n sunet repetitiv va activa in ucla continua un model imagine care va incerca sa prezica aparitia "iecarui sunet nou. Se accentueaza ca

aceasta "unctie de hard9are este activata si mentinuta automat in "unctiune in orice moment, de orice creier. 0u e&ista nici o "acilitate normala de a ignora'de a nu auzi, aceste sunete. Sunetul produs de sarpele cu clopotei va activa ast"el in mod repetitiv, un model de receptare a sunetului la animalele din !ur. Aceste animale vor "olosi ast"el "oarte multa energie nervoasa pentru a actualiza modelul, de multe sute de ori pe secunda. In "elul acesta, animalele din !ur vor avea di"icultati de a construi si activa un model adecvat, atit pentru aparare cit si pentru atac. 1enomenul este acelasi si la oameni. Sunetele 6repetitive sau nu7, ne impiedica sa dam randament in aproape orice activitate care presupune e"ort intelectual intens.

E.T.A. 3>@ Principalele

oli psihice@ paranoia si schizo"renia

Termenii Fschizo"renieF si FparanoieF sunt de"initi in psihiatrie mai mult sau mai putin precis. %e "apt, in psihiatrie nu e&ista de"initii ale olilor psihiceI e&ista doar descrieri ale lor. Intr;o teorie stiinti"ica, de"initiile sunt generate de model si deci nu se pot compara sau echivala cu de"initiile descriptive din psihiatrie. Totusi, intrucit in lim a!ul comun e&ista acesti doi termeni, pentru a nu inventa noi termeni, ei au "ost pastrati dar cu de"initiile generate de ,%T. Teoria generala nu de"ineste de "apt olile. Ea de"ineste doar niste parametrii asociati unor stari. - stare este considerata patologica daca niste parametrii au valori dincolo de anumite limite mai mult sau mai putin conventionale. %e e&emplu, parametrul Fschizo"renieF apare in teoria mea ca avind, in "iecare secunda de activitate a unui creier normal o anumita valoare. Balorile pot "i mai mici 6mai ine7 sau mai mari 6mai rau7 in "unctie de moment. /neori parametrul Fschizo"renieF poate a!unge in zona considerata FpatologicaF "ara ca prin asta acea persoana sa "ie neaparat olnava. Coala este declarata ca atare doar daca in mod permanent si semni"icativ, parametrul se a"la in zona patologica. Bom descrie si apoi vom de"ini cele doua oli "undamentale, asa cum ele apar in teoria ,%T. Schizo"renia Caracteristicile, de la "orme usoare la "orme grave sunt@ XS3@ 0u e&ista destule modele cu ataie lunga pentru a intelege realitatea e&terna. Persoanele pot sa descrie logic si corect ce se intimpla in "ata ochilor "ara a avea, de multe ori, si conte&tul in care "aptele primare tre uie intelese. Aceste persoane reusesc de o icei sa se integreze in societate, nu neaparat in pozitii de"avorizate 6 a din contra, asa cum vom vedea7. XS4@ Intelegere de proasta calitate a ceea ce se intimpla in "ata ochilor 6se activeaza modele de proasta calitate sau neadecvate deoarece modelele adecvate nu e&ista sau nu pot "i activate sau nu pot "i construite7. Capacitatea de a construi si opera modele cu ataie scurta este mentinuta. Aceste persoane se pot, de multe ori, integra in societate, chiar in pozitii une, daca au asimilat un model de interes pentru societate. XS>@ Persoana nu are nici un model cu ataie lunga adecvat realitatii e&terne. ,odelele cu ataie scurta sunt putine. %e e&emplu, persoana nu stie unde se a"la chiar daca se a"la in propria camera. In aceasta ultima situatie, persoana "oloseste doar modele rudimentare, cele mai multe "iind componente ale PS,;ului. Pe analiza statica, XS3 se a"la in zona non;patologica in timp ce XS> este clar in zona patologica. Starea XS4 este la limita.

Intr;o teorie stiinti"ica, modul static de analiza nu este adecvat. Teoria zice ca parametrul schizo"renie variaza continuu in timp. /n om per"ect normal poate a!unge temporar in starea XS4 iar daca este eat'drogat'sedat'o osit, chiar in starea XS> "ara a "i declarat schizo"renic;patologic. Bom analiza acum in detaliu XS3 unde pot sa e&iste doua situatii@ XS3A@ Persoana are citeva modele, inclusiv cu ataie lunga asociate cu unele domenii de activitate. Acestea ii permit de o icei sa se integreze in societate, nu neaparat in pozitii de"avorizate. In acelasi timp, lipsesc sau sunt de proasta calitate unele modele de interes, cum ar "i cele asociate respectarii legilor'regulilor de convietuire intr;o societate avansata azata pe modele sim olice. Lipsa acestor modele poate duce la acte antisociale de care persoana nu are cum sa;si dea seama. Pro lema sociala apare atunci cind acest tip de oameni se gasesc intr;un numar semni"icativ de mare in societate. XS3C@ Persoana poate construi modele cu ataie lunga si modele cu ataie scurta asociate oricarei realitati e&terne dar in viata normala nu are nevoie decit de un numar "oarte limitat. In acest "el, capacitatea de a construi modele proprii cu ataie lunga se atro"iaza. ,odelele cu ataie lunga e&ista dar au "ost impuse din e&terior 6prin educatie7. Asta este schizo"renia indusa de societate. Atit timp cit cerintele societatii nu se schim a, persoana se integreaza per"ect in societate. %aca cerintele societatii se schim a, acele persoane tre uie sa asimileze noile modele cu ataie lunga pentru a se reintegra in societate. Totusi, unele persoane ar putea sa nu mai "ie in stare sa mai asimileze noi modele, adecvate noilor conditii. Schizo"renia indusa este un mare pericol pentru societatile avansate atunci cind apar schim ari masive. Persoanele atinse de XS3C nu au capacitatea de a construi singure noile modele cu ataie lunga si tre uie a!utate de societate, cu e"orturi mari si sustinute. %in nou, pericolul apare cind numarul de persoane cu XS3C este prea mare. E&emplu@ Intr;o tara avansata, cineva vrea sa "aca o e&cursie intr;un loc e&otic. Agentia de turism o sa;i rezolve toate pro lemele, "iecare pas este controlat, asigurat, toate surprizele neplacute eliminate sau controlate, etc. - ast"el de persoana nu are nevoie sa construiasca nici un model nou, PS,;ul nu se va activa practic niciodata si in general viata va curge lin, "ara e"ort. Tot ca e&emplu este dat si stilul de conducere al masinilor, mai ales in America. Politia vegheaza de generatii la respectarea stricta a regulilor de circulatie. Cind orice posi ilitate de conducere personalizata este com atuta, stilul de conducere a!unge sa "ie a"ectat de schizo"renie XS3C. Bor dispare modelele necesare pentru situatii care nu au mai "ost intilnite pina atunci. %aca mediul nu este agresiv, so"erii vor avea o capacitate tot mai redusa de auto;protectie la greselile altora. Accidentele in lant sunt consecinta directa a schizo"reniei induse. Avem deci doua posi ilitati@ 3. Acceptam schizo"renia indusa si construim masini si in"rastructuri tot mai sigure, pe principiul ca toti tre uie sa circule. 4. Acceptam conducerea personalizata 6stilul agresiv nu mai este com atut7. /n mediu agresiv stimuleaza dezvoltarea inteligentei deci capacitatea de constructie si operare de modele noi cu ataie lunga. Agresivitatea ii "ace pe ma!oritatea so"erilor mai uni si mai capa ili de a reactiona corect la situatii neprevazute, inclusiv la greselile altora. Pe de alta parte, agresivitatea poate genera de asemenea accidente 6cei prea agresivi7. %aca nee&perimentatii se vor simti agresati, ori devin e&perimentati deci agresivi ori vor renunta sa mai conduca. Societatea va a!unge cindva sa analizeze am ele variante, cu avanta!ele si dezavanta!ele lor.

In acest moment, metoda "olosita este metoda schizo"renica@ rezolvam pro lema care de!a a aparut ast"el ca ea sa nu mai apara in viitor. ,etoda asta este schizo"renica deoarece acest "el de rezolvare a pro lemelor nu este in stare in nici un "el sa prezica ce alte pro leme 6cu ataie lunga7 ar putea sa apara in urma unei modi"icari. Singurul ei avanta! este ca da o asigurare personala 6!usti"icare inclusiv in plan !uridic7 celui care ia ast"el de masuri. In legatura cu e&emplul de mai sus, teoria arata e&istenta unei dileme "undamentale@ optimizare sau capacitate de a "ace "ata unui mediu agresiv. Ast"el, intr;o structura optimizata, cu schim ari lente, apare tendinta de schizo"renie indusa. -amenii au reactii optime atit timp cit mediul este sta il. La o schim are de mediu, oamenii au o capacitate redusa de a re;deveni compati ili cu mediul schim at. Intr;un ast"el de mediu sunt "avorizati cei care sunt agresivi cu mediul. Continuam cu schizo"renia indusa 6XS3C7. Cind un ast"el de stil de viata este urmat un timp prea indelungat, persoana va "i a"ectata de o schizo"renie indusa de mediu care, dupa o anumita virsta, poate deveni patologica. Contracararea acestui "enomen se poate "ace datorita progresului tehnologic. Schim arile tehnologice "orteaza oamenii din tarile avansate sa construiasca zilnic noi si noi modele. Tot la XS3C se mai poate o serva ca, desi societatea "orteaza oamenii sa construiasca noi si noi modele aproape zilnic, unii oameni ar putea sa nu ai a capacitatea sa "aca asta. Cum evolutia se azeaza pe modele sim olice, unii oameni ar putea sa nu ai a capacitatea de a construi modele sim olice de una calitate. Ast"el, poate aparea un grup de oameni care nu se mai pot integra in societate si care ar putea sa se izoleze sau sa se intoarca contra societatii. Schizo"renia indusa 6XS3C7 poate sa creeze modele de ecranare antisociale. Teoria prevede ca va e&ista totdeauna un grup de persoane atinse de o "orma mai grava de schizo"renie indusa. /nii pot sa constituie un pericol pentru o societate. Atunci cind acest grup o tine destula putere, ei vor putea desta iliza societatea in ansam lul ei. Schizo"renia poate sa apara deci intr;un numar nelimitat de "orme in "unctie de pertur atiile asociate procesului "undamental de "unctionare a creierului. 1unctiile a"ectate sunt@ ; constructia de modele noi si de permanenta armonizare a lor cu realitatea e&terna in schim are. ; integrarea unui model nou in structura de modele de!a e&istentaI ele tre uie sa contina un numar adecvat de modele cu ataie scurta pentru a "ace "ata unor realitati e&terne comple&e in continua schim are. In aza acestor consideratii, sa dam de"initia schizo"reniei. Schizo"renia este o pro lema tehnologica a creierului. Creierul nu poate construi modele comple&e adecvate realitatii e&terne, pe care sa le integreze in mod armonic'logic in structura sa generala de modele. 1unctia de constructie si operare de modele cu ataie scurta este mentinuta. %e multe ori schizo"renicii de nivel 3 pot "i chiar operarea de modele cu ataie scurta. rilianti in constructia si

1olosind un lim a! mai Fli erF, schizo"renia este gindirea cu

ataie scurta.

Bom reveni acum la schizo"renia de tip XS3 A si C. Aceasta "orma nepatologica de schizo"renie poate sa asigure niste avanta!e imense persoanei. Ast"el, modelele cu ataie lunga cer o mare cantitate de energie nervoasa pentru a "i rearmonizate si im unatatite in "ata unei realitati in schim are. Intr;o societate sta ila, aceste modele sunt de o icei inutile. In acest "el, o persoana atinsa de XS3 6A sau C7 va avea disponi ila o mai mare cantitate de energie nervoasa pe care s;o "oloseasca pentru a "ace modele cu ataie scurta tot mai e"iciente. - societate e"icienta,

"avorizeaza aparitia schizo"reniei de tip XS3C si nu sanctioneaza schizo"renia de tip XS3A. In acest "el, schizo"renia devine un avanta! pentru persoanele care lucreaza intr;o structura sta ila cu schim ari lente. Aici mai apare un "actor important. Intreg sistemul de educatie si invatamint se azeaza pe asimilarea de modele impuse din e&terior si pe veri"icari ale asimilarii acestor modele. Constructia de modele noi este total de"avorizata. In acest "el, sistemul general de educatie si invatamint "orteaza aparitia schizo"reniei induse de tip XS3C. E"ectul este devastator pentru societate daca luam in consideratie si pro lema constiintei. Teoria de"ineste constiinta ca "iind capacitatea de a construi modele propri cu ataie lunga in care propria persoana apare ca element. In acest "el, sistemul de invatamint premiaza implicit pe toti cei care au un nivel de constiinta co oritO A doua oala psihica "undamentala este Paranoia XP. Paranoia este de"inita de aceasta teorie ca includerea unui model o isnuit 6ordinarD model -.,.7 in PS,. Caracteristica "undamentala a unui model din PS, este invarianta lui. Aceste modele sunt practic imposi il de schim at oricare ar "i in"ormatia venita din realitatea e&terna. Atunci cind un model oarecare 6-.,.7 intra in PS,, el devine invariant 6notat -,PS,7. Toate modelele pe care creierul le contine tre uie sa "ie in armonie si cu acest model, indi"erent de in"ormatiile care vin din realitatea e&terna. Ast"el, atunci cind se construieste un nou model, unele in"ormatii care vin din realitatea e&terna 6prin I.7 ar putea sa "ie in contradictie cu -,PS,. In acesta situatie, singura modalitate de a integra I. cu conditionarea -,PS, este de a distorsiona =,;ul care va integra in"ormatia generata de modelele ,;=,. Acest lucru este posi il doar pe modele imagine. Se reaminteste ca pe modele imagine nu e&ista criterii de re"erinta de a atri ui "aptelor primare o importanta corecta. Ast"el, prezenta -,PS, va "ace ca toate noile modele sa "ie construite prin distorsionarea importantei "aptelor primare 6unele "apte sunt minimalizate iar altele pot "i e&agerate7. %in aceasta cauza, paranoia tre uie inteleasa ca o oala care a"ecteaza personalitatea. Personalitatea, in ansam lul ei, este de tip paranoic. Structura de modele este'poate "i construita partial armonic, modelele sim olice asociate se construiesc pentru a "i in acord cu modelele imagine si in general, paranoicii pot avea o structura armonica si logica rilianta, uneori. %etectarea paranoiei este "oarte di"icila deoarece olnavii pot sa nu ai a contradictii logice in structura de gindire si in plus pot avea un un cupla! cu realitatea e&terna in schim are. ,ulti paranoici sunt rilianti in gindire, cu o logica in"aili ila. E&emplul lui Hitler este elocvent. -,PS,;ul lui se numea Frasa ariana este o rasa superioaraF. Tot ce a urmat s;a azat pe logica. Se pot reaminti si personalitatile comuniste@ -,PS,;ul lor se numeste Fclasa muncitoare este purtatoarea progresuluiF. Cind e&ista un -,PS, atunci avem clar o oala, deoarece intreaga personalitate este paranoica. 0u e&ista, din principiu, tratament. Chiar daca -,PS,;ul ar "i distrus, toata structura de modele, care este in armonie cu -,PS,;ul, ar tre ui reconstruita iar asta este imposi il. Bom vor i acum de "orme usoare de paranoie, nedeclarate ca oli. %upa cum stim, atunci cind un model devine invariant, toate modelele asociate lui vor "i distorsionate pentru a "i in armonie cu modelul invariant. Sa presupunem ca un creier are un model normal, construit corect pe aza in"ormatiilor luate din realitatea e&terna 6de e&emplu modelul Fsot'sotieF7. Acest

model ar putea la un moment dat sa devina total neadecvat in intelegerea realitatii e&terne 6de e&emplu sotul'sotia din realitatea e&terna sa dispara sau sa "ie alt"el decit in model7. - persoana a"lata in aceasta stare a!unge sa se mani"este ca o paranoica 6poate sa nege e&istenta a ceva care se a"la in "ata ochilor ei, de e&emplu7. Acest model nu este de o icei in PS, dar, "iind legat cu "oarte multe alte modele, devine e&trem de greu de modi"icat. Ar tre ui modi"icate odata cu el "oarte multe alte modele si asta poate depasi capacitatea tehnica de procesare a creierului. %in cauza asta, una dintre optiuni este de a lasa modelul cu pro leme in pace. In aceasta situatie, avem o "orma de paranoie, asa cum am aratat, care se mani"esta prin con"uzii sau prin evitarea discutiei despre pro lemele asociate modelului cu pro leme. 0e"iind patologica 6nu e&ista -,PS,7, F oalaF ar putea "i vindecata 6mai ales la persoanele tinere7. - posi ilitate este de a construi modele de ecranare. ,odelele de ecranare nu distrug modelul gresit'neadecvat dar il pot "ace inactiv. Pretul este un traumatism psihic 6constructia unui model de ecranare7 urmat de un imens e"ort de constructie de noi modele. Acest tip de pro lema 6modele importante care nu mai corespund cu realitatea e&terna7 poate sa apara in orice moment, in "orme mai mult sau mai putin grave. Prevenirea aparitiei acestei "orme usoare de paranoie se poate "ace printr;o educatie adecvata. Ea poate sa apara la orice virsta.

E.T.A. 38@ Sinuciderea %in teoria "undamentala se stie ca o cerinta "undamentala de proiectare a creierului este supravietuirea neconditionata, vesnica. Totusi, unele persoane se sinucid. Tot din teoria generala se stie ca modelele sunt atit de puternice incit pot sa prezica, cu siguranta a soluta, ca vom muri cindva, mai repede sau mai tirziu. Intrucit aceasta prezicere va activa PS,;ul, si intrucit PS,;ul nu are solutie, aceasta situatie poate sa desta ilizeze creierul. Tot in teoria generala se mai arata ca solutia gasita din cele mai vechi timpuri a "ost modelul de ecranare numit F.eligieF. Acest model transmite catre PS, un mesa! mai putin catastro"al, care sta ilizeaza situatia. /nele religii sunt atit de puternice incit ii pot "ace pe credinciosi sa nu ai a nici o teama de moarte. Ast"el de credinciosi se pot sinucide e&trem de usor, daca au un motiv FseriosF, "ara ca PS,;ul sa poata interveni. %in "ericire, crestinismul nu este o religie su"icient de puternica pentru a elimina teama de moarte. Acest risc a "ost sesizat din cele mai vechi timpuri si de aceea, in general, religiile condamna sinuciderea. Se accentueaza ca, oricare ar "i modelul de ecranare 6religie sau un model oarecare7, PS,;ul va "i locat sa intervina in caz ca un model de sinucidere este activat. Prezenta unui model de ecranare adecvat poate deci loca PS,;ul care vrea sa locheze activarea modelului de sinucidere. - clasa de sinucigasi sunt cei care, in urma disparitiei din realitatea e&terna a unei entitati care a "ost inclusa in PS, 6de e&emplu o persoana "oarte apropiata dispare din viata lor7, nu sunt in stare sa corecteze intreaga structura de modele. Creierul se desta ilizeaza, toate modelele principale devin inutiliza ile iar asta poate "avoriza sinuciderea. Alta clasa de sinucigasi sunt cei care au toate modelele locate 6asta se poate asocia cu cuvintul Fdepresie generalizataF7. Persoana vede ca nu mai poate evolua, toate predictiile dau, zi si noapte, mereu acelasi rezultat si anume, nu mai e&istaE nici o speranta de iesire dintr;o anumita situatie. - situatie de acest tip

poate "avoriza sinuciderea. Totusi, creierul tre uie sa construiasca, pe loc, un model de ecranare pentru ca sinuciderea sa "ie un FsuccesF. Alt"el, PS,;ul va interveni in ultimul moment, pentru a asigura insuccesul acestui act. /n e&emplu FclasicF este atunci cind cineva are "oarte multi ani pe care ii pierde rusc 6criza economica din 3*4* din S/A de e&emplu7. Cu toate modelele locate, omul nu mai are capacitatea de a construi noi modele adecvate noii realitati e&terne si sinuciderea devine o optiune. E&istaE o clasa speciala de sinucigasi@ cei su 3A ani. In cazul lor, teoria spune ca motivul principal poate "i doar loca!ul generalizat dat de modelele lor de interes@ pro lemele scolare, pro lemele a"ectiv;se&uale, pro lemele sociale. Pro lema poate "i asociata cu "aptul ca, la acea virsta, adolescentii au un numar limitat de modele cu ataie lunga cu "oarte multe imper"ectiuni. Aceste modele nu sunt su"icient de dezvoltate pentru a arata imensa varietate de directii de evolutie. /n model cu ataie lunga sla dezvoltat poate prezice o situatie de loca! generalizat si de aici tendinta de sinucidere. Evident ca numai un loca! simultan in toate planurile ar putea "i cauza de sinucidere. %in nou se accentueaza ca "ara un model de ecranare adecvat, PS,;ul va "ace ca sinuciderea sa esueze in ultimul moment. Evident, e&ista persoane care au oli psihice, asa cum sunt ele de"inite de aceasta teorie. In cazul lor, la "actorii care au "ost enumerati, vor aparea motive suplimentare legate de olile lor psihice.

E.T.A. 3?@ Teste de normalitate Avind de"inite schizo"renia si paranoia, vor "i descrise doua teste pentru a detecta aceste oli. T3 si T4 detecteaza schizo"renia iar T4 paranoia. T3. In "ata unei realitati comple&e, o persoana normala tre uie sa;si dea seama daca are sau nu destule in"ormatii pentru a construi un model adecvat. %in teoria generala se stie ca, in "ata unei realitati e&terne noi, creierul construieste modele armonice'logice, azate pe in"ormatia disponi ila. Aici este pro lema@ noi nu stim de la inceput cite elemente se a"la in realitatea e&terna. ,odelele se "ac cu ceea ce este disponi il. Am putea deci, sa nu ne dam seama ca nu avem destula in"ormatie pentru a construi un model nou 6vezi teoria generala@ de"iciente de proiectare ale creierului7. Testul vrea sa veri"ice daca avem capacitatea de a compensa aceasta de"icienta de proiectare. Sa dam un e&emplu@ In"ormatia primara este ca Fun automo il s;a ciocnit de un zidF. %aca persoana "ace mai multe modele, a trecut testul. Aceste modele ar putea "i, in e&emplul dat@ ; accident pe sosea ; test ; "ilm artistic ; !oc pe calculator ; desen animat Aici este doar o e&empli"icare. Intr;o situatie concreta, o persoana ar tre ui nu numai sa construiasca mai multe modele dar sa le si dezvolte progresiv, in paralel, pe masura ce noi date se adauga la in"ormatiile de!a date. %upa o oarecare acumulare de in"ormatii noi, s;ar putea ca persoana sa se sta ilizeze la un singur model. %ar, daca nu are destule in"ormatii si nu;si da seama de asta, acesta este un semnal ca poate e&ista o pro lema. Testul este in general trecut cu ine daca persoana isi mentine "le&i ilitatea chiar dupa ce, aparent, e&ista su"icienta in"ormatie pentru a se sta iliza la un model. E&istenta "le&i ilitatii este inteleasa ca o garantie ca acea persoana are capacitatea de a construi modele cu ataie lunga. %e asemenea nu are un -,PS,.

E&ista un !oc care particularizeaza acest test. Se construieste un model. Cel care este testat tre uie sa ghiceasca modelul. Pentru asta el tre uie sa intre e iar raspunsurile pot "i numai de tip %a'0u. T4@ Test de detectare a paranoiei Persoana accepta o schim are intr;un model sta ilizat, daca realitatea e&terna impune asta. Intr;o situatie practica, o persoana interactioneaza cu realitatea e&terna si construieste un model care da predictii une asupra realitatii e&terne. La un moment dat, un element din realitatea e&terna este schim at. %aca persoana detecteaza schim area si corecteaza modelul 6precum si modelele cu care se leaga7, asta este o indicatie una de normalitate. Pentru o persoana anuita de paranoie, evident ca se "oloseste modelul anuit a "i -,PS,. Aici este de accentuat ca paranoicii pot distorsiona oricit de mult realitatea e&terna pentru a "i compati ila cu -,PS,;ul lor. In consecinta, testul urmareste sa vada daca persoana suspecta de paranoie va modi"ica modelul suspect de a "i -,PS,. Testele, asa cum au "ost e&empli"icate, pentru a "i practice, tre uie sa mai ia in considerare o de"icienta de proiectare a creierului, descrisa de teoria generala. Este vor a de "aptul ca orice model imagine are o pro lema "undamentala@ pe un model imagine nu se poate sta ili importanta pe care o are un element sau o relatie. ,odelul imagine ramine armonic pentru o in"initate de importante date elementelor'relatiilor. %atorita acestei pro leme, paranoicii nu;si dau seama de oala lor. Testul T4 poate detecta paranoia in mod indirect, prin "aptul ca un paranoic nu poate sa modi"ice -,PS,;ul. Testul direct de detectare a paranoiei ar tre ui sa se azeze pe "aptul ca un model sim olic nu are de"icienta "undamentala a modelelor imagine. In consecinta, daca anumite realitati e&terne se pot modela atit pe model imagine cit si pe model sim olic, cele doua a ordari ar tre ui sa "aca aceleasi predictii. %aca e&ista o di"erenta, modelul gresit este modelul imagine. (resala este asociata cu atri uirea gresita a importantei unor elemente sau relatii pe modelul imagine. In a"ara de aceste oli psihice considerate clasice, asa cum se arata in teoria generala, e&ista multe alte oli date de pro leme dinamice'tranzitorii ale creierului sau de e&istenta modelelor underground. Colile date de pro leme dinamice'tranzitorii se re"era la pierderea sta ilitatii creierului in anumite momente de timp sau in conditii speciale. ,odelele X=, 6ilegale, vezi teoria generala7 ar putea e&plica de asemenea o serie de pro leme. In teoria generala este a ordata si aceasta pro lema. Bom mai "ace aici o o servatie@ teoria este aplicata aici cu predilectie la persoanele normale. Cazurile patologice nu sunt luate, in general, in consideratie, la acest stadiu. Este de alt"el a surd sa studiem cazuri patologice in lipsa unor modele une asociate oamenilor normali.

E.T.A. 3:@ BISELE Bisele sunt dezvoltari de modele imagine. Aceste modele imagine nu se construiesc in interactie directa cu realitatea e&terna. Creierul construieste modele asocia ile cu o pseudo;realitate;e&terna, cu diverse scopuri. Aceasta pseudo; realitate;e&terna 6SE. Suasi;E&ternal;.ealitD77 are un anumit grad de cupla! cu realitatea e&terna. SE. este invariant pe toata durata visului. In concluzie, avem un vis atunci cind e&ista o pseudo;realitate;e&terna invarianta. E&ista mai multe clase de vise in "unctie de modelul SE..

3. SE. respecta realitatea e&terna in mod apro&imativ dar cu speci"icatia ca, atunci cind SE. este di"erit de realitatea e&terna, e&ista dorinta de a modi"ica realitatea e&terna pentru a "i con"orma cu SE.. E&emplu@ visam un produs tehnologic avansat. In SE. se a"la o tehnologie care nu se intilneste in realitatea e&terna. Acest vis poate activa o persoana sau un grup sa actioneze pentru ca acest vis sa "ie realizat. 4. SE. respecta realitatea e&terna dar mai contine si elemente conventionale, ar itrare. Aceste vise pot aparea, de e&emplu, atunci cind vrem sa "acem un scenariu de "ilm, nu neaparat stiinti"ico;"antastic. Ele mai pot "i asociate si cu termenul "antezie. Totusi, un vis de acest tip inseamna constructia unui model, in general comple&, ceea ce este mult mai mult decit o "antezie. 1antezia ar putea "i de"inita ca o relatie "undamentala intre elementele unui model;vis de acest tip. >. Bise tehnologice. Acestea sunt vise create de structurile creierului cu diverse scopuri, in legatura cu implementarea tehnologica a creierului. E&ista vise de trezire normala dupa somn, vise de trezire de urgenta 6cosmarurile de e&emplu7, vise asociate cu stari patologice 6structura normala de modele si "unctiile normale ale creierului sunt pertur ate7. Aceste vise se numesc FtehnologiceF deoarece teoria nu prevede nici un mecanism hard9are normal de trezire din starea de somn. Asta inseamnaE ca, prin proiectare, creierul nu are nici o "acilitate hard9are de tip Fceas desteptatorF si deci aceasta "acilitate este realizata prin so"t9are, la implementarea tehnologica a proiectului. - posi ilitate implicita este activarea PS,;ului. %ar, "ara elemente e&terne 6zgomote mari, socuri mecanice, etc.7 PS,;ul nu se activeaza. /n vis tehnologic este unul care creeaza PS,;ului, in mod arti"icial, o pro lema 6impresia de pericol, impresia ca o pro lema oarecare nu are model adecvat etc.7 iar aceasta "acilitate de so"t9are poate produce trezirea. Continutul modelului nu este important. -rice continut care poate activa PS,;ul este un. Teoria spune deci ca principala in"ormatie asociata cu un vis de trezire este caracterul lui. Continutul are o importanta secundara. Teoria nu speci"ica cine initiaza un ast"el de vis. /nele vise tehnologice ar putea sa "ie initiate de partea din creier care controleaza organele interne ale corpului. Ast"el, o pro lema grava de sanatate sau o pro lema a solut minora pot produce acelasi vis de trezire. %in cauza aceasta, continutul viselor este aproape imposi il de interpretat. Este posi il ca, pentru o persoana particulara, sa se poata spune ceva despre continutul anumitor vise. Totusi, acea persoana tre uie sa "ie "oarte ine cunoscuta ca structura psihica si din punct de vedere medical si a mediului general si particular de viata. Teoria spune ca atunci cind aveti un vis de trezire, analizati caracterul lui@ ; pericol direct la adresa persoanei care a avut visul poate inseamna o pro lema importanta de sanatate sau asociata mediului unde persoana doarme. %e asemenea ar putea "i un semnal asociat cu o persoana care se a"la, ca element, in PS,;ul persoanei care a avut visul. ,ai poate "i o pro lema veche "ara solutie. ; pericol care nu se re"era in mod direct la persoana in cauza, inseamna o pro lema de importanta limitata pentru persoana care viseaza sau o pro lema grava dar care este prezisa de un model cu ataie prea lunga. Ar putea semnaliza si o pro lema a unei persoane mai mult sau mai putin apropiate. ; visul este neutru 6nu e&ista pericole implicite sau e&plicite7I atunci este un vis normal de trezire. /n vis normal de trezire este unul care, desi activeaza PS,; ul, este initiat de "actori interni sau e&terni neimportanti.

%e e&emplu, visam o "loareI vrem sa culegem acea "loare dar nu reusim. 0e trezim cu ideea ca nu putem sa culegem acea "loare. Asta a activat PS,;ul deoarece nu e&ista model adecvat acestei pro leme din SE.. Se poate pune pro lema@ Fde unde stie modelul;vis asociat cu SE. ca e&ista pro leme "ara solutie, care, deci, vor activa PS,;ulNF. /n raspuns posi il este ca modelul; vis va incerca diverse variante de evolutie pina va a!unge la o varianta care n;are solutie. Barianta care n;are solutie este cea care activeaza PS,;ul si care va "i =,;ul in momentul trezirii 6deci cea pe care ne;o amintim7. In plus, SE. este un model creat pe loc. El nu are cum sa "ie prea comple&. Este apoi usor sa simulezi ceva care nu are solutie in acel SE.. %e e&emplu, SE. poate "i asociat cu o camera. %aca vrem, in vis, sa iesim din camera, atunci ar tre ui ca SE. sa contina si e&teriorul camerei si acest e&terior nu a "ost construit. Incercarea de a iesi din camera devine, deci, imposi ila iar asta va activa PS,;ul care va produce trezirea. Bisele de trezire normala pot "i initiate si de modele normale care lucreaza in acPground cu un scop dat 6de e&emplu, trezirea la o anumita ora considerata "oarte importanta, trezirea la un "actor e&tern speci"icat, etc.7. Situatia ar putea "i totusi ceva mai comple&a, deoarece teoria nu spune nimic de activitatea modelelor underground in timpul somnului. Bom introduce aici o noua clasa de activitati ale creierului care ar putea "i numite vise premonitive. Este vor a de "aptul ca anumite modele ale creierului care au "unctionat "oarte ine un timp relativ indelungat, ar putea sa nu mai "unctioneze din cauza modi"icarilor parametrilor mediului sau ai "iintei e&terioare sau interioare 6de e&emplu, din cauza im atrinirii sau din orice alta cauza7. Aceste modele, care au devenit neadecvate actiunii asupra realitatii e&terne, se pot autoactiva. Prin simulare va rezulta ca aceste modele nu mai pot "i e"iciente sau adecvate si acest rezultat se mani"esta ca o premonitie. Premonitiile ar tre ui luate, in general, in serios dar nu orice vis premonitiv este su"icient de credi il, numai prin el insusi, pentru a ne modi"ica planurile de viitor. In plus, desi unele vise ar putea "i vise premonitive, acest lucru este e&trem de greu de sta ilit. %e e&emplu, visam o situatie negativa care ne a"ecteaza direct propria persoana. Acest vis poate "i vis de trezire de urgenta 6vezi mai sus7 sau, daca analizam continutul, poate "i vis premonitiv, asa cu el a "ost de!a de"init. Aici, la acest nivel, avem numai o evaluare a pro lemelor generale asociate cu visele. Pro lema mai are nevoie de multe analize si dezvoltari pentru a "i clari"icata.

E.T.A. 3+@ Istoria evolutiei speciei umane con"orm ,%T. Cronologia primara este luata dupa datele acceptate, asa cum ele apar in dictionare. Am selectat doar elementele care au importanta din punctul de vedere al evolutiei modelelor sim olice. La inceput tre uie remarcat ca, intrucit nu se azeaza pe un model sim olic "undamental, diversele dictionare atri uie in mod ar itrar o importanta "aptelor primare. Eu avind un model sim olic "undamental, atri ui importanta "aptelor primare in aza acestui model. Evolutia omului a insemnat, con"orm cu ,%T, cresterea continua a capacitatii de operare cu modele sim olice. Aceasta cronologie urmareste deci numai aceasta linie. +5 ,ilioane ani in urma@ primele primate. 8 ,ilioane ani in urma@ mersul vertical.

4 ,ilioane ani in urma@ unelte de piatra. /neltele au aparut atunci cind au aparut modele imagine cu ataie lunga. Si animalele pot "ace unele modele imagine cu ataie lunga. 455.555 ani in urma@ Homo sapiens Homo sapiens ar "i putut sa ai a o mai mare capacitate de a construi modele cu ataie lunga. Homo Sapiens a a!uns sa construiasca modele imagine propri, cu ataie lunga, ne;integrate in PS,. /n model din PS, este "oarte e"icient dar, "iind invariant, locheaza evolutia. Homo sapiens a evoluat deci intr;o directie contrara e"icientei imediate. 3>5.555 ani in urma@ Apar mani"estari artistice si ceremonii religioase. Cindva aici tre uie sa "i aparut si lim a vor ita, primul model sim olic creat de om. %e "apt, in teoria mea se poate vor i de om numai daca stia sa vor easca 6sa stapineasca o lim a de comunicatie sim olica7. 0u se poate marca deci momentul e&act al aparitiei omului dupa de"initia mea. %in datele e&istente nu rezulta ca Homo Sapiens stapinea o lim a de comunicatie corespunzatoare desi, in mod sigur, tre uia sa stie sa comunice, intr;o "orma primitiva, prin mesa!e sim olice. Anul ?555 idH@ -rasele In aceasta perioada este clar ca e&ista lim a vor ita intr;o "orma avansata. -rasele presupun e&istenta unor autoritati care sa actioneze in aza unor reguli'legi. Tre uiau sa e&iste "orme de scriere a lim ii, chiar in "orme primitive.

Anul >+55 idH@ Lim a scrisa sumeriana evolueaza spre scriere cu elemente "onetice. Lim a scrisa azata pe elemente "onetice inseamna o imensa simpli"icare a scrierii dar si un imens pas inainte in dezvoltarea modelelor sim olice. Aici este un moment crucial ale evolutiei omului. Ast"el, oamenii aveau un model imagine in mintea lor. Acest model imagine tre uia sa "ie descris pentru altii. Bor irea 6model sim olic7 avea ca principal o iectiv descrierea acestor modele imagine. %in acel moment a aparut pro lema scrierii. Prima varianta este de a descrie modelul imagine printr;o scriere asociata direct cu modelul imagine. Asta a "ost linia popoarelor asiatice. A doua varianta este de a reprezenta prin scriere, sunetele care erau suportul vor irii. %ar asta inseamna ca nu descriem modelul imagine ci pur si simplu translatam vor irea 6model sim olic7 intr;un alt model sim olic 6scrierea7. Scrierea este deci asociata cu modelul sim olic al vor irii si nu cu modelul imagine asociat vor irii. Impactul a "ost imens pentru ca a dus la o scriere sim olica nu la o scriere iconogra"ica. Scrierea capata independenta de modelul imagine cu care este asociata in mod indirect. ,ai tirziu, scrierea a "ost in masura sa in"luenteze vor irea si acest FtandemF a dus la aparitia omului Fsim olicF in Europa. Cum, e&act, s;a petrecut acest "enomen, este inca un miracol. Popoarele asiatice, care au "olosit metoda descrierii modelelor imagine in modul de scriere, au ramas inghetate pina in zilele noastre la icoane asociate unor modele imagine. Asta a avut, pentru acea lume, un imens impact negativ asupra dezvoltarii modelelor sim olice. %in cauza asta, in aceasta istorie, re"erintele sunt in e&clusivitate legate de lumea azata pe scrierea "onetica. Asa cum am spus, scrierea "onetica a "ost un pas decisiv in evolutia modelelor sim olice, datorita ne;asocierii acestei scrieri cu modelele imagine. Prin opozitie, lim a chineza vor ita poate "i translatata in scriere "onetica dar acest mod de scriere nu ar putea "i "olosit in aceasta "orma din cauza ca s;ar rupe legatura cu modelele imagine pe care se azeaza sistemul de gindire'scriere al acelor oameni.

3>:5 idH @ In Egipt apare religia monoteista. Acest tip de religie marcheaza momentul cind analiza logica aplicata religiei va genera pro leme si contradictii asociate cu e&istenta mai multor zei. %orinta de ordine logica "ace ca religia sa evolueze spre religie monoteista. Totusi, aparitia religiei monoteiste in Egipt nu a "ost rezultatul cresterii nivelului de evolutie al societatii omenesti din acea perioada. Prima religie monoteista creata de populatie 6nu de conducatorii statului ca in Egipt7 va "i crestinismul. :55 idH@ Poezia@ Poezia este un model imagine care "oloseste elemente si relatii sim olice. Poate "i interpretata ca un mod de descriere a modelelor imagine interioare cu elemente sim olice 6singura "orma care poate "i inregistrata si transmisa usor in spatiu si timp7. In acest "el, poetul care are un model imagine interior, il translateaza intr;un model imagine cu elemente sim olice si relatii sim olice si imagine. Cititorul'ascultatorul va translata acest model imagine special 6poezia7 in "orma unui model imagine in mintea sa. Acest model imagine, se presupune, este similar cu modelul imagine din mintea poetului. In acest "el, o poezie este un mod de transmitere 6apro&imativa7 a unui model imagine de la un creator la un ascultator, "olosind modele imagine cu elemente sim olice ca FtransportoareF. >55 idH@ In aceasta perioada apare (eometria lui Euclid. Acesta este model sim olic "undamental asociat realitatii e&terne. El marcheaza, moment e&trem de important in evolutia creierului. (eometria este de stiinta e&acta descoperita. %aca ne uitam la cei apro&imativ 4555 de trece pina la aparitia celui de;al doilea model sim olic "undamental 0e9ton7, ne dam seama ce haotica a "ost evolutia creierului omenesc. primul mare deci, un "apt prima ani care vor 6,ecanica lui

Aici mai tre uie sa o servam un lucru asociat cu modelele sim olice "undamentale@ (eometria lui Euclid se preda la scoala in e&act aceasi "orma de 4>55 de ani... %aca "acem a stractie de lim a de comunicatie generala 6(CL7, unul din primele modele sim olice construite de om ar putea "i !ocul de sah. Acest !oc poate "i considerat si acum ca o mare realizare a mintii omenesti. Qocul este practic ne; modi"icat de cind a "ost creat si este practic imposi il de per"ectionat. Acest !oc a aparut odata ce creierul a depasit un prag de evolutie in domeniul modelelor sim olice cu ataie lunga. El ne poate da o imagine a capacitatii intrinseci a creierului de a construi si opera modele sim olice. >5 dH@ Cruci"icarea lui Isus, crestinismul .eligia crestina apare in Imperiul .oman unde se presupune ca erau cei mai evoluati oameni din punctul de vedere al capacitatii de operare cu modele sim olice. Crestinismul, ca religie evoluata, marcheaza un moment cind modelele sim olice ale omului mediu devin su"icient de puternice pentru a "ace predictii cu ataie lunga de "oarte una calitate. Asa cum stim, predictia mortii va genera modele de ecranare de tipul religiilor. /n creier azat numai pe modele imagine nu;si poate da seama ca va muri cindva si chiar daca;si da seama, nu va da prea mare importanta acestui lucru 6predictiile sunt mai degra a imprecise si con"uze7. /n creier evoluat 6care "oloseste modele sim olice alaturi de modele imagine7 va "i atit de marcat de predictia mortii incit va avea nevoie de un model de ecranare e&trem de puternic pentru a;si pastra sta ilitatea 6a avea liniste su"leteasca7. Ast"el, ca e"ect a cresterii capacitatii de a opera cu modele sim olice cu ataie lunga, au aparut religiile monoteiste. Aparitia religiei monoteiste crestine marcheaza deci un nivel mai inalt de dezvoltare al creierului. In "apt, religia moderna a aparut odata cu aparitia constiintei de nivel 4 la ma!oritatea mem rilor unei societati. %in acest punct de vedere, crestinismul este o creatie e&clusiva a populatiei din zona .omei din acea perioada, "olosind o sursa oarecare de in"ormatii primare. Intrucit crestinismul a "ost acceptat atit de repede si de usor in toata Europa, se poate spune ca crestinismul este o religie evoluata creata de europeni pentru europeni. *+? @ Scrierea moderna a numerelor, luata de la ara i. Aceasta scriere reprezinta o ruptura totala cu modelele imagine. Ast"el, scrierea romana a numerelor are

puternice trimiteri la modelele imagine. Scrierea ara a a numerelor nu mai poate "i inteleasa decit pe aza a ilitatilor in domeniul modelelor sim olice. 34?5 @ (eneralizarea sistemului zecimal pozitional de scriere a numerelor in Europa. 38A4 @ Inchizitia in Spania. ,odelele sim olice, azate pe logica, incep sa;i a!ute pe oameni sa analizeze mai usor si mai precis lumea incon!uratoare. Logica incepe sa le dea certitudini. Asta evident ca intra in contradictie cu modelul imagine invariant al religiei. Aici a "ost primul con"lict violent intre spiritul crestin si spiritul european. 3?8> @ Copernic pu lica teoria heliocentrica. Teoria a constituit o revolutie in sistemul de gindire al oamenilor. Sa nu uitam ca in acea perioada e&istau astronomi care aveau date complete o tinute prin o servatii directe ale cerului, intinse pe "oarte multe sute de ani. Ei puteau sa prezica "oarte precis care va "i pozitia "iecarei planete sau stele pe cer in oricare moment, inclusiv sa prezica "oarte precis eclipsele de Soare si de Luna. Singura pro lema mai serioasa era "aptul ca nu e&ista nici o e&plicatie pentru miscarea aparent ilogica a planetelor pe cer. Teoria heliocentrica a aparut ca model imagine, cu a!utorul analizei logice. In scurt timp 6Repler7 el a "ost translatat pe model sim olic. Asta inseamna ca s;a veri"icat prin calcule ca planetele au o miscare aparenta con"orma cu predictia unui model sim olic azat pe conceptia heliocentrica. 3?A? @ numerele zecimale in Europa. 0umerele zecimale au aparut la peste :55 de ani de la introducerea scrierii pozitionale zecimale. ,otivul acestei intirzieri poate "i "aptul ca ele erau suplinite cu succes de "ractii. Scrierea "ractiilor are corespondent direct in modele imagine. 1ractia 3'4 este "oarte sugestiva pe model imagine. A e&istat deci o "orma de rezistenta la aparitia numerelor zecimale, care rezistenta continua si astazi. 3:5+ @ -r"eu de ,onteverdi 6lucrare muzicala comple&a, in "apt o opera7 Aici, in mod direct, modelele sim olice sustin si chiar sunt parte dintr;un model imagine comple&. 3:38 @ Logaritmii in matematica. 3:4? @ 1uga, ca "orma muzicala, este "olosita curent in muzica. 1ugile se construiesc dupa o FretetaF 6model sim olic7. 3:85 @ Savantul "rancez %escartes sustinea ca Fadevarul ideilor poate "i sta ilit "ara e&perienta, doar prin matematicaF. Cu terminologia mea, el ar spune ca modelele sim olice 6 azate pe logica7 nu te lasa sa gresesti in timp ce 6se su intelege7 modelele imagine nu au garantie de a "i corecte 6ceea ce FsunaF ine nu este totdeauna si corect7. %escartes marcheaza un moment important in dezvoltarea modelelor sim olice "ara sa a!unga la crearea unui model sim olic "undamental asociat realitatii e&terne. Aici tre uie "acute niste precizari. Ast"el, matematica este un model sim olic neasociat cu realitatea e&terna. Totusi, modelele sim olice matematice se pot "olosi pentru a "ormaliza un model sim olic asociat realitatii e&terne. %e e&emplu, ,ecanica lui 0e9ton a aparut la inceput ca un model sim olic azat pe logica iar apoi a "ost "ormalizat prin matematica. %e aici apar con"uzii care se intind pina in zilele noastre 6vezi teoria lui (oedel care demonstraza matematic e&istenta lui %umnezeu7. Con"uzia este intre modelul matematic si modelul asociat realitatii e&terne. Ast"el, de indata ce avem un model asociat realitatii e&terne, el poate "i "ormalizat printr;un model matematic. Acest model matematic "ace predictii care,

prin modelul sim olic asociat realitatii e&terne, se pot compara, prin I., cu realitatea e&terna. Acest proces normal 6predictie T comparatie T corectie T o noua predictie7 duce la per"ectionarea modelului asociat realitatii e&terne. Este evident ca modelul matematic nu are nici o valoare daca nu se urmeaza procedura normala de mai sus 6procedura pe care (oedel, de e&emplu, nu a urmat;o 7. Este putin pro a il ca %escartes sa "i inteles asta cum de alt"el nu o inteleg multi nici in zilele noastre. A"irmatia lui %escartes 6citata mai sus7 desi este principial gresita, marcheaza un moment nota il in evolutia creierului.

3:84 @ .em randt, o culme in constructia de modele imagine comple&e in pictura. 3:A+ @ 0e9ton construieste al doilea mare model sim olic "undamental asociat realitatii e&terne, dupa (eometria lui Euclid si anume ,ecanica. ,ecanica lui 0e9ton marcheaza un alt mare moment in evolutia creierului. In legatura cu asta, unele dictionare il dau pe 0e9ton ca cel care a descoperit FLegea gravitatieiF. Aceasta lege este mai degra a o supozitie a lui 0e9ton pentru a;si salva teoria. Ast"el, principiul inertiei prevedea ca orice corp lasat li er se misca rectiliniu si uni"orm la in"init. Totusi, o servatile astronomice arata ca planetele si satelitii lor se misca pe or ite inchise. Contradictia intre principiul inertiei 6sustinut de principiul conservarii energiei7 si modul de miscare a corpurilor ceresti se putea anula printr;o supozitie noua care s;a numit Legea atractiei universale. Asa cum rezulta din ,%T 6cunoasterea...7 nu e&ista nici o garantie ca gravitatia lui 0e9ton este e&plicatia a ceea ce se intimpla, chiar daca modelul lui 0e9ton "ace predictii remarca il de e&acte. Einstein, de e&emplu, considera ca nu e&ista nici un "el de cimp gravitational si ca aparenta atractie dintre corpuri este produsa de de"ormarea spatiului in prezenta materiei. Tot ce se poate spune este ca ,ecanica lui 0e9ton, plus Legea atractiei universale asociata ei, pe domeniul ei de aplica ilitate, "ace predictii "oarte une pentru toate pro lemele de pe Pamint si "ace predictii une in spatiul cosmic. 3+8* @ Lim a!ul semnelor. Acesta este un lim a! arti"icial, construit pe aza capacitatii de a construi si opera modele sim olice. Aceasta este, pro a il, prima lim a arti"iciala construita vreodata. Ea translateaza (CL intr;un model sim olic azat pe semne si gesturi. 3+A3 @ Immanuel Rant In lipsa unui model sim olic "undamental, tot ce a scris este, in principiu, de valoare limitata. ,otivul este legat de "aptul ca "ara model sim olic "undamental, termenii "olositi de el nu pot "i corelati logic. Rant produce de"initii cu o mare "renezie, aproape pe "iecare pagina a cartilor lui "ara sa;si dea seama ca aceste de"initii nu pot "i corelate logic intre ele. Rant a cunoscut ,ecanica lui 0e9ton dar nu a inteles a solut nimic in legatura cu metodele stiintelor e&acte. Rant poate "i citat doar ca cel care a pus pro leme asociate cunoasterii "ara a aduce nici o contri utie la punerea pro lemei pe aze stiinti"ice. 3+*3 @ ,ozart Culmea si inceputul declinului modelelor imagine in general si in muzica in special. 3A58 @ 0apoleon In teoria generala, creierul apare cu doua "unctii "undamentale@ cunoasterea si modi"icarea realitatii e&terne in aza unui model de actiune. Este posi il ca motorul multor raz oaie sa "ie dorinta de a modi"ica realitatea e&terna in aza unui model de actiune acceptat de grupuri mari de oameni. Asta poate "i asociata cu o "oarte pro a ila crestere a nivelului 4 de constiinta a populatiei in general, in acea perioada. Acest lucru a inceput sa "ie posi il odata cu cresterea capacitatii tehnice de comunicatie intre oameni. Cresterea capacitatii de comunicatie a permis

ca un ast"el de model de actiune sa a!unga sa "ie cunoscut si acceptat de mase "oarte mari de oameni. 3A>8 @ Scrierea Craille 3A>+ @ Codul ,orse 3A?8 @ Logica sim olica a lui Coole 3A?* @ Teoria evolutionista a lui %ar9in Teoria nu are un model sim olic la aza. 1aptul ca se o serva multe "apte care par sa con"irme teoria lui %ar9in nu este su"icient pentru o stiinta e&acta. In acest moment tot ce se poate spune este ca pe model cu ataie scurta, sunt multe date e&perimentale care pot sa sustina o teorie evolutionista. E&trapolarea acestei teorii la aparitia omului din maimuta este imposi il de sustinut "ara un model sim olic "undamental. 0ici ,%T nu poate o"eri, in mod direct, prea multe date in legatura cu o posi ila evolutie de la creier de animal la creier de om. Totusi, teoria sugereaza ca singurul mod e"icient de constructie'operare de modele sim olice ar "i cu un hard9are specializat 6vezi teoria generala7. %aca ar "i asa, atunci teoria evolutionista ar "i gresita in e&plicarea aparitiei omului. 3A:+ @ %as Rapital de R. ,ar& Aceasta a eratie suna "rumos in teorie. Ea se azeaza pe un model imagine prezentat in "orma unui model sim olic 6o ideologie7@ Fcapitalistul ia anii iar muncitorii lucreaza pentru el pentru "oarte putini aniF. La "el ca si Rant, ,ar& nu a inteles metodele de a ordare stiinti"ica a pro lemelor asociate realitatii e&terne. La "el ca si Rant, ,ar& construieste modele locale care #suna$ ine pe model imagine. 1iind azat pe un model imagine, teoria are de"ectul "undamental al oricarui model imagine@ nu se poate sti importanta corecta a diverselor elemente si relatii. %in cauza asta, mar&ismul are o natura "undamental paranoica. Totusi, mar&ismul, impreuna cu miscarile de tip social;democrat, a "ost o reactie la dezechili rele grave ale sistemului de organizare si conducere al societatii. Este vor a de "aptul ca economia era condusa pe aza de modele sim olice locale care nu luau in consideratie pro lemele sociale. Principalul merit al teoriei lui ,ar& este de a "i avut o anumita contri utie la impunerea unui al treilea model de actiune 6social; democratia7 alaturi de cele FclasiceF 6li eralismul si conservatorismul7. 3A+A @ ,artorii lui Iehova Ei au luat in serios ce a venit direct de la Isus Cristos si au aplicat legile logicii 6model sim olic7. 3*55@ ,a& PlancP introduce ,ecanica Cuantica Aici avem primul model pur sim olic asociat realitatii e&terne. Este un imens succes al evolutiei creierului deoarece este pentru prima data cind apare ruptura totala cu modelele imagine, in intelegerea realitatii e&terne. %in datele istorice se pare ca PlancP a inteles de la inceput ca teoria lui este corecta dar era locat de incapacitatea de a intelege teoria pe aza de modele imagine. Se pare ca sustinerea din partea lui Al ert Einstein l;a convins pe ,a& PlanP sa;si pu lice teoria. ,ecanica Cuantica nu poate "i translatata in nici un "el de model imagine. %aca o ast"el de translatare s;ar "ace, se vor o tine contradictii sau a eratii logice. /na dintre cele mai cunoscute ast"el de a eratii este asa zisa natura duala a luminii 6vezi teoria generala7. ,ecanica Cuantica a produs, direct sau indirect, un imens impuls in dezvoltarea civilizatiei actuale. 3*5? @ A. Einstein@ Teoria lui Einstein a pornit de la (eometria lui Euclid si ,ecanica lui 0e9ton. Pe aceasta plat"orma, Einstein a adaugat principii noi, inclusiv o noua (eometrie ast"el ca modelul sim olic construit de el este, de "apt, unul nou. Pentru prima data este deci corectat si e&tins un model "undamental 60e9ton7. ,odelul lui 0e9ton a "ost veri"icat ca "iind un timp de peste 455 de ani

iar acum s;a vazut ca este limitat. Asta este o "oarte stiintelor e&acte. 3*38 @ Primul raz oi mondial pornit in Europa.

una lectie asupra metodelor

3*3+ @ Comunismul in .usia. Acesta este un model imagine prezentat in "orma unui model sim olic, adica o ideologie. Comunismul este un model imagine pe intelesul FtuturorF. /na din e&plicatiile posi ile ale FsuccesuluiF comunismului poate "i in solutia egalitarista la pro lema reala a dispersiei imense in plan material, cultural, etc., intre oameni. Aceasta dispersie e&ista atit in interiorul aceleasi tari cit si intre tari. Sistemul FclasicF de tip capitalist strati"ica "oarte dur oamenii dupa criterii economice. Solutia care a "ost gasita in tarile din vestul Europei este reducerea acestei dispersii atit prin politici cu in"luente sau caractere social;democrate 6in special protectie sociala si programe de egalizare a sanselor7 dar si cu atenuarea prapastiei intre capitalisti si proletari prin aparitia unei puternice clase de mi!loc si prin aparitia societatilor pe actiuni. %in ne"ericire, aceste solutii erau ne;aplica ile in .usia de atunci, din cauza dispersiei prea mari intre capacitatile oamenilor si din cauza inapoierii in toate planurile 6material, cultural,..7. Comunismul a "ost atunci cam singura solutie. Egalitarismul era intrucitva realiza il dar pretul era ine"icienta economica. Pro lema dispersiei intre nivele'valori continua sa se mani"este din ce in ce mai dur si in zilele noastre, inclusiv intre diverse tari sau zone culturale din lume. Aceasta pro lema se va agrava tot mai mult si s;ar putea ca variante Fim unatatiteF ale sistemului comunist;egalitarist sa reapara in unele tari amenintate de "undamentalisme, su "orma unor sisteme dictatoriale Fper"ectionateF. 3*4A @ )alt %isneD@ modelele imagine evolueaza spre modele concept si in cinematogra"ie, ca rezultat al evolutiei creierului. 3*>* @ Al doilea raz oi mondial Am ele raz oaie mondiale precum si toate raz oaiele din Europa au cauze e&trem de comple&e. ,%T spune ca un raz oi se poate declansa doar daca e&ista un model de actiune adecvat, acceptat de marea masa a populatiei. Totusi, asta nu este su"icient. -rice incercare de a e&plica raz oaiele, chiar azat pe ,%T, este inca "oarte riscanta. Bom incerca, totusi, sa vedem citeva lucruri in legatura cu aparitia raz oaielor, asa cum ele apar in ,%T. /n "apt este ca a e&istat o puternica vointa populara de a "ace raz oi. Alt "apt este ca Fsim olistiiF au produs avansuri tehnologice care nu au "ost corect asimilate de FimagistiiF care conduceau popoarele. Sa vedem daca ,%T poate e&plica aceasta puternica dorinta de a "ace raz oi a oamenilor. In raz oi e&istaE pericol de moarte. ,%T spune ca in PS, se a"la modele care tre uie sa prote!eze si sa asigure supravietuirea vesnica, neconditionata a omului. Sa vedem pro lema PS,;ului in detaliu. ,odelele cu ataie scurta 6gesturile re"le&7 nu sunt e"iciente in prevenirea raz oiului. Ele sunt une doar in "ata unui pericol iminent. ,odelele cu ataie lunga din PS, sunt, in general, ceea ce numim FinstincteF. Ele pot indemna pe un soldat sa;si "aca un adapost mai un desi nu e&istaE un pericol iminent. 0ici aceste modele cu ataie lunga din PS, nu pot preveni un raz oi dar pot creste rata de supravietuire dupa ce raz oiul s;a declansat. .az oaiele nu se pot pune in corespondenta decit cu actiunea asupra realitatii e&terne, in aza unui model de actiune. Teoria spune deci ca raz oaiele se pot declansa numai daca e&ista un model de actiune, acceptat de marea ma!oritate a populatiei, adecvat producerii unui raz oi. %aca in cazul celor atacati, modelul de actiune este usor de gasit 6Fnoi tre uie sa ne aparam tara'poporulF7, modelul de actiune al atacatorilor este mai comple&. /n

posi il model ar "i Fnoi avem arme mai vom cistigaF .

une decit eiF sau Fnoi avem siguranta ca

In cazul concret al celor doua raz oaie mondiale, pare sigur ca a e&istat un comple& de modele de actiune care au sustinut aparitia raz oaielor. /nul dintre aceste modele a "ost in mod sigur modelul Fnoi avem arme mai uneF. E&emplu@ "ata de nivelul tehnic de inarmare al primului raz oi mondial 6avioane "oarte primitive, tancuri "oarte primitive, strategii de"ensive care au produs e"ecte catastro"ale etc.7 in !urul anului 3*>A 6apro&. in 45 de ani7 s;au o tinut succese uluitoare 6tancuri o"ensive rapide si e&trem de per"ectionate, o aviatie e&trem de avansata si diversi"icata, telecomunicatii pe scara larga, strategii o"ensive etc7. Totusi, aceste sisteme de armamente, tot mai comple&e si tot mai avansate, erau controlate de oameni "ormati la nivelul anului 3*38. %in cauza avansului tehnologic e&trem de rapid, acesti oameni au "ost or iti de tehnologie si ast"el au cazut in capcana propriilor "antezii. Imaginile "ilmate din timpul marilor mani"estari naziste arata o populatie or ita de "orta si tehnica militara. Cred ca orice om normal ar "i putut sa cada in aceasta capcana, nu numai conducatorii. -data ce un model de actiune adecvat producerii unui raz oi a e&istat in mintea ma!oritatii oamenilor, s;au creat conditii de producere a raz oaielor. .az oaiele sunt "avorizate de conducatori FimagistiF care deci nu au capacitatea tehnica de a construi si opera modele sim olice de una calitate cu ataie lunga dar care au un model imagine adecvat unui raz oi si care este usor de asimilat de catre populatie. 3*8A@ .az oiul rece@ paranoia comunista a impiedicat unele popoare sa inteleaga se intimpla. Conceptii simple, cum ar "i Fe"icienta economicaF, mai au si acum nevoie de timp pentru a "i acceptate. 3*A*@ Comunismul se pra useste aproape peste tot in lume. ,otivul imediat a "ost lipsa de e"icienta economica. Totusi, este clar ca in conditiile unei dezvoltari continue a modelelor sim olice, s;a o tinut o contradictie tot mai mare intre modelele sim olice si modelul imagine invariant al comunismului. Popoarele care au "ost in zona comunista incearca, uneori cu succes "oarte limitat, sa recupereze timpul pierdut. Comple&ul paranoiei induse intuie la toate nivelele. ,odelul comunist Fclasa muncitoare este motorul societatiiF este inca ine integrat in structura de gindire a ma!oritatii oamenilor, inclusiv a intelectualitatii. Iesirea din aceasta situatie este si acum traumatizanta. Principala metoda de echili rare postcomunista este modelul de ecranare Fconteaza numai EastaziE, trecutul nu mai e&istaF 6asta este o mani"estare de schizo"renie indusa de tip XS3C7. %in ne"ericire, noua generatie este incapa ila macar sa inteleaga "aptul ca ei tre uie sa construiasca o noua societate. %in aceasta cauza, noua societate se construieste haotic, prin imitatie, avind ca re"erinta structura de modele din Europa de Best. Solutia corecta ar "i "ost sa se re"aca totul azat pe modele sim olice cu ataie lunga. Acestea ar "i tre uit sa asigure racordarea lumii postcomuniste la lumea civilizata in "unctie de capacitatea reala de schim are a oamenilor. Asta insa ar presupune e&istenta unei elite. Tarile "oste comuniste care au avut totusi o elita au iesit mai ine din comunism decit tarile in care elita nu a e&istat. .omania este un e&emplu de tara "ara elita si care mai are o cale "oarte lunga pina sa a!unga la un nivel accepta il de civilizatie. 3*+*...3**8 @ Iranul devine "undamentalist, Idi Amin in /ganda, "oamete in Etiopia, .az oiul Iran;IraP, "oamete in Somalia, raz oiul din .uanda. Apar mereu situatii in care unele popoare nu mai pot evolua. Ele par condamnate "ara speranta, avind in vedere ca .usia, o tara de tip sim olic, a avut nevoie de A5 de ani pentru a se desmetici. In acest moment nu mai e&istaE speranta pentru mai mult de !umatate din populatia glo ului de a evolua pe aza modelelor sim olice. ce

/n caz tipic este Somalia. 1aptele primare sunt@ 3. Somalezii mureau de "oame la propriu si din cauza propriei incapacitati. 4. -ccidentalii le;au adus de mincare >. Cind s;au inzdravenit, i;au atacat pe cei care i;au a!utat 6americanii7. 8. Americanii s;au retras cu mare viteza ?. -ccidentul incepe se renunte la principiul Fviata omului este valoarea supremaF si sa;l inlocuiasca cu principiul Fnu;i a!utam pe cei care n;au de gind sa se a!ute si singuriF. Primul e"ect al acestei schim ari "undamentale a "ost ignorarea tragediei din .uanda. 3**> @ Atac terorist cu om a la )TC din 0e9 <orP 4553 @ Teroristii ataca violent lumea civilizata 6avioane de pasageri contra )TC7. 1enomenul terorismului cu varianta lui Fso"tF numita Fantiglo alizareF se va accentua. 0u e&istaE speranta ca aceasta pro lema va "i rezolvata in conditiile date de astazi 6in limita sistemului democratic actual7. %aca teroristii sunt e&tremistii care, !udecind in aza modelelor imagine, nu mai inteleg lumea Fsim olicaF din !urul lor, militantii Fantiglo alizareF sunt FimagistiiF din tarile Fsim oliceF. 0ici teroristii si nici militantii Fantiglo alizareF nu vor accepta vreodata lumea Fsim olicaF. %in ne"ericire, in limita principiilor lumii civilizate, singura dezvoltare pro a ila este con"lictul permanent. %e "apt, ceea ce s;a intimplat este ca "ractii importante din lumea in care traim incepe sa re"uze modelele sim olice. Acesta este stadiul in care ne a"lam azi. Sa "acem un rezumat pina acum. Ast"el, creierul a evoluat prin scaderea relativa a capacitatii de a construi modele imagine in "avoarea cresterii capacitatii de a construi modele sim olice. Pasii mari sunt@ 3. lim a vor ita, 385555 ani in urma 4. scrierea "onetica ?+55 ani in urma >. (eometria lui Euclid 4>55 ani in urma 8. ,ecanica lui 0e9ton >85 ani in urma ?. ,ecanica Cuantica 355 ani in urma :. - parte importanta a lumii de azi re"uza modelele sim olice si se re"ugiaza in "undamentalisme de toate "elurile. Tarile sim oliste sunt o ligate sa ia masuri active contra pericolele generate de "undamentalisme. Totusi, "undamentalistii nu se mai pot intoarce la modele imagine de acum 355 de ani de e&emplu, deoarece intre timp multe a ilitati in domeniul modelelor imagine au "ost pierdute. Acest tip de personalitate "undamentalista este inca o enigma. In prezent avem zone ale lumii care s;au reintors la modele imagine 6tendinta "undamentalista7 iar in tarile cele mai avansate e&ista tendinta de "olosire e&tensiva a modelelor sim olice. Aceasta dispersie se va agrava in viitor. Sa vedem ceva mai in detaliu pro lema evolutiei creierului in conte&tul Europei din zilele noastre. 1aptele primare sunt@ ; lumea este propulsata de o minoritate de oameni Fsim oliciF care produc aproape zilnic avansuri tehnologice. ; ma!oritatea incepe sa ai a di"icultati sa urmeze e"icient acest avans tehnologic ; Fsim oliciiF construiesc "acilitati care sa;i "aca pe FimagistiF sa integreze cit mai usor noile metode'tehnologii, inclusiv prin inter"ete imagine catre modelele sim olice. Aici apare pro lema pentru ca@

;Fsim oliciiF au tot mai mari di"icultati de a "ace usor accesi ile de catre FimagistiF a noilor "acilitati tehnologice. %e aici o tendinta de rupere. ; FimagistiiF sunt tot mai e&asperati de presiunea de a se adapta in "iecare zi la noile cerinte si de aici o alta tendinta de rupere. Atentie@ asta se re"era la Europa occidentala din zilele noastre O Ceea ce cer FimagistiiF se azeaza pe modele imagine. Totusi, analiza azata pe modele imagine este "oarte periculoasa. Este usor de a construi modele imagine accesi ile care par corecte. Totusi, in lipsa analizei logice si a valorilor numerice, ele pot sa duca la concluzii "alse in "ond dar credi ile pentru FimagistiF. %upa cum se vede, nici Europa nu este la adapost de spectrul "undamentalismului.

E.T.A.3A@ -rganizarea societatii omenesti In "ata unei realitati e&terne comple&e 6asa cum este societatea omeneasca, de e&emplu7 "iecare individ in parte va construi un model care sa;i permita sa prezica evolutia realitatii e&terne. ,a!oritatea a soluta a oamenilor "olosesc modele imagine ca modele principale de interactie cu realitatea e&terna. %in teoria generala se stie ca modelele imagine au o de"icienta "undamentala@ nu e&ista un sistem de re"erinta a importantei unui element sau a unei relatii. %in aceasta cauza, in "ata unei realitati e&terne date, "iecare om are propriul sistem de modele armonice. Totusi, singurele modele care dau predictii cu grad de corectitudine controla il, sunt modelele sim olice. 0umarul de oameni care au acces la aceste modele este "oarte mic. Se enunta ast"el primul principiu care sta la actuale@ 3. 1oarte rar ma!oritatea are dreptate. Asa cum am spus, acest principiu este consecinta directa a "aptului ca ma!oritatea oamenilor "olosesc modele imagine 6proaste din principiu7 in intelegerea realitatii e&terne. Societatea are o dinamica. %in teoria generala se stie ca o structura de modele este aproape imposi il de schim at. Apare acum al doilea principiu care spune@ 4. Cei care au dreptate, nu au dreptate un timp prea indelungat. Principiul 3. spune ca oamenii care au puterea e&ecutiva tre uie selectati de un grup restrins de oameni cali"icati. Al doilea principiu spune ca acesti oameni tre uie schim ati dupa un timp chiar daca, aparent, par cali"icati sa continue sa conduca societatea. Se regasesc ast"el principiile pe care se azeaza democratia de astazi. Evolutia normala a democratiei este spre modele sim olice. ,odelele sim olice nu mai au de"icienta "undamentala a modelelor imagine. Pe un model sim olic se poate sti e&act ce importanta are un element'relatie intr;un model sim olic comple&. E&emplu@ in matematica e&ista legea propagarii erorilor. Aceasta lege ne spune cu cit se va schim a rezultatul "inal intr;o "ormula comple&a daca schim am un termen oarecare cu, sa zicem, 3U. Asta "ace ca "iecare element'relatie sa ai a o importanta sta ilita matematic 6imposi il de comentat7. %aca, intr;o situatie data, tre uie luata o decizie de tip %a'0u, pe model imagine se va alege raspunsul in aza impresiei pe care "iecare o are despre pro lema. Totusi, pe model sim olic, raspunsul nu se ia in urma impresiei sau votului ci pe aza predictiei unuei structuri de modele sim olice veri"icate. aza organizarii societatii omenesti

Intr;o posi ila viitoare societate Fsim olicaF 6nu in viitorii ?5 de ani7 va e&ista un singur model sim olic unanim acceptat. Acest model va caracteriza in mod o iectiv societatea in ansam lu in acelasi "el in care ,ecanica lui 0e9ton caracterizeaza lumea mecanica din !urul nostru. ,odelul societatii va "i veri"icat in "iecare moment ast"el ca el va "i in stare sa "aca predictii credi ile si garanta ile ale posi ilei evolutii a realitatii e&terne. Pe acest model unic se vor "ace simulari de evolutie in "unctie de un o iectiv sau altul. Botantii urmeaza sa aleaga, in cunostinta de cauza, o solutie sau alta. Pentru "iecare alegere se va sti ce se cistiga si cu ce pret. 0ivelul "orte inalt de dezvoltare a anumitor zone culturale ne permit sa credem ca in unele tari 6sau in anumite institutii din aceste tari7 e&ista de!a modele sim olice ale intregii civilizatii omenesti. Ele sunt in stare sa "aca predictii cu ataie lunga a evolotiei lumii in care traim. %aca unele tari dezvoltate poseda de!a modele mari, su"icient de puternice, din punctul de vedere al nivelului partidelor si al votantilor, mai este o cale "oarte lunga in aceasta evolutie a democratiei.

E.T.A. 3*@ Comple&ul schizo"renico;paranoic 6XSPC7 Acest comple& apare la schizo"renicii ne;patologici. In intreaga sectiune, prin Fschizo"renicF se intelege un schizo"renic ne;patologic, de!a integrat in societate 6schizo"renie de tip XS37. Se va arata cum un schizo"renic XS3 6A sau C7 va prezenta si simptome asemanatoare cu paranoia, datorita schizo"reniei de care su"era. %in teoria generala se stie ca schizo"renia este incapacitatea de a construi si opera modele cu ataie lunga. Paranoia este de"inita ca includerea unui model oarecare in structura de protectie si supravietuire 6PS, Protection and Surviving ,odel7. -data inclus in PS,, modelul nu mai poate "i modi"icat, oricare ar "i in"ormatiile primite din realitatea e&terna. In consecinta, un paranoic va distorsiona in"ormatia venita din e&terior pentru a "i in armonie cu modelul invariant. Schizo"renicii nu pot construi modele cu ataie lunga dar pot construi "oarte ine modele e"iciente cu ataie scurta. Incapacitatea de a construi modele cu ataie lunga inseamna ca ei au multe modele care nu se cupleaza intre ele. Cind totusi ei sunt "ortati sa coreleze'cupleze mai multe modele, ne;avind capacitatea de a "ace asta in mod corect, le vor corela'cupla prin distorsionari. Se intimpla la "el ca la paranoicii doar ca la schizo"renici, paranoia este indusa in mod dinamic 6in diverse momente e&ista diverse distorsionari7. Acesta este comple&ul schizo"renico; paranoic XSPC. Sistemul de invatamint actual are tendinta de a crea oameni schizo"renici care prezinta si simptome de XSPC. XSPC;ul este generat de sistemul de invatamint clasic, unde se predau elemente 6lectii7 "ara sa se insiste pe legatura dintre ele. Capacitatea de a "ace pe cont propriu ast"el de corelari nu este "avorizata de sistemul de invatamint. Intrucit la scoala nu se invata cum se construiesc modelele cu ataie lunga, persoanele vor pierde tot mai mult aceasta "acilitate. Ast"el, scoala, la toate nivelele, "avorizeaza aparitia schizo"reniei XS3C dar si a XSPC, la copii per"ect sanatosi. Acest lucru caracterizeaza scoala in general, in toata lumea. Aplicatie practica@ .ezumati intreaga istorie a Europei intr;o lectie de tip scoala, de ?5 de minute. Acest tip de pro lema se poate rezolva daca am avea un model sim olic "undamental. Acest model tre uie sa ne spuna ce este mai important si ce este mai putin important pentru a putea "ace selectia. -data ce acest model ar e&ista, el ar

tre ui asimilat de elevi. Lectiile detaliate care ar urma, ar putea "i ine incadrate de acel model cu ataie lunga. -rice lectie va "i localizata, ca un element, in modelul general. Am sti unde suntem, am sti de unde venim si am sti catre ce mergem si unde vrem sa a!ungem. %in ne"ericire nu asta este metoda urmata la scoala si ast"el elevii invata elemente pe care nu stiu sa le incadreze intr;un ansam lu. Aceasi FmetodaF va "i "olosita si mai tirziu, cind se vor integra in societate. Concluzie@ Schizo"renia inseamna incapacitatea de a construi modele cu ataie lunga 6modele comple&e7. Cei olnavi de schizo"renie vor avea si mani"estari care aparent sunt de paranoie 6XSPC7 deoarece intr;o situatie comple&a ei vor "i "ortati sa cupleze mai multe modele. Intrucit ei nu au aceasta capacitate, cuplarea se poate "ace prin distorsionari ale modelelor. Aceasta distorsionare este asemanatoare cu cea de la paranoie dar, spre deose ire de paranoici, schizo"renicii nu se azeaza pe un model invariant. Cind un schizo"renic cupleaza mai multe modele prin distorsionare, aceasta oala se numeste XSPC 6Schizo"renic;Paranoiac Comple&7.

E.T.A. 45@ Paranoia indusa 6XIP7 si Comple&ul Paranoico;schizo"renic 6XPSC7 Paranoia indusa 6XIP induced paranoia7 apare la oamenii normali carora li se impune prin "orta un model invariant. PS,;ul lor nu contine nici un model invariant dar, ei sunt "ortati sa "oloseasca permanent un model invariant. Cind asta se intimpla avem paranoia indusa. E&emplu de paranoie indusa@ sistemul comunist se azeaza pe modelul FClasa muncitoare este purtatoarea progresuluiF. Acest model invariant a "ost impus prin "orta dar apoi a "ost acceptat de unavoie de populatii uneori de dimensiuni continentale. Totusi comunistii autentici sunt doar cei care au acest model inclus in PS,. In aceasta ultima situatie ei sunt, con"orm de"initiei, paranoici 6XP7. Cei olnavi de XIP, vor dezvolta modelul impus prin "orta, "olosind inclusiv lim a!ele logico;matematice 6sunt nenumarate tezele de doctorat care sustin comunismul7. .e"erindu;ne atit la paranoia patologica 6XP7 cit si totusi evident ca la o realitate e&terna dinamica nu invariant. Cum modelul invariant tre uie sustinut de posi ilitate este de a distorsiona modelele asociate armoniza cu modelul invariant. la paranoia indusa 6XIP7, este i se potriveste un model realitatea e&terna, singura realitatii e&terne pentru a se

Prin distorsionarea unor modele pentru a se potrivi cu modelul invariant este posi il, teoretic, sa construim o structura armonica si logica. In practica insa acest lucru este putin pro a il. Asta spune ca, pentru aceeasi realitate e&terna, tre uie construite mai multe modele di"erite pentru a se integra armonic'logic in diversele parti ale structurii. Practic, realitatea e&terna tre uie re"lectata pe sectiuni de modele 6aceleasi "apte din realitatea e&terna sunt interpretate di"erit in "unctie de con!unctura7. %ar asta inseamna schizo"renie. Acesta este deci comple&ul paranoico;schizo"renic 6XPSC7. Concluzie@ - structura paranoica va deveni si schizo"renica pe masura ce structura devine din ce in ce mai comple&a.

E.T.A. 43@ %izarmonii ale "unctionarii creierului %in teoria generala se stie ca e&istaE doua moduri de interactie intre oameni si realitatea e&terna. Primul mod de interactie consta in a o tine modele din ce in ce mai une ale realitatii e&terne 6=,7. Al doilea mod de interactie este de a modi"ica realitatea e&terna in aza unor modele de actiune 6=A,7.

%izarmoniile sunt legate de importanta care se acorda "iecarei "acilitati. Ast"el, e&ista oameni mai orientati spre cunoastere si oameni mai orientati spre actiune. Este de o servat ca "ara actiune asupra realitatii e&terne, cunoasterea este limitata. In acelasi timp, oamenii care au modele de proasta calitate nu pot construi modele de actiune de una calitate si ast"el, capacitatea de a actiona asupra realitatii e&terne este limitata sau nee"icienta. %izarmoniile sunt deci determinate de urmatorii "actori@ ; capacitatea de a construi modele ale realitatii e&terne 6de tip =,7 ; capacitatea de a construi modele de actiune 6=A,7 ; capacitatea de a activa modelele de actiune Toate aceste trei "unctii sunt intr;o interdependenta "oarte strinsa, oricare ar "i interactia dintre creier si realitatea e&terna. Tre uie su liniat ca o dizarmonie nu inseamna, in general, o pro lema psihica si cu atit mai putin o stare patologica. Aceste dizarmonii contri uie intr;o masura mare la ceea ce se cheama FpersonalitateF. Tot ce a "ost aratat mai sus se re"era la persoane individuale in interactie cu realitatea e&terna. %izarmoniile se pot compensa la oamenii care lucreaza in echipa. La acest capitol vom vor i si despre oamenii care nu au dizarmonii. Situatia Fper"ectaF este la oamenii care construiesc modele de actiune compati ile cu modelele realitatii e&terne. Cu alte cuvinte, oameni care nu;si propun mai mult decit pot realiza. Ast"el de oameni vor reusi tot ce;si propun pentru ca la ei e&ista o una corelatie dintre modelele realitatii e&terne si modelele de actiune. Acestia sunt oamenii "ericiti. - persoana "ericita nu doreste decit ceea ce poate realiza. Totusi, oamenii "ericiti au o contri utie mica la progresul societatii, desi ei contri uie in mod decisiv la sta ilitatea societatii. E&emplu@ un om doreste sa;si cumpere o masina "oarte scumpa. Totusi, din lipsa de ani, modelul de actiune nu poate "i activat. Acest om este ne"ericit. /n alt om doreste sa;si cumpere un creion. El reuseste acest lucru si deci, este un om "ericit. Societatea este propulsata inainte de oamenii dizarmonici. Ei sunt, in mod esential, oameni ne"ericiti. Chiar daca ei reusesc pina la urma sa realizeze ce si; au propus, in scurt timp, structura lor dizarmonica o sa;i "aca sa construiasca alte modele de actiune neadecvate realitatii e&terne, si ciclul se reia.

E.T.A. 44@ ,esa!e su liminale Atunci cind realitatea e&terna se schim a, =,;ul care controla interactia creierului cu realitatea e&terna nu va mai "ace predictii corecte asupra noii realitati e&terne si deci creierul va cauta'construi un nou model, care sa "ie adecvat acelei noi realitati e&terne. E&istaE totusi un timp de reactie. In cazul mesa!elor su liminale, avem o imagine care va produce un model , nou. Acesta va tre ui sa activeze un =,;SL 6SLGsu liminal7 dar, inainte ca noul =,;SL sa se activeze, va reveni realitatea e&terna dominanta care va reactiva imediat =,;ul initial. Ast"el, =,;ul su liminal apuca sa se construiasca dar nu a!unge sa se activeze. Asta se mani"esta asupra unei persoane ca o idee sau o pornire catre ceva "ara o !usti"icare e&plicita. Evident ca aceste metode de in"luentare a gindurilor unor persoane, pot crea mari dezordini in structura de modele ale unui creier dat din moment ce niste modele semi;ela orate tre uie sa "ie integrate in structura normala de modele. %in aceasta cauza, mesa!ele su liminale sunt interzise, cel putin in domeniul reclamei comerciale, in toate tarile.

E.T.A. 4>@ Cum "unctioneaza o stiinta e&acta - stiinta e&acta este un model sim olic 6S,@ sDm olic model7, integrat in (CL. si care este asociat unei sectiuni a realitatii e&terne. Sa detaliem aceasta a"irmatie. 3. Se presupune e&istenta unui model sim olic "undamental numit Flim a de comunicatie generalaF 6(CL, general communication language7. Acest model sim olic contine a solut toate cuvintele, impreuna cu de"initiile lor. %e"initiile pot "i mai precise sau mai putin precise, pot "i mai mult sau mai putin consistente logic, pot "i sau nu acceptate de unii sau de altii. (CL este lim a comuna care s;a "ormat in mod spontan in relatiile dintre oameni, in decursul mileniilor. 4. Se alege un cuvint 6termen7 T din (CL. >. Se presupune ca e&ista o stiinta e&acta S, 6model sim olic7, care ar putea include termenul T. 8. Termenul T care tre uie studiat de S, tre uie sa "ie inclus in S,. Pentru aceasta, T tre uie rede"init in interiorul lui S,. S, poate integra un element nou numai daca acest element este de"init in cadrul terminologiei din S,. In acest "el, T va avea o de"initie in (CL si o alta de"initie generata de S,. E&emplu@ Termenul F1ortaF are o de"initie in (CL si o alta de"initie in ,ecanica lui 0e9ton. Predictiile ,ecanicii lui 0e9ton se re"era numai la termenul F1ortaF, asa cum a "ost de"init in interiorul ,ecanicii lui 0e9ton. ?. -data ce T a "ost inclus in S,, S, genereaza relatiile intre T si alte elemente si de asemenea va "ace predictii care includ si T. Aceste predictii se pot apoi compara cu realitatea e&terna. :. %aca predictiile lui S, in legatura cu T se dovedesc accepta ile, atunci S, este considerat util in intelegerea lui T. %aca predictiile nu sunt accepta ile, atunci S, nu este adecvat in intelegerea lui T. In nici o situatie S, nu va putea "i considerat FcorectF sau FincorectF. +. -rice predictie in legatura cu T tre uie asociata cu S,;ul care a "acut predictia. E&emplu@ (ravitatia este o supozitie a teoriei lui 0e9ton. In teoria lui 0e9ton, gravitatia este o proprietate a masei unui corp "izic. In teoria lui Einstein 6alt model sim olic7 gravitatia este o proprietate a spatiului si a masei. Am ele teorii dau predictii "oarte une in anumite situatii cunoscute 6generate de modele7. A. -data ce predictiile lui S, in legatura cu T se dovedesc accepta ile, S,;ul este considerat adecvat intelegerii lui T si deci, predictiile lui S, care includ si T se pot asocia cu termenul FcunoastereF. Cunoasterea azata pe un S, accepta il este scopul oricarei stiinte e&acte. Bom vedea acum un e&emplu concret, e&trem de comple&. Am ales in mod intentionat un termen care practic n;are de"initie in (CL 6de"initia este "oarte con"uza7 si nu are asociate "apte si date directe din realitatea e&terna. Termenul ales este FE&traterestruF 6ET7. A studia in cadrul unei stiinte e&acte un termen din (CL ca acesta, pare o imposi ilitateI vom vedea ca nu este asa. Con"orm schemei logice prezentate, tre uie sa avem un model sim olic 6o stiinta e&acta7 care in e&emplul nostru este chiar teoria ,%T 6,odeling;%evices TheorD7.

(enerarea unei de"initii a termenului ET in ,%T inseamna ca se accepta ca e&traterestrii au creier si chiar mai mult, creierul lor "unctioneaza pe acelasi principiu ca si creierul omului. Acest lucru poate "i greu de acceptat dar, indi"erent care ar "i S, utilizat 6,%T sau oricare altul7, situatia este aceasi@ S, genereaza de"initia lui ET, oricare ar "i S, si oricare ar "i de"initia lui ET in (CL. Bom incerca deci ,%T in e&plicarea lui ET. %upa ce ET este ast"el de"init de ,%T, urmatorul pas este parametrizarea lui ET. ,%T zice ca "unctiile de aza ale creierului sunt constructiile de modele imagine I si de modele sim olice S. Sa de"inim un creier de om KHL cu parametrii IG3, SG3. Este clar ca ET nu poate avea aceiasi parametrii. Sa presupunem, de e&emplu, ca "acem un model de ET cu parametrii ET63,357 6aceasi putere de a "ace modele imagine ca si omul dar de zece ori mai mare capacitate de a "ace modele sim olice7. Acesta este doar un e&emplu posi il. In cadrul unui studiu tre uie sa "olosim o colectie de valori 6I,S7. -data ce am ales o pereche 6I,S7, incepem sa operam modelul ,%T cu ET inclus. Putem sa punem o prima intre are modelului si anume, cum poate arata interactia intre om H63,37 si ET63,357. Care ar "i tendintele ET;ilor N Bor ei sa comunice, vor sa ne "ie prieteni sau dusmani, etc. La aceste intre ari ,%T nu poate raspunde inca. Avem nevoie de cali rarea modelului. Cali rarea se "ace punind intre ari la care raspunsul este cunoscut. %e e&emplu, un ciine ar putea avea "ormula %65.3, 57 635U din capacitatea de a opera cu modele imagine "ata de om si zero capacitate de operare cu modele sim olice7. 0oi avem tendinta de comunicatie cu ciinii si nu avem tendinte e&agerate de e&terminare a lor. In schim , avem tendinta de e&terminare a tintarilor care au un I e&trem de mic si SG5. Putem continua cali rarea studiind interactia intre diversi oameni. %e e&emplu, popoarele asiatice au in mod clar un I mai mare decit al europenilor iar europenii un S mai mare. -data ce sistemul a "ost cumva cali rat, se pot "ace e&trapolari la situatii date. In aza predictiilor, putem evalua care sunt limitele lui I si S pentru o interactie prietenoasa sau dusmanoasa. Sa nu uitam ca nici o predictie a modelului nu poate "i inca veri"icata in interactie cu realitatea e&terna. Totusi, "aptul ca avem o colectie de predictii ne aduce un imens avanta!. %aca unele "apte din realitatea e&terna ar putea "i in zona de predictie a modelului, noi vom "i de!a pregatiti sa le interpretam in conditii precise. Ast"el, unele "apte ar putea "i e&plicate daca ET ar avea o anumita "ormula. In orice caz, de!a avem o colectie de comportamente pro a ile ceea ce reprezinta un mare avanta! atunci cind anumite "apte din realitatea e&terna ar putea "i e&plicate prin e&istenta ET. Putem merge si mai departe. In "unctie de "ormula aleasa pentru ET, s;ar putea construi modele ale civilizatiei care ar putea "i construita de "iecare tip de ET; i. %in nou, modelul poate "i cali rat azat pe tipuri de societati umane cunoscute, inclusiv cele care au e&istat in trecut si "acind e&trapolare cu diverse "ormule ET. Se reaminteste ca, chiar daca ET ar e&ista in realitatea e&terna si chiar daca ,%T ar da predictii e&acte, din asta nu rezulta in nici un "el ca ET au creier care "unctioneaza asa cum considera ,%T. - stiinta e&acta doar declara modelul si predictiile. %aca, in aza veri"icarii predictiilor, cistigam incredere in model, atunci modelul va mai "i "olosit si in alte situatii similare, deoarece este util. In nici un moment, cu nici o stiinta e&acta, nu se pune pro lema ca ea sa ne arate FadevarulF si nici sa ne o"ere

garantii sau certitudini. - stiinta e&acta, asa cum am aratat, "ace predictii. %aca modelul "ace predictii une, o sa;l "olosim si alta data si asta e tot.

Sa vedem si o posi ila aplicatie practica directa asociata e&emplului de mai sus. Ast"el, s;ar putea construi modele care sa ne spuna ce se va intimpla cu societatea omeneasca daca SG4. Sau ce se va intimpla daca dispersia dintre lui S va creste prea mult. Asta inseamna sa a"lam, de e&emplu, daca e&ista sau nu un pericol pentru civilizatie atunci cind ?5U dintre oameni au SG5.? si ?5U au SG3.?. Perspectivele par "ascinante O

E.T.A. 48@ ,ica si marea schizo"renie In aceasta sectiune ne preocupam numai de schizo"renia ne;patologica de tip XS3 A si C. In plus, ne re"erim numai la persoane considerate normale, integrate in societate si care nu a!ung sa ai a pro leme cu !ustitia 6sau sa ai a pro leme minore7. %in teoria generala se stie ca schizo"renia este un parametru care variaza de la o persoana la alta. %e asemenea, parametrul Fschizo"renieF are valori varia ile in timp, chiar de la un minut la altul, la aceasi persoana. Tot din teoria generala se stie ca, pe scurt, schizo"renia inseamna gindirea cu ataie scurta. Intr;o structura schizo"renica, pro lemele care a!ung sa se mani"este sunt corectate pe masura ce sunt detectate 6intr;o masura mai mica sau mai mare7. Aceasta metoda schizo"renica de a rezolva pro lemele care a!ung sa se mani"este, se a"la in opozitie cu metoda normala 6ne;schizo"renica7 si care inseamna sa prezici posi ilitatea aparitiei unei pro leme si sa rezolvi situatia inainte ca pro lema sa se mani"este e"ectiv. Atunci cind analizam un popor, poporul are de asemenea un nivel de schizo"renie care se poate masura. In aceasta E.T.A. se va analiza mica si marea schizo"renie la nivelul popoarelor. Prin Fmica schizo"renieF se inteleg acele mani"estari care se pot o serva in mod direct, inclusiv pe strada, si care, in general, sunt corecta ile intr;un timp rezona il, prin educatie. ,area schizo"renie inseamna acea schizo"renie care a"ecteaza glo al structura de gindire si actiune a intregii populatii si care este e&trem de greu de corectat. Bom vedea un numar de e&emple de Fmica schizo"renieF asa cum cei ne;schizo"renici le pot o serva. 3. Aruncarea gunoaielor pe strada. A arunca gunoaie pe strada, ca "enomen social, este o mani"estare de schizo"renie. Cei care "ac asta n;au cum sa;si dea seama ca asta ar putea "i o pro lema si cu atit mai mult, nu;si dau seama de urmarile cu ataie lunga a acestei practici. 0e;schizo"renicii o serva acest lucru dar singura reactie posi ila este enervarea. %aca schizo"renicii si;ar da seama de urmarile cu ataie lunga a acestei practici, s;ar corecta singuri. Pot "i corectati, in general, numai prin actiunea corelata a multor alti oameni. 0u pot "i corectati prin mesa!e de tip Fnu aruncati...F . Aceste mesa!e au sens pe modele sim olice iar motivatia aruncarii gunoaielor pe strada este data de modele imagine cu ataie scurta. 4. (ropile de pe strada. Acestea sunt un e"ect al marii schizo"renii a administratiei dar, lipsa de reactie e"icienta la aparitia gropilor este o reactie schizo"renica a populatiei. Tendinta este de a rezolva pro lema cu modele cu ataie scurta 6ocolirea gropilor, de e&emplu7. - servatie@ in tarile normale, dupa constructia sau repararea unei strazi, e&ista masini dotate cu aparatura adecvata care veri"ica strada. %atele se "olosesc pentru

a construi un model sim olic asociat strazii in discutie. Apoi, prin simularea pe model a tra"icului si a conditiilor de mediu, se poate #vedea$ strada dupa 3 luna, 3 an, etc. In acest "el, posi ilele pro leme sunt anticipate cu mult timp inainte ca ele sa se mani"este e"ectiv. Aici mai este de o servat un lucru. Intr;o societate de tip schizo"renic, orice om normal este "ortat sa se comporte in acord cu acea societate. %aca e&istaE o groapa pe sosea si daca tendinta generala este ca nimeni nu reactioneaza pentru ca reactioneaza degea a, atunci evident ca toti vor avea reactii schizo"renice chiar daca, unii, isi dau seama de asta. In legatura cu aceasta pro lema, e&ista si pro lema oamenilor gospodari. (ospodarii sunt cei care, prin e"ort personal, incearca sa com ata e"ectele schizo"reniei administratiei. Aparitia gospodarilor, de toate categoriile, este un simptom ingri!orator al starii unei societati. Asa cum am aratat, intr;o societate normala pro lemele sunt rezolvate inainte ca ele sa se mani"este e"ectiv si ast"el gospodarii nu;si mai au locul. .omanii care se duc in Europa de vest sunt socati de usurinta cu care se rezolva acolo toate pro lemele "ara a intelege, de o icei, din ce cauza se intimpla asta. >. ,ini;vandalismele. Acestea sunt distrugeri marunte pe strada 6zgirierea peretilor si a masinilor, spargerea geamurilor la re"ugiile din statiile de auto uz, pictarea cu spraD;uri a tot ce poate "i pictat, etc. etc.7. La prima vedere acestea sunt produse de stresurile ur ane de orice "el. Totusi, ele sunt in mod clar si mani"estari de schizo"renie deoarece principala pro lema este Fce vor ei sa o tinaNF. Ei nu au cum sa vada pro lemele care or sa apara in urma actiunii lor. Asa cum am mai spus, aceste mani"estari "iind generate de modele imagine, te&tele de orice "el nu au e"ect deoarece acestea sunt produse de modelele sim olice. ,area schizo"renie este generata de e"ectul sumat al tuturor actiunilor si non; actiunilor unui popor. Acest e"ect da caracterul unei societati sau al unui popor. Aceste e"ecte se regasesc in caracterul legilor si in modul de actiune si mani"estare a o"icialitatilor. Bom da un numar de e&emple de mare schizo"renie. 3. Con"uzia ne;intentionata sau intretinuta. /n e&emplu este intelegerea sistemului democratic. E&ista e&trem de putini oameni in tara noastra, inclusiv dintre o"icialitati, care stiu ce este un sistem democratic de tip occidental. %e e&emplu, la nivelele cele mai inalte se propaga a eratia ca puterea !udecatoreasca este una dintre puterile "undamentale ale unui stat democratic 6asta apare atit in vechea cit si in noua Constitutie7. Am auzit aceasta a"irmatie si din partea unor !udecatori si din partea altor o"icialitati, la televiziune sau in presa scrisa. Poate multi vor "i socati de a"irmatia ca puterea !udecatoreasca nu este o putere "undamentala a statului democratic. %in cauza asta o sa "acem o mica lectie. Sa presupunem ca un partid cistiga cinstit in alegeri, +5U din voturi. El ar putea sa voteze in parlament o lege prin care un partid de opozitie sa "ie declarat in a"ara legii, printr;o procedura a solut democratica. Puterea !udecatoreasca ar tre ui sa aplice aceasta lege, care ar insemna sinuciderea democratiei prin metode democratice. Pentru a impiedica distrugerea democratiei prin metode democratice este nevoie de o noua putere in stat, care sa poata anula o lege ne;democratica chiar daca este votata de parlament. Aceasta este de "apt prima putere in stat si se numeste FCurtea ConstitutionalaF. Ea !udeca si interpreteaza un cod de principii care se numeste de o icei FConstitutieF.

%emocratia este deci centrata in !urul unei Constitutii si in !urul unei Curti Constitutionale. Curtea Constitutionala este prima putere in stat si are ca unic scop asigurarea sta ilitatii sistemului democratic in conditiile in care atit puterea legislativa cit si puterea e&ecutiva au tendinte de su minare sau chiar de distrugere a democratiei cu mi!loace democratice. Asa cum am spus, puterea !udecatoreasca, desi invoca si percepte constitutionale, este o ligata sa !udece in aza legilor e&istente. %aca un !udecator considera ca o lege este ne;constitutionala atunci procesul se suspenda pina va e&ista un verdict al Curtii Constitutionale. %eci, puterea !udecatoreasca este doar o parte a administratiei 6in de"initiv si inginerii actioneaza in aza legilor ingineresti etc.7. In sistemul legislativ romanesc actual, o lege respinsa ca "iind neconstitutionala de catre Curtea Constitutionala, se va intoarce in Parlament. %aca in Parlament va "i re;votata cu cel putin doua treimi din voturi, veto;ul Curtii Constitutionale este anulat. In acest "el, %emocratia .omana are dreptul legal de a se sinucide. Aceasta este o mani"estare a marii schizo"renii. 4. Alt mod de mani"estare a marii schizo"renii este ne;e&plicarea, chiar in mod didactic, a noilor legi si practici sociale si legislative. Apar mereu legi noi si pro leme noi asociate dinamicii societatii. (uvernul ar tre ui sa se preocupe permanent de educarea populatiei pentru a intelege lumea in schim are. In tarile avansate din vestul Europei, aceste e&plicatii cu caracter didactic 6care de multe ori nici nu sunt percepute ca avind caracter didactic7 sunt o practica curenta, in toate planurile. In prezent, prin imitatie, si in tara noastra apar mesa!e educative din partea guvernului dar impactul lor este mult prea sla din cauza ca mesa!ele sunt o imitatie dupa solutiile generate de un alt mediu cultural decit cel de la noi. E&emplu@ multe "ilme artistice americane arata cum "unctioneaza !ustitia acolo. Caracterul didactic este clar desi nu este e&plicit. Aceste "ilme a!uta populatia de acolo sa;si cunoasca drepturile. Pot sa spun cu mina pe inima ca stiu e&act "unctionarea sistemului !uridic american in timp ce despre sistemul !uridic romanesc nu stiu prea multe lucruri. Cred ca aceasta a"irmatie se potriveste pentru a "ractie importanta a populatiei active a .omaniei. Aceasta sarcina, de educare a populatiei, ar tre ui sa "ie principala preocupare a mass;mediei pu lice. >. Schim arile in toate planurile E&ista legi si norme care apar in urma votului poate "ace schim ari prea rapide. Este clar ca prevazute e&plicit perioade tranzitorii rezona educatie si in"ormare a populatiei. Aceasta se

din Parlament. Totusi, societatea nu in multe situatii ar tre ui sa "ie ile acompaniate de campanii de intimpla "oarte rar.

E&ista si legi care nu sunt adecvate unei situatii date. Asta inseamna ca, pentru a respecta legea, tre uie sa e&iste anumite conditii. /nele se indeplinesc cu ani multi, altele prin scolarizari sau prin lungi perioade de tranzitie. /nele legi, care aparent sunt une, nu pot "i si e"ectiv aplicate din diverse motive o iective. Ce se intimpla e"ectiv intr;o structura schizo"renica este ca legile se aplica asa cum se pot aplica 6daca se aplica7 iar nerespectarea legilor nu se pedepseste de "oarte multe ori. Asta scade increderea populatiei in statul de drept, si este e"ectul direct al marii schizo"renii. 8. ,area schizo"renie se mani"esta in mod dezastruos in caracterul legilor. %in principiu, o lege tre uie sa "ie un model cu ataie lunga. Acest model, asimilat modelelor de tip =A, 6vezi teoria generala7 tre uie sa ai a ca scop modi"icarea realitatii e&terne pentru a indeplini anumite o iective e&plicite.

Este clar de aici ca, inainte de a "i scrisa, o lege tre uie sa;si de"ineasca e&plicit o iectivele. Apoi, aceasta lege tre uie sa "ie conecta ila in mod logic la structura de legi de!a e&istente 6analogia cu structura de modele ale creierului este totala7. In plus, noul ansam lu ar tre ui veri"icat, prin simulare pe model, ca poate "unctiona, ast"el ca noua lege sa;si atinga o iectivele "ara sa scada prea mult e"icienta celorlalte legi si evident, "ara contradictii logice si am iguitati. -ricum, structura logica a unui ansam lu de legi este neinchipuit de comple&a si ar tre ui ca "orte mari sa "ie antrenate in aceasta activitate. Politicienii de azi, care in general nu au calitati deose ite in domeniul modelelor sim olice si structurilor logice comple&e, nu sunt capa ili sa "aca ast"el de operatii. Ei sunt insa cei care tre uie sa proiecteze o lege la nivelul o iectivelor si, partial, al metodelor cu care se pot atinge acele o iective urmind sa "ie puternic sustinuti de specialisti in modele sim olice. Toate acestea tre uie declarate si indeplinite inca inainte ca legea sa "ie conceputa in detaliu. In aza acestor conditii 6acest model cu ataie lunga7 urmeaza sa "ie implementate'e&plicitate te&tele si articolele de lege. %upa ce o lege este data, urmind metoda "olosita de creier, tre uie mereu comparata realitatea e&terna cu predictia. Aceste rezultate ar tre ui de asemenea e&plicitate su "orma de in"ormatii cu caracter pu lic, pentru a se vedea daca legea are sau nu e"ectul scontat. Intr;o structura de tip schizo"renic, legea este "acuta pentru a rezolva un grup de pro leme care de!a se mani"esta. In urma actiunii legii vor "i rezolvate unele pro leme dar or sa apara altele. Atunci se va da o noua lege pentru corectarea legii si ast"el aceasta spirala devine "ara s"irsit. Asta este o mani"estare clara a marii schizo"renii 6in unele tari din Europa de Best e&ista legi neschim ate de sute de ani7. Asa cum am spus, intr;o structura normala, posi ilele pro lemele sunt detectate inainte ca ele sa a!unga se mani"este si asta se realizeaza cu legi care indeplinesc cerintele enuntate la inceput pentru modelele cu ataie lunga. .ezulta de aici ca nivelul marii schizo"renii poate "i masurat dupa numarul de pro leme care nu au "ost anticipate desi ar "i putut "i. ?. Secretomania, mani"estare a marii schizo"renii Schizo"renia unui popor se poate detecta si prin tendinta de a secretiza tot. E&plicatia@ atunci cind nu e&ista secrete, oricine isi poate da seama, din e&terior, daca cineva munceste ine sau nu. Incapacitatea de a des"asura o activitate comple&a e"icienta este ascunsa prin secretomanie. Lucrurile merg si mai departe. Atunci cind intr;o structura unii muncesc ine si e"icient iar altii nu, cei care nu muncesc ine si e"icient vor avea tendinta de a secretiza totul, mai ales succesele altora. Cind cei care nu muncesc ine si e"icient mai au si pozitie inalta in structura, se o tine o structura total secretizata. Incapa ilii vor avea ca o iectiv principal secretizarea, pentru a;si apara propriile pozitii. Concluzie@ schizo"renicii nu pot din principiu sa lucreze ine si e"icient. .eactia lor devine una paranoica@ tre uie secretizat totul de dusmani inchipuiti. 0ivelul de secretizare poate da, de asemenea, nivelul de schizo"renie XS3 6A sau C7 al unui popor. Cu cit secretomania este mai mare cu atit nivelul de schizo"renie XS3 este mai mare. E&emplu@ incercati sa intrati pe )EC;ul ,inisterului ,ediului si sa a"lati evolutia compozitiei apei de aut din orasul %v. in ultimii ani. Atunci cind orice "el de in"ormatii de interes pu lic 6poluare, criminalitate, date economice despre "iecare unitate economica din tara etc. etc.7 vor "i disponi ile si actualizate permanent, atunci tara va deveni o tara normala.

Tre uie sa "im realisti. - populatie atinsa de XS3 va avea suprareactii la unele date pu lice. %e e&emplu, intr;un oras apa de aut ar putea sa ai a pro leme. Corectarea pro lemei presupune sume de ani imposi il de gasit. %aca elita se preocupa de aceasta pro lema, populatia ar putea sa nu "ie in"ormata complet. Totusi, asta poate "i acceptat mai degra a ca o e&ceptie !usti"icata de perioada mai lunga de tranzitie necesara educarii populatiei. Elita ar tre ui sa se preocupe pentru ca populatia sa "ie in stare sa inteleaga corect pro lemele reale si sa contri uie ast"el in mod constient la per"ectionarea societatii 6com aterea sindromului Fsa ni se dea... sa ni se "aca...7. Asta se intimpla de "oarte multi ani in societatea occidentala. - populatie educata si cu constiinta apartenentei la o comunitate, tre uie sa "ie mereu in"ormata despre toate pro lemele asociate societatii. %atele tre uie sa "ie mereu actualizate. Aceste date tre uie sa arate si dinamica schim arilor in timp pentru a vedea daca avem sau nu evolutie. In plus, tre uie sa avem si date comparative. Cind aceste date vor e&ista, vom sti, si in acest plan, unde suntem, catre ce mergem, cind vom a!unge acolo, daca suntem sau nu in gra"ic etc. S;ar "orma, ast"el, constiinta de nivel 4 si chiar > care este a solut esentiala unui popor care vrea sa intre in lumea civilizata. %e multe ori, in societatile primitive se ceeaza un climat de locare generala a tuturor surselor de in"ormatii de interes general. E"ectul este o societate linistita 6metoda sistemului comunist7. Pretul este reducerea nivelului de constiinta si, in consecinta, cresterea vulnera ilitatii acelei societati in "ata realitatii e&terne in schim are. Tara noastra vrea sa intre in /E. Acest o iectiv ar tre ui sa "ie un o iectiv al intregului popor. Asta inseamnaE ca "iecare ar tre ui sa stie care este pozitia noastra in "iecare moment in aceasta chestiune, cine "rineaza acest proces etc. In /E putem intra numai cind, din punct de vedere economic, vom "i compati ili cu ei. Chiar daca intrarea va "i o decizie politica a /E 6acceptarea "ara indeplinirea criteriului economic7, "ara indeplinirea conditiilor de compati ilitate in plan spiritual, structura nu va "i sta ila cu ataie lunga cu e"ecte greu de anticipat. Intr;o tara cu nivelul marii schizo"renii prea ridicat, nu e&ista nici o preocupare de a sti unde suntem si cind ar urma sa a!ungem acolo in aza predictiilor unui model credi il, pentru a avea o contri utie si o responsa ilitate in acest proces. Perceptia actuala a ma!oritatii oamenilor pare a "i ca intrarea in /E este o pro lema de negocieri deci nu e trea a "iecaruia dintre noi. Predictia este ca vom intra in /E atunci cind nivelul marii schizo"renii va co ori su o anumita limita. :. Lim a!ul ermetic, lim a!ul pretios, lim a!ul con"uz, lim a!ul alam icat, etc. Inca din liceu elevii stiu ca cei mai uni pro"esori sunt cei care e&plica in mod simplu si clar orice pro lema. Incompetenta pro"esionala se ascunde cel mai usor prin lim a!. E&punerea unei pro leme ar tre ui sa inceapa cu modelul cu ataie lunga pe care se azeaza vor itorul. Cind acest model nu e&ista, atunci se construiesc mai multe modele locale. ,odelele locale nu au cum sa comunice prea ine intre ele din moment ce sunt create independent unul de altul. Prezentarea unei pro leme su "orma unor modele independente cu ataie scurta va "ace ca realitatea e&terna sa "ie perceputa pe ucati. Acest "el de prezentare este in mod clar o mani"estare de schizo"renie. Acest lucru este perceput su "orma unui lim a! con"uz, alam icat, etc. In legatura cu aceasta pro lema, lim a!ul "olosit in aceasta teorie este dat de modelul sim olic declarat inca de la inceput. Atit timp cit dezvolti un model sim olic, asa cum "ac eu in aceasta carte, nu;ti poti permite sa "olosesti nici un cuvint care nu a "ost precis de"init, pe aza de logica, in aza modelului. Acest lim a! poate "i "oarte socant pentru cei neo isnuiti cu modul stiinti"ic de gindire. Acest posi il soc este dat de "aptul ca, in "iecare moment este solicitata

logica, cu "oarte putine trimiteri la imaginativ. -amenii neo isnuiti cu gindirea sim olica vor incerca sa translateze teoria pe mai multe modele imagine si acest lucru nu este posi il, din principiu. +. Imitatia Intr;o structura schizo"renica nu e&ista modele su"iciente cu ataie lunga. Totusi, "ara ast"el de modele activitatea tinde sa devina haotica. Intr;o ast"el de situatie, o solutie este de a importa modele cu ataie lunga. ,odelele de import au "ost insa create intr;o alta structura de modele. Ele au legaturile lor cu alte modele ast"el ca, prin transplantare ele nu mai au cum sa "ie e"iciente. Evident ca unele modele de import vor "i in stare sa detecteze si sa rezolve unele pro leme inainte ca ele sa se mani"este dar, prin transplantare, ele, in general, o"era solutii la pro leme care ar putea sa nu apara in structura unde sunt transplantate. In schim , ele pot sa ignore pro leme reale. E&emplu@ Biteza de circulatie in localitati a "ost redusa la ?5 Rm'h, dupa model european. Aparent este o masura una doar ca e&ista o mica pro lema@ in Europa de vest s;a luat aceasta masura dupa ce drumurile nationale n;au mai trecut prin localitati. In .omania, numarul de Pilometri de autostrada este e&trem de mic ast"el ca, daca e"ectiv s;ar respecta aceasta limita de viteza, activitatea economica ar putea "i a"ectata semni"icativ. Politia intelege si ea asta si ast"el, desi limita de viteza in localitati este "ormal ?5 Rm'h, viteza reala cu care se circula prin localitatile tranzitate de drumurile nationale este mult mai mare. Solutia normala ar "i tre uit sa "ie o solutie de tranzitie in care, in conditiile in care viteza admisa ar "i ceva mai mare, sa apara mi!loace de protectie a pietonilor 6cu alustrade si trotuare7 impreuna cu o campanie de constientizare a populatiei asupra pro lemei, pina cind si la noi vor e&ista autostrazi ca in vest. A. Legile mas;mediei In toata Europa e&ista comisii care "ac etichete, asociate emisiunilor TB, cu scopul declarat de a;i prote!a pe minori. Cutare "ilm cere sau nu acordul parintilor si alte a eratii de acest tip. Evident ca "iecare om, inclusiv mem rii acestor comisii, au dreptul democratic de a;si prelungi "anteziile in realitatea e&terna. Totusi, e&ista su"icient de multe date care arata ca, inca de la ?;: ani, copiii sunt in"ormati in legatura cu pro lemele se&uale, de e&emplu. Este de a!uns ca un singur copil sa ai a o revista pornogra"ica si o intreaga clasa va "i la curent cu pro lema. /n numar semni"icativ de copii isi incep activitatea se&uala in !urul virstei de 38 ani si aceasta virsta are tendinta de a scadea. ,em rii acelor comisii insa, isi prelungesc "anteziile legate de protectia minorilor. Sa mergem mai departe si sa acceptam ca munca acelor comisii este atit de e"icienta incit nici un copil su 3A ani nu a vazut vreodata scene se&uale e&plicite. In aceasta situatie, mem rii acestor comisii ar putea "i acuzati aproape penal. E&act in cea mai critica perioada a vietii, copiii sunt lipsiti de orice "el de a!utor, in pro leme de se&, si datorita activitatii acelor comisii. Codul penal pedepseste lipsirea de a!utor a unei persoane a"late in di"icultate iar in pro leme de se&, copiii sunt e&act persoanele care au nevoie de a!utor. Pro lema care ramine este ca oamenii maturi, prin escamotarea pro lemei in spatele unor etichete, nu au in"ormatii e&acte asociate vietii se&uale reale a minorilor. Apar in ziare cazuri penale in legatura cu se&ul. Copii terorizati si a uzati se&ual de parinti, "etite;mame la 34 ani, etc. =ilnic unii copii sunt traumatizati psihic dar e&trem de putine cazuri a!ung in mas;media. /nii copii a!ung sa se plinga, dupa multi ani de chinuri, atunci cind personalitatea lor este de"initiv de"ormata. %aca ar e&ista emisiuni special "acute pentru copii, "ara perdea si "ara ocolisuri, "ara pro"esori docti care;si prelungesc "anteziile si dau s"aturi ca sa se auda vor ind, cu alte cuvinte, emisiuni FadevarateF dupa terminologia copiilor, atunci

aceste cazuri ar putea "i puse su control. Teoria prevede o maturizare, azata pe modele sim olice, tot mai precoce a copiilor ast"el ca, la un moment dat, lumea copiilor ar putea sa se rupa de lumea Fo"icialaF. Copiii pot construi modele cu ataie lunga incepind cel putin cu virsta de 34 ani, cind pot sa a!unga si pe nivelul > de constiinta. Este evident ca un copil care;si intelege parintii, va "i in stare sa anticipeze comportamentul parintilor si sa vada implicatiile cu ataie lunga a acestor comportamente, daca ar "i a!utati corespunzator. Societatea ar tre ui sa;i a!ute pe copii, prin educatie FadevarataF, sa a!unga pe acest nivel si atunci un imens numar de pro leme ar putea sa "ie rezolvate inainte ca ele sa a!unga sa se mani"este. Bor ind in general, deciziile ar tre ui luate numai pe aza unuia sau mai multor modele asociate unei realitati e&terne. ,odelele ar tre ui declarate si "acute pu lice pentru ca "iecare sa "ie in masura sa !udece daca si in ce masura o decizie este sau nu una. *. 1antezii "rumoase ,area schizo"renie se mani"esta in viata de zi cu zi si prin prelungirea "anteziile, in conditiile in care nu e&ista modele cu ataie lunga din care sa;ti dai seama unde te a"li. Am un e&emplu asociat cu viata de zi cu zi in care ma!oritatea a soluta a oamenilor nu;si dau seama ce se intimpla. Este vor a de "antezia ca romanii sunt "oarte uni la matematica si la calculatoare. E&istaE un e&emplu in care o echipa de studenti romani, condusi de un distins pro"esor, au o tinut premiul unu la un concurs de programe de calculator in S/A. Au rezolvat o pro lema asociata cu modul de viata american, asa cum l;au inteles ei si, asa cum am spus, au cistigat premiul cel mare. Evident ca ar tre ui sa "im "oarte "ericiti si mindri ca suntem romani. Totusi, aici la noi in .omania, e&ista pro leme cu adevarat serioase pe care romanii, daca ar "i cu adevarat uni la matematica si la calculatoare, ar incerca sa le a ordeze si chiar sa propuna citeva solutii, cel putin in teorie. /n e&emplu posi il este corelarea sema"oarelor la nivelul Cucurestiului. Aceasta pro lema a corelarii sema"oarelor ar putea "i rezolvata daca s;ar construi un model cu ataie lunga a circulatiei in intregul Cucuresti si daca s;ar simula variante de rezolvare. %aca romanii ar "i in stare sa "aca un ast"el de model, asta ar "i cu adevarat un semn ca suntem uni la matematica si la calculatoare. %aca toate sema"oarele din Cucuresti ar "i corelate, s;ar o tine cu adevarat un cistig imens pentru toata lumea. Sa ne imaginam ca un grup mutidisciplinar de studenti ar reusi sa coreleze toate sema"oarele din Cucuresti, cel putin pe model teoretic. Asta ar insemna ca, cel putin in simulare, s;ar circula multi Pilometri, prin zeci de intersectii, "ara oprire, chiar in orele de vir". Te;ai simti cu adevarat mindru ca esti roman deoarece asta s;ar o tine doar prin inteligenta... - alta "antezie, mult mai grava prin consecintele ei cu ataie lunga este ideea ca toate pro lemele se rezolva cu calculatorul 6idee "ormal corecta7 si deci ca, daca avem calculatoristi uni, vom rezolva orice pro lema. Aceasta ultima idee este pro"und "alsa. -rice pro lema serioasa din zilele noastre inseamna corelarea intre "oarte multe specialitati si "oarte multi integratori de sisteme. Calculatoarele prin ele insele nu "olosesc la mare lucru. Ele au nevoie de date primare deci de un sistem de prelevare de date primare corecte si livrate la timp si mai au nevoie de sisteme prin care deciziile date de prelucrarea acelor date sa "ie puse in e&ecutie. Asta este corect incepind cu corelarea sema"oarelor dintr;un oras si terminind cu politica e&terna a unei tari. Alta clasa mare de pro leme care solicita calculatoarele este proiectarea industriala. Asta presupune corelarea intre "oarte multi specialisti din "oarte multe domenii pentru a creea programe de simulare a comportamentului unui produs industrial pentru a o tine garantii de "ia ilitate, de e&emplu.

Se da ca e&emplu podul suspendat peste strimtoarea Cos"or. Podul se a"la intr;o zona seismica si cu vinturi puternice. Ce garantie poate o"eri o "irma care s;ar anga!a la o ast"el de contructie, ca podul va "i sigur in orice situatie pro a ilaN Evident ca pentru a da ast"el de garantii tre uie programe de simulare e&trem de per"ormante care se o tin prin corelarea muncii a "oarte multor specialisti din "oarte multe domenii. Calculatoristii nu se a"la nici pe departe printre cei mai importanti oameni in aceasta intreprindere. Principala "unctie realizata cu a!utorul calculatorului este operarea modelului sim olic. Pentru a construi un model sim olic nu este, in general, nevoie de calculatoare. Chiar mai mult, cei care construiesc modele sim olice nici nu este necesar sa "ie si programatori de calculatoare. Chiar daca modelul sim olic a "ost construit, pentru a "i util el tre uie cali rat. Cali rarea este o operatie neinchipuit de comple&a si ea solicita cola orarea intre "oarte multe specialitati. /n program de simulare pe o situatie comple&a nu este nici pe departe creatia unor specialisti in programarea calculatoarelor desi ei sunt singurii #vizi ili$ de oamenii care nu cunosc pro lemele. 1anteziile din viata de zi cu zi a romanilor sunt rezultatul gindirii pe aza de modele cu ataie prea scurta deci un e"ect al micii si marii schizo"renii.

E.T.A. 4?@ %emonstratie directa asupra "unctiei de creare de modele;imagine Supozitia "undamentala a Teoriei ,%T este ca creierul construieste si opereaza modele in mod automat 6asta este o "unctie de hard9are7. ,ai !os va "i descris un e&ercitiu care demonstreaza aceasta supozitie "undamentala, intr;un mod direct. ,a!oritatea a soluta a "iintelor 6oameni sau animale7 au doi ochi. Ei genereaza doua imagini plane dar, ceea ce vedem este o singura imagine tridimensionala 6model imagine de tip "otogra"ic7, con"orm cu ,%T. ,ai mult decit atit, daca avem o singura imagine plana 6privim cu un singur ochi7 creierul va continua sa construiasca modelul tridimensional. Aici apare insa pro lema@ cu o singura imagine plana nu avem destula in"ormatie pentru a construi un model tridimensional. Avem insa o FcompensareF@ creierul este un sistem e&trem de puternic. El va "olosi orice "el de in"ormatie suplimentara pentru a construi modelul tridimensional. Ba "i descris mai !os un e&ercitiu pentru incepatori pentru a demonstra asta. Tre uie sa privim la televizor cu un singur ochi, intr;o camera "ara nici o sursa aditionala de lumina. Supra"ata sticlei ecranului tre uie sa "ie a solut invizi ila 6sa nu e&iste a solut nici o re"lectie de lumina pe ea7. Tre uie sa stam in "ata unui ecran normal, la cel putin > metri distanta 6conditia este de a nu putea sa percepem punctele care constituie imaginea7. Pe ecran tre uie sa "ie o scena "amiliara, luata din realitatea e&terna comuna, cu perspectiva normala 6nu teleo iectiv, nu superangular7 iar imaginea tre uie sa se schim e lent. %aca, in aceste conditii, privim ecranul cu un singur ochi, dupa ceva antrenament, vom vedea o imagine tridimensionala. Sunt citeva o servatii importante@ ; persoana tre uie sa "ie relativ tinara 6su 85 de ani de e&emplu7, intr;o stare "izica si psihica "oarte una ; in !ur tre uie sa "ie liniste ; secventele care se vad sa ai a o schim are lenta ast"el ca, in timp, sa e&iste date suplimentare despre pozitiile si "ormele elementelor imaginii. ; persoana care se antreneaza pentru a vedea FstereoF tre uie sa e&ploreze lent "iecare element al imaginii pentru a a!uta creierul sa ghiceasca pozitiile, "ormele si dimensiunile elementelor. Se mai cere si o imagine de "oarte una calitate.

Acest e&periment dovedeste in mod direct ca "unctia de construi modele tridimensionale.

aza a creierului este de a

(enerarea de catre creier de modele tridimensionale dintr;o imagine plana este cunoscuta de "oarte multa vreme. Pro lema a aparut odata cu dezvoltarea comertului cu picturi, in urma cu multe sute de ani. Ast"el, un pictor o isnuia sa picteze la inceput prim planurile si mai tirziu "undalul. /n pictor un avea in cap intreg modelul tridimensional ast"el ca "undalul se conecta per"ect cu prim planul chiar daca "undalul era pictat dupa un lung interval de timp. In unele picturi, "undalul sau unele componente ale picturii, pot sa nu se cupleze per"ect intre ele 6pictor sla 7 si asta era vazut de initiati 6pretuitori sau critici de arta7 privind pictura cu un singur ochi. Pictorul .em randt a pictat scene cu persoane grupate. Totusi, unele persoane din grup puteau "i mai aproape de privitor, altele ceva mai departe. Cind un ast"el de grup compact este privit cu un singur ochi, se poate o serva ca pictorul le;a pictat corect 6usor mai mici pentru persoanele din planul usor mai indepartat7. Creierul nostru poate sesizeza aceste di"erente in"ime deoarece reconstituie modelul >%. Apropo de aceasta "unctie@ a construi un model >% azat pe o singura imagine plana este o operatie care necesita o imensa capacitate de prelucrare de in"ormatie. Chiar si creierul, cu toata puterea lui imensa, are pro leme in legatura cu capacitatea de prelucrare a acestei imense cantitati de in"ormatie. 0e;e&istind, din principiu, su"icienta in"ormatie pentru o ast"el de operatie, creierul tre uie sa ghiceasca unul sau mai multe modele pro a ile pe care sa le veri"ice. %in e&perienta mea directa, rezulta ca pentru a ghici un model >% dintr;o imagine plana, tre uie sa "ii intr;o stare "izica si psihica "oarte una. Starea creierului s;ar putea a"la, ca un test, din viteza de ghicire a modelului imagine intr;o situatie data.

E.T.A. 4:@ Citiva parametrii de per"ormantelor.

aza ai creierului in vederea masurarii

In aza teoriei "undamentale, aici sunt listate citeva "acilitati "unctionale "undamentale ale creierului, e&clusiv ca o introducere de evaluare a pro lemei. 3. Capacitatea de a construi si opera modele imagine 6arte, multe !ocuri, calitati paranormale,...7 4. Capacitatea de a construi si opera modele sim olice 6stiinte e&acte, tehnologii,...7 >. Capacitatea de a construi si opera modele pur sim olice 6mecanica cuantica, ..7 8. Capacitatea de a integra o imagine intr;un model imagine pree&istent. ?. Capacitatea de translatie a unui model imagine intr;un lim a! comun 6descrierea unui model imagine7. :. Capacitatea de a translata un model sim olic intr;un lim a! comun 6modelul sim olic este particularizat, translatat in model imagine si descris in cuvinte7. +. Capacitatea de a translata un model imagine intr;un model sim olic 6a ilitati generale in domeniul stiintelor7. A. Capacitatea de a translata un model sim olic intr;un model imagine *. Capacitatea de a integra o in"ormatie sim olica intr;un model imagine 35. Capacitatea de a construi modele imagine de tip concept dintr;o "amilie de modele imagine. 33. Capacitatea de a construi un model sim olic de tip concept dintr;o "amilie de modele sim olice. 34. Capacitatea de a integra o in"ormatie sim olica intr;un model sim olic 3>. Biteza de a construi'opera modele imagine 38. Biteza de a construi'opera modele sim olice 3?. Biteza de constructie de modele imagine cu ataie lunga 3:. Biteza de a construi modele sim olice cu ataie lunga 3+. Biteza'capacitatea de a actualiza modelele pree&istente 3A. Capacitatea'viteza de a construi modele de ecranare

3*. Capacitatea de a construi si opera un model nou in "ata unei realitati e&terne noi. 45. Biteza de gasire a unui model pree&istent adecvat unei noi realitati e&terne 43. Biteza de activare si dezactivare de catre un ,=, a unor modele pree&istente, in "ata unei realitati e&terne in schim are. Asta presupune atit gasirea modelului adecvat cit si initializarea lui la realitatea e&terna data. 44. Capacitatea de a opera alternativ 6in time;sharing7 mai multe modele in "ata unei realitati e&terne comple&e. Aceasta lista poate continua deoarece creierul este e&trem de comple&. In aceasta ordine de idei mai sunt parametrii de anduranta 6calitatea implementarii tehnologice7 sau parametrii dinamici de viteza si de sta ilitate 6cit de repede se pot "ace anumite operatii, cit de repede se poate trece de la o operatie la alta, cit de sta ile sunt aceste operatii atit in regim tranzitoriu cit si in regim stationar7. In teoria generala creierul apare cu doua "unctii "undamental di"erite@ prima este de a construi si opera modele adecvate realitatii e&terne 6=,7 iar a doua este de a actiona asupra realitatii e&terne pentru a indeplinii cerintele unui model de actiune 6=A,7. 1unctia de actiune asupra realitatii e&terne are si ea un mare numar de parametrii, incepind cu constructia de modele de actiune 6pentru a "i realiste, realiza ile etc.7 si terminind cu activarea modelelor de actiune 6"orta "izica, capacitatea de control asupra miinilor, picioarelor, etc.7. Aceasta posi ila lista de parametrii este inca departe de a caracteriza complet un creier. %in aceste consideratii se poate vedea naivitatea si chiar ridicolul asa ziselor Fteste de inteligentaF actuale. %e "apt, in legatura cu asa zisele Fteste de inteligentaF, ceea ce se intimpla este ridicol deoarece se "ac teste "ara o teorie "undamentala care macar sa ordoneze si sa de"ineasca termenii "olositi. Teoria mea, de e&emplu, zice ca e&ista "unctii asociate modelelor imagine si "unctii asociate modelelor sim olice 6la liceu avem FrealF si FumanF, in viata cotidiana avem arte si stiinte, ceasurile sunt analogice sau digitale, pe ecranele calculatoarelor avem icoane si te&te, etc.7. ,ai avem "unctii asociate o tinerii de in"ormatii din realitatea e&terna si "unctii asociate modi"icarii realitatii e&terne 6oameni mai dornici de a cunoaste in timp ce altii sunt mai dornici de a actiona7. Asa cum am mai spus, o minima o servare asupra realitatii e&terne ar sugera 8 grupe independente de Fteste de inteligentaF si anume@ actiune'cunoastere pe model imagine'sim olic. Cum asta nu se intimpla, asa zisele teste de inteligenta actuale par naive si ridicole, nu numai din punctul de vedere al ,%T. Bom da mai !os o structura de teste "undamentale, asa cum ele apar in con"ormitate cu ,%T. 3. 4. >. 8. ?. :. >. 8. ?. :. +. Capacitatea Capacitatea capacitatea Capacitatea Capacitatea Capacitatea Capacitatea Capacitatea Capacitatea Capacitatea Capacitatea de de de de de de de de de de de a a a a a a a a a a a construi modele imagine , 6asimilate organelor de simt7 construi modele imagine <, 6modele concept7 asimila modele imagine <, 6modele concept7 construi modele sim olice <, 6modele concept7 asimila modele sim olice <, 6modele concept7 asimila modele imagine =,. construi modele imagine =,. asimila modele sim olice =,. construi modele sim olice =,. asimila modele sim olice =A, 6de actiune7. construi modele sim olice =A, 6de actiune7.

A. Capacitatea de a asimila modele imagine =A, 6de actiune7. 33. Capacitatea de a construi modele imagine =A, 7de actiune7. 35. Capacitatea de a activa modele sim olice =A,. 35. Capacitatea de a activa modele imagine =A,. 33. Capacitatea de a construi modele imagine A=, 34. Capacitatea de a activa modele imagine A=, 6de actiune7. E&emplu@ pentru o persoana care tre uie sa "ie reprezentantul unei "irme in relatia cu pu licul larg, vor conta in primul rind calitatile legate de capacitatea de a asimila modele sim olice si'sau imagine si de a actiona in aza modelelor asimilate. Ei tre uie sa ai a o tendinta redusa de a construi modele proprii, pentru a corespunde speci"icului "unctiei. - persoana care urmeaza sa lucreze in cercetare, tre uie sa ai a capacitati in legatura cu crearea de modele sim olice noi. Intre aceste capacitati tre uie sa e&iste o strinsa interdependenta. Se poate presupune ca o persoana care are tendinta de a construi modele, va avea di"icultati in a asimila modele gata construite de altii. Tendinta lor va "i de a modi"ica, intr;o maniera proprie, orice model e&terior. %e asemenea, o persoana care are a ilitati de a asimila modele gata "acute, va avea di"icultati de a construi modele propri noi si nu va incerca sa modi"ice modelele asimilate chiar daca nu 6mai7 sunt adecvate realitatii e&terne concrete. Ar urma apoi parametrii de sta ilitate al acestor capacitati, pe timp scurt si pe timp lung, in conditii normale sau in conditii speciale. Acesti parametrii urmeaza sa caracterizeze "ia ilitatea acestor "unctii, in conditii speci"icate. /rmeaza ca, in aza unor studii ulterioare, azate pe aceasta teorie, sa se sta ileasca o colectie de modele de oameni, su "orma unei liste de parametrii numerici. -data ce o persoana se considera ca apartinind unui anumit tip, ea va sti ca are sanse mai mari de integrare in societate daca se orienteaza catre domeniile unde are calitati. - teorie "undamentala cum este ,%T, nu poate "i "olosita, in mod direct, la rezolvarea de pro leme speci"ice. Ea doar creeaza o plat"orma si un sistem de re"erinta unde se pot rezolva pro leme speci"ice pe aza unor su ;modele speci"ice, asociate unor o iective date.

E.T.A. 4+@ Animalele Al ina - caracteristica "undamentala a al inei este z orul dincolo de limita vizi ilitatii ei directe. Ea poate z ura la sute de metri de stup in conditiile in care ea poate identi"ica o iecte doar pina la citiva metri. In consecinta, al ina tre uie sa "aca navigatie. 0avigatia inseamna, in principiu, o harta, o usola si un sistem de sta ilire dinamica a pozitiei reale pe harta. %aca in privinta usolei si a sistemului de sta ilire a pozitiei pe harta nu putem sa "acem decit supozitii, in privinta hartii ne a"lam in zona de actiune directa a teoriei. Ast"el, o harta este o "orma primitiva de model imagine. Creierul ei construieste modele simpli"icate 6harti7 ale realitatii e&terne. Pe harta este marcata pozitia stupului si este actualizata mereu pozitia al inei in z or. Se mai stie ca o al ina tinara, dupa ce iese din stup, incepe sa z oare in cerc in !urul stupului dar numai in zile cu soare clar. E&plicatia, azata pe teoria mea, este ca in acel z or, la limita vizi ilitatii directe, al ina isi cali reaza sistemul de navigatie. Asta inseamna ca ea isi calculeaza pozitia "ata de stup si compara predictia cu realitatea e&terna, data prin vedere directa. Cind instrumentele de navigatie sunt cali rate, ea poate sa z oare dincolo de limita vizi ilitatii directe si sa se intoarca cu ine la locul de plecare, in aza predictiilor modelului FhartaF.

Pasarile migratoare In cazul pasarilor migratoare avem din nou o pro lema de navigatie. %e data asta insa, z orul se poate "ace la mii de Pilometri distanta. Este clar ca si pasarile migratoare tre uie sa ai a, alaturi de instrumentele de navigatie si o harta. Pasarile tre uie sa ai a in memorie un model poveste a unui z or reusit pe traseul dorit. Ele urmeaza sa compare pozitia dorita 6data de modelul;poveste7 cu pozitia reala. Pozitia reala ar putea sa "ie o tinuta prin urmarirea cimpului magnetic terestru sau prin urmarirea pozitiilor corpurilor ceresti sau in orice alt mod. Este clar ca orice "el de in"ormatie suplimentara este inevenita pentru succesul operatiunii. ,odelul;poveste de navigatie a "ost construit azat pe un z or anterior reusit. El ar putea "i inregistrat de o pasare care nu are acest model dar "ace parte dintr;un stol unde cel putin o pasare are acest model. Totusi, daca o pasare care nu are inca harta in creierul ei va avea pro leme tehnice in timpul z orului, ea ar putea sa se rataceasca. E&ista e&emple de pasari migratoare care, avind pro leme tehnice, au a!uns in gri!a oamenilor. %upa ce s;au "acut sanatoase nu au mai FvrutF sa plece. Teoria e&plica asta prin "aptul ca, neavind harta si pozitia ei pe aceasta harta, nu stiu unde sa plece. Totusi, daca vad un stol in z or, ele se pot atasa acelui stol. E&ista o situatie, relatata de presa, in care un stol intreg de pasari a ramas "ara harta de navigatie si deci a ramas locat la sol. In aceasta situatie s;a "olosit un avion de "orma unei pasari pentru ghidarea z orului lor. Pisicile Pisicile pot comunica, intr;o anumita masura, cu oamenii. Alta caracteristica este ca o pisica se adapteaza "oarte greu la un mediu nou, dupa ce s;a o isnuit cu un anumit mediu. Se mai poate o serva si "aptul ca o pisica de apartament tresare "oarte usor la sunete relativ pasnice si care ar "i tre uit sa;i "ie cunoscute. Cind o pisica tresare este "oarte pro a il ca s;a activat PS,;ul. La o prima evaluare avem un creier care are o capacitate relativ redusa de a "ace modele noi. %e asemenea, datorita instinctului sla de aparare a teritoriului 6multe pisici accepta soareci in !urul lor7, se poate "ace supozitia ca are un model "oarte primitiv al teritoriului. Cea mai pro a ila situatie este ca o pisica poate construi modele noi doar cind este "oarte tinara. %upa un timp isi pierde capacitatea de a "ace modele cu ataie lunga si se azeaza in principal pe modelele cu ataie scurta, ghidate de modele rudimentare cu ataie lunga si cu multe rezolvari de situatie azate pe actiunea PS,;ului. %e "apt, toate animalele de prada, cele care au putini dusmani, au tendinta de a se aza mai mult pe modele e"iciente cu ataie scurta decit pe modele cu ataie lunga. In acest "el, inteligenta, care este un indicator al capacitatii modelelor cu ataie lunga, nu este stimulata la animalele de prada. Inteligenta animalelor este insa in mod clar stimulata de prezenta si interactia cu oamenii dar si de un mediu agresiv cu ele. Este totusi important de o servat ca, desi lipsa pericolelor e&terne nu este un stimulent pentru dezvoltarea "unctiilor creierului, potentialul creierului animalelor de prada este totusi relativ mare. %in aceasta cauza, desi animalele de prada nu par prea inteligente, ele ne pot surprinde cu sclipiri de inteligenta in situatii critice.

Ciinii Ciinii par a "i in stare sa construiasca modele "oarte precise ale realitatii e&terne, inclusiv de a simti starea de spirit a stapinului. Capacitatea lor relativ inalta de a construi modele, le da posi ilitatea de a comunica in aza acestor modele, inclusiv cu oamenii.

Sa analizam acum o situatie asa cum ea a aparut in ziare. /n cio an mergea cu ciinele sau prin padure. El a "ost atacat de o ursoaica cu pui. /rsoaica a atacat cio anul dar ciinele a atacat puii. /rsoaica l;a lasat pe cio an in pace si si;a salvat puii. Teoria poate e&plica in multe moduri acest comportament. Prima posi ilitate ar "i ca stapinul este integrat in PS,;ul ciinelui. Ciinele a "acut deci un model de aparare al stapinului care, la simularea atacarii ursoaicei, a esuat in a gasi solutia de succes. La simularea atacarii puilor, a aparut predictia ca ursoaica va salva puii deci va lasa cio anul in pace. E&plicatia asta ar "i, in mod clar, o mani"estare de inteligenta 6model cu ataie lunga7. Ar "i totusi cam prea comple&a pentru un ciine 6este putin surprinzatoare chiar pentru oameni7. - alta varianta este ca, dupa ce modelul de atacare al ursoaicei a esuat, ciinele a atacat puii pentru ca era mai putin periculos. Asta ar insemna ca stapinul nu era in PS,. E&ista si varianta ca acel ciine a participat la un atac al multor ciini contra unei ursoaice si in acel atac el a vazut ca ursoaica "uge cu puii daca puii sunt atacati. 0ici in aceasta varianta cio anul nu era luat in consideratie. Asta pare si cea mai pro a ila e&plicatie deoarece cio anii se comporta in general neprietenos cu ciinii lor. E&ista si varianta ca din nou cio anul sa nu "ie luat in consideratie iar sa atace tot ce este mai sla decit el. ciinele

Continuam analiza ciinilor. Se mai stie despre ciini ca sunt "oarte "ideli stapinului. Asta sugereaza ca ei pot introduce stapinul in structura lor de protectie 6PS,7. Totusi, "aptul ca unii ciini pot "i "ideli la mai multi stapini 6in mod succesiv O7 sugereaza ca ei pot FrescrieF PS,;ul lor. Acest lucru este cu adevarat neo isnuit. 1aptul ca ei introduc stapinul in PS, este dat in mod clar de o servatia ca unii ciini mor pentru a;si salva stapinul 6nu se tem de moarte7 iar con"orm teoriei, asta se poate intimpla numai daca stapinul este pe acelasi nivel de prioritate cu propria sa "iinta. E&ista lupte de ciini unde ciinii se lupta pina la moarte. Este interesant de inteles daca motivatia poate sau nu sa "ie data de un model de protectie al stapinului sau de un instinct care nu ia stapinul in consideratie.

Ele"antul Creierul ele"antului poate a!unge mai mare decit al omului. .ezulta de aici ca sistemul de organizare este primitiv. /n mod de a e&plica asta ar "i capacitatea redusa a creierului de ele"ant de a construi modele concept. %aca este asa, el "oloseste o imensa capacitate din creier pentru a "ace modele imagine pure. Termenul de Fmemorie de ele"antF poate "i asociat deci cu aceasta capacitate de a construi modele imagine pure. Ast"el, daca ar construi modele concept, ele"antul ar tre ui sa identi"ice doar un numar limitat de repere de identi"icare a diverselor locuri pe unde trece. 1olosind modele imagine pure, el memoreaza "iecare copac si "iecare creanga. Acesta este cu adevarat un mod total nee"icient de "unctionare al creierului sau. ,aimutele E&ista relatari despre maimute dresate care construiesc si opereaza modele sim olice. Ele ar putea sa implementeze "unctia prin so"t9are. Totusi, aceste e&emple "oarte singulare con"irma in "apt incapacitatea lor de a evolua spre modele sim olice.

/na dintre cele mai "rapante caracteristici ale acestor animale este lipsa de sta ilitate in model. Cele mai inteligente maimute sunt cele care au capacitatea de a ramine intr;un model in conditiile in care realitatea e&terna le da multe prile!uri de a schim a modelul activ. %aca maimutele ar avea sta ilitate intr;un model, atunci ele ar putea sa ai a per"ormante mult mai mari in domeniul constructiei, su controlul oamenilor, a modelelor sim olice. %esi ipoteza aparitiei omului din maimuta nu este sustinuta de ,%T, asemanarea dintre unele comportamente ale maimutelor si ale oamenilor, numai pe model imagine, ineinteles, este "rapanta. %el"inul %el"inul este considerat un animal "oarte inteligent, urmatorul in ordine dupa om. %el"inul poate nu numai sa imite semnele "acute de oameni dar poate sa le integreze intr;un conte&t mai larg. %e e&emplu, daca gesturile "acute de dresor sunt gesturi care sugereaza saltul urmat de salut, atunci del"inul intelege ca tre uie sa sara si apoi sa salute pu licul. Totusi, desi del"inii par a intelege usor gesturile ei nu par a avea a ilitati de a asocia o actiune cu un mesa! sim olic. %el"inul construieste "oarte usor modele normale cu ataie lunga, nu doar modele poveste cum "ac unele animale. %e asemenea, el ar putea atinge chiar nivelul 4 de constiinta, daca s;ar dovedi ca el construieste modele proprii de corelare cu grupul din care "ace parte 6asa cum pare ca se intimpla cu del"inii dresati7. - servatie@ e&ista multe specii de animale care vineaza corelat. %e o icei acest model de corelare se a"la in PS,. Superioritatea unui animal este data de capacitatea de a construi modele proprii de corelatie cu semenii lui sau cu alte "iinte 6oameni sau animale7. 0u este usor de sta ilit aceasta di"erenta esentiala deoarece comportamentul aparent poate "i la "el. Teoria nu interzice posi ilitatea nivelului 4 de constiinta, pe model imagine 6 ineinteles7 la del"ini. Asta ar insemna, de e&emplu, ca un del"in sa anticipeze actiunile altui del"in si sa actioneze in avans, azat pe predictie, in cadrul unui model normal impus de dresor 6nu un model din PS, cum ar "i modelele asociate instinctelor7. Si aici pot "i mari di"icultati de a intelege ce se intimpla din motivul aratat la o servatia de mai sus. %in teorie apar si alt"el de lucruri. Ast"el, caracteristica "undamentala a mediului unde traieste del"inul este lipsa reperelor. -ricare ar "i capacitatea de interactie cu realitatea e&terna, del"inul din marea li era nu poate "ace modele ale mediului unde traieste pentru ca aceste repere nu e&ista. El nu poate marca teritoriul pentru a "olosi marca!ele in constructia de modele ale teritoriului. Chiar daca el ar putea "ace harti ale cimpului magnetic terestru, aceste harti nu sunt su"icient de precise pentru a avea repere e&acte. Chiar daca ar avea repere e&acte 6in apropierea coastei7, ele ar putea "i "olosite doar la navigatie locala. 1olosind terminologia teoriei indusa de mediu. mele, am spune ca del"inul su"era de schizo"renie

Captivitatea ar tre ui sa creasca nivelul de inteligenta al del"inilor din cauza unui mediu cu repere. Acestea il pot stimula sa;si "oloseasca creierul la o capacitate mai apropiata de posi ilitatile teoretice. Totusi, e&perientele "acute pina acum nu arata a ilitati de constructie de modele sim olice, asa cum par sa e&iste la unele maimute, desi pe model imagine creierul lor pare "oarte avansat pentru un animal. - servatiile in legatura cu supravietuirea limitata a del"inilor in captivitate poate "i legata si de "aptul ca in captivitate del"inii a!ung "oarte repede sa construiasca modelul e&act al spatiului unde se pot misca. %upa un timp 6vezi FstresF7, spatiul prea ine invatat ar putea sa "ie o cauza de stres. /n creier

puternic are nevoie mereu de in"ormatii noi. Solutia ar "i un mediu mai mare si la care, in plus, sa;i "ie schim ata, din cind in cind, con"iguratia. Contrar a ceea ce se crede, animalele, inclusiv del"inii, ar tre ui sa se simta mai ine in interactie cu omul intr;un mediu controlat, decit in li ertate. .echinul .echinul are aceleasi pro leme de mediu ca si del"inul. Comportamentul sau este atit de primitiv incit, in aza teoriei, el ar tre ui sa ai a doar PS,, cu e&trem de putine modele noi, date de interactia cu realitatea e&terna. ,ediul acvatic pare cu adevarat un mediu relativ ostil dezvoltarii inteligentei. Calena Calenele pot naviga la mii de Pilometri in marea li era si sa se reintoarca la locul de plecare. %e asemenea se stie ca ele par sa comunice prin sunete care seamana cu un cintec. %espre alene se crede ca pot "olosi cimpul magnetic al "undului oceanului pentru a construi o harta 6model imagine7. %aca ar "i asa, ele ar putea sta ili pozitia lor pe acesta harta primitiva. Totusi, daca aceasta harta va deveni incorecta din cauza modi"icarilor in cimpul magnetic al "undului oceanului, ele ar putea sa esueze pe pla!e. Chiar mai mult, daca sunt duse inapoi in marea li era, vor esua din nou pentru ca sistemul lor de navigatie le indica aceasi directie ca la prima esuare. Pur si simplu, alenele se ratacesc si nu au nici un mi!loc de recapatare a pozitiei in ocean. 0e putem hazarda si sa spunem ca daca in"ormatiile de navigatie, asociate cimpului magnetic terestru, ar "i inregistrate intr;un model poveste 6echivalentul unei harti7, atunci alena ar putea sti cum sa se reintoarca la punctul de start, derulind F andaF inapoi si comparind modelul poveste cu I. generat de interactia directa cu realitatea e&terna. %aca asta ar "i metoda, ar putea sa e&iste un trans"er al acestui model de la o alena care a "acut acel drum la alta care nu l;a "acut inca, prin acel FcintecF. Pare "ascinant dar si veri"ica il e&perimental.

E.T.A. 4A@ -peratii e&trem de complicate pe modele imagine 6mersul, sariturile, cataratul in copaci7, la oameni Se va aplica teoria pentru a vedea cum se des"asoara e&act mersul, sariturile si cataratul in copaci la oameni. Con"orm teoriei, o actiune asupra realitatii e&terne 6cum este mersul7 presupune e&istenta unui model de actiune cu ataie lunga 6=A,7. Acest model contine planul apro&imativ al actiunii. =A,;ul va construi si activa un numar practic nelimitat de modele locale 6=A, si A=,7, pentru a;si atinge o iectivele. /n =A, local va simula, deci, miscarea piciorului pentru primul pas. %aca, in urma simularii, pasul se poate "ace cu succes, atunci =A, va activa actiunea asupra realitatii e&terne. Piciorul se va misca in acelasi "el in care s;a FmiscatF FpiciorulF in timpul simularii. 0ici o miscare nu se va "ace daca nu a "ost simulata cu succes mai inainte. Sa vedem si cazul sariturilor. In "ata unui o stacol care tre uie sarit, creierul va "ace o simulare a sariturii. %aca saritura simulata reuseste, atunci ea poate "i "acuta si in realitatea e&terna, activind modelul care a "acut saritura simulata reusita. %aca simularea nu reuseste, nu va e&ista model care sa activeze muschii corpului si deci, acea "iinta va "i locata sa actioneze. Acest lucru poate "i e&perimentat de oricine. E&emplu@ incercati sa sariti peste un o stacol. In mod instantaneu o sa stiti daca saritura se poate "ace sau nu. %aca raspunsul este FnuF, va e&ista un loca!. -rice incercare de a ne impotrivi deciziei interne va esua. ,otivul este ca un raspuns de

tip FnuF, inseamna, in mod esential, ca nu e&ista model care sa activeze muschii corpului nostru, deoarece toate simularile au dat rezultate negative. %aca raspunsul este FdaF, atunci e&ista o mare pro a ilitate ca saritura sa "ie un succes. ,odelul care va controla saritura va "i e&act acela pe care s;a "acut ultima saritura simulata reusita. Prima data cind am avut clar in minte cum "unctioneaza creierul animal sau uman a "ost atunci cind am gasit un raspuns la intre area@ Fde unde stie creierul daca o saritura se poate "ace sau nuNF Concluzia care se poate trage din aceste analize este ca orice actiune asupra realitatii e&terne este precedata de o simulare, mai mult sau mai putin ela orata. 1ara un model adecvat nu este posi ila nici o actiune. In timpul actiunii, corpul este controlat de modelul pe care s;a "acut ultima simulare reusita. .ezultatul este ca o activitate e&trem de complicata, asa cum este mersul, se "ace cu o precizie si o eleganta remarca ila. La prima vedere mersul pare o activitate relativ simpla. La o analiza mai atenta se poate constata o comple&itate e&trem de mare. Prima pro lema este pastrarea echili rului in mers. Sta ilitatea in mers a omului dar si a animalelor este o sta ilitate dinamica. Asta inseamna ca, daca, de e&emplu, am FinghetaF pozitiile muschilor intr;o pozitie intermediara, corpul nu ar mai avea sta ilitate si ar cadea. In timpul mersului, modelele anticipeaza, prin simulare, miscarea corpului si trimite comenzi adecvate in avans. %aca nu ar e&ista anticiparea evolutiei si daca ne;am aza numai pe traductoare de pozitie si sta ilitate, in"ormatia ar a!unge cu intirziere la modelul care ia decizia si deci sistemul ar avea sta ilitate redusa. In paranteza "ie spus, asa "unctioneaza de o icei ma!oritatea sistemelor de sta ilizare electronica 6asteapta ca ceva sa se intimple de!a pentru a "ace corectia7. In cazul creierului, in"ormatiile de la traductoarele de pozitie si sta ilitate sunt "olosite pentru a anticipa posi ilele pro leme din viitor si a lua masuri, inainte ca ele sa apara. Aceasta este sta ilitatea dinamica si, dupa cite cred eu, acest tip de pro lema nu poate "i inca rezolvata in timp real, pe un sistem comple&, in viitorul previzi il, de nici un calculator e&istent, din cauza puterii lor inca mult prea reduse. %e aici se poate vedea, e&trem de usor, imensa capacitate de prelucrare a in"ormatiilor de care este capa il orice creier, cam de la mami"ere in sus. Cele mai primitive mami"ere, cu creierul de citeva zeci de grame, sunt in stare de per"ormante inca si mai mari in domeniul mersului si sta ilitatii in alergare si in sarituri decit omul. In aceasi ordine de idei sa ne gindim ca pentru mers este nevoie de comanda corelata a mii de "i re musculare. In mod dinamic, adica in "unctie de particularitatile "iecarei miscari in parte si in "unctie de comportamentul din trecut si in "unctie de comportamentul anticipat si in "unctie de o iectivul care tre uie atins si in "unctie de diversi "actori pertur atori e&terni, se vor activa'dezactiva intr;o ordine precisa, toate aceste "i re musculare, "iecare cu "orta adecvata rezolvarii pro lemei concrete. In "iecare moment se anticipeaza pro lemele care ar putea sa apara si se "ac corectii inainte ca pro lemele sa a!unga sa se mani"este. E&emplu@ viteza de lucru a unui model In legatura cu anticiparea prin simulare pe model, am vazut o "otogra"ie cu un !ucator de ase; all. Qucatorul tocmai incerca sa prinda din z or o minge rapida. In "otogra"ia de mare viteza se putea vedea mingea indreptindu;se direct in manusa !ucatorului. Senzationalul acestei "otogra"ii era "aptul ca ochii priveau acolo unde a "ost mingea cu ceva timp in urma. ,odelul pentru prinderea mingii a anticipat deci pozitia mingii in aza in"ormatiei anterioare de la ochi ast"el ca actiunea a "ost un succes chiar daca ochii nu au mai putut sa dea in"ormatie adecvata in timp real si chiar daca viteza cu care poate "i miscata mina nu este prea mare. Acest e&emplu ilustreaza imensul avanta! al constructiei si operarii de

modele. Biteza e"ectiva de actiune poate "i mult mai mare decit viteza intrinseca de actiune a componentelor. Cei care merg pe munte, pe poteci "oarte accidentate si cu un rucsac greu, care isi schim a usor pozitia in timpul mersului, stiu ca acest mers se poate "ace cu o siguranta e&ceptional de ridicata. %in e&perienta mea directa, dupa 35 zile de mers pe trasee montane de creasta, ma laudam ca nu am "acut nici un pas gresit. Totdeauna m;am minunat de imensele capacitati de prelucrare a in"ormatiei si de viteza cu care se "ac aceste operatii neinchipuit de complicate. In aceasi ordine de idei, am avut o situatie pe munte cind, avind rucsac greu in spate, mi;a alunecat o piatra de su picior si am cazut. ,odelele active nu au "ost in stare sa anticipeze aceasta posi ilitate. Aici, capacitatea de a "ace un model nou, adecvat noii realitati e&terne, este putin pro a ila. Asa cum stim, in aceasta situatie actioneaza PS,;ul. Totusi, si acum ma minunez de "aptul ca in urma cazaturii nu am patit a solut nimic rau 6a "ost practic o cazatura controlata dar in a"ara constiintei mele7. %e o icei PS,;ul incearca sa salveze ce se mai poate salva si aici e&ista si varianta ca el poate accepta ruperea unei miini ca sa salveze ce este mai important. In legatura cu aceasta pro lema concreta, mai e&ista si varianta ca s;a creat un model paralel cu cel de mers. Acest model a "acut predictia ca acea piatra va aluneca si a construit un model de salvare in a"ara FlinieiF PS,;ului. Totusi, teoria prevede numai doua FliniiF. /na a PS,;ului si alta a =,;ului care controleaza activitatea glo ala. S;ar putea ca =,;ul sa lase =A,;ul din acel moment sa actioneze si in paralel sa construiasca modele paralele pentru situatii noi pe care sa le activeze in situatii speciale. Acest tip de comportament, desi nu este propriuzis interzis de teorie, nu se intilneste intr;un mod su"icient de clar ca sa poata "i sustinut. Totusi, ceea ce se stie este ca mai multe modele, total independente, pot "i in activitate simultana, in orice creier. Asta este sustinut clar de "aptul ca noi avem idei care apar in legatura cu pro leme care aparent sunt uitate. In orice caz, in momentul in care avem o idee, este posi il sa des"asuram o activitate care nu are nici o tangenta cu domeniul de unde a venit ideea. Pro lema este daca un model care este element intr;un =A, poate sa "ie activ in timp ce un alt model al aceluiasi =A, poate "i de asemenea activ. In principiu acest lucru ar putea sa se intimple dar pro lema de aza este daca =A,;ul care controleaza activitatea principala va sti sau nu ce model sa comute atunci cind un model nu mai "ace "ata. Atunci cind un model nu mai "ace "ata interactiei cu o realitate e&terna data, asa cum stim, se activeaza automat PS,;ul. %aca e&ista sau nu posi ilitatea de a se activa alt model, ramine o pro lema deschisa. Pro lema mersului, a sariturilor si a alergarii 6care este intermediara intre mers si sarituri7 este neinchipuit de complicata si nu cred ca, in viitorul previzi il, ro otii se vor apropia macar de per"ormantele unui pui de gaina de citeva zile care alearga pe un teren accidentat. Cataratul in copaci, in cazul oamenilor, este o activitate si mai complicata decit mersul si sariturile. Pro lema "undamentala este lipsa de in"ormatii su"icient de precise despre rezistenta crengilor. ,odelele care se construiesc vor "i in stare sa "aca o predictie de evaluare asupra rezistentei "iecarei crengi dar modelul va avea si multe simulari in care creanga se poate totusi rupe. =,;ul va tre ui sa ia in consideratie aceste multiple variante date de diverse modele locale, pentru a "ace o strategie una 6un =A, un7. In aceasta situatie deci, sta ilitatea in copac este data de capacitatea de a construi permanent modele alternative care sa poata "i activate in cazul ruperii unei crengi. E"ortul care tre uie "acut de creier pentru ca persoana sa "ie sta ila in copac este imens. 0u orice creier are aceasta capacitate. In plus, =,;ul tre uie sa construiasca si un model de salvare in care, in "iecare moment sa e&iste cel putin > puncte de spri!in, in ideea ca, daca macar doua se vor comporta ca in simulare, sistemul va avea o siguranta accepta ila.

,ersul pe teren accidentat, sariturile si sta ilitatea la catararea in copac sunt teste care pot arata per"ormantele glo ale la oameni, in domeniul modelelor imagine. La animale, aceste "unctii se pot "ace chiar mai e"icient decit la oameni.

E.T.A. 4*@ Creierul evolueaza su

ochii nostri

In general toate E.T.A. se re"era la modul de comportament si de evolutie al creierului omului normal, mediu. In anul 3*55 a aparut ,ecanica Cuantica. Ea marcheaza cel mai inalt nivel pina acum in evolutia creierului. Totusi, oamenii care lucreaza in acest e&trem de avansat al cunoasterii, sunt oameni o isnuiti in viata de zi cu Indi"erent de nivelul atins in domeniul pro"esional, in viata de zi cu zi continua sa actioneze inca in una masura in aza modelelor imagine. atins domeniu zi. creierul

Am un e&emplu in care se detecteaza clar si ne;interpreta il evolutia creierului catre modele sim olice tot mai avansate, la nivelul omului de pe strada, intr;o pro lema in care modelele imagine pareau a "i atotstapinitoare@ alimentatia. %in toate timpurile, oamenii au mincat alimente in aza analizei pe modele imagine. Termenii asociati cu pro lema alimentatiei sunt gustul, mirosul, aspectul, culoarea, etc. In aza modelelor imagine se ia decizia de a minca sau nu un anumit produs. Se poate spune ca intreaga "iinta, cu intreaga sa structura de modele imagine, participa la rezolvarea pro lemei alimentatiei. Am intilnit o situatie in care procesul de evolutie catre modelele sim olice se mani"esta clar, in mod e&plicit, in pro lema alimentatiei. Ast"el, am vazut o persoana, intr;un magazin, care voia sa cumpere un produs alimentar. Persoana avea in mina o lista de E;uri alimentare periculoase. /n produs a "ost respins pentru ca avea un ast"el de FEF. Aici s;a trecut peste gust, peste miros, peste aspect, peste porniri naturale si a "ost luata o decizie logica, "ara legatura cu nici un "el de model imagine. Aceste FEF;uri nu pot "i percepute in aza modelelor imagine. Atunci cind o decizie este azata e&clusiv pe modele sim olice, avem in mod clar un progres. Acest "enomen, con"orm teoriei, se va ampli"ica in toate planurile. Se mai pot da e&emple cu unele produse alimentare din Europa de vest 6de e&emplu, rosiile7 care nu au gust, nu au miros, spre deose ire de produsele noastre. Totusi, in Europa de vest e&ista norme "oarte precise de ce este interzis sa contina un produs alimentar. Pe model sim olic, e&ista garantia ca, in limita legii si in limita nivelului atins de stiinta si tehnologie si in aza legilor economice, acele produse sunt cele mai sigure posi ile. 0ormele alimentare nu pot inca impune decit ce nu tre uie sa contina un produs. Se mai poate o serva un lucru "oarte important. Elita a impus ca pe produsele alimentare sa scrie continutul e&act precum si alte date pentru ca oamenii su"icient de evoluati sa ia singuri decizii. Campaniile de in"ormare au valoare "oarte limitata. ,otivul este ca aceste campanii se azeaza pe modele sim olice in timp ce pu licul tinta 6cel care tre uie convins7 se azeaza pe modele imagine. Pro lema reala nu este in"ormarea ci capacitatea tehnica a creierului de a se in"orma si a lua decizii in aza modelelor sim olice. E&emplu@ e&ista o gluma care pare inspirata din realitatea e&terna. /n medic tinea o con"erinta contra "umatului. In pauza con"erintei acel medic si;a aprins o tigara. Aici, pe model sim olic, medicul com atea "umatul dar decizia de a "uma era data de un model imagine 6pro a il din PS,;ul7. Atitudinea ma!oritatii consumatorilor, asa cum am spus, continua sa "ie puternic ancorata intr;o structura comple&a de modele imagine. E&ista un numar in"init de

cazuri in care modelele imagine din mintea oamenilor "ac produsele alimentare mai scumpe si mai ales, mai periculoase. Ast"el, untul Fde una calitateF contine o su stanta care;i da o culoare gal ena, "oarte comerciala. Intre un unt cu colorant si acelasi unt "ara colorant, consumatorii aleg untul cu colorant. E&ista multe auturi nealcoolice 6unele "oarte cele re7 care, "ara coloranti, n;ar avea succes sau nu s;ar vinde. 0umarul de e&emple de acest "el ar putea continua cu practic toate produsele alimentare. Creierul isi urmeaza insa cursul ascendent catre cresterea importantei modelelor sim olice ast"el ca, asa cum am vazut ca se intimpla de!a, deciziile in pro lema alimentatiei se vor lua cu contri utii din ce in ce mai mari din partea modelelor sim olice. Evolutia creierului este totusi lenta pe scara vietii active a oamenilor, desi aceasta evolutie se accelereaza. 0e a"lam deci pe un nivel de dezvoltare al creierului in care, in domenii in care modelele imagine pareau sa "ie atotstapinitoare 6alimentatia, de e&emplu7 se pierde teren in "ata modelelor sim olice. Avem si un e&emplu unde evolutia nu a produs dar urmeaza sa produca o schim are. Ast"el, carnea conservata 6din sunca si salamuri, de e&emplu7 are la origine o culoare maronie;cenusie, total necomerciala. Pentru conservare se adauga nitriti. Ca e"ect secundar al nitritilor, carnea capata o culoare roz;rosie "oarte FsanatoasaF. 0itritii sunt legali si declarati pe etichetele produselor alimentare. Totusi, ei nu "ac ine la sanatate. 0u suntem inca pregatiti sa mincam o sunca de culoare pamintie numai in aza argumentului ca nu are nitriti. /rmeaza sa vedem cind oamenii vor incepe sa respinga produsele cu nitriti.

E.T.A. >5@ E"ecte negative de principiu, asociate cu "unctionarea creierului 3. E&ista o pro lema de principiu atunci cind punem o intre are. Pentru ca raspunsul sa "ie inteles este o ligatoriu sa ne a"lam in interiorul modelului care genereaza raspunsul. ,ai precis, modelul care genereaza raspunsul tre uie de!a sa "ie cunoscut si acceptat de cel care intrea a. Alt"el, raspunsul nu va avea sens. Asta se mai poate "ormula si alt"el si anume@ nu orice intre are este permisa. E&emplu@ natura luminii se poate intelege numai in cadrul ,ecanicii Cuantice. %aca nu stim ,ecanica Cuantica atunci raspunsul la intre area Fcare este natura luminiiNF este nonsens. %eci, nu avem voie sa intre am care este natura luminii daca nu stim ,ecanica Cuantica. In cazul copiilor, intre arile din clasa Fde ceNF nu pot primi nici un raspuns, in general, deoarece copiii nu au modele corespunzatoare. Totusi, parintii au un raspuns la orice intre are a copiilor. .aspunsul cu arza care aduce copiii este de!a cele ru. Ar tre ui, deci, adaugate citeva principii la sistemul de educatie. In cazul meu particular am spus copiilor mei, cind erau mici 6su apro&imativ 35 ani7 ca orice intre are care incepe cu Fde ce...F este interzisa. In schim , intre arie de tip Fce este aceasta...F sunt permise. Asta inseamna ca, in cazul copiilor, parintii tre uie sa le arate elementele si relatiile intre elementele asociate realitatii e&terne. Copiii vor construi modelele singuri si atunci vor gasi singuri raspusuri la intre arile care incep cu Fde ce...F . 4. Cind nu poti sa "aci ce vrei "aci ce poti... Cu asta de "apt se deschide un "el de cutie a Pandorei. In ma!oritatea cazurilor intilnite in viata de zi cu zi, noi nu putem sa "acem ceea ce dorim sau nu mai putem intoarce timpul inapoi dupa un esec. Este cunoscuta povestea cu cel care se enerveaza la serviciu si vine acasa si;si agreseaza "amilia.

Aceste tipuri de pro leme pot genera constructia si activarea de modele de actiune ilogice incepind cu raz unarea si resemnarea ca acte individuale si terminind cu raz oaiele. ,otivul este asociat cu tendinta oricarui model de a evolua spre sta ilitate, in conditiile in care modelul nu mai poate sa devina sta il in nici o situatie. %e e&emplu, tendinta de raz unare poate "i asociata cu imposi ilitatea de a intoarce timpul inapoi dupa un esec. Prin raz unare, intr;un "el sau altul, se poate gasi un "el de sta ilitate a acelui model, prin atasarea de el a unui model oarecare. Acest model este model de ecranare. .esemnarea inseamna construirea unui model de ecranare adecvat modelului cu pro leme 6in cazul raz unarii, modelul de ecranare nu are legatura directa cu modelul cu pro leme7. Cel mai cunoscut si important model de ecranare asociat resemnarii 6asa cum apare si in teoria generala7 este religia. Toate modelele de ecranare sunt asociate cu cuvintul FiluzieF. Iluzia este de"inita ca "iind realitatea generata de un model de ecranare. Prevenirea aparitiei acestor tipuri de comportamente se poate "ace numai prin educatie. Sistemul de educatie tre uie sa ia in consideratie acest tip de pro lema. Educatia tre uie sa;i "aca pe indivizi sa prevada posi ilitatea aparitiei de ast"el de pro leme. >. %aca un model de actiune este construit, atunci el ar putea "i activat, indi"erent daca el incalca sau nu legile sociale si morale. Aceasta se re"era la "aptul ca un model nu poate "i locat, principial vor ind, de nici un alt model asociat cu legile sociale sau morale. Asta se intimpla atit in timp de raz oi dar si in viata de zi cu zi. %in teoria generala stim ca in PS, se a"la o serie de modele impuse prin educatie, care locheaza anumite modele sa devina active. %aca modelele adecvate din PS, lipsesc sau daca e&ista modelele de ecranare adecvate, atunci se poate spune ca nu e&ista limite in a activa modele dintre cele mai incredi ile. 8. Translatarea ad;hoc a unui model imagine intr;o colectie de modele sim olice, pentru a sustine un model imagine nedeclarat. Acest sindrom se recunoaste dupa logica simplista si imperativa dar si dupa incapacitatea acelei persoane de a purta un dialog azat pe date si argumente logice. In cazul in care modelul de aza ar "i un model sim olic, concluziile nu mai pot "i unice deoarece un model sim olic are "oarte multe moduri de dezvoltare in "unctie de diverse strategii care se pot implementa si in "unctie de datele disponi ile si in "unctie de datele pe care ar tre ui sa le avem si nu le avem si in "unctie de datele pe care ar tre ui sa le avem dar nu stim ca ar tre ui sa le avem si in "unctie de orice alti "actori. - discutie despre un su iect sustinut pe un model sim olic se caracterizeaza prin "le&i ilitate si prin moduri multiple de a ordare.

E.T.A. >3@ Poporul roman Sa vedem cadrul general al discutiei. ,ulte zeci de procente din populatia lumii civilizate 6din Europa, de e&emplu7 sunt atinse de schizo"renie de tip XS3. Asa cum am aratat, o societate sta ila "avorizeaza aparitia schizo"reniei induse de tip XS3C. /n motiv este ca modelele cu ataie lunga sunt create si impuse, in aceasi "orma, de multe generatii, de catre o elita. Al doilea motiv este ca modelele cu ataie scurta sunt "oarte e"iciente intr;o structura sta ila. %eci, populatia unei tari dezvoltate si sta ile nu mai are nici o necesitate de a construi modele noi cu ataie lungaI ele sunt gata construite de catre elita acelui popor iar populatia tre uie doar sa le asimileze'opereze.

In decursul generatiilor, intr;o societate evoluata si sta ila, capacitatea omului mediu de a construi modele cu ataie lunga scade si creste capacitatea de a construi modele cu ataie scurta. In acest "el, societatea de tip occidental este sta ilizata de modelele cu ataie lunga de una calitate, impuse prin educatie si este e"icienta datorita capacitatii de a reactiona rapid si e"icient la schim ari mici, in "unctie de evolutia vietii de zi cu zi, prin modele cu ataie scurta. Am "olosit de!a cuvintul FelitaF. Elita unei tari este "ormata din oamenii care in mod constant se a"la pe nivelul > de constiinta 6vezi si teoria generala7. Societatea romaneasca este si ea atinsa de schizo"renie de tip XS3 dar cu o particularitate "oarte importanta. Ast"el, societatea romaneasca este practic lipsita de elite. Sa vedem citeva mani"estari "undamentale ale lipsei unei elite. Pro lemele "undamentale ale poporului nu sunt cunoscute. Ast"el, e&ista apro&imativ 3555 de ani, intre anul 4+3 si atalia de la Posada, in care nu se stie e&act ce s; a intimplat pe teritoriul romanesc. Acest lucru nici macar nu este revelat, in mod e&plicit, in cartile de scoala 6desi asta apare in mod implicit, prin e&istenta doar a in"ormatiilor o tinute din surse e&terne7. Se mai stie, de e&emplu, ca apro&imativ dupa revolutia de la 3A8A, lim a romana a inceput sa "ie scrisa cu litere latine si nu cu litere slavone ca pina atunci. La anul 4+3 se "oloseau literele latineI cind s;a trecut de la scrierea cu litere latine la scrierea cu litere slavone si de ce NNN Poporul roman este un popor de origine latina. Totusi, el este singurul popor de origine latina care este de religie crestin ortodo&a. E&ista sau nu vreo incompati ilitate sau a"initate intre spiritul latin si spiritul crestin ortodo& N .aspunsurile la aceste intre ari "undamentale ar "i tre uit sa se a"le de!a de multe generatii in cartile de scoala, daca poporul ar "i avut o elita. In scoala se "ormeaza un "oarte mare numar de modele cu ataie lunga deci, netratatrea corecta, pe modele cu ataie lunga, a tuturor pro lemelor "undamentale ale poporului, va contri ui la schizo"renizarea populatei. E&emplele pe care le;am dat s;ar putea sa nu "ie chiar cele mai importante. Le;am ales insa pentru ca sunt imposi il de contestat si interpretat. -ricum, eu personal inca mai astept clari"icarea raspunsurilor la aceste intre ari. .aspunsurile ar putea sa contri uie la clari"icarea cauzelor pentru care pozitia noastra de azi in Europa este inadmisi il de sla a. In perioada comunista s;a incercat crearea unei culturi si elite comuniste. ,a!oritatea a soluta a intelectualitatii s;a alaturat acestui demers a surd. Sistemul comunist nu s;a azat niciodata nici pe privirea in "ata a realitatii e&terne si nici pe o structura de legi sta ile si create pentru a "i respectate. %emersul intelectualilor de atunci 6si de azi7 era a surd din principiu si descali"icant pentru ei ca grup social. - structura de modele sim olice cu ataie lunga, pentru a calauzi generatiile care sunt si care vor veni, nu poate din principiu sa "ie ancorata'in"luientata de percepte politice. Concluzia logica este ca nici inainte de comunism si nici in timpul comunismului nu a e&istat o elita. Lipsa elitei ne indica "aptul ca schizo"renia este de tip XS3A. In lipsa unor modele "undamentale cu ataie lunga, speci"ice poporului roman, nici nu se poate vor i cu adevarat de un popor roman. ,ai degra a avem o populatie vor itoare de lim a romana.

Lipsa elitei inseamna ca nu au "ost impuse, prin educatie, o serie de principii care sa "ie urmate automat de intreaga populatie. In aceasta situatie, romanii actioneaza pe aza situatiei concrete din "ata ochilor, "ara a avea restrictii de principiu 6ca in Europa de vest7 si "ara a intelege 6pentru ca nu au modele cu ataie lunga proprii7 urmarile cu ataie lunga ale actiunilor lor. Este simptomatic si "aptul ca romanii care traiesc in a"ara tarii nu au tendinta naturala de a se alia si de a se intra!utora, asa cum se intimpla la alte natii. %aca ar avea modele cu ataie lunga, impuse prin educatie sau construite de ei, ar intelege ca daca te aliezi cu altii atunci esti mai puternic si daca a!uti pe cineva atunci ai putea sa speri ca si altii te vor a!uta pe tine. Perceptia generala a celor din e&terior este ca, in general, romanii sunt oameni de proasta calitate. Aceasta atitudine este e&plicata, asa cum am mai spus, de ine&istenta unor modele cu ataie lunga impuse prin educatie, pe multe generatii, de catre o elita responsa ila. Lipsa acestor modele va "ace ca cei de linga tine sa para mult prea di"eriti de tine pentru a te alia cu ei, cu toate consecintele acestui "apt. %aca romanii ar "i "ost educati, inca din "rageda copilarie, multe generatii la rind, in aza unor modele care sa;i a!ute sa;si corecteze de"ectele naturale, de catre o elita responsa ila, alta ar "i situatia. Aceasta educatie nu inseamna in nici un caz preamarirea stramosilor 6asta se poate "ace numai prin misti"icare7 ci prin aratarea, zi de zi, a de"ectelor naturale pe care le avem si a consecintelor negative care rezulta din aceste de"ecte. %aca ar "i constienti de de"ectele naturale, atunci romanii vor "i su"icient de inteligenti pentru a gasi solutia. E&emplu@ in tarile din Europa de vest, populatia are tendinta de a cinta in cor, cintece stiute din mosi;stramosi. .omanii se "eresc de a cinta corelat cu altii. %aca i;ar considera pe cei de linga ei ca parteneri si prieteni, poate ca ar avea tendinta de a;si corela cintecul cu a celor de linga ei. Cum oare s;ar putea corecta pro lema schizo"reniei de tip XS3A si a lipsei unei eliteN 0u ne putem aza, cel putin la inceput, pe capacitatea de autocorectie a poporului. El va continua sa se ucure, in sinea lui, ori de cite ori va muri si capra vecinului. 1iecare guvern care vine si chiar "iecare nou prim;ministru, incepe cu a nega tot ce s;a "acut pina la el si a incepe totul de la capat. Ideea ca altii au "acut si lucruri une si ca, cei noi veniti tre uie sa continue, "acind lucruri si mai une, este in intregime straina modului de gindire atit al poporului cit si a celor care ocupa locurile elitei. Aceasta este consecinta directa a schizo"reniei de tip XS3A. Solutia care s;a aplicat inca din vechime este remorcarea tarii de o structura e&terna, ne;schizo"renica. Poporul imita, la toate nivelele, modele cu ataie lunga din Europa de vest, de e&emplu, indi"erent daca ele sunt sau nu adecvate, in acest moment, stadiului de dezvoltare al tarii si poporului. ,etoda imitatiei'remorcarii se aplica in mod sistematic in tara noastra cam de la 3A8A de cind tara a inceput sa "ie cuplata la lumea civilizata. Totusi, in zilele noastre, din cauza ritmului accelerat de dezvoltare al lumii occidentale si din cauza unor incompati ilitati clare cu lumea occidentala, precum si din cauza neintelegerii lumii pe care o imitam, aceasta metoda ar putea sa nu mai "ie su"icienta. 1ara o elita proprie, care sa "ie in stare sa orienteze tara in mod natural spre lumea civilizata, aceasta metoda ar putea duce la "undamentalism. Asta inseamna ca, daca pornirea naturala este intr;o directie si presiunea e&terna este in alta directie, populatia ar putea sa re"uze lumea pe care nu o mai intelege. 1enomenul s;a intimplat e&act asa in Iran. .omania este si ea in pericol de a deveni "undamentalista 6nu in viitorii 35 de ani7, daca nu se va trans"orma pentru a "i compati ila cu lumea Europei de vest. %aca vom "i primiti in /E din considerente politice, atunci, daca nu vom evolua corespunzator, la citiva ani de la primire s; ar putea sa apara reactii "undamentaliste periculoase.

Am vor it de incompati ilitati clare cu lumea occidentala. Sa vedem citeva ast"el de incompati ilitati. Ast"el, schizo"renia de tip XS3A ne impiedica sa respectam, in mod instinctiv 6generat de PS,7, dreptul de proprietate. Lumea occidentala considera dreptul de proprietate si garantia proprietatii de catre stat ca percepte "undamentale, "ara de care societatea nu ar putea sa e&iste. La noi a "ost de curind modi"icata 6prin imitatie7 Constitutia pentru a garanta proprietatea dar asta nu insemna ca s;a schim at si perceptia poporului asupra acestei pro leme. Teoria spune ca atit timp cit modelul de tip occidental asupra proprietatii nu se a"la in PS,, impunerea lui din e&terior, "ara o actiune continua de spri!inire a lui, pe multe generatii, nu va corecta pro lema. E&ista destule "apte care arata ca o "ractie importanta a populatiei nu considera dreptul de proprietate ca "iind s"int 6nu se a"la in PS,7. E&emplu@ este a solut inadmisi il si rusinos pentru noi ca popor, ca sa mai e&iste si acum pro leme legate de retrocedari de case si alte proprietati si sa se a!unga la rusinoasa solutie a respectarii de catre statul roman a hotaririlor unei !ustitii din a"ara tarii. Alta incompati ilitate provine din lipsa de respect pentru punctele de vedere ale altora, com inata cu lipsa de responsa ilitate in a e&prima propriile puncte de vedere. In mod direct, adica datorita lipsei modelelor cu ataie lunga, aceasta incompati ilitate este e&plicata de schizo"renia de tip XS3A. In lumea occidentala e&ista modele cu ataie lunga asimilate de intreaga populatie. Asa cum stim, comunicatia apare atunci cind e&ista un singur model cu ataie lunga, acceptat de toti cei care vor sa comunice. Cei din lumea occidentala au modele, impuse timp de generatii prin educatie si deci e&ista posi ilitatea tehnica minimala de comunicatie. Asta "ace ca un punct de vedere e&primat, sa "ie inteles, e&act in acelasi mod, de toti cei care asculta. Totodata, e&primind un punct de vedere in aza unui model cu ataie lunga, e&ista posi ilitatea de a vedea implicatiile cu ataie lunga si scurta a ceea ce e&primi. Apare deci si responsa ilitatea e&primarii unui punct de vedere. Sa incercam acum sa "acem un portret al cetateanului mediu din societatea romaneasca impreuna cu asemanarile si deose irile "ata de cetateanul mediu din Europa de vest. 3. .omanul mediu are o ogata colectie de modele cu ataie scurta, "oarte disparate 6care nu comunica intre ele7, interconditionate de o structura de gindire azata pe modele poveste. -mul din Europa de vest are de asemenea o structura de modele disparate cu ataie scurta dar cu di"erenta ca aceste modele sunt compati ile cu o structura de modele cu ataie lunga, impuse prin educatie, de "oarte multe generatii. 4. .omanul mediu se multumeste "oarte usor cu atingerea de o iective partiale 6sindromul Fsa a!ungem noi acolo si mai vedemF7. Asta este inaccepta il in Best. >. Ine&istenta cvasi;totala a modelelor cu ataie lunga "undamentale. %aca ele ar e&ista, s;ar mani"esta prin e&istenta unor instincte in respectarea unor principii. Sa vedem citeva instincte impuse prin educatie in Europa de vest si care lipsesc la cetateanul roman@ >a7 sa;ti "aci trea a ine si sa te gindesti ca cineva se va aza pe ceea ce ai "acut. > 7 sa;ti dai seama ca tot ce "aci prost se va intoarce cindva, implicit sau e&plicit, contra ta. >c7 sa;ti dai seama ca toate pro lemele ma!ore, "ara solutie imediata, pornesc cu tolerarea unor greseli aparent minore. Aici intra si Fcele rulF sindrom Fmerge si asaF. >d7 sa;ti dai seama ca inainte de a cunoaste su"icient, nu poti sa e&primi un punct de vedere, si legat de asta, sa;ti dai seama daca ai sau nu su"icienta in"ormatie asociata cu o pro lema data. >e7 sa;ti orientezi activitatea spre a cunoaste si nu spre #a avea dreptate$.

8@ - mare insta ilitate in model, din motivele invocate la punctele 3 si 4 si >. .omanii nu pot sa intretina o discutie serioasa despre un singur su iect. Aici intra si alt sindrom Fcele ruF si anume@ FInainte de a raspunde la intre area dv. vreau sa...F care se intilneste de multe ori, in modul de discutie intre reporteri si o"icialitati. ?@ Structura de modele a romanului este preponderent azata pe modele imagine. Asta este caracteristica generala a celor de origine latina dar unele popoare de origine latina au calitati care contra alanseaza aceasta de"icienta. :. Consecinta punctului ? este "aptul ca discutiile se azeaza pe translatarea ad hoc a modelelor imagine de re"erinta in modelul sim olic al vor irii. Asta mai inseamna ca, de "oarte multe ori, la inceput se e&prima un punct de vedere si pe urma se cauta argumente pentru el. +. Constiinta de nivel 4 "oarte co orita iar constiinta de nivel > este practic ine&istenta, inclusiv la nivelul celor care ocupa locurile elitei. %aca ar e&ista constiinta de nivel > ar tre ui sa vedem analisti economici sau politici care sa arate avanta!ele si dezavanta!ele unei anumite politici a guvernului, care sunt riscurile si care sunt posi ilele avanta!e, cum ar putea sa evolueze societatea daca s;ar realiza sau nu sperantele guvernului etc. /n analist politic sau economic ar tre ui sa prezinte un model cu ataie lunga asupra situatiei, impreuna cu o colectie de predictii. -data ce aceste predictii ar "i date, oamenii ar putea sa le compare cu realitatea e&terna pentru a cistiga sau nu incredere in acel model. Ca sa se "aca asta, ar mai tre ui sa e&iste si date complete si corecte asupra situatiei analizate. Analistii nostri politici se multumesc sa "aca radiogra"ii si autopsii a societatii romanesti. Toata lumea stie e&act de ce Fa murit olnavulF dar nimeni nu stie continuarea. Lipsa constiintei de nivel > la romani e&plica, de e&emplu, de ce starea economiei romanesti este cunoscuta pe aza de predictii ale modelelor unor "irme din vest si nu din datele institutiilor romanesti. %aca ar e&ista un institut romanesc credi il, asta s;ar vedea din predictiile "acute asupra economiei romanesti. %aca aceste predictii s;ar con"irma, atunci oamenii ar cistiga incredere in el. Institutul ar avea nume si personalitate. Asta ar tre ui sa in"luenteze si decizia la vot, de e&emplu. In legatura cu asta, datele "undamentele ale economiei sunt "urnizate de guvern nu de institutii independente care ar tre ui Fsa traiasca$ din corectitudinea predictiilor. E&ista o practica e&trem de daunatoare si anume sonda!ele de opinie ne;insotite de evaluari ale institutelor specializate in analiza realitatii e&terne. Sonda!ele sunt e&trem de periculoase pentru ca pot induce e&trem de usor con"uzia intre ce se crede si ce este, de "apt, in realitatea e&terna. Eu personal nu stiu daca actualul guvern este un sau nu pentru ca nu am date credi ile nici despre realizari nici despre nerealizari. In legatura cu aceasta, am "ost impresionat de un comunicat al politiei despre cantitatea de droguri descoperite. %upa ce s;a dat cantitatea de droguri descoperite intr;un an, cineva a spus ca urmeaza sa se a"le cantitatea de droguri care s;au distri uit de!a in tara, pentru a se vedea daca acea cantitate de droguri descoperite marcheaza un esec sau un succes. Acest tip de rationament, azat pe un model cu ataie lunga, ar tre ui sa "ie generalizat in toate domeniile vietii, pentru a "i in stare sa intelegem in ce tara traim. 1olosind terminologia ,%T, pe model cu ataie scurta este prezentat un "apt. Acest "apt poate produce concluzii "ormal corecte dar lipsite de semni"icatie daca mai multe "apte nu sunt corelate in cadrul unui model cu ataie lunga. %in nou se

accentueaza ca "ara a prezenta modelul, orice adevar 6orice "apt, de e&emplu7 este un nonsens si din nou se accentueaza ca schizo"renia XS3 incepe cu prezentarea doar de "apte 6asociate cu modele cu ataie scurta7 "ara a prezenta unul sau mai multe modele cu ataie lunga care sa incadreze si sa dea semni"icatie acelui "apt. Toate aceste lucruri ar tre ui sa ne ingri!oreze. %e pe acum se vede ca statul este depasit de comple&itatea lumii in care traim, la toate nivelele. In multe locuri statul "ace e"orturi mari pentru a se realiza ceva dar atita timp cit pornirea naturala a o"icialitatilor si a populatiei nu este in directia ceruta, tara va ramine tot mai mult in urma "ata de cerintele unei lumi sim olice in care ar tre ui sa evoluam. 0ivelul de remorcare a tarii de structura /E este inadmisi il de mare. In mod normal, intreaga populatie ar tre ui sa evolueze natural catre /E dar asta nu se intimpla cu su"icienta intensitate. Pericolul ca tara sa devina "undamentalista dupa intrarea in /E este "oarte mare. %eocamdata populatia nu resimte in mod semni"icativ e"ectele nerespectarii principiilor unei lumi civilizate. %upa intrarea in /E situatia se va schim a. Ca sa inchei intr;o nota mai optimista, solutia pentru poporul roman ar "i aratarea in "iecare zi, de catre o posi ila elita responsa ila, a de"ectelor naturale ale poporului. .ecunoasterea de"ectelor naturale ar putea sa "ie un inceput pentru corectarea lor.

E.T.A. >4@ ,asoneria Pornim aceasta discutie pur teoretica construind un model local. Premizele "undamentale ale acestui model local sunt@ 3. Superioritatea in plan intelectual a unei persoane este data de capacitatea de a construi si opera modele cu ataie lunga. 4. Activitatea modelelor cu persoane. ataie lunga nu poate depasi durata de viata a acelei

>. E&ista puternice tendinte, la orice persoana, de a prelungi actiunea anumitor modele cu ataie lunga dincolo de limitele vietii "izice a acelei persoane. %aca o persoana vrea ca anumite modele cu ataie lunga sa continue dincolo de limita vietii sale "izice, una dintre posi ilitati este ast"el de modele in interiorul unei organizatii. Totusi, daca vrem si atinga o iectivele in, sa zicem, 355 de ani, organizatia ar tre "oarte speciala. Aceasta conditie este indeplinita, de e&emplu, de sa "ie active si de a activa ca un model sa; ui sa "ie una masonerie.

Inainte de a continua aceasta discutie vreau sa speci"ic ca nu am cunostinte directe despre nici o organizatie de tip masonic. %iscutia se azeaza e&clusiv pe considerente teoretice, asa cum ele apar in ,%T si in modelul local de!a e&pus. ,ai mult, pentru scopul discutiei, a cunoaste din interior o organizatie de tip masonic nu ar aduce nici o in"ormatie utila pentru scopul discutiei. Con"orm teoriei, aceste organizatii tre uie sa;si atinga o iectivele dincolo de limita vietii "izice a mem rilor ei si din cauza asta, masonii o isnuiti, in general, nici nu prea stiu e&act pentru ce lupta. ,ai este de speci"icat un lucru "oarte general. Ast"el, o teorie 6orice teorieO7 "ace o predictie. In acest caz particular este vor a de "aptul ca se prezice e&istenta unei organizatii speciale. Apoi se cauta in realitatea e&terna ceva care se incadreaza in de"initie. Ast"el, "aptul ca eu atri ui masoneriei de"initia generata de teorie nu inseamna in nici un caz ca atri uirea este completa si con"orma cu realitatea e&terna. ,asoneria din realitatea e&terna ar putea sa ai a unele caracteristici care sa "ie con"orme cu teoria dar poate sa ai a si alte caracteristici care pot sa nu "ie luate in consideratie de teorie. Asta inseamna ca

teoria prevede doar e&istenta unei structuri generale, e&istind posi ilitatea ca in realitatea e&terna sa e&iste mai multe tipuri de organizatii care, desi respecta schema logica, pot sa ai a structuri si componente ne;prevazute de teorie. Aceasta situatie este o situatie e&trem de generala in toate stiintele e&acte, si apare ori de cite ori o teorie este con"runtata cu realitatea e&terna. Sa reamintim acum ce se crede in legatura cu interactia masoneriei europene cu Tarile .omane. Incepind cam dupa 3A55, masoneria europeana a activat un model de cuplare a .omaniei la Europa. In acel moment, "ormatiunile romanesti de tip statal erau in zona de in"luenta turceasca si ruseasca. E&ista chiar un guvernator rus care a "acut un "el de Constitutie. Scrierea era cu caractere chirilice iar iserica era total rupta de iserica europeana. Aceasta sarcina, de a cupla poporul roman la valorile europene, parea atunci, ca si acum 6din ne"ericire7 aproape imposi ila. Acest o iectiv a "ost totusi atins, in linii mari, in apro&imativ A5 de ani. Primul pas a "ost spri!inirea constituirii unei intelectualitati ancorate in valorile occidentale. La 3A8A s;a vazut ca o ast"el de intelectualitate 6"ormata mai ales la Paris7 a "ost in stare sa activeze poporul in directia valorilor europene. Procesul a continuat cu alegerea unui FdomnF 6A.I. Cuza7 ca un element de tranzitie urmind ca, dupa indepartarea lui Cuza de catre intelectualitatea progresista, sa "ie adus un rege din occident. .egele a o tinut, tot cu spri!inul masoneriei, si independenta statului roman. Adaugarea, mai tirziu, si a Transilvaniei a "ost cea mai usoara sarcina 6Transilvania era de!a cuplata la lumea europeana7. - iectivul preliminar a "ost deci atins@ .omania era cuplata la Europa. 1aptul ca acest proces de cuplare a poporului roman la lumea europeana a "ost unul diri!at arti"icial este sustinut si de "aptul ca, chiar acum, la apro&imativ 455 de ani de la activarea modelului de catre masonerie, poporul roman inca nu este integrat, prin spirit in primul rind, in lumea europeana 6vezi ETA despre poporul roman7. Sistemul comunist a avut atit de mult "ost si nu este nici acum pregatit sa ,asoneria romana a "ost, "oarte pro a comunismului iar reluarea activitatii pro a il, 45 de ani. FsuccesF in .omania din cauza ca poporul nu a se integreze in lumea de tip european. il, total locata sa actioneze in timpul ei normale nu se va putea "ace in viitorii,

Continuam sa descriem o organizatie masonica, in aza perceptelor teoretice. ,em rii de rind nu au cum sa stie nici care este situatia e&acta nici pentru ce, e&act, lupta. Asta deoarece masoneria actioneaza "oarte incet, modelind oamenii din punct de vedere spiritual, ast"el ca, atunci cind ceva se va intimpla, aceasta se va intimpla deoarece intelectualitatea este de!a convinsa sa actioneze intr;o directie si deoarece pornirea naturala a ma!oritatii oamenilor de rind va "i in acea directie sau nu va "i contra. Ast"el, metodele masonice se deose esc radical de metodele de educatie FclasicaF sau de metodele politice. Si un stat doreste sa convinga poporul sa actioneze in anumite directii, prin campanii propagandistice si educative. Totusi, o iectivele politice sunt o iective cu ataie scurta 6citeva legislaturi, cel mult7 in timp ce masoneria doreste schim ari reale in structura de gindire a poporului, indi"erent de orientarea politica a "iecaruia. Asa cum am spus, o iectivele masoneriei sunt programate sa "ie atinse in multe generatii. %in aceasta cauza, un mem ru de rind al masoneriei nu are cum sa detecteze o iectivele concrete care tre uie atinse. In aceasta situatie, este clar ca masoneria tre uie sa se a"le in relatii "oarte une cu a solut toate "ortele politice si economice, indi"erent de orientarea lor. %e asemenea, de aici rezulta ca masoneria nu va "ace campanie propagandistica sau de alta natura pentru nici un "el de personalitate, nici din interiorul nici din e&teriorul ei si, in general, pentru nici o orientare politica.

,ulte organizatii masonice nu accepta discutii politice si religioase in interiorul lorI am ele tendinte se incadreaza per"ect in scopurile ei. %iscutiile politice sunt asociate cu modele cu ataie prea scurta pentru o iectivele masonice iar discutiile religioase sunt "ara sens din moment ce religia se azeaza pe modele de ecranare 6deci invariante7. Totusi, discutiile para;politice si para;religioase sunt accepta ile si de dorit. -rganizatiile masonice se azeaza numai pe personalitati de sine statatoare, indi"erent de orientarea lor. %in aceasta cauza, organizatiile masonice au tendinta de a;si persecuta mem rii sla i sau cei care doresc spri!inul masoneriei pentru ei ca persoane particulare. ,otivul este evident@ masonii tre uie sa "ie personalitati puternice pentru a in"luienta in mod e"icient si dura il, pe ceilalti. Se mai poate anui ca structura masoneriei este e&trem de comple&a deoarece cineva tre uie sa construiasca si sa activeze ast"el de modele cu ataie "oarte lunga. %e asemenea nu este interzisa e&istenta mai multor organizatii masonice, mai mult sau mai putin independente, ale caror o iective pot "i sau nu corelate. Sa vedem predictiile teoriei in legatura cu viitorul masoneriei. Pentru asta vom reaminti pro lemele "undamentale ale lumii, in general, asa cum ele sunt prezise de ,%T. X3@ Lumea este propulsata inainte de popoarele Fsim oliceF in timp ce tot mai multe popoare nu mai pot mentine ritmul si au tendinte "undamentaliste. X4@ In interiorul unei societati Fsim olisteF apar grupuri din ce in ce mai mari de oameni care nu mai pot tine pasul cu orientarea Fsim olicaF a celor care propulseaza societatea inainte. Acestia se re"ugiaza in "undamentalisme 6miscari antiglo alizare, ecologice, religioase, etc.7. X>@ Pare ca e&istaE o degradare a calitatii tehnice a indivizilor, inca de la nastere, mai ales in tarile Fsim oliceF. X8@ ,ulte persoane din tarile FimagisteF au o orientare Fsim olicaF sunt acceptati si chiar doriti in lumea Fsim olicaF. Totusi, aceste o structura de modele "undamentale compati ila cu lumea Fsim olicaF vin dintr;o lume FimagisticaF si deci nu pot contri ui la intarirea societatilor de tip sim olic. "oarte una si persoane nu au din moment ce structurilor

Sa vedem acum citeva posi ile pro leme la care ,asoneria este o ligata sa actioneze. Sa luam, de e&emplu, pro lema de la X3. Ea poate produce, cu ataie lunga, un "enomen de scindare a lumii. - parte a lumii ar tre ui sa devina un gettou. %aca asta ar urma sa se intimple, atunci masoneria ar avea tendinta de a controla acest proces considerat inevita il. %aca gettoizarea lumii ar "i considerata inadmisi ila, masoneria ar tre ui sa gaseasca si sa implementeze o solutie care e&clude gettoizarea. %iscutiile asociate cu X3... X8 ar tre ui sa se "inalizeze, deci, in modele cu ataie lunga in aza carora sa actioneze masoneria. Se vede de aici ca masoneria este singura organizatie care ar putea trata ast"el de clase de pro leme. Statele au modele cu ataie prea scurta si in plus, reprezentantii statului nu sunt preocupati de pro leme "undamentale ca acestea. Cum clasele de pro leme de tip X3...X8 sunt e&trem de complicate atunci cind sunt asociate cu pro lemele concrete, predictia este ca masoneria are mari di"icultati si in legatura cu propria structura de cadre si in legatura cu modul de actiune in viitor. In plus, se poate anui ca, in prezent, unii mem rii ai masoneriei ar putea sa nu mai accepte ca anumite o iective sa "ie atinse dincolo de limita vietii lor "izice. %aca o "ractie su"icient de mare a masonilor va gindi asa, atunci caracterul masoneriei se va schim a.

Sa mai vedem o clasa de pro leme care ar putea "i grupate su denumirea de FSindromul IraPF. Este vor a de "aptul ca tarile FimagisteF nu adopta si nu respecta structura de tip democratic asa cum este ea inteleasa in tarile Fsim oliceF. Acest lucru nu ar "i o prea mare catastro"a daca aceste tari ar "i sarace. %aca au resurse naturale de unde pot sa o tina ani, atunci ar "i tentate sa "aca unele lucruri periculoase pentru alte tari, in conditiile in care nu e&istaE un control al societatii civile asupra a ceea ce se intimpla acolo. Aceste tari pot deci sa devina, la limita, un pericol pentru civilizatia omeneasca. Aceasta clasa de pro leme depaseste cu mult capacitatile si o iectivele masoneriei clasice. Totusi, intrucit acest sindrom va e&ista inca "oarte multa vreme, masoneria va tre ui sa actioneze cumva pentru a pastra legatura cu realitatea e&terna.

E.T.A. >>@ Pro leme asociate scenelor "ilmate Am vazut la TB o scena unde se prezenta intrarea unui vehicol pe o strada. 1ilmarea incepe cu o vedere generala a strazii. Behicolul intra in scena de la stinga la dreapta. In timpul acestei scene, apare un prim plan cu doua persoane care urmaresc trecerea vehicolului. Pro lema este ca privirea acestor persoane urmaresc 6presupunem7 vehicolul miscind ochii de la dreapta spre stinga. %aca cel care "ilma nu si;ar "i schim at pozitia, atunci ochii acelor persoane ar "i tre uit sa se miste de la stinga la dreapta, e&act asa cum era prezis de modelul general creat in timpul scenei precedente. Sa incercam sa vedem ce s;a intimplat. S;a "ilmat vehicolul intrind de la stinga la dreapta in scena apoi cel cu aparatul de "ilmat a traversat strada si a "ilmat doua persoane care urmareau vehicolul miscind ochii de la dreapta la stinga. Asta poate crea con"uzii in reconstituirea modelului. Intr;o situatie mai complicata, datele prezentate ar aparea con"uze si ar "i automat percepute pe portiuni, accentuind tendintele schizo"renice in perceperea realitatii e&terne. Se reaminteste ca, atunci cind in"ormatiile nu pot "i corelate, creierul va trece automat pe constructia unui model poveste in locul unui model normal. Aceasta nu este o pro lema derizorie. %aca scopul prezentarii unui "ilm ar "i transmiterea de in"ormatii care sa ne a!ute la constructia unui model asociat cu realitatea e&terna "ilmata, ar e&ista alte reguli de a "ace "ilme decit cele care sunt "olosite azi. -amenii nu par a "i deran!ati de aceasta clasa de pro leme. Ei ar "i deran!ati numai daca ar avea ca scop reconstituirea modelului din date disparate. In cazul in speta, nu pot sa consider asta decit ca o mani"estare de schizo"renie din moment ce doua scene vadit corelate sunt prezentate ca si cind ar "i rupte intre ele. Perceperea realitatii e&terne pe portiuni este asociata deci de ,%T cu o "orma de schizo"renie nepatologica de tip XS3. Ast"el, intrucit modelele locale apar intr;o succesiune, ele sunt legate intre ele in cadrul unui ,odel;poveste, in loc sa "ie "olosite pentru a crea un singur model normal asociat acelei realitati e&terne unice. Perceperea realitatii e&terne su "orma de ,odele;poveste este un mod primitiv de intelegere a realitatii e&terne si din ne"ericire acest mod este tipic omului FnormalF din lumea civilizata. Intelegerea acestei pro leme contine in ea, in mod implicit, si solutia. Evident si aici educatia de la scoala ar tre ui sa !oace un rol esential. Totusi aceasta pro lema 6re"lectarea realitatii e&terne prin modele poveste7 a aparut si ca e"ect a suprasolicitarii creierului. Ce s;a intimplat este un e"ect in avalansa@ o situatie este prezentata con"uz si deci creierul construieste un model poveste. Structura de modele poveste este mare consumatoare de resurse ale creierului si deci duce la alocarea de resurse tot mai limitate pentru constructia

de alte modele normale. .educerea capacitatii de a construi modele normale, "ace ca prezentarile normale sa nu mai "ie apreciate si deci sa nu mai poata "i detectate. Chiar daca prezentarea ar "i normala, ea va "i perceputa tot prin intermediul modelelor poveste si ast"el cercul s;a inchis. .e"lectarea realitatii e&terne su "orma de modele poveste este o "orma speciala de "undamentalism. Concluzia ar tre ui sa ne ingri!oreze pe toti. Solutia ar "i controlarea "oarte stricta a modului de raspindire a in"ormatiilor ast"el ca in"ormatiile sa nu mai "ie prezentate decit intr;un cadru general declarat de la inceput. Ast"el, "iecare in"ormatie particulara va "i integrata in acel model general. Asta se intimpla de!a in domeniile stiintelor e&acte in timp ce, de e&emplu, in ziare, in"ormatiile sunt prezentate "ara nici o legatura cu trecutul, "ara o predictie asupra posi ilelor evolutii in viitor si chiar "ara a prezenta conte&tul in care acea in"ormatie tre uie integrata. E&emplu@ se prezinta sisteme de "olosire a Internetului in administratia pu lica, in scoli, in sistemele ancare etc. Se creeaza impresia ca suntem o tara "oarte avansata pina in momentul in care se prezinta situatia generala pe glo cind putem a"la ca suntem o tara primitiva din acest punct de vedere. %aca stirile primare ar "i completate cu conte&tul general, oamenii ar putea intelege e&act ce se intimpla si ar putea "i indemnati sa "aca ceva pentru im unatatirea situatiei.

E.T.A. >8@ Perspectiva optica si calitatea constructiei modelelor imagine Succesul constructiei modelelor imagine 6vezi si ETA 4?7, in cazul scenelor "ilmate sau "otogra"iate, depinde de perspectiva optica a o iectivului. Perspectiva este data valoarea unghiului su care se vede su iectul. Acest unghi este dat de raportul intre dimensiunea ma&ima a imaginii raportata la distanta "ocala a o iectivului care a creat acea imagine. E&emplu@ in cazul aparatelor care "olosesc "ilm de >? mm 6cele tipice aparatelor de "otogra"iat de e&emplu7 s;a gasit ca distanta "ocala de ?5 mm da aceasi perspectiva ca a ochiului. Este important de stiut ca pentru a reconstitui corect un model tridimensional asociat unei scene "ilmate, perspectiva tre uie sa "ie cea normala deoarece FochiulF este Fcali ratF pentru perspectiva sa FnormalaF. Asta inseamna ca modelele <, s;au construit si sunt inregistrate pe aza imaginilor cu perspectiva normala. %aca se schim a perspectiva, modelele , nu vor mai gasi pozitia corecta in model a modelelor <,. %eci <,;urile tre uie modi"icate si asta este o operatie e&trem de complicata. In aceasta situatie, creierul pre"era sa construiasca modele =, "ragmentate 6mai multe modele =, asociate la portiuni din modelul , primar7. Si aceasta este o "orma de schizo"renie indusa de tip XS3. Acest tip de pro lema apare, de e&emplu, atunci cind urmarim o scena "ilmata intr; un loc in care am "ost cindva si pe care il stim. %aca "ilmarea nu are perspectiva normala, este posi il sa nu recunoastem sau sa recunoastem "oarte greu unele elemente si secvente pe care ar "i tre uit sa le recunoastem usor.

E.T.A. >?@ /neori agresivitatea poate sa com ata schizo"renia de tip XS3 Sa vedem citeva situatii tipice din realitatea e&terna comuna. Ast"el, de e&emplu, oamenii care merg la cumparaturi intr;un magazin mare cu autoservire au tendinte schizo"renice usor de o servat de oricine. Asta este oarecum usor de inteles. Pe de o parte "iecare produs vazut va activa un model ast"el ca, in scurt timp, creierul este suprasolicitat de multimea de modele care se activeaza automat la simpla identi"icare in realitatea e&terna. In plus, oamenii tre uie sa coreleze o"erta 6pret, calitate, multe alte conditii,..7 cu resursele materiale limitate 6de o icei7. E"ortul "acut de creier este "oarte mare ast"el ca nu mai ramine prea

multa energie pentru a tine cont si de cei din !ur. Cei care se gra esc 6au modele precise de pus in e&ecutie7 ii percep pe cei depasiti de pro lema ca pe niste adormiti, care incurca circulatia. Totusi, asa cum am vazut, tendintele schizo"renice sunt, pina la un punct, de inteles. Aceasta schizo"renie locala, data de e&istenta unei pro leme principale care solicita prea mult creierul, se poate com ate prin agresivitatea celor din !ur 6daca ea ar e&ista7. Atunci cind, de e&emplu, cei din !ur ii deran!eaza prea mult si prea des pe cei FadormitiF 6din e&emplul cu magazinul7, acestia din urma vor "i "ortati sa;si redirectioneze o parte din resurse pentru a "ace "ata si la prea multele pertur atii e&terne. Ca sa "aca asta ei tre uie, de e&emplu, sa construiasca mai multe modele concept 6simpli"icate7 ale produselor si asta inseamna evolutie 6se elimina tot ce nu este esential...7 Ast"el, agresivitatea celor din !ur poate com ate schizo"renia locala asa cum a "ost descrisa in cazul celor care cumpara dintr;un mare magazin. %aca su"icient de multi oameni vor "i agresivi cu cei atinsi de schizo"renie locala, rezultatul ar "i ca cei care vin la cumparaturi vor avea idei mai precise si vor decide mai repede. In orice caz, un mediu agresiv va atenua pina la disparitie schizo"renia locala cu e"ecte ene"ice asupra tuturor. Acelasi tip de schizo"renie locala 6temporara7 apare la conducerea masinilor prin tra"ic intens, intr;un oras mare. ,ulti vor "i depasiti de pro lema si vor reactiona incet cu prudenta e&cesiva si asta va crea nervozitate in rindul celor agresivi. %aca cei agresivi sunt su"icienti de multi 6asta este "oarte "recvent in Cucuresti, de e&emplu7 sau daca legile vor "avoriza pe cei agresivi, atunci cei care FdormF la volan vor "i sau eliminati din tra"ic sau se vor FaliniaF la tendinta de conducere agresiva. E"ectul ar "i cresterea "luentei circulatiei si, sper, o reducere a accidentelor. In legatura cu acest aparent parado& 6agresivitatea scade numarul de accidente7 argumentele ar "i urmatoarele@ 3. cei FadormitiF vor crea nervozitate printre cei agresivi. Cei agresivi vor putea deci, sa "aca accidente. %aca cei FadormitiF la volan vor "i eliminati, acest risc va scadea "oarte mult pentru ca vor "i mai putine surse de nervozitate. 4. daca FadormitiiF vor "i eliminati din tra"ic, atunci sansa agresivilor de a se mani"esta cu agresivitate va scadea. Asta se e&plica prin "aptul ca, de e&emplu, daca cel din "ata mea stie ca sunt agresiv, nu va risca sa conduca prea FlenesF. %e asemenea, daca in spatele meu se a"la unul agresiv, nu voi risca sa "iu agresat de el si deci voi conduce dinamic, "ara ezitari. .ezultatul este nu numai o conducere mult mai "luenta dar o diminuare puternica a e"ectelor agresivitatii. %e e&emplu, cei veniti din provincie si care urmaresc #ne unia$ tra"icului in Cucuresti sunt mirati de numarul relativ mic de accidente. Agresivitatea so"erilor ucuresteni duce la o conducere "luenta cu relativ putine accidente ca e"ect al cresterii a ilitatilor de conducere produsa ca e"ect al agresivitatii generale. Am aratat cum schizo"renia XS3 poate "i com atuta prin agresivitate, daca agresivitatea ar "i "avorizata de sistemul legislativ, de e&emplu. Sa vedem si invers. - populatie schizo"renica reactioneaza lent si pe aza de modele cu ataie prea scurta, la pertur atiile permanente asociate cu viata de zi cu zi. Cei dinamici vor "i descura!ati de o societate inerta si deci vor Fcontri uiF si ei la starea generala proasta a acelei societati. Si societatea romaneasca, ca orice societate sta ila, este atinsa de schizo"renie de tip XS3. La noi situatia este doar agravata de lipsa unei elite responsa ile care sa doreasca sa dinamizeze societatea. Evident ca intreg ansam lul social ar tre ui sa intre in FrevizieF in aza acestor idei generale, de e&emplu. Lipsa unei elite "ace acest demers aproape imposi il.

E.T.A. >: @ Se&ul ,%T consideraE ca nu e&istaE nici o di"erenta de principiu intre creierul masculin si cel "eminin. %i"erenta poate aparea doar in legatura cu implementarea tehnologica a "iintelor in general. %in teoria generala se stie ca una din cerintele "undamentale de proiectare a "iintelor este supravietuirea vesnica, neconditionata a lor. Aceasta cerinta este un o iectiv al unor modele imagine din PS,. In implementarea tehnologica cunoscuta, "iintele vii au o durata de viata limitata iar indeplinirea conditiei "undamentale de proiectare se completeaza prin reproducere. Indeplinirea in conditii optime a reproducerii in lumea animala inseamna a selecta cele mai reusite e&emplare pentru reproducere si locarea reproducerii celor mai putin per"ormante, in aza modelelor imagine disponi ile in PS,. ,odelele asociate activitatilor se&uale se a"la in PS, si, evident, ele sunt modele imagine. In cazul omului, ne reamintim ca modelele imagine au dominat viata cam pina la anul 3A55, dupa care modelele sim olice si;au inceput ascensiunea puternica in detrimentul modelelor imagine. In consecinta, se&ualitatea cam pina la 3A55 s;a azat e&clusiv pe modele imagine 6pentru omul mediu nu pentru elite7 urmind ca dupa 3A55 tot mai mult, se&ualitatea sa "ie in"luentata de modelele sim olice 6cele azate pe analiza logica7. .e"erindu;ne la oameni, se&ualitatea "iind initial azata pe modele imagine, a modelat "oarte di"erit oamenii; ar ati de oamenii;"emei. Aici, in paranteza, este de o servat ca termenul FomF inseamna pentru ma!oritatea dintre noi F ar atF, ceea ce nu este corect. E&plicatia acestei con"uzii 6omG ar at7 sta in caracterul dominant a solut al ar atului intr;o societate azata pe modele imagine. Iesind cu greu din mediul cultural azat pe modele imagine, viata se&uala de azi este puternic in"luentata de modelele sim olice. Pe model sim olic un om nu mai are se&. Asta s;ar putea e&prima, ca o a"irmatie de tranzitie, prin a spune ca nu e&ista discriminari azate pe se&, intr;o societate sim olica 6 azata pe legi scrise7. Toti oamenii, indi"erent daca sunt ar ati sau "emei, sunt egali, deoarece asta rezulta din analiza pe model sim olic. Asa cum am spus, se&ualitatea este asociata cu modelele imagine iar schim area structurii de modele "undamentale de la modelele imagine la modelele sim olice a produs pertur atii puternice in modul de a ordare al se&ului la om. In implementarea tehnologica actuala a creierului, pozitia dominanta a ar atului este evidenta. %e aici se trage criza se&ualitatii din zilele noastre. - "emeie, stiind ca este egala sau, de multe ori, chiar superioara ar atului;partener, va avea di"icultati in implementarea vietii ei se&uale. %atorita acestei pro leme, numarul de derapa!e se&uale s;a intensi"icat "oarte mult. In aceasta a ordare de evaluare a pro lemei vom vor i insa numai despre situatia FnormalaF adica situatia care ar tre ui sa "ie dominanta in pro leme de se& intr;o lume dominata de modelele sim olice. Ast"el, atit ar atii cit si "emeile tre uie sa;si construiasca o structura de modele sim olice in care modelele legate in mod e&plicit de se& 6modele imagine7 sa "ie controlate pe aza de logica. Premizele acestor modele sim olice ar putea "i urmatoarele@ 3. E&ista o per"ecta egalitate intre ar at si "emeie, inclusiv in interactia se&uala e&plicita.

4. 1idelitatea "ata de un singur partener nu mai este o conditie importanta intr;o structura dominata de modele sim olice. Pe modele imagine, "idelitatea, numai la oameni, "ata de un singur partener este necesara si rezulta in mod implicit din modul de alegere al acelui partener 6dragoste curata...7. >. Atractia se&uala poate "i puternic de"avorizata de e&istenta unei predictii garantate asupra a ceea ce urmeaza sa se intimple in timpul unei interactii se&uale e&plicite. %e aici rezulta ca un cuplu Fsim olicF tre uie sa inventeze in "iecare zi, daca se poate, noi moduri de interactie se&uala. Tot de aici rezulta ca este mai ine ca atunci cind apare rutina 6predictia se con"irma prea precis7, acel cuplu sa se destrame pentru a nu genera stresuri nerezolva ile. Aceste lucruri se pot intilni de!a in lumea in care traim, mai ales in tarile cele mai Fsim oliceF 6cele mai avansate in plan economic si tehnico;stiinti"ic7. Teoria prevede deci continuarea schim arilor modului de activitate se&uala in trecerii generale de la modelele imagine la modelele sim olice. aza

Totusi, din cauza reactiilor "undamentaliste 6respingerea modelelor sim olice de "ractii importante ale populatiilor7 viata se&uala a celor atinsi de "undamentalisme este si ea in"luentata in mod negativ. Pentru oamenii Fsim oliciF, activitatea se&uala poate contri ui la "ericirea de "iecare zi numai daca partenerii se a"la pe acelasi nivel de dezvoltare Fsim olicaF. Bom incheia aceasta a ordare cu o predictie cu ataie lunga asociata acestei pro leme. Ast"el, in PS, se a"la o serie de instincte asociate si cu comportamentul se&ual. Aceste instincte, de e&emplu, locheaza tendintele homose&uale, tendintele spre incest, pedo"ilie etc. Evolutia creierului spre modele sim olice are ca e"ect si reducerea importantei instinctelor cu consecinte, cel putin in regim tranzitoriu, "oarte negative. Ast"el, e&ista o viteza de diminuare a importantei instinctelor si o alta viteza de evolutie spre modelele sim olice. Asta inseamna ca, pe aza modelelor sim olice ar urma sa se prezica e"ectul cu ataie lunga a unei decizii in pro leme de se&. Atunci cind o predictie arata e"ecte negative, decizia este de a evita ast"el de activitati. Aceasta metoda ar urma sa inlocuiasca deciziile instictive generate de PS,. In acest moment suntem intr;o stare tranzitorie, relativ periculoasa. Ast"el, structura de protectie azata pe modele sim olice nu este inca implementata in timp ce structura de protectie azata pe instincte este tot mai ine"icienta. Cu ataie "oarte lunga 6de e&emplu 355 de ani de acum incolo7, intreaga structura de protectie va "i implementata de modelele sim olice. Asta inseamna ca orice activitate se&uala, de e&emplu, se va des"asura sau nu in "unctie de predictiile unor modele sim olice. Cazindu;ne pe ceea ce de!a se intimpla, comportamentul se&ual FnormalF peste, sa zicem, 355 de ani va "i e&trem de di"erit de comportamentul FnormalF actual. %e e&emplu, acum, sa zicem, >5 de ani, se&ul oral era considerat perversiune 6cel putin in tarile "oste comuniste7 si intra su incidenta codului penal. In zilele noastre este mai degra a acceptat ca un comportament FnormalF. Aceasta FimagineF prezisa de teorie este destul de pro a il ca pentru tarile Fsim oliceF. Pentru tarile FimagisteF, din cauza se poate "ace ipoteza ca va e&ista o puternica intoarcere spre protectie azat pe instincte care va "i institutionalizat prin se va con"irma "undamentalismelor, sistemul de legi tot mai aspre.

Comportamentul se&ual se va alinia, evident, la tendintele generale ale diverselor zone culturale.

E.T.A. >+@ Corpul intern Creierul descris in ,%T este creierul principal, care, printre multe alte "unctii, controleaza si corpul e&tern 6miinile, picioarele, etc.7. Pentru corpul intern 6organele interne...7 e&ista un creier suplimentar. Acest creier zis si FmicF, contine in mod esential, un model imagine al intregului corp interior. El ar tre ui sa ai a o structura similara cu creierul mare doar ca, pentru el, realitatea e&terna este corpul interior. Scopul lui este pastrarea sta ilitatii sistemelor corpului. Pentru aceasta, creierul mic contine un model imagine al intregului corp interior. Atunci cind apare o pertur atie, acest model va simula una sau mai multe solutii pentru resta ilirea echili rului. Intre creierul principal si creierul mic e&ista o legatura, asa cum se constata e&perimental. Ast"el, o stare psihica proasta 6multe predictii ne"avora ile7 poate sa produca pertur atii in "unctionarea organelor interne. Se spune despre unele persoane ca au murit Fde inima reaF adica din cauza multor presiuni psihice, care au pertur at "unctionarea creierului mic. E&ista si in"luenta inversa, un psihic sanatos poate im unatati starea de sanatate. E&ista anumite oli sau stari patologice ale organismului, care se pot rezolva si cu asa zisul Ftratament a escF sau Ftrasul la miiniF. Aceste situatii sunt asociate mai ales cu pro lemele temporare de alimentatie sau alergice sau cele asociate socurilor psihice. Intr;o ast"el de situatie, creierul mic poate sa piarda, temporar, controlul sistemului. Asta tre uie inteles ast"el@ atunci cind intr;un sistem apare o pertur atie, modelul poate intelege ce s;a intimplat pe aza simularii pe model. Totusi, daca apar multe pertur atii, structura in"ormationala poate sa devina atit de comple&a incit modelul sa nu mai poate controla situatia. Tratamentul prin Ftragere la miiniF pare ca reuseste, uneori, sa resta ileasca controlul creierului mic asupra structurii corpului intern. Creierul mic mai contine si solutii pentru anumite situatii "recvente, cum ar "i stranutul, tusea, voma etc. Alte solutii ar putea "i intensi"icarea sau diminuarea activitatii unor organe sau glande, transpiratia, "e ra, etc. Totusi, asa cum am aratat, atunci cind e&ista o avalansa de pro leme, este e&trem de greu pentru modelul corpului intern sa gaseasca o solutie. El va lucra e&trem de intens si la un moment dat poate sa a!unga intr;o stare de loca! sau intr;o ucla "ara s"irsit. Tratamentul a esc mai este e"icient in cazul unor socuri psihice cind creierul mare poate desta iliza "unctionarea creierului mic si deci corpul interior. Teoria ,%T nu este prea mult preocupata de pro lema aceasta deoarece e&ista prea multi alti "actori, asociati cu implementarea tehnologica a intregii "iinte, care ar tre ui intelesi. Aceasta sectiune vrea doar sa arate ca "unctionarea corpului interior este controlata de un creier Fde proces tehnologicF. Acesta "unctioneaza la "el ca si creierul mare doar ca este dedicat constructiei unei realitati prin interactia cu corpul nostru interior.

E.T.A. >A Spiritul european Teoria si aplicatiile trateaza, practic, numai spatiul cultural european. Europa este mediul cultural unde dezvoltarea e&tensiva a civilizatiei s;a "acut pe aza modelelor sim olice, asociate sau nu cu modele imagine. E&ceptind (eometria 6creata totusi in spatiul a"lat in strinsa comunicatie cu spatiul cultural european7, marile modele "undamentale au "ost create de europeni.

Este vor a, de e&emplu, de Crestinism, de conceptia heliocentrica a lumii, de navigatia in marea li era, de muzica poli"onica, de ,ecanica lui 0e9ton, de ,ecanica Cuantica si de Teoria .elativitatii. Aici o sa incerc sa caracterizez spiritul european in aza acestor considerente. Crestinismul a "ost "acut de europeni pentru europeni. Citeva caracteristici ale Crestinismului sunt spiritul de toleranta si tendintele reduse spre "anatism. Intrucit aceasta religie a "ost "acuta de europeni dupa Fchipul si asemanareaF lor, o prima concluzie ar "i ca europeanul este tolerant si li eral 6accepta discutii despre orice su iect7. Imperiul .oman a "ost creat prin lupte dar, oriunde au a!uns, romanii 6deci europenii7 au creat structuri de organizare e"iciente care au "ost si in "avoarea popoarelor cucerite. In masura in care au "ost cuceritori, romanii au "ost si civilizatori. Aceasta caracteristica, de a "i civilizatori, se intilneste permanent in modul de gindire si actiune al europenilor pina in zilele noastre. Ast"el, marile imperii coloniale europene nu au dus la colonizarea Europei cu sclavi 6au e&istat tendinte dar neesentiale per ansam lu7. %in contra, indi"erent de multele nedreptati "acute de europeni, la parasirea tarilor "oste colonii, aceste tari au "ost lasate intr;o stare in general una sau chiar "oarte una 6Hong Rong de e&emplu7. In zilele noastre /niunea Europeana cheltuieste multi ani o tinuti din munca europenilor pentru a civiliza .omania, de e&emplu. /n numar semni"icativ Polo, Cristo"or Colum asociat cu dorinta de orice in discutie, de de "apte arata ca europenii au spirit de aventura 6,arco , 1erdinand ,agellan etc.7. Spiritul de aventura este strins cunoastere, de a cauta mereu cai noi de evolutie, de a pune a nu se multumi niciodata cu o situatie declarata invarianta.

E&ista un e&emplu e&trem de interesant in legatura cu aparitia conceptiei heliocentrice a /niversului. Ast"el, inca din antichitate, toata lumea stia ca Pamintul este centrul /niversului. Acest lucru era sustinut de e&perienta directa zilnica 6Soarele dispare dupa orizont la apus si reapare in partea cealalta la rasarit, stelele si Luna par a se roti in !urul Pamintului7. %e asemenea, invatatii antichitatii ne;au lasat metode de calcul precise ale eclipselor de Soare si de Luna precum si date despre Ecliptica si in consecinta, despre pozitia ecuatorului si a tropicelor. In plus, cel putin intr;o "orma implicita, Ci lia sustine ca Pamintul este centrul /niversului. Si atunci de ce in !urul anului 3?55 unii europeni considerau ca ceva nu este in regula cu conceptia ca Pamintul este centrul /niversuluiN E&ista o mica pro lema@ dintre miliardele de astrii de pe cer, cinci aveau o miscare aparent haotica 6(recii le;au numit astrii ratacitori sau planete7. Spiritul european nu putea sa accepte asta. 0icolaus Copernic a pu licat, in ultimul an al vietii lui, teoria heliocentrica a /niversului. %in ne"ericire aici, si nu numai aici, spiritul european s;a ciocnit violent cu Ciserica Crestina. (iordano Cruno, un mare european, a platit cu moartea pentru ca a sustinut ca Pamintul nu este centrul /niversului iar (alileo (alilei a tre uit sa se umileasca pentru a scapa cu viata. %ar, surpriza, Repler a veri"icat teoria lui Copernic si a descoperit ca este gresita 6pozitiile calculate ale planetelor nu corespundeau cu datele e&perimentale7. Repler nu s;a lasat descura!at si a descoperit ca daca or itele ar "i considerate eliptice nu circulare ca la Copernic, atunci calculele ar "i compati ile cu datele e&perimentale. Pro lema a "ost transata indiscuta il in "avoarea spiritului european. %upa multe secole Ciserica Crestina a recunoscut, o"icial, situatia si l;a Frea ilitatF pe (alileo (alilei dar nu si pe (iordano Cruno. Aceste considerente sugereaza esenta spiritului european@ li eralismul si toleranta, dorinta de cunoastere si tendinta spre aventura. Bom spune citeva cuvinte in plus despre o pro lema care apare acum cind se incearca scrierea unei Constitutii europene. Pro lema este asociata cu protestele Cisericii

Crestine pentru neincluderea in te&tul proiectului de Constitutie a unei "raze despre radacinile crestine ale civilizatiei europene. Asa cum am vazut mai sus, crestinismul a "ost creeat de europeni pentru europeni. Cu toate aceste, in multe situatii spiritul european s;a ciocnit violent cu spiritul crestin. ,otivul principal este legat de dinamismul asociat spiritului european care nu se poate impaca cu un model invariant 6religia7. Spiritul european a invins totdeauna dar iserica nu a reusit sa evolueze su"icient de rapid pentru a sustine totdeauna spiritul european. Ciserica nu pare a "i invatat nimic in decursul mileniilor din moment ce, chiar in zilele noastre se opune spiritului european in pro leme cum ar "i casatoriile homose&uale, avortul sau acceptarea de "emei;preoti. Ast"el, e&istaE, pina la un punct, o !usti"iacre pentru decizia, preliminara totusi, de a nu include o re"erire la crestinism in Constitutia Europeana. Aici este de o servat ceva important@ a accepta casatorii homose&uale, de e&emplu, nu este din principiu un lucru un si cred ca multi europeni impartasesc acest punct de vedere. Totusi, spiritul european li eral si tolerant ne spune ca, trecind peste orice argumente pro sau contra, nu tre uie sa e&iste, din principiu, nici o autoritate care sa se opuna dorintei oamenilor de a e&perimenta si de a cauta noi "orme de convietuire. Si homose&ualii sunt europeni si au dreptul de a;si trai viata asa cum ei considera ca este ine. ,ai este de precizat un lucru@ "aptul ca iserica crestina creata de europeni pentru europeni a a!uns in con"lict, uneori violent, cu spiritul european, nu inseamna in nici un caz ca iserica este anti;europeana. In decursul celor aproape doua milenii de crestinism, iserica crestina a avut un rol e&trem de pozitiv atit in pastrarea sta ilitatii lumii dar si in progresul civilizatiei europene in general. Credinta in %umnezeul crestin a sta ilizat in mod esential societatea si, prin multele modele de ecranare speci"ice, a dat speranta multor oameni. Parasirea credintei, in schim , a creat monstrii 6comunismul, de e&emplu7. Aceasta sectiune vrea doar sa arate ca iserica ar tre ui sa "ie mai "le&i ila si, indi"erent de meritele ei incontesta ile, sa evite sa mai intre in con"lict cu spiritul european. Spiritul european a cistigat totdeauna si va cistiga totdeauna orice atalie cu spiritul crestin. Evolutia spre modele sim olice reduce tot mai mult in"luienta isericii asupra societatii si acest lucru se constata in cresterea numarului celor care se indeparteaza de iserica. Bom analiza putin acest "enomen. Ast"el, termenul de FateuF este perceput de multi ca insemnind negarea e&istentei lui %umnezeu. Totusi, acest termen mai are o semni"icatie 6mai aproape de semni"icatia lui initiala, data de greci, in antichitate7 si anume, o persoana care poate trai si "ara a!utorul lui %umnezeu. 0otam termenul cu Fateu4F si ii asociem aceasta de"initie@ o persoana care traieste si "ara a!utorul lui %umnezeu, "ara alte precizari. /n ateu4 ar putea, de e&emplu, sa nu conteste e&istenta lui %umnezeu dar sa nu ai a nevoie de El pentru a trai normal intr;o societate de tip european. Asta mai inseamna ca un ateu4 poate intra in orice asezamint religios 6crestin sau nu7 si sa respecte asezamintul, credinta cit si pe credinciosi. Acesta a "ost, in general, spiritul european din toate timpurile. /na dintre tendintele europenilor, in con"ormitate cu spiritul european, a "ost dintotdeauna de a "i atei4 6e"ect al li eralismului si tolerantei7 dau numai in ultimul timp, ca e"ect al cresterii puterii modelelor sim olice, incepe sa apara, inclusiv in datele statistice, aceast lucru. Aceasta tendinta se va accentua si va depinde numai de Ciserica Crestina sa se schim e pentru a;i accepta pe pe ateii4 asa cum sunt ei. Europa mai are o pro lema@ ea a pornit cele mai distrugatoare raz oaie ale secolului 45 si a creat ideologii ori ile@ nazismul si comunismul. .az oaiele, nazismul si comunismul se pot asocia cu spiritul de aventura speci"ic european dar

intra in contradictie cu li eralismul si toleranta. .az oaiele europene au aparut atunci cind oamenii au distorsionat importanta celor 8 "actori care caracterizeaza spiritul european. In acest "el cei care au inceput raz oaiele, cei care au aplicat principiile naziste si comuniste s;au indepartat de spiritul european. Pentru Europa va e&ista totdeauna un mare pericol atunci cind este distorsionat acest spirit. Sa vedem, in scop de evaluare, relatia Europei cu principalul sau FcompetitorF care este S/A. Europenii care au "ormat, in principal, populatia S/A au "ost europenii cu o puternica tendinta de actiune 6construiau usor =A,;uri si A=,;uri si erau dornici sa le activeze7. Asta e&plica atit puterea si e"icienta societatii americane dar e&plica si sla iciunile Americii 6nu #produce$ oameni de vir" si deci tre uie sa;i aduca din #import$7. Asta mai e&plica si nivelul de schizo"renie "oarte ridicat in societatea americana. Asa cum stim, intr;o societate sta ila si e"icienta e&ista tendinta de a construi modele adecvate "iecarei pro leme. Americanii, in general, considera ca e&ista o singura cale optima de a rezolva o pro lema. Specialistii vor gasi aceasta cale optima si o vor impune tuturor. In "elul acesta populatia reactioneaza optim si adecvat la orice pro lema. Totusi, pretul e"icientei este schizo"renia@ daca situatia se schim a oamenii nu mai au model adecvat si se locheaza, ne"iind deprinsi sa construiasca singuri modele noi, adecvate 6pro lema este tratata si in alte aplicatii7. Aceasta tendinta e&ista si in Europa dar in America este mult mai puternica. %e aici apar di"erentele intre mediul cultural european si mediul cultural american. E&emplu@ In orice tara, inclusiv in S/A, la sema"oarele de pe strazi e&ista o linie al a inainte de sema"or. %aca sema"orul devine rosu si cineva opreste masina cu 35 cm dincolo de linie, acest lucru este o incalcare a legii in S/A si FcontravenientulF poate a!unge in "ata unui !udecator. In Europa aceasta Fin"ractiuneF nu stirneste decit zim ete. Europenii nu vor accepta niciodata Fper"ectiuneaF. Succesul american este dat de per"ectiune iar per"ectiunea intra in con"lict cu creativitatea si cu spiritul european. Spiritul european este orientat spre cunoastere in timp ce spiritul per"ectionist american este orientat spre atingerea o iectivului. Sa vedem citeva e&emple concrete ale competitiei intre Europa si S/A. In domeniul aviatiei civile, europenii au a!uns sa vinda mai multe avioane decit americanii. Acesta poate "i un e"ect al victoriei creativitatii si spiritului de aventura asupra per"ectionismului. In orice caz, asta arata ca spiritul european este e"icient in lumea tot mai sim olica in care traim. In domeniul "izicii nucleare "undamentale, europenii au descoperit doua particule su nucleare numite F9F si FzF 6premiul 0o el7 in conditiile in care americanii aveau si ei dotarea necesara 6super;acceleratoare de particole7 dar nu au "acut e&perimentul necesar. %esi au mai putini ani decit americanii, europenii continua sa "ie creativi si e"icienti. Sa vedem si invers. Europenii au vrut sa construiasca un avion de lupta care sa intre in competitie cu cele americane. Apoi au descoperit ca nu dispun de tehnologia care sa;l "aca #invizi il$, nu au su"icienti ani pentru a;l construi si in plus, nu aveau nici pe departe in"rastructura de spri!in al acestui sistem de arme. Chiar si sistemul de diri!are 6(PS7 este american. Aici s;a mani"estat din plin spiritul de aventura european. Acest spirit de aventura se mani"esta chiar su ochii nostrii prin constructia de catre europeni a lui A>A5, cel mai mare avion de pasageri din lume. Bom vedea in citiva ani rezultatul competitiei dintre per"ectionismul american si spiritul de aventura european.

Avem situatii unde per"ectionismul intra in con"lict cu spiritul de toleranta european 6americanii sunt mult mai putin toleranti decit europenii7. .ezultatul este ca in unele pro leme cruciale pentru evolutia cu ataie lunga a societatii, europenii au o capacitate mai redusa de a intelege ce se intimpla. ,a re"er, de e&emplu, la pro lema IraPului unde spiritul de toleranta european a "acut ca Europa sa reactioneze di"erit de America. Cred ca multi europenii sunt "oarte convinsi ca nu se poate com ate terorismul prin dialog dar spiritul lor de toleranta i;a "acut pe multi sa sustina, din principiu, acest lucru. Aici europenii au pro leme care se vor accentua pe masura ce societatea evolueaza iar europenii nu au solutii de principiu cum, de alt"el, nu au nici americanii. Sa "acem un rezumat asociat spiritului european@ Spiritul de toleranta caracteristic 6si7 europenilor va tre ui pastrat ca "iind a solut necesar intr;o societate sim olica dar el se poate intoarce contra societatii in pro leme "undamentale. Li eralismul, spiritul de aventura si dorinta de cunoastere sunt componente "undamentale ale spiritualitatii europene si la ele nu se poate renunta atit timp cit e&ista Europa. Europa va "i in mare pericol ori de cite ori se va indeparta de spiritul european, asa cum a "ost el de"init aici 6cei patru "actori7. Aceasta discutie de evaluare ar "i tre uit sa se termine aici dar, din ne"ericire, tot ce am spus pina acum nu este tocmai corect din punctul de vedere a unei a ordari stiinti"ice. Asa cum stim, o a ordare stiinti"ica presupune un model local declarat. Acest model local tre uie sa genereze de"initiile termenilor care vor "i "olositi. Sa incepem deci sa construim un model local dupa care vom putea sa recitim consideratiile de pina acum. Sa incepem cu cei patru termeni@ li eralism, toleranta, spirit de aventura si dorinta de cunoastere. Li eralismul este asociat cu posi ilitatea tehnica a unui creier de a construi mai multe modele cu ataie lunga asociate aceleiasi realitati e&terne si de a accepta si recunoaste aceste cai multiple. In plus, acel creier tre uie sa compenseze de"icienta de proiectare X%> 6cu variantele A si C, vezi teoria7. E&istind mai multe cai, toate mai mult sau mai putin vala ile, e&ista posi ilitatea de a urma o cale sau alta acceptind de la inceput ca posi le mai multe cai. Acesta este spiritul de toleranta. Cunoscind ine mai multe cai, cu avanta!ele si dezavanta!ele lor, e&ista posi ilitatea de a;i intelege pe toti. In plus, caile se pot schim a dinamic in "unctie de evolutia realitatii e&terne. Li eralismul si spiritul de toreranta sunt "oarte strins legati. Li eralismul recunoaste mai multe cai de evolutie iar spiritul de toleranta "ace posi ila alegerea alternativa sau simultana de mai multe cai. Acesti termeni sunt deci asociati si cu capacitatea de a construi'opera mai multe modele, in mod dinamic, in "ata unei realitati e&terne in schim are. Li eralismul si toleranta se pot mani"esta si pe modele imagine si pe modele sim olice. Li eralismul si toleranta sunt deci caracteristicile unui creier evoluat si per"ormant. Cind creierul nu mai este in stare sa construiasca mai multe modele asociate aceleiasi realitati e&terne, se va rezuma la un singur model si asa apare intoleranta. Per"ectionistii 6americanii de e&emplu7 pot avea o pro lema "oarte mare din acest punct de vedere. Per"ectionismul se plateste cu eliminarea din principiu a tuturor

modelelor cu e&ceptia unuia singur creat de specialisti. Ast"el tendinta spre schizo"renizare indusa generalizata creste la per"ectionisti. Avem un e&emplu unde per"ectionismul are e"ecte dezastruoase, cu ataie lunga. La unele emisiuni de televiziune, ca e"ect al conceptiei per"ectioniste 6neeuropeneO7 a aparut #prompterul$ 6un ecran la care se uita prezentatorii pentru a citi ce scrie acolo7. Cei care, de e&emplu, citesc stirile sunt total depersonalizati si practic recita, uneori "ara a intelege ce spun, chiar si atunci cind ei sunt autorii acelor te&te. Prompterul este o inventie americana si el contri uie masiv la schizo"renizarea populatiei. Ast"el, daca se prezinta o stire, telespectatorii au doua pro leme@ de a receptiona mesa!ul si de a;i intelege semni"icatia. Atunci cind se e&agereaza cu per"ectiunea transmiterii mesa!ului, oamenii vor aloca mai putina energie la intelegerea semni"icatiei lui. 1olosirea prompterul intra in con"lict cu spiritul tolerant si cu spiritul de aventura caracteristice europenilor. Li eralismul si toleranta sunt parametrii de per"ormanta pentru un creier, atit din punctul de vedere al nivelului de evolutie in general dar si din punctul de vedere al starii tehnice din acel moment. Sa analizam spiritul de aventura si dorinta de cunoastere. In "ata unei realitati e&terne comple&e tre uie sa construim modele =, tot mai comple&e. 1ara ele, modelele =A, nu pot "i construite decit in mod apro&imativ. Cum aceasta situatie este situatia cea mai raspindita, modul de mani"estare in "ata unei situatii cu modele =, "oarte imper"ecte va caracteriza spiritul de aventura si dorinta de cunoastere. Este clar ca daca nu avem modele =, de una calitate nu putem sa construim modele =A, de una calitate si asta va loca si mai mult posi ilitatea de a construi modele =, de una calitate. - varianta este de a per"ectiona modelele =, si =A, 6prin simulare pe modele de test adecvate7 pina in momentul in care avem su"iciente garantii ca o actiune asupra realitatii e&terne se va des"asura con"orm predictiei. Asa actioneaza per"ectionistii. A doua metoda este de a actiona pe aza modelelor imper"ecte disponi ile, eventual cu o evaluare mai mult sau mai putin precisa a riscului. Actiunea in aceste conditii caracterizeaza spiritul de aventura. Spiritul de aventura este strins legat de dorinta de cunoastere. %e "apt se poate spune ca tendinta de cunoastere 6de a avea =,;uri tot mai une7 are ca motor spiritul de aventura 6de a activa modele =A, despre care stim ca sunt imper"ecte7. Per"ectionistii, in schim , sunt mai mult orientati spre atingerea o iectivului si nu, in mod direct, spre cunoastere. E&emplu 6e"ecte ale per"ectionismului7@ americanii au impus sistemele de operare ale calculatoarelor si multe programe asociate lor. Acestea au "ost create de per"ectionisti. Scopul lor este atingerea o iectivului si nu, in mod direct, cunoasterea. Acest spirit nu este compati il cu spiritul european si multi europeni simt asta. 1ortat sa evolueze intr;un mediu de tip per"ectionist, utilizatorul devine incet si sigur un accesoriu al calculatoarelor. Cauza, asa cum am spus, este legata de "aptul ca spiritul per"ectionist este orientat spre atingerea o iectivului si nu spre cunoastere. Se mai poate da un e&emplu in legatura cu e"ectele negative ale per"ectionosmului. Este vor a de "aptul ca, dupa atentatele de la 33 septem rie, solutia americana de tip per"ectionist a "ost instituirea de norme draconice de intrare in S/A care sunt de "apt ine"iciente in orice situatie reala. Per"ectionistii nu au alta metoda. In Europa se mani"esta spiritul de aventura si dorinta de cunoastere. Asta inseamna ca europenii nu actioneaza #dupa regulament$ ca per"ectionistii, ci isi "olosesc propria capacitate de a se autoper"ectiona in "ata unui mediu necunoscut. /rmeaza sa vedem, cu ataie lunga, e"icienta metodei #per"ectioniste$ de tip american "ata de metoda cunoasterii de tip european.

Avind de"inite li eralismul si toleranta precum si spiritul de aventura si dorinta de cunoastere, se vor putea asocia valori numerice la acesti parametrii pentru a caracteriza atit indivizii cit si grupuri, popoare sau zone culturale. Sa spunem ceva si despre cit de europeni sunt romanii in aza acestor considerente.

In timpul comunismului s;a mani"estat din plin intoleranta. Totusi, este greu sa apreciem daca intoleranta a "ost data de sistem sau de trasaturile de caracter ele poporului. 0ici "aptul ca sistemul comunist a "ost cel mai intolerant in .omania 6dintre tarile europene7 nu este un argument. %upa caderea comunismului in .omania structurile de tip comunist au continuat sa "unctioneze continuind ast"el sa distorsioneze caracterul poporului. Lipsa de toleranta a isericii la homose&ualitate, de e&emplu, de asemenea nu poate "i un indicator prea sigur al caracterului intolerant al poporului. %esi este evident ca romanii au acum o reactie "oarte negativa la homose&ualitate, asta poate "i asociata mai ales cu nivelul mai redus de civilizatie decit cu o pornire azata pe analiza "aptelor. 0e putem lega insa de "aptul ca la noi nu au e&istat in decursul istoriei mani"estari de intoleranta religioasa care ar sugera "aptul ca romanii ar "i toleranti. Sindromul #ce;o sa zica lumea$ este totusi puternic in cam toate zonele tarii 6mai ales la sat7 dar asta nu poate "i o dovada de intoleranta. - concluzie preliminara ar "i ca romanii au mai degra a un spirit de toleranta la nivelul normal pentru Europa. Li eralismul nu s;a prea mani"estat in tara noastra din cauza inapoierii atit in plan economic cit si cultural dar si din cauza lipsei unei elite. %in cauza asta romanii nu prea inteleg ce este sa "i li eral. Lipsa li eralismul se mani"esta de e&emplu atunci cind o persoana o tine un post de conducere. In acel moment noul se" va decreta ca predecesorul a "acut numai lucruri rele si ca el va "ace ordine. Li eralismul a "ost de"init ca "iind capacitatea de a construi mai multe modele de rezolvare a unei pro leme si recunoasterea acestui "apt. %aca cineva nu poate construi mai multe modele, atunci va avea cel mult un model. 1iind singurul model disponi il, acest model este #per"ect$. Tot ce au creat altii devine gresit din principiu. Asta este o mani"estare a lipsei li eralismului. Spiritul de aventura pare "oarte prezent in viata romanilor. Incepind cu 0icolae ,ilescu si terminind cu aventurile armatei romane in diverse zone ale lumii, acest spirit pare o trasatura clara de caracter a noastra. %orinta de cunoastere este, din ne"ericire a senta. In intreaga noastra istorie e&ista o lipsa generalizata a documentelor scrise. Ast"el, - avem putine cronici 6scrise in slavona7 pe zone reduse in spatiu si timp - istoria este plina de povesti care arata nu ce a "ost ci ce am "i vrut sa "i "ost 6,ihai Biteazul, #pohta ce;am pohtit$ etc7. - in zilele noastre, revolutia din 3*A* este un "enomen misterios 6sindromul #cine a tras in noi$7 - o"icialitatile secretizeaza tot, inclusiv lucruri care, con"orm legii, tre uie sa "ie pu lice iar populatia nu reactioneaza la ascunderea datelor. Cred ca principalul handicap in integrarea tarii in /E este lipsa dorintei de a cunoaste si neintelegerea spiritului li eral. Acestea par trasaturi de caracter "oarte adinci. Ast"el, in Europa spiritul de aventura sustine puternic dorinta de cunoastere. %orinta de cunoastere este suport pentru spiritul li eral. La noi, spiritul de aventura nu sustine nimic iar despre li eralism nici nu s;a auzit. %e aici ar rezulta ca principalul o stacol al integrarii tarii noastre in /E este lipsa dorintei de a cunoaste EXACT ce se intimpla in lumea in care traim, la a solut toate nivelele.

P-ST1ATA 6care poate "i citita inca de la inceput7 Cartea aceasta poate pune mari pro leme ma!oritatii oamenilor. Pro lema principala se re"era la modul in care se asimileaza cunostinte noi de catre ma!oritatea oamenilor. Ast"el, modul FnormalF, promovat de scoala la toate nivelele, este de a asimila un model de tip poveste 6structurat logic sau nu7. In plus, perceptia se "ace prin du larea mesa!ului sim olic de tip te&t cu modele imagine asociate. Aceasta carte nu da nici o sansa celor care se astepta la un model;poveste translata il in modele imagine. Cartea aceasta nu poate "i inteleasa in nici un "el pe aza imaginatiei. Cartea prezinta un singur model sim olic. Acest model sim olic tre uie inteles asa cum este, ca un intreg, pe aza legilor logicii. Cerinta "undamentala este de a avea capacitatea de o construi si opera modele sim olice. 1izicienii si matematicienii sunt cei mai "avorizati in timp ce oamenii cu o "ormatie umanista nu au nici o sansa de a intelege ceva. /nii cititori ai acestei carti mi;au reprosat "aptul ca "oarte multe lucruri sunt repetate de multe ori in diverse conte&te. Aceasta metoda este a solut o ligatorie atunci cind tre uie asimilat un model sim olic nou. Ast"el, persoanele care au tendinta de a construi modele de tip poveste vor "i "oarte deran!ate de repetari deoarece orice repetare le trimite inapoi la locul unde a aparut a"irmatia prima data si asta va "ragmenta modelul poveste. %in contra, cei care construiesc modele normale vor considera repetarea ca un lucru pozitiv deoarece le recon"irma corectitudinea modelului asimilat. ,odelul este logic deci poate "i dezvoltat de oricine care are a ilitati de constructie si operare de modele sim olice. La inceputul cartii se da un rezumat de citeva rinduri. 0umai pe aza acestui rezumat si pe aza citorva o servatii asociate cu realitatea e&terna, oricine ar putea rescrie, poate chiar mai ine decit mine, toata aceasta carte. ,otivul este ca orice model sim olic se dezvolta univoc, in aza legilor logicii. Alt aspect pe care vreau sa;l su liniez este ca acest model este un model "undamental. In aza lui se pot construi un numar nelimitat de mare de modele locale, asociate cu pro leme speci"ice. -ricine a asimilat acest model, poate sa;l dezvolte, cu resurse proprii, in pro leme speci"ice, oricit de mult. Psihologia si toate stiintele asociate direct sau indirect cu "unctionarea creierului ar tre ui, de e&emplu, rescrise in aza acestui model. Cartea poate "i inteleasa de copii, aceasta virsta, copiii pot construi da ca e&emplu capacitatea pe care o relativ comple&e incepind cu virsta incepind cu virsta de 34 ani. Inca de la si opera modele sim olice relativ comple&e. Se au copiii de a "ace programe de calculator de 34 ani.

Asa cum apare si in aceasta teorie, oamenii au o pro lema "undamentala legata de modul de perceptie al realitatii e&terne. Am discutat cu multi oameni care nu erau deloc deran!ati de "aptul ca in psihologie, de e&emplu, termenii nu sunt precis de"initi 6au numai de"initii descriptive7. Alti oameni cred ca o stiinta e&acta este o stiinta care "oloseste aparatura si da rezultate precise ale unor masuratori 6neuro"iziologia, de e&emplu7. Chiar in rindul "izicienilor e&ista pro leme. Cei mai multi nici nu stiu ca ceea ce "ac ei se a"la integrat in modele sim olice. Ei cunosc "oarte ine aceste modele pe care le construiesc si cu care opereaza dar unii nu au si notiunea de model sim olic. /nii "izicienii "olosesc notiunea de FmodelF si opereaza cu ea dar isi imagineaza ca modelele sunt "olosite numai pe zone limitate din domeniul lor de interes. ,ulti nu;si dau seama ca orice model sim olic este in mod o ligatoriu integrat in alt model sim olic pina se a!unge la un model sim olic "undamental. E&emplu@ multi vor "i pro a il surprinsi sa a"le ca orice program de calculator este un model sim olic. /n program "acut, de e&emplu, in Qava este un model sim olic. Lim a!ul Qava insusi este de asemenea un model sim olic. Qava se a"la,

pro a il, inclus in modelul sim olic numit CMM. La rindul lui, CMM se a"la inclus in Assem ler care la rindul lui se a"la inclus, impreuna cu toate programele care au "ost vreodata create si impreuna cu orice program care va "i vreodata "acut in viitor, in modelul sim olic "undamental numit Lim a!;masina. -ricare ar "i nivelul pe care ne a"lam, un program de calculator incepe cu constructia modelului sim olic. Asta inseamna ca tre uie sa declaram elementele si proprietatile lor precum si relatiile "undamentale intre aceste elemente. Asta este vala il si pentru lim a!ele care se azeaza pe algoritmi dar si pentru lim a!ele care nu se azeaza pe algoritmi. ,ai departe, tot ce urmeaza se numeste simulare pe model. Se pot schim a proprietati ale elementelor sau relatii intre elemente si vedem ce se intimpla. ,ai mult 6vezi si aplicatia despre cum "unctioneaza o stiinta e&acta7 modelul 6programul de calculator7 tre uie Fcali ratF adica tre uie veri"icat pe situatii in care se stie de!a rezultatul. Ceea ce se o tine de la orice program de calculator este o predictie a modelului. %aca programul este logic 6sta il7 si daca a trecut cu ine toate testele de cali rare, atunci predictiile lui se vor compara cu realitatea e&terna. %aca predictiile nu se con"irma in realitatea e&terna atunci pro lema este ca modelul nu este adecvat acelei realitati e&terne. 0u este de loc surprinzator ca, la "el ca in cazul creierului, unui program de calculator sa i se ataseze notiunile de FadevarF, FrealitateF, Frealitate e&ternaF cu de"initiile din teoria ,%T asupra creierului. ,otivul este usor de inteles@ noi prelungim in e&terior propria structura de modele ale creierului. Ar "i imposi il sa "acem altceva decit astaO - servatia de mai sus este "oarte interesanta si su un alt aspect. Ast"el, intre "unctiile "undamentale ale creierului si "unctiile "undamentale ale calculatoarelor nu e&istaE a solut nici o legatura. Cu toate acestea, noi "olosim calculatoarele pentru a prelungi si e&tinde propriile "unctiuni ale creierului nostru. Teoria "ace citeva predictii greu de acceptat si suportat. Ast"el, sistemul de invatamint se azeaza pe asimilarea de modele imagine sau sim olice si de veri"icare a asimilarii, in e&amene speci"ice. Aceasta metoda are o pro lema. Ast"el, in aza teoriei, cei care au calitati in domeniul asimilarii de modele noi au calitati mai reduse in domeniul constructiei de modele noi. -ricum, scoala nu stimuleaza si nu rasplateste constructia de modele noi. Pro lema care apare este legata de "aptul ca nivelul de constiinta depinde si de capacitatea de a construi modele noi. In acest "el, scoala are tendinta de a promova oameni cu nivel redus de constiinta. In plus, tot legat de sistemul de invatamint, teoria arata ca e&ista oameni orientati spre cunoastere si oameni orientati spre actiune. Cei orientati spre actiune sunt total de"avorizati de sistemul de invatamint iar cei orientati spre cunoastere sunt supra;apreciati. In aceasta ordine de idei, olimpicii nostrii sunt niste victime inocente ale acestui sistem de invatamint. %aca au noroc, vor primi o slu! a ine platita undeva in occident unde se"ii lor, care pot cistiga de sute de ori mai mult decit ei, nu au "ost nici olimpici si de multe ori nici prea uni dupa criteriile scolii. Societatea este propulsata inainte de oamenii orientati spre actiune iar scoala nici nu;si da seama de asta O Teoria de"ineste schizo"renia ca incapacitatea de a construi si opera modele cu ataie lunga. ,odelele cu ataie lunga sunt esentiale nu numai in "ormarea constiintei dar si in predictia pro lemelor care ar putea sa apara in viitor. ,etoda schizo"renica este de a rezolva pro lemele pe masura ce ele apar, pas cu pas. - varianta Fela orataF de mani"estare a schizo"reniei se numeste pragmatism. ,odul normal de interactie cu realitatea e&terna este de a avea modele cu ataie lunga, asociate realitatii e&terne. Aceste modele pot prezice aparitia unor

pro leme in viitor si ast"el aceste posi ile pro leme pot "i contracarate inainte ca ele sa a!unga sa se mani"este. La noi in tara, aceasta metoda este in general respinsa in mod instinctiv de persoanele implicate. Ast"el, intr;o structura schizo"renica, daca o persoana reuseste sa rezolve o pro lema inainte ca pro lema sa a!unga sa se mani"este, acea persoana nu va putea sa se laude prea tare cu acest lucru. /nii pot sa spuna ca daca ceva nu s;a intimplat inseamna ca, pro a il, nici nu a e&istat o pro lema. Acest mod de rationament este pur schizo"renic 6cu ataie scurta7. Societatea romaneasca nu apreciaza decit pe cei care o tin rezultate e&plicite concrete. Asta inseamna ca oamenii asteapta sa apara o pro lema 6sa se produca de!a raul, de e&emplu7 si atunci, prin rezolvarea ei, o tin rezultate si laude. In societatea romaneasca acest mod de a ordare a pro lemelor este inaccepta il de raspindit si de aici per"ormantele economice 6si nu numai7 proaste o tinute de tara noastra. Societatile avansate sunt avansate tocmai pentru ca nu accepta nici metoda schizo"renica si nici modul schizo"renic de apreciere al oamenilor. Asa cum am aratat si in introducere, cartea poate avea succes in primul rind la tinerii su 45 de ani care au, cel putin in plan tehnic, capacitatea de a intelege acesta carte. ,i;ar place daca aceasta carte ar putea contri ui la scoaterea tarii noastre din situatia scandaloasa de su dezvoltare in toate planurile, "ata de alte tari din Europa.

CICLI-(.A1IE 0u e&ista nici o i liogra"ie speci"ica. ,%T este o teorie "undamentala. Asta inseamna ca toate de"initiile sunt generate de acest model. In aceste conditii nici o carte nu mai poate "i citita din moment ce in orice carte termenii "olositi au alte de"initii decit cele considerate de ,%T. E&emplu@ E&ista o carte a lui Titu I. Ca!enescu numita #Per"ormantele Inteligentei Arti"iciale V de la teorie la aplicatii$, aparuta la Editura Al astra, Clu!;0apoca in anul 4554. Aceasta carte are o i liogra"ie impresionanta 6autorul are la i liogra"ie 483 de titluri avindu;l ca autor7. In interiorul cartii se a"la un glosar cu de"initiile termenilor importanti "olositi in carte. /nul dintre termeni este #inteligenta$. Autorul de"ineste inteligenta prin 3: a"irmatii di"erite 64'> dintr;o pagina7 care contin cel putin 34 cuvinte nede"inite 6a cunoaste, a intelege, rational, cunoastere conceptuala, senzatie, intuitie, a descoperi, spirit, a se adapta, caracter, a invata, pro lema, e&perienta etc7. %eci, pentru a intelege ce este inteligenta ar tre ui sa cunoastem mai inainte de"initiile acestor cuvinte declansind ast"el un proces care pare "ara s"irsit. Evident ca autorul nu are nici o de"initie a termenului #inteligenta$ ci numai o descriere a lui. ,ai mult, data "iind impresionanta i liogra"ie, se poate trage concluzia ca nimeni nu are nici o de"initie a acestui termen "oarte important. Chiar autorul recunoaste asta prin a"irmatia @ #inteligenta este un concept greu de de"init caci este imposi il de dat o de"initie unica si universala care sa satis"aca pe toata lumea$. Asociat acestui e&emplu se reaminteste de"initia normala 6generata de teorie7 pentru cuvintul FinteligentaF ca "iind capacitatea de a construi si opera un model cu ataie lunga 6vezi si ETA 87.

In consecinta, cartea amintita mai sus nu poate "i in nici un "el "olosita in asociatie cu ,%T si este usor de inteles ca situatia este la "el cu orice alta carte. Singurele carti care au "ost "olosite sunt unele dictionare de date istorice. Acestea totusi nu pot "i citate in mod speci"ic din moment ce ele reprezinta inregistrari ale unor evenimente inecunoscute. ,-ISA %orin Teodor moisa2zappmo ile.ro Cucuresti, ? 1e . 4558