PRINCIPALELE GRUPE DE PRINCIPII ACTIVE I ACIUNEA LOR TERAPEUTIC

I. Hidrai de Carbon sau glucide sau zaharuri Reprezint o clas de compui foarte rspandii in natur i variaz de la specie la specie, totalizand aproape 50% din substana uscat ce formeaz organismul vegetal. Glucidele sunt indispensabile vieii plantelor deoarece iau parte la alctuirea scheletului acestora. Glucidele sunt intrebuinate i pot avea diverse proprieti. De exemplu glucoza, fructoza i zaharoza au aciune energetic fiind frecvent utilizate ca edulcorani. Lactoza i amidonul au intrebuinri in industria farmaceutic, utilizandu-se ca excipieni la prepararea pilulelor, comprimatelor, drajeurilor, dar intr i in compoziia unor pudre medicamentoase sau cosmetice. II. Poliuronide Reprezint o grup de compui macromoleculari care conin in molecula lor pe lang glucide i acizi uronici. Din categoria poliuronidelor fac parte pectinele, gumele i mucilagiile. Pectinele constituie cimentul din complexul esutului vegetal i se extrag din fructe. In prezena zahrului ele gelific dand jeleurile din fructe. Pectinele au aciune hemostatic i uor astringent utilizate in tratamentul diareei i in hemoragii. Gumele sunt de obicei exudate cleioase de natur patogen cu rol de protecie asupra locurilor traumatizate. Ele sunt polizaharide cu coninut de calciu, potasiu i magneziu alturi de unii acizi specifici. Gumele se folosesc in industria farmaceutic drept aglutinani la prepararea comprimatelor, drajeurilor dar i ca emulgatori la prepararea emulsiilor sau ca emolieni in unele afeciuni dermatologice. Guma Tragacanta este in plus folosit i ca laxativ. Mucilagiile sunt inrudite prin structura lor cu gumele, neputandu-se trasa o grani net de delimitare intre unele i altele. Se gsesc superficial in seminele unor plante, dar i profund in rdcinile i tulpinile de Malvaceae. Mucilagiile se utilizeaz ca laxative uoare, pansamente gastrice intestinale, dar i ca emoliente i expectorani in afeciunile respiratorii. III. Taninurile Sunt substane puternic astringente, intalnite in scoar, in frunze i in fructele unor plante. Ele precipit proteinele i unii alcaloizi. Taninurile au aciuni astringent i antiseptic fiind prescrise ca hemostatice i antidiareice. In doze prea mari au aciune laxativ i vomitiv. IV. Lipidele In aceast grup intr uleiurile grase care se gsesc in cantiti mici in diferite organe ale plantelor, dar care se depoziteaz in cantiti mari doar in seminele i fructele oleaginoase. In majoritatea cazurilor uleiurile grase sunt lichide, dar se pot solidifica sub aciunea temperaturilor sczute (ulei de cacao, de palmier). Cel mai frecvent se utilizeaz uleiul de floarea-soarelui, de msline, de ricin, de in, de arahide, de soia, de germeni de porumb. In industria farmaceutic uleiurile servesc drept vehicule pentru prepararea unor soluii, emulsii, unguente, supozitoare.

V. Uleiuri volatile Se mai numesc i uleiuri eterice sau eseniale i sunt substane aromate sub form de picturi, intalnite in diferite pri ale plantelor. Se prezint sub form lichid, sunt grase la pipit iar in contact cu aerul se oxideaz. Se deosebesc de uleiurile grase prin mirosul aromat, iar intinse pe hartie las pat care dispare cu timpul sau prin inclzire datorit volatilitii. Intrebuinrile farmaceutice ale acestora sunt multiple, aciunea lor fiind foarte diferit in funcie de componenii care intr in alctuire. Astfel o serie de uleiuri volatile au aciune antiseptic, bactericid fiind utilizate in afeciunile respiratorii, renale sau ale cavitii bucale. Altele au aciune coleretic (stimuleaz secreia biliar) sau ajut la dizolvarea calculilor biliari. Unele uleiuri volatile au aciune antispastic, carminativ (absoarbe gazele intestinale), sedativ. Foarte multe uleiuri volatile se utilizeaz in industria preparatelor cosmetice sau ca aromatizante i corectoare de gust pentru unele medicamente. VI. Acizii organici Sunt rspandii in plante, atat in stare liber, cat i sub form de combinaii. Au rol in prevenirea formrii calculilor urinari. Cei mai cunoscui sunt: acidul ascorbic (vitamina C), acidul malic, acidul citric, acidul tartric (se gsete in struguri). VII. Glicozidele sau heterozidele Sunt substane organice care au in compoziia lor un glucid, dar i o alt substan de alt natur numit aglicon sau genin. Au o puternic aciune farmacodinamic i in funcie de constituia lor pot avea aciuni diferite i anume: Glicozide fenolice care au aciune antibiotic; Glicozide sulfurate sau tioglicozide care au aciune revulsiv (activeaz circulaia sangelui, iritant. Ex de plante: mutarul, hreanul); Glicozide antrachinonice sau antracinozide sau antraglicozide care au aciune purgativ sau laxativpurgativ; Glicozide sterolice care au aciune cardiotonic (Ex plante: degeelul rou, degeelul lanos). VIII. Saponozidele sau saponinele Au structur asemntoare cu glicozidele, dar au proprietatea de a produce spum cand sunt agitate cu ap i de a emulsiona grsimile la fel ca spunul. In schimb ele au reacie slab acid sau neutr, spre deosebire de spun care are reacie alcalin. Pentru om i animalele cu sange cald, saponinele au aciune toxic in doze mari deoarece hemolizeaz globulele roii. In doze terapeutice, ins au aciune de stimulare a glandelor mucoase i de dezintoxicare a organismului. Pe baza acestor proprieti, se utilizeaz ca expectorante i ca diuretice sau depurative. Ex de plante: coada calului, mtasea de porumb, ciuboica cucului, lemnul dulce, spunaria. IX. Pigmenii antocianici Sunt substane rspandite mai ales la plantele superioare i dau culoarea rou sau albastru diverselor pri ale plantelor. Ei au rol de mrire a rezistenei capilarelor. Ex de plante: toate fructele care pteaz, afine, mure, viine etc. X. Pigmenii flavonici sau flavone sau flavonozide sau flavonoide Sunt substane care dau culoarea galben diverselor pri ale plantelor i au aciune vitaminizant, antioxidant, antispastic, antinevrotic i de mrire a rezistenei sanguine. XI. Antibiotice i fitoncide Se mai numesc i substane antimicrobiene, deoarece au rol primordial in combaterea microbilor. Antibioticele se gsesc la plantele inferioare, iar fitoncidele se gsesc la plantele superioare sub form de uleiuri eterice (ex la usturoi). XII. Substane amare Se gsesc in cadrul glicozidelor amare i a uleiurilor volatile i au proprietatea de stimulare a poftei de mancare, prin mrirea secreiei gastrice i a tonusului peretelui stomacal (intr -un cuvant are proprieti stomahice). XIII. Rezinele sau substanele rezinoase sau rini Sunt substane de excreie de culoare brun-glbuie, de consisten tare i au aciune antioxidant, aromatizant i antiseptic.

XIV. Cumarinele In doze terapeutice au multiple aciuni, cea mai important fiind aciunea anticoagulant sau trombolitic. Cumarinele, mai exact compuii cu structur cumarinic pot avea aciune antimicrobian, estrogen, de stimulare a formrii melaninei, aciune sedativ, analgezic, antihelmintic, spasmolitic, aromatizant, dar in acelai timp sunt i hepatotoxice. In doze mari provoac fenomene toxice cu grea, vrsturi, iar in doze mult depite produc hemoragii ale mucoaselor i organelor interne. XV. Fitosteridele i fitosterolii Reprezint grupe de substane care intr in componena uleiurilor vegetale, fiind de natur lipofil i se gsesc de obicei impreun. In aceast categorie intr ergosterolul care este provitamina D2, care sub aciunea razelor ultraviolete trece in ergocalciferol (vitamina D2).