"Laptele este un produs uimitor preparat de natura nsi, academicianul I.P.

Pavlov

1.1. Caracteristicile materiei prime. Laptele de vac. Laptele este un lichid de culoare alb-glbuie secretat de glanda mamar a maniferelor, ce conine toate subtanele nutritive necesare pentru hrnirea i dezvoltarea noilor nscui. Din laptele materie prim se fabric o gam diversificat de produse care ocup un loc important in alimentaia zilnic a tuturor categoriilor de persoane: copii, tineri, aduli i varstnici.Acestea au o valoare foarte mare deoarece conin toate substanele nutritiveproteice, hidrai de carbon, grasime, sruri minerale, vitamine, emzime .a., necesare alimentaiei omului, contribuind totodat la mentinerea unei stri bune de sntate. apt pentru care sunt considerate printe cele mai valoroase produse alimentare. Astfel , din laptele de vac se pot obtine prin prelucrare: lapte de consum, produse proaspete acide ! iaurt, lapte btut, chefir", lapte praf, smantana pentru alimentaie, unt, branz proaspta, branzeturi in saramur, branzeturi maturate .a. 1.1.1 Compoziia c imic #el mai important component al laptelui este substana uscat ce este format din: substant gras, substane azotoase, lactoza, sruri minerale, vitamine, enzime, toate acestea determinand valoarea nutritiv a acestui produs deosebit de valoros. #omponenii ce formeaz substana uscat sunt dizolvai in apa din lapte sub diferite forme: -in emulsie : grsimi, vitaminele liposolubile$ -in dispersie coloidal : substanele proteice$ -in soluie : lactoza, srurile minerale, vitaminele hidrosolubile. % alt component important din punct de vedere cantitativ o reprezint coninutul de ap care este cuprins intre &'-('). Laptele are un coninut variabil de gaze inglobate ce reprezint cca. *+&) din volum, format din dio,id de carbon, azot si o,igen, iar ulterior, ca urmare a manipulrilor la care

este supus !transvazare, filtrare, agitare" i a contactului cu aerul mediului incon-urtor, acesta scade dar in schimb crete cel de o,igen i azot. #oninutul de gaze al laptelui nu prezint nici o importan deosebit i acestea sunt indeprtate in timpul prelucrrii !pasteurizrii " laptelui. .rebuie ins avut in vedere c prezena in cantitate prea mare a o,igenului poate determina apariia unor defecte de gust i contribuie la diminuarea coninutului de vitamina #. Laptele este un unul dintre cele mai importante produse alimentare, care conine toate elementele de baz necesare organismului uman: indispensabilele proteine, grsimi, carbohidrai, sruri organice, vitamine. Laptele integral proaspt i de calitate conine anticorpi, ce sunt capabili s neutralizeze bacteriile periculoase pentru om. /n caz de necesitate, proteinele lactice pot substitui proteinele ce se conin 0n pete sau carne. 1raie proprietilor sale curative laptele, constituie cel mai bun produs alimentar 0n cazul bolilor gastro-intestinale, bolilor de inim i a vaselor sanguine, bolilor de ficat, rinichi, pancreas. iind nutritiv i folositor, laptele este recomandat copiilor i celor aduli. /n calitate de element neutralizator al subtanelor i gazelor to,ice din mediul ambiant, laptele devine un produs alimentar indispensabil, 0ndeosebi pentru locuitorii oraelor. Laptele are o compoziie comple,, cu o structur eterogen

Compoziia chimic medie in procente a laptelui de vac: Apa.......................................&*,2) 3ubstana uscat total.........45,2) 1rsime.................................6,2) 3ubstan uscat negras.........() 7roteine totale.......................6,8) #azeina..................................5,&) Lactalbumina.........................5,&) Lactoglobulina.......................',4) Lactoza...................................8,2) 3ruri minerale.......................',*)

Alimentatia copiilor Alimentatia rationala este un factor important 0n asigurarea sanatatii si dezvoltarii armonioase a copiilor si adolescentilor. 9a favorizeaza dezvoltarea creierului, intelectului si amelioreaza starea functionala a sistemului nervos, sporeste rezistenta organismului fata de diferite boli, contribuie la micsorarea mortalitatii la copii. #antitatea insuficienta si calitatea inferioara a hranei au efecte negative asupra dezvoltarii fizice si neuropsihice a copiilor. Alimentatia naturala a copiilor de v:rsta frageda, datorita particularitatilor anatomo-fiziologice ale tractului gastrointestinal, necesita produse alimentare usor asimilabile. ;rana ideala pentru copiii sub un an este laptele matern. Alimentatia naturala duce la o crestere armonioasa a copilului, face sa sporeasca rezistenta organismului fata de infectii. <umai laptele matern 0ndestuleaza copilul cu toate substantele necesare pentru cresterea si dezvoltarea copilului. /n primele 6-2 zile dupa nastere la mama se elimina colostru 0ntr-o cantitate c:te 4'-4'' ml=zi care se deosebeste de laptele matur prin continutul sporit de proteine, lactoza, lipide si vitamine hidrosolubile, liposolubile !A, 9, >", saruri minerale. #ontine o cantitate mare de imunoglobuline si alti factori de aparare. La a 2-?-a zi se elimina laptele de tranzitie care este dupa componenta mai aproape de lapte definitiv, dar contine o cantitate mai mare de lipide. Laptele matern devine definitiv la sf:rsitul saptam:nii a doua. 7entru alimentatia artificiala se folosesc urmatoarele amestecuri: 4. Amestecuri lactate neadaptate a" dulci, b" acre. 5. Amestecuri lactate adaptate a" dulci, b" acre. Din amestecurile lactate neadaptate dulci fac parte: laptele de vaca integral, laptele de vaca A !dizolvat 4:4 cu apa" cu 2) zahar$ laptele de vaca @

!dizolvat 5:4 cu apa" cu 2) zahar. 0n primele 5-6 saptam:ni se indica laptele de vaca A, la 6-8 saptam:ni - laptele de vaca @. La fiecare 4'' ml de lapte de vaca se adauga 2 g zahar si 2 ml frisca, 5') grasime, deoarece laptele de vaca e mai sarac 0n lipide si glucide. De la 8 luni se poate da copilului laptele integral sau chefir. Din amestecurile neadaptate acre fac parte: chefirul, laptele acidulat, A@iolactulBB. Amestecurile neadaptate acre se folosesc mai des 0n alimentatia copiilor cu dereglari ale tractului gastrointestinal, cu disbacterioza intestinala. Amestecurile lactate adaptate dulci: amestecurile pe baza laptelui de vaca produse 0n mod individual cu corectia vitaminelor si substantelor minerale. #unoastem urmatoarele amestecuri care se folosesc 0n alimentatia copiilor din prima luna de viata: ACaliutcaB, AAlesea-4B, A@eba-4B. #opiii mai mari de 5 luni se pot hrani cu: A@eba-5B, ACal:sB, AAlesea-5B, A<ovolactB, ADitolactB, ALaduscaB, etc. Alimentatia mi,ta se atesta 0n hipogalactia mamei si consta 0n suplimentarea, 0n primele ? luni de viata, a laptelui matern cu amestecuri lactate sau cu lapte de vaca.

Produsele !a"ricate din lapte !olosite in alimentatia copiilor

Laptele praf Eaurtul @rinza #onservele din lapte #hefirul

Laptele praf Desi pediatrii recomanda alaptatul la san, laptele praf asigura la fel de bine necesarul de substante nutritive in primele ? luni de viata ale copilului. 7rodus cu valoare nutritiv ridicat i o proprietate de asimilare !(2-(*)" mai mare dec:t a oricrui produs de origine animal, laptele praf este realizat industrial din a doua -umtate a secolului al FEF-lea, prelungirea perioadei de conservare a laptelui preocup:ndu-i i 0n prezent pe oamenii de tiin. Dac, 0n 4&22, au fost confirmate primele 0ncercri industriale de obinere a laptelui, prin eliminarea apei cu a-utorul cldurii, produsul este apreciat azi datorit costului i volumului redus, fiind folosit la prepararea de cantiti uriae de produse lactate. Geaducerea, prin tehnologii de fabricaie, a substanei uscate la stadiu de produs !semi"lichid, este facilitat, 0n primul r:nd, de transportul pe distane lungi, de prelungirea perioadei de conservare i concentrarea 0ntrun volum mic a unei importante cantiti de lapte-substan uscat cu mare valoare nutritiv. 3e urmrete ca proprietile iniiale ale laptelui s sufere c:t mai puine modificri, pentru obinerea unui produs cu caracteristici asemntoare materiei prime din care provine.

Laptele praf e,tra i standard se fabric conform instruciunilor tehnologice elaborate de productor, cu respectarea normelor sanitare in vigoare. abricarea laptelui praf pentru copii se face conform instruciunilor tehnologice, cu respectarea normelor sanitare i sanitar-veterinare. <u se admite adugarea substanelor conservante i=sau neutralizante.

Proprieti or#anoleptice ale laptelui pra! pentru alimentaia copiilor

#aracteristici Aspect

#uloare

Ciros i gust, la produsul reconstituit

La sortimente fr adaosuri La sortimente cu adaosuri 7entru produsele fr adaos de indulcitori i arome 7entru produsele cu adaos de indulcitori i arome

#ondiii de admisibilitate 7ulbere fin, omogen, fr aglomerri stabile, fr particule arse i corpuri strine Alb-glbuie,uniform in toat masa 3pecific adaosului folosit 7lcut, dulceag, caracteristic laptelui de vac proaspt,fr miros sau gust strin 7lcut, dulce specific aromatizantului sau adaosului folosit,fr miros sau gust strin

3.1.Procesul tehnologic de fabricare a laptelui praf #oncentrarea laptelui praf se face imediat dup pasteurizare, laptele fiind absorbit cald in instalaia de concentrare.3e poate face i omogenizarea laptelui inainte de pasteurizare sau dup concentrare..emperatura in aparatul de concentrare trebuie s se menin cat mai -oas, fr a depi 22-?'H#. Laptele concentrat conine 8*-8&) substan uscat, de patru ori mai mult ca laptele iniial !45)". Iscarea laptelui concentrat se poate face prin dou procedee: - pe valuri ! procedeul pelicular"$ - prin pulverizare.

En procedeul uscrii pe valuri, laptele concentrat este rspandit in strat subire pe suprafaa fierbinte a unor cilindri care se rotesc. Iscarea are loc rapid la temperatura de 442- 46'H#.3tratul de lapte uscat, avand grosimea de circa 4mm, se indeprteaz cu a-utorul unor cuite rzuitoare i este prins intr-un -gheab de unde trece la mcinat i ambalat. La procedeul prin pulverizare, laptele concentrat trece printr-un rezervor in turnul de uscare, fiind condus ctre discul de pulverizare.Acesta se invartete cu viteza de *'''4'''' rot = min. i este prevzut cu deschideri prin care laptele este rspandit in picturi foarte mici sub form de cea. 7icturile de lapte, venind in contact cu un curent de aer fierbinte !48'-4*'H#" introdus in turn, se usuc instantaneu i cad sub forma unei pulberi fine la baza turnului.De aici, laptele praf este colectat de un sistem de perii in -gheabul transportor i este diri-at in bazinul de colectare, de unde trece la ambalare. 7entru a fi folosit, laptele praf se JreconstituieK adic i se adaug cantitatea de ap care sa evaporat, transformandu-l in lapte lichid.En funcie de cantitatea de lapte praf care rmane nedizolvat dup amestecarea cu ap, se apreciaz JsolubilitateaK lui. 7roba solubilitii se face prin amestecarea laptelui cu ap cald.En unele instalaii mai noi se poate fabrica lapte praf, care se dizolv complet i foarte repede in apa rece !lapte obinut prin procedeul JinstantK". 3olubilitatea in ap a laptelui praf, obinut prin procedeul uscrii pe valuri, este de circa &'-&2), adic 42-5') din laptele praf rmane nedizolvat in ap, pe cand a celui obinut prin pulverizare este de (*-((). $.%.1 &ecepia calitativ 9ste o important operaiune a procesului tehnologic ce trebuie e,ecutat cu mult atenie. Aceasta const in determinarea parametrilor calitativi prevzui in 3.A3 in normele igienico sanitare : -proprieti organoleptice : aspect, consisten, culoare, miros i gust$

-proprieti fizice i chimice : aciditate, densitate, coninut de grsime, substan uscat , titru proteic, gradul de impurificare i temperatura$ -proprieti biochimice: proba reductazei$ -parametrii microbiologici : numrul total de germeni, numrul celulelor somatice i stafilococus aureus. $.%.%. &ecepia cantitativ 9ste operaiunea prin care se stabilete cantitatea de lapte recepionat de ctre secia de fabricaie i se face volumetric prin msurarea intregii cantiti, care apoi se e,prim in litri. Codul in care se efctueaz masurarea sau cantrirea difer in funcie de dotarea seciei i de tipul ambala-elor in care este transportat laptele !recipieni de mic capacitate, bidoane speciale pentru lapte de 52 l sau autocisterne". Astfel, dac laptele recepionat direct de la productori, transportat in diferii recipieni de capacitate mic , se msoar cu o msurtoare cu flotor, cu capacitate de 42 l, iar dac laptele este transportat in bidoane speciale pentru lapte de 52 l, confecionate din material plastic sau metalic, se completeaz pan la semn toate bidoanele, iar laptele rmas in bidonul incomplet, se msoar cu aceeai msurtoare cu flotor. $.%.$.'ormalizarea Laptele este normalizat cu scopul obinerii unui produs finit cu o compoziie cat mai omogen, meninandu-se acelai raport in coninutul de grsime i de substan uscat negras. 7entru stabilirea coninutului de grsime pe care trebuie sa-l aib laptele normalizat se procedeaz ca i in cazul laptelui concentrat. $.%.(. Pasteurizarea % faz important in fabricarea laptelui praf o constituie procesul de pasteurizare. Iscarea prin pulverizare distruge un numr mare de microorganisme, dar are un efect destul de variabil asupra speciilor de contaminare.3porii bacteriilor, streptococii termorezistenti i micrococi sunt in general mai greu de distrus.7rocentul de distrugere a microorganismelor este variabil i neregulat, chiar pentru o anumit specie, atingand rareori 4'').

#ontrar procedeului de uscare pe valuri, uscarea prin pulverizare nu asigur distrugerea in totalitate a germenilor patogeni, din care cauz este necesar pasteurizarea laptelui. .ratarea termic a laptelui supus uscrii trebuie deci s fie minimum la nivelul unei pasteurizri normale, dar in practic se folosesc temperaturi mai ridicate.3-a dovedit c durata de conservare i calitatea bacteriologic a laptelui praf poate fi imbunti simitor, prin pasteurizarea laptelui la minimum &&H#. $.%.). Concentrarea Aceasta se realizeaz in mod identic cu procesul descris la fabricarea laptelui concentrat. Din punct de vedere practic, concentrarea laptelui inainte de uscare este necesar, iar gradul de concentrare influeneaz mult asupra unor caracteristici ale produsului uscat.Casa volumetric aparent a produsului uscat crete cu concentrarea laptelui supus uscrii i coninutul inclusiunilor de aer diminueaz.Acest fapt este important din punct de vedere al conservabilitii produsului, mai ales dac acesta este ambalat in atmosfer de gaz inert 1radul de concentrare a laptelui depinde in mare parte de modul de construcie a turnului de uscare.En general, se consider optim gradul de concentrare a laptelui de 82-8* ) substant uscat, ceea ce corespunde de densitatea de 4,'&- 4,4' determinat la temperatura de 2'H#.En cazul cand gradul de concentrare a laptelui este prea mare, viscozitatea laptelui concentrat crete, instalaia produce o pulverizare grosier i uscarea nu mai este complet. Laptele concentrat este diri-at intr-un tanc sau van cu capac, de unde se alimenteaz instalaia de uscare.Aceast depozitare poate prezenta dificulti din punct de vedere bacteriologic, in cazul cand este de durat mai lung, temperatura de 2'-?'H# favorizand dezvoltarea microorganismelor eventual prezente in lapte. Din acest motiv, procesul de fabricaie trebuie astfel condus incat laptele concentrat s

staioneze cat mai puin timp dup ieirea din concentrator.7entru aceasta, trebuie sa fie corelate capacitile de evaporare ale concentratorului, respectiv debitul, cu capacitatea de uscare a istalaiei de pulverizare.3e recomand ca depozitarea s se fac in dou vane sau tancuri dotate cu agitatoare, care se folosesc alternativ, avand gri- de a le curi i dezinfecta !steriliza" dup fiecare folosire. $.%.*. +scarea Enainte de uscare, laptele concentrat, trebuie controlat periodic din punct de vedere organoleptic, determinandu-se i aciditatea, care nu trebuie s depeasc *2H.. Enainte de inceperea lucrului, instalaia de uscare se pregatete in mod corespunzator, in sensul curirii i verificrii modului de funcionare a tuturor agregatelor componente.Discul de pulverizare se monteaz pe a,ul dispozitivului de pulverizare cu mult gri-.Enstalaia de uscare se pornete pe ap, iar in momentul cand s-au realizat parametrii prescrii de temperatur a aerului la intrare i ieire din camera de uscare, se trece pe alimentare cu lapte concentrat. 7rocesul de uscare a laptelui se regleaz in funcie de debitul de lapte, numrul de rotaii a discului de pulverizare i temperatura aerului.Aerul se filtreaz in prealabil pentru a fi curat de impuriti. Laptele concentrat din vana tampon este trimis cu a-utorul unei pompe la dispozitivul de pulverziare, la disc, de unde este diri-at radial pe canale prin aciunea forei centrifuge i pulverizat in particule foarte fine in camera de uscare.Dup ce particulele pulverizate ale laptelui ii pierd energia cinetic, in micarea lor spre periferia camerei de uscare, acestea se las in -os.En timpul uscrii, particulelor de lapte se afl in contact cu aerul fierbinte. Iscarea se produce instantaneu i laptele pulverizat este transformat intr-o pulbere fin.9vaporarea apei este atat de ridicat, incat cu toate c temperatura aerului cald este foarte ridicat, temperatura picturilor de lapte nu depete 8(H- 28H#. Laptele praf, care cade la baza camerei de uscare, este evacuat cu a-utorul unor

dispozitive.% cantitate redus de praf rmane ins in aerul care iese din camera de uscare.7entru captarea acestui praf, instalaiile de uscare sunt prevzute cu cicloane.#u a-utorul cicloanelor se realizeaz e,tragerea laptelui praf din aerul cald in proporie de ((,2).7rodusul uscat este diri-at cu o conduct, prin transport pneumatic, la silozurile de depozitare. $.%.,. -m"alarea #onservabilitatea de durat a laptelui praf este condiionat de materialul de ambalafolosit, care trebuie s prezinte o rezisten mecanic suficient i o permeabilitate foarte redus la o,igen i umiditate.Ambala-ele cele mai larg folosite sunt cele confecionate din materiale plastice, mai ales sub form de ambala-e combinate. recvent se folosete polietilen, care se aplic ca strat interior la ambala-e de hartie i se inchide prin termosudare. 7entru a asigura o impermeabilitate perfect la gaze i ap, s-au obinut materiale de ambalare prin diferite combinri.Astfel, a fost realizat comple,ul pliofilmpergament vegetal- polietilen, care poate fi utilizat la ambalarea sub vid, fiind impermeabil la o,igen.3e folosete cu rezultate bune folia de aluminiu caerat cu polietilen sau poliofilm. En ara noastr, pentru desfacerea laptelui praf se folosesc pungile de polietilen cu o capacitate de 2'' g, introduse, dup umplere, in cutii de carton.De asemenea, se mai utilizeaz cutii de tabl cositorit, litografiate sau etichetate, cu o capacitate de circa 2'' g , in special la produse lactate uscate pentru copii. Ambalarea laptelui praf, in cutii metalice sau in diferite ambala-e din materiale plastice, se face cu maini care asigur dozarea cantitii respective, precum i inchiderea ambala-ului. 7entru a prelungi durata de pstrare a laptelui praf, se aplic sistemul de ambalare in atmosfer de gaz inert.#u a-utorul vidului se realizeaz indepartarea din ambala- a aerului

i inlocuirea sa cu un gaz inert, de obicei azot.3e previne astfel procesul de o,idare a grsimii i se poate prelungi durata de pstrare a produsului chiar la temperaturi mai ridicate, timp de caiva ani, in mod normal, coninutul de o,igen din cutie nu trebuie s depeasc 4-5), pentru a asigura o conservabilitate ridicat produsului uscat. $.%... /epozitarea 7rodusele lactate sub, form uscat sunt sensibile la aer, lumin, umiditate i temperatur.9,tinderea consumului acestor produse ridic problema conservrii lor cat mai indelungat, durata fiind limitat de o serie de procese microbiologice.7roteinele, lactoza, srurile minerale din laptele praf sunt foarte higroscopice, tinzand s recupereze apa care a fost e,tras prin uscare.% e,ceptie face laptele praf obinut prin procedeul instant, care nu absoarbe umiditatea din aer i , in consecin, nu formeaz aglomerri in timpul depozitrii. .emperatura sub 5'H# i umiditatea redus a aerului in spaiul de depozitare sub &'H# sunt condiiile necesare pentru depozitarea laptelui praf, in special atunci cand ambala-ele nu sunt etane. #onsecinele conservrii laptelui praf, in condiii necorespunzatoare, se evideniaz prin: - modificarea strii lactozei care trece in monohidrat de L- lactoz$ - scderea solubilitii proteinelor$ - hidroliza lecitinei cu formare de trimetilamin$ - declanarea reaciei Caillard de brunificare. Defectul de aglomerare! cocoloae", care se observ numai cand pulberea de lapte absoarbe umiditatea din aer, este asociat cu cristalizarea lactozei..recerea lactozei amorfe, cum se gasete in produsul uscat imediat dup fabricaie, sub form cristalin hidratat are loc numai la umiditatea de peste *) i este accelerat de temperaturile ridicate in timpul depozitrii. En cazul laptelui praf normalizat, o,igenul reacioneaz mai ales cu grsimile, favorizand apariia gustului de seu.7entru a asigura laptelui praf o rezisten ma,im la o,idare, este

hotrator a se folosi o materie prim de calitate, acionandu-se pe mai multe linii: - tratarea termic a laptelui inainte de concentrare la temperaturi de ('-(2H#, pentru inactivarea lipazei, evitandu-se astfel hidroliza grsimii, in special iarna$ - ambalarea sub gaz inert, in ambala-e impermeabile la aer, ap i lumin$ En condiiile de ambalare in pungi de polietilen i cutii de carton, in ara noastr, laptele praf are o conservabilitate de ?-& luni, la o temperatur de 42- 5'H# i o umiditate relativ a aerului in spaiile de depozitare sub *2).

Iaurtul Eaurtul pare s fi aprut din greeal, acum 8''' de ani, 0n %rientul Ci-lociu. #el mai probabil, laptele uitat afar, la cldur, a fost contaminat de o bacterie prezent 0n pielea din care erau confecionate recipientele pentru pstrarea i transportul acestuia. Eaurtul a a-uns 0n 9uropa la 0nceputul secolului al FDE-lea, datorit unui medic turc care l-a videcat pe regele rancisc E al ranei de o diaree sever, creia niciun alt medic nu-i gsise leacul. Abia 0n anul 4('&, iaurtul devine faimos, cu a-utorul savantului rus Elia Elici Cecinicov, cercettor la Enstitutul 7asteur i laureat al premiului <obel. Acesta a demonstrat c bacteriile e,istente 0n mod natural 0n iaurt, Lactobacillus bulgaricus i 3treptococcus termophilus, sunt eseniale pentru buna funcionare a organismului uman. Ce nutrieni conine iaurtul?

Eaurtul este o surs important de proteine, minerale !calciu, fosfor, iod, poatsiu, zinc" i vitamine !A, @5, @2, @45". #alciul din produsele lactate !0n special din cele fermentate" este mai bine asimilat de organism dec:t cel din suplimentele alimentare. Cnd pot introduce iaurtul n alimentaia copilului? Cedicii recomand introducerea laptelui de vac 0n alimentaia copilului, dup v:rsta de 4 an, deoarece, pe l:ng coninutul sczut de vitamine, fier i acizi grai eseniali, laptele de vac integral conine cantiti ridicate de sodiu i potasiu, precum i de 6 ori mai multe proteine dec:t laptele matern, ceea ce presupune o supra-solicitare a activitii hepatice. <I se recomand 0nlocuirea laptelui matern sau a formulei cu acest tip de lapte, 0nainte de 0mplinirea v:rstei de 4 an. /n ceea ce privete iaurtul, unii pediatrii recomand introducerea iaurtului de la v:rsta de ? luni, alii de la *-& luni.#hiar i copiii cu intorelan la lactoz pot consuma iaurt, deoarece prin procesul de fermentare, lactoza se transform 0n acid lactic i este mai uor de digerat, iar probabilitatea apariiei unor reacii alergice scade considerabil. Dac 0n familie e,ist un istoric de alergii alimentare Mi nu numai, adresai-v medicului 0nainte de introducerea iaurtului 0n dieta copilului. Beneficiile iaurtului 3tudii recente au demonstrat c un pahar de iaurt consumat zilnic !apro,imativ 52'g", aduce urmtoarele beneficii organismului uman: -7revine numeroase afeciuni intestinale i poate fi chiar ad-uvant 0n tratarea acestora: #onstipaie Diaree !Adesea tratamentul cu antibiotice are ca efect secundar diareea. /n acest caz, consumul de iaurt este esenial. Antibioticele distrug i bacteriile folositoare organismului uman, 0ns iaurtul reface flora intestinal i previne apartiia micozelor, asociat uneori cu tratamentul antibiotic" @alonare -7revine obezitatea, a-ut la dezvoltarea unui sistem osos sntos, previne osteoporoza, 0ntrete sistemul imunitar.

0ranza

@ranza este un aliment e,celent pentru bebelusi, deoarece contine calciu !un element foarte important", proteine, vitamina A, vitamina D si vitamina @45. Ditamina @45 din branza reprezinta ingredientul cheie pentru dieta bebelusului. En plus, branza NincarcaN micutii cu energie. #and poate bebelusul sa manance branzaO De la o tara la alta, meniul bebelusului variaza$ unii au introdus branza la sugarii de peste sase luni, iar in alte parti, dupa opt-noua luni. En functie si de NlegileN adoptate, branzeturile sunt introduse si dupa varsta de un an. #are sunt beneficiile branzei in meniul bebelusuluiO @ranza !si in general, branzeturile" previn cariile dentare. @ebelusul nici nu trebuie neaparat sa inghita branza, ci doar sa o NinvartaN in gurita. Astfel, ii va prote-a dintisorii, va declansa productia de saliva, va reduce acizii daunatori din gurita si va opri dezvoltarea bacteriilor pe dinti. En plus, branza contine mult calciu si fosfor, ambele necesare in intarirea smaltului dentar. G9#%CA<DAGE: @ranza poate fi introdusa in alimentatia bebelusului intre &4' luni, unii pediatri recomandand introducerea ei chiar mai tarziu, fiind o sursa buna de calciu si proteine necesare pentru dezvoltarea armonioasa a bebelusului. @ranzeturile recomandate in alimentatia copiilor sunt: branza proaspata de vaci, parmezanul,cascaval normal, neafumat, ementaler, mozzarella, ricotta, cheddar, camembert. #umparale intodeauna din magazine specializate si nu din piata sau de la vanzatorii ambulanti.

Chefirul

Chefirul !cunoscut Mi sub numele de Pefirs" este o butur din lapte fermentat, care 0Mi are originea 0n regiunea #aucaz. 9ste preparat prin introducerea granulelor de chefir 0n lapte de vac, capr sau oaie. #hefirul tradiQional era fcut 0n burdufuri care erau at:rnate l:ng o uM$ oricine trecea pe acolo lovea burduful pentru ca laptele Mi granulele de chefir s se amestece bine. Lapte efervescentK R aa a fost numit chefirul de ctre medicii rui. @utura preferat a multora, el este nu doar gustos, dar i foarte sntos. Despre impactul lui asupra organismului se vorbete destul de mult, dar c:t de util este el pentru copii i c:nd trebuie de introdus 0n alimentaia acestoraO #hefirul este originar din >auPaz, provenind de la cuv:ntul JPefK, ce 0n traducere 0nseamn sntate. #ercettorii au artat efectul benefic al lactatelor fermentate asupra organismului, 0n special asupra microflorei intestinale. Stiina modern arat ca, de fapt, influena chefirului asupra organismului este mult mai vast. #ea mai important proprietate a acestuia sunt proprietile probiotice i impactul asupra microbilor din intestine. #hefirul 0mpiedic dezvoltarea microbilor 0n organism. /n afar de aceasta, consumul de chefir 0mbuntete imunitatea la boli. /n alimentaia copiilor rolul chefirului nu se termin aici. #opiii mici asimileaz mai bine proteinele din chefir dec:t din lapte. /n afar de aceasta, el nu cauzeaz alergii, spre deosebire de lapte C nd s !ncepem" /n ciuda tuturor acestoe efecte benefice, specialitii nu recomand consumul chefirului p:n la v:rsta de & luni. #oninutul lui nu corespunde necesitilor fiziologice ale copiilor din primul an de via. #antitatea mare de sruri minerale reprezint necesit un supraefort din partea organismului pentru a fi asimilate. Entroducerea chefirului 0n alimentia copiilor se va face treptat, 0ncep:nd de la 6' ml i p:na la o porie 0ntreag, 0n decurs de 6-2 zile. .otui, nu se va da copiilor chefir 0n cantiti mai mari de 5'' de ml, mai ales 0n primul an de via. #arietile de chefir /n afar de chefirul obinuit, mai e,ist i biochefir i bifidochefir. Aceste

varieti ale aceluiai produs se difereniaz prin coninutul de microflor, cu impact diferit asupra tractului gastro-intestinal. Astfel, biochefirul i bifidochefirul sunt 0mbogite cu bifidobacterii. Dac copilul le prefer pe toate 0n mod egal, atunci alegei diferite varieti. .otui, este preferabil s se pstreze ordinea: chefir, biochefir, bifidochefir.