Sunteți pe pagina 1din 20

Alimentatia copiilor Alimentatia rationala este un factor important n asigurarea sanatatii si dezvoltarii armonioase a copiilor si adolescentilor; ea favorizeaza dezvoltarea

creierului, intelectului si amelioreaza starea functionala a sistemului nervos, sporeste rezistenta organismului fata de diferite boli, contribuie la micsorarea mortalitatii la copii. Cantitatea insuficienta si calitatea inferioara a hranei au efecte negative asupra dezvoltarii fizice si neuropsihice a copiilor. Necesarul zilnic al copiilor de proteine este sporit. Ei au nevoie ndeosebi de proteine animale, care asigura un nivel nalt al sintezei proteinelor n tesuturile organismului n crestere. n alimentatia copiilor se tine cont de calitatea proteinelor. Organismul, n cea mai mare parte, necesita proteinele laptelui si ale produselor lactate. e l!nga proteine, laptele este bogat n calciu, care se asimileaza usor n organism si poseda calitati plastice.

Organismul copiilor necesita un surplus de aminoacizi esentiali care asigura procesele normale de crestere si dezvoltare a organismului. !na la v!rsta de " ani histamina nu se sintetizeaza n cantitatile suficiente pentru ndestularea necesitatilor organismului n crestere. #nii aminoacizi ca lizina, triptofanul, histidina, alaturi de vitamina A, pot fi considerati ca factori de crestere. $e mentionat ca laptele este

sarac n triptofan si histidina. Acesti aminoacizi se gasesc n proteina carnii, a oualor si a pestelui. %izina, triptofanul si histidina se afla n aceste produse alimentare n corelatii favorabile pentru asimilare. Ouale contin vitelina, proteina care participa la formarea sistemului nervos central n calitate de material plastic pentru constructia tesutului nervos, inclusiv a celulelor creierului. &rasimile n organismul copiilor servesc drept material plastic, de asemeni ca dizolvant al vitaminelor A, $ asigur!nd asimilarea lor optima. #nele grasimi contin vitaminele A, $, fosfolipide, acizi grasi polinesaturati, necesari la v!rsta copilariei. 'nsuficienta grasimilor n ratia alimentara are efecte negative asupra proceselor imuno( biologige si plastice din organism. Este daunator nsa si surplusul lor n alimentatie. Abuzul de grasimi poate deregla schimbul de substante, nrautati utilizarea proteinelor, contribui la dereglarea digestiei. Necesitatea n vitaminele A, $ si fosfolipide se satisface cu folosirea untului, laptelui, friscai si a altor produse lactate, a oualor. )aloarea calorica a grasimilor n ratia alimentara zilnica trebuie sa constituie "*+ din energia consumata.

gles,ndication.com-pagead-sho./ads.0s12 &lucidele sunt sursa principala de energie n organismul copilului necesara pentru activitatea musculara. &licoliza decurge la copii mai lent ca la cei maturi, de aceea necesarul de glucide este mai mare. n alimentatia copiilor o mare nsemnatate o au glucidele usor asimilabile, pe care le contin fructele, bacele si sucurile din ele. 3ucurile sunt bogate n glucoza, fructoza folosita la sinteza glicogenului. O sursa importanta de glucide usor asimilabile o

constituie laptele care contine lactoza. 4atia alimentara a copiilor trebuie sa includa o cantitate suficienta de biscuiti, bomboane, dulceata si alte dulciuri usor asimilabile. 5aharul trebuie sa constituie nu mai putin de 6*+ din cantitatea totala de glucide. $e mentionat nsa ca surplusul de glucide n alimentatia copilului provoaca dereglari grave ale metabolismului si micsoreaza rezistenta organismului catre infectii. 'n aceste conditii se retine cresterea si dezvoltarea generala a copilului, apare obezitatea, predispozitia pentru mbolnaviri frecvente. 5aharoza, consumata n e7ces, provoaca caria dentara. Copiii au nevoie de o cantitate sporita de vitamine, ndeosebi de vitaminele A, $ care influenteaza cresterea. )itamina A determina procesul de crestere a scheletului, asigura functia normala a glandelor endocrine, ndeosebi a hipofizei care regleaza procesele cresterii, normalizeaza starea tesuturilor si tegumentelor. Necesarul n vitamina A se asigura pe contul acestei vitamine si a pro(vitaminei caroten. )itamina $ stimuleaza cresterea, regleaza metabolismul calciului su al fosforului. Ea contribuie la dezvoltarea si osificarea normala a scheletului. )itamina $ patrunde n organism cu produsele alimentare si se sintetizeaza endogen vara si primavara la aer liber. 'arna, c!nd lipseste sursa naturala de raze ultraviolete, pentru a preveni insuficienta vitaminei $ n organism copiii se trateaza cu raze ultraviolete artificiale. )itamina E actioneaza ntr(o anumita masura asupra cresterii si dezvoltarii orgnismului copilului, contribuie la acumularea vitaminelor A si $ n ficat, rinichi si n alte organe, precum si tesuturi,

stimuleaza transformarea carotenoizilor n vitamina A n organism. Astfel, indirect, vitamina E contribuie la cresterea organismului. )itamina C este necesara pentru dezvoltarea normala a tesutului con0unctiv la copii, pentru formarea tesutului osos, dentinei n dinti. Alte vitamine ndeplinesc la r!ndul lor roluri importante n procesele de crestere si dezvoltare ale copilului. 3arurile minerale din alimente contribuie la procesele plastice ele fiind necesare la formarea normala a scheletului, tesutului muscular si a altor tesuturi, pentru formarea si functionarea glandelor cu secretie interna, pentru sinteza hormonilor, formarea celulelor tesutului nervos, inclusiv a celulelor creierului. $intre substantele minerale deosebit de importante sunt calciul si fosforul care servesc drept materiale plastice ndeosebi pentru formarea tesutului osos. entru a satisface cerintele organismului n calciu se recomanda de inclus sistematic n ratia alimentara a copilului laptele si derivatele lui, bogate n calciu si cu o corelatie buna a calciului cu alte substante nutritive, care asigura o buna asimilare a lui. 3urse de calciu constituie galbenusul de ou, carnea, cascavalul, nucile, leguminoasele, unele legume, fructe si alte alimente bogate n fosfolipide si fosfoproteine. Calciul se asimileaza mai bine n anumite corelatii cu fosforul. Acest indice la copilul ntre 8 si 86 luni constituie 89*,:; de la v!rsta de 8 an p!na la " ani 898; de la ; ani si mai mult 898,6 sau 898,<. Alimentatia zilnica a copilului trebuie sa fie ndestulata la un nivel nalt si cu alte substante minerale care participa n hemopoieza =fier,

cupru, mangan, cobalt, nichel>. $e mentionat ca laptele si derivatele lui, utilizate n alimentatia copiilor, sunt sarace n fier si cupru. entru satisfacerea cerintelor organismului n fier la v!rsta precoce a copilului se utilizeaza galbenusul de ou, br!nza de vaci, terciul din crupe =faina> de ovaz, sucurile din fructe, mai t!rziu se adauga carnea, legumele, p!inea si altele. Cuprul este necesar pentru transformarea n organism a fierului din alimente ntr(o forma organic legata. Necesitatea copilului n fier este marita, n procesele de hemopoieza participa manganul si cobaltul. n prezenta lor fierul si manganul contribuie la formarea reticuloci(telor si transformarea lor n reticulocite mature. ?anganul ia parte la procesele de osificare si hemopoieza. Alimentatia rationala a copiilor trebuie sa contina si alte mi( croelemente ca iod, fluor, zinc n cantitati sporite. 5incul este necesar pentru cresterea normala, pentru functia normala a hipofizei si a pancreasului. %aptele este sarac n zinc. Acest element se gaseste n carnea de gaina, de vita, n leguminoase, nuci, sfecla. entru dezvoltarea si cresterea copilului o mare nsemnatate are iodul care intra n componenta tiro7inei, a hormonului glandei tiroide. rocesele de crestere a copilului sunt legate de consumul unor cantitati mari de sodiu. %a fiecare 8 @g masa corporala a copilului n organism se retin " g de natriu. Necesarul zilnic al copilului n sodiu este de 6< mg la 8 @g masa-corp. Cu laptele mamei copilul primeste zilnic "* mg la 8 @g-masa a corpului. %aptele de vaca este mai bogat n sodiu dec!t cel de femeie. $upa v!rsta de 8 an necesarul zilnic n sodiu se satisface cu sarea de bucatarie din alimente.

#n alt element important pentru dezvoltarea normala a copilului este magneziul care favorizeaza metabolismul si asigura activitatea unor fermenti. 'nsuficienta magneziului n organism provoaca tetanie, dereglari trofice la nivelul pielii si tulburari ale proceselor de asimilare. %aptele mamei contine de ; ori mai putin magneziu ca cel de vaca, n schimb laptele mamei se asimileaza n intestinul copilului mai bine ca cel din produsele alimentare. $rept sursa principala de magneziu servesc crupele si pastele fainoase.

Alimentatia copiilor de v!rsta frageda Cresterea accelerata a copilului si dezvoltarea este asigurata de metabolismul accentuat cu predominarea asimilatiei asupra dezasimilatiei. $eosebit de intensa este cresterea copilului n primul an de viata. Catre v!rsta de ;(;,< luni masa corpului se mareste de 6 ori, la 8*(88 luni ( de " ori, talia copilului sporeste cu 6< cm la sf!rsitul primului an de viata. Alimentatia naturala a copiilor de v!rsta frageda, datorita particularitatilor anatomo(fiziologice ale tractului gastrointestinal, necesita produse alimentare usor asimilabile. Arana ideala pentru copiii sub un an este laptele matern. Alimentatia naturala duce la o crestere armonioasa a copilului, face sa sporeasca rezistenta organismului fata de infectii. Numai laptele matern ndestuleaza copilul cu toate substantele necesare pentru cresterea si dezvoltarea copilului.

n primele "(< zile dupa nastere la mama se elimina colostru ntr(o cantitate c!te 8*(8** ml-zi care se deosebeste de laptele matur prin continutul sporit de proteine, lactoza, lipide si vitamine hidrosolubile, liposolubile =A, E, B>, saruri minerale. Contine o cantitate mare de imunoglobuline si alti factori de aparare. %a a <(C(a zi se elimina laptele de tranzitie care este dupa componenta mai aproape de lapte definitiv, dar contine o cantitate mai mare de lipide. %aptele matern devine definitiv la sf!rsitul saptam!nii a doua. Componenta chimica a laptelui matern 'ngredientele Colostru %aptele de tranzitie %aptele definitiv Apa. g :D ::

:: roteine9 g cazeina 6,D 8,<E 8,8 lactalbumina 8,6 *,<8 *,; lactoglobulina 8,< *,:

*,C %ipide, g 6,E ",< ;,< polinesaturate D,* ( :,* colesterol *,*6: *,*6;

*,*8; &lucide =lactoza>, g C,D C,; D,8 %aptele matern are o cantitate mai mica de proteine ca laptele de vaca. Continutul mediu de proteine este 8,8 g-8** ml. Fotodata laptele matern, comparativ cu cel de vaca, contine o cantitate sporita de aminoacizi esentiali. Necesitatea n proteine e mai mare la alimentatia artificiala n raport cu cea naturala, deoarece n tractul gastrointestinal al copilului se asimileaza circa E*+ de proteine din laptele de vaca, mai putin de C*+ de proteine de origine vegetala, proteinele din laptele matern se asimileaza aproape n ntregime. Necesitatea zilnica n proteine n perioada *(8 an este de 6,6(6,E g-@g masa corp. 'nsuficienta de proteine duce la retinerea cresterii, micsorarea sintezei hormonilor, fermentilor, aparitia hipotrofiei. E7cesul de proteine provoaca reactii alergice, afectarea rinichilor. Copiii sub 8 an necesita lipide n cantitati relativ mari =C,<(<,< g-@g masa corp>. 4atia alimentara a copilului trebuie sa includa 8*(8<+

grasimi vegetale ( surse de acizi grasi poline(saturati. %aptele matern contine o cantitate suficienta de lipide, inclusiv <D+ acizi grasi polinesaturati si ;6+ acizi grasi saturati. El este de asemenea bogat n colesterina si fosfolipide. Continutul acidului arahidonic si acidului linoleic este de ; ori mai mare ca n laptele de vaca =*,; g-8** ml>. O particularitate a laptelui matern este ca grasimile ce le contine se afla n stare de microemulgare atest!ndu(se si o concentratie sporita de lipaza care contribuie la asimilarea lui rapida. Acizii grasi polinesaturati sunt necesari pentru dezvoltarea creierului, mielinizarea fibrelor nervoase, sinteza prostoglandinelor. %a insuficienta lipidelor se retine cresterea, scade imunitatea organismului, apar dereglari patologice ale pielii. 3urplusul de lipide duce la inhibitia secretiei glandelor tractului gastrointestinal, la micsorarea nivelului de digestie al produselor, deregleaza metabolismul calciului si fosforului. &lucidele sunt necesare ca material plastic, deoarece ntra n componenta tuturor celulelor si tesuturilor, participa la sinteza proteinelor si la o7idarea lipidelor. Necesitatea de glucide la copiii de *(8 an este de 86(8; g-@g masa corp. n laptele matern D+ revine lactozei, e7ista o cantitate mica de galactoza, fructoza si de alte digozaharidoze. &lucidele n laptele matern sunt reprezentate preponderent de p( lactoza care mpreuna cu digoaminozaharoza =bifidofactor> inhiba cresterea bacilului coli si duce la cresterea bifidobacteriilor si la sinteza vitaminelor din comple7ul G si vitaminei B. Fotodata oc(

lactoza, prezenta n laptele de vaca, din contra, stimuleaza cresterea bacilului coli. n laptele matern se afla o cantitate mai mare de substante minerale si vitamine ca n cel de vaca. %aptele matern se coaguleaza n stomacul copilului form!nd fulgi mai mici. El patrunde de la mama la copil de temperatura H corpului, steril, posed!nd actiune bactericida; contine imunoglo(buline, lizozim, lactoferin, oc(6(macroglobulina. %aptele matern asigura dezvoltarea satisfacatoare a copilului numai n primele < luni de viata. $e la < luni este necesar de introdus suplimentul. 3uplimentul se indica numai la copiii sanatosi.

4egulile de introducere a suplimentului9 8. 3uplimentul se da nainte de alaptare, deoarece dupa alaptare copilul poate refuza noua hrana; 6. 3uplimentul se introduce c!te putin, ncep!nd cu 8(6 lingurite de ceai, nlocuind treptat, timp de <(D zile, o masa cu hrana noua; ". Frecerea la alt tip de supliment se permite numai dupa ce copilul

l suporta bine pe primul; ;. Arana oferita trebuie sa fie semilichida, pasata, omogena. Alimentatia artificiala se indica n cazul c!nd la mama lipseste laptele sau mama e bolnava si nu poate sa alapteze copilul.

entru alimentatia artificiala se folosesc urmatoarele amestecuri9 8. Amestecuri lactate neadaptate a> dulci, b> acre. 6. Amestecuri lactate adaptate a> dulci, b> acre. $in amestecurile lactate neadaptate dulci fac parte9 laptele de vaca integral, laptele de vaca A =dizolvat 898 cu apa> cu <+ zahar; laptele de vaca G =dizolvat 698 cu apa> cu <+ zahar. n primele 6("

saptam!ni se indica laptele de vaca A, la "(; saptam!ni ( laptele de vaca G. %a fiecare 8** ml de lapte de vaca se adauga < g zahar si < ml frisca, 6*+ grasime, deoarece laptele de vaca e mai sarac n lipide si glucide. $e la ; luni se poate da copilului laptele integral sau chefir. $in amestecurile neadaptate acre fac parte9 chefirul, laptele acidulat, IGiolactulJ, amestecurile INarineJ, I?atoniJ, IGifilinJ. Amestecurile neadaptate acre se folosesc mai des n alimentatia copiilor cu dereglari ale tractului gastrointestinal, cu disbacterioza intestinala. Amestecurile lactate adaptate dulci9 amestecurile pe baza laptelui de vaca produse n mod individual cu corectia vitaminelor si substantelor minerale. Cunoastem urmatoarele amestecuri care se folosesc n alimentatia copiilor din prima luna de viata9 I?aliutcaJ, IAlesea(8J, IGeba(8J. Copiii mai mari de 6 luni se pot hrani cu9 IGeba(6J, I?al!sJ, IAlesea(6J, INovolactJ, I)itolactJ, I%aduscaJ, I3i(milacJ, IGonoJ, I iltiJ etc. $in amestecuri adaptate acre fac parte; I$etoactJ, IGal(d!ganJ, IGalbobecJ, Alimentatia mi7ta se atesta n hipogalactia mamei si consta n suplimentarea, n primele C luni de viata, a laptelui matern cu amestecuri lactate sau cu lapte de vaca.

Alimentatia copilului anteprescolar =8(" ani> va asigura aportul de proteine cu valoarea biologica mare prin consumul de alimente de origine animala cum sunt9 laptele =<**( C** ml-zi>, br!nzeturile =8< g-zi>, ouale =c!te 8 ou la 6(" zile, p!na la un ou pe zi>, carnea de pasare, de vita, pestele, ficatul, creierul ="*( ;< g zilnic>. %a nceput alimentele se dau trecute prin masina de tocat, apoi taiate n bucatele mici. roteinele vegetale se vor asigura din p!ine si alte derivate de cereale. %eguminoasele uscate =fasolea, mazarea, lintea> se pot da dupa v!rsta de 6 ani sub forma de supe, pireuri. &rasimile animale vor fi servite sub forma de galbenus de ou, unt, sm!nt!na, frisca, iar din cele vegetale se va folosi uleiul de soia, de porumb, de floarea(soarelui n cantitati mici. %a aceasta v!rsta nu se permite slanina, untura, seul. Aportul de glucide va fi asigurat prin consumul de fructe, legume, p!ine, fainoase =gris, orez, taitei, fidea, pesmeti>, zahar si alte dulciuri concentrate =miere, dulceata, gemuri, peltea>. !inea se va da n cantitatea de D* g-zi, fainoasele ( ;* g-zi. %egumele =morcov, sfecla, cartofi, dovleac, dovlecei, conopida, rosii> se vor da n cantitatea de "** g-zi, iar fructele ( 8<* g-zi. !na la v!rsta de 6 ani vor prevala bucatele sub forma de pireuri, supe sau de sucuri de legume proaspete. $upa aceasta v!rsta se trece la salate de legume crude, taiate marunt, drese cu ulei si suc de lam!ie. $in fructele proaspete se vor pregati sucuri, compoturi, pireuri. 5aharul si dulciurile concentrate ="*("< g-zi> se vor adauga n diferite

preparate =pra0ituri, taitei cu lapte, creme de lapte si ou>. Nu se va face abuz de produse zaharoase =acestea favorizeaza aparitia cariilor dentare>. 3e vor respecta cu strictete orele de servire a mesei pentru formarea refle7elor secretorii digestive. Copilul trebuie nvatat sa mestece bine hrana nainte de a o nghiti. 3e interzice consumul apei si a altor lichide n timpul mesei. Acestea vor fi date la sf!rsitul mesei sau ntre mese. Copilul va fi nvatat sa man!nce singur la masa. n timpul mesei se va evita sa i se faca observatii sau sa i se propuna diverse distractii care micsoreaza refle7ele secretorii digestive. Copilul se va alimenta de < ori pe zi. 3e interzic alimentele prea picante sau sarate, alcoolul, mezelurile si conservele de carne sau peste, cafeaua naturala, ciupercile, p!inea neagra, alimentele prea grase, pra0ite, carnea de porc. Alimentatia prescolarului =;(C ani> include urmatoarele cantitati de alimente9 carne si preparate de carne C*(D* g-zi, lapte <** ml pe zi, br!nzeturi 6* g pe zi, c!te un ou pe zi. roteinele de origine vegetala vor fi asigurate din contul cerealelor si derivatelor, a leguminoaselor. &rasimile de origine animala se vor da sub forma de unt, sm!nt!na, frisca, iar cele de origine vegetala (ulei de floarea(soarelui, de soia, de porumb. &lucidele se asigura din p!ine, paste fainoase, legume, fructe. Norma de p!ine va constitui zilnic 8;* g, de fainoase ;* g, de cartofi 8C* g, de morcovi 6** g, de legume verzi ( 8<*(8D* g. %egumele se vor folosi la pregatirea supelor, pireurilor, sucurilor,

salatelor cu ulei vegetal. Kructele se servesc crude, coapte, n pireuri, compoturi n cantitate de 6**(66* g zilnic. Alimentatia copilului, cu e7ceptia unor interdictii, nu difera de cea a adultilor. Astfel, se e7clud9 alimentele prea sarate, prea iuti, prea condimentate, alimentele pra0ite n grasime, mezelurile, alcoolul, cafeaua naturala. Copilul se va alimenta de < ori pe zi la apro7imativ unele si aceleasi ore. El va fi nvatat sa se spele pe m!ini nainte de fiecare masa si pe dinti ( dupa fiecare masa. )a mesteca bine alimentele n gura, nu va bea apa n timpul mesei. Copilul poate sta la masa mpreuna cu toata familia, el trebuie sa nvete regulile de comportare civilizata si igienica. Copilul nu va fi certat n timpul mesei. Alimentatia scolarului =D(8" ani> %a aceasta v!rsta copilul are nevoie de produse animale bogate n proteine, cum este carnea si produsele de carne =8**(8"* g-zi>, laptele =<** ml-zi>, br!n(zeturile =6*("* g-zi>, un ou pe zi. &rasimile animale vor fi oferite sub forma de unt, sm!nt!na, frisca, ele alcatuind 6<("* g-zi, iar cele vegetale 6<("*g-zi. Necesarul zilnic de glucide va fi acoperit de p!ine =6**(6<* g>, fainoase =;<(<* g>, legume sub forma de cartofi =6**(6<* g>, legume verzi =6<*("** g>, radacinoase =6** g>; fructe =6<*("** g>. $upa posibilitati, legumele si fructele se vor da crude. 4atia de glucide se va completa cu zahar si produse zaharoase ( c!te <*(<< g-zi. Copilul va trebui sa se alimenteze de < ori pe zi.

Alimentele vor fi pregatite c!t mai variat, condimentate moderat, se vor evita alimentele prea sarate, prea iuti, bucatele pra0ite. 3e vor respecta orele de luare a mesei, precum si regulile igienice si de comportare n timpul mesei.1Copiii vor lua masa mpreuna cu cei v!rstnici. Nu se va face copilului observatie n timpul mesei pentru ca aceasta inhiba refle7ele secretorii si poate provoca tulburari digestive. 4efuzul copilului de a m!nca dimineata poate provoca cefa(lee, verti0uri, emotivitati e7cesive din cauza hipoglicemiei. $e aceea copilului nu i se va permite sa plece dimineata la scoala pe nem!ncate. entru acei care nvata dupa amiaza se recomanda ca pr!nzul sa fie servit cu cel putin o ora sau cu 0umatate de ora nainte de plecarea la scoala. Alimentatia adolescentilor =8;(8D ani> trebuie sa fie bogata n substante nutritive cu o valoare energetica nalta. entru baieti trebuie sa contina n medie "*** @cal, inclusiv E: g proteine =<E g animale>, 8** g grasimi ="* g vegetale>, ;6< g glucide, pentru fete 6C** @cal =E* g proteine ( <; g animale; E* g lipide (6< g vegetale; "C* g glucide>. $e multe ori problema alimentatiei adolescentilor nu este privita cu atentia cuvenita. ?ulti dintre ei practica un mod daunator de alimentatie9 tendinta de a m!nca rapid, predilectia pentru alimente picante, conserve, fripturi, evit!nd legumele, fructele, p!inea, fainoasele. #nii si impun cure de slabire provoc!ndu(si dezechilibru nutritional, tulburari digestive. Consumul de cafea si alcool sunt

deseori frecvente n aceasta v!rsta, uneori acestea sunt preferate n locul alimentatiei. Alimentatia rationala a adolescentilor are scopul sa le furnizeze energia necesara efortului fizic si intelectual depus, cresterii si dezvoltarii. Alimentatia trebuie sa fie bogata si variata. Ca sursa de proteine se vor folosi carnea, pestele =8**(6** g-zi> laptele =;** ml-zi>, br!nzeturile ="*(;* g-zi> ouale =8(6-zi>. 4estul cantitatii de proteine se va acoperi pe contul alimentelor de origine vegetala. &rasimile animale =untul, sm!nt!na> trebuie sa constituie 6<("* g, cele vegetale ( "<(;* g zilnic. &lucidele vor fi furnizate prin consumul zilnic de p!ine =6:*("<* g>, fainoase =;<(<* g> prin consumul de cartofi =6**(6<* g>, morcovi, sfecla =6**(<* g>, legume verzi =6<*(;** g> si leguminoase uscate =86(8< g>. Kructele se vor folosi n cantitate de "**("<* g-zi. Norma de glucide se va completa cu zahar si dulciuri concentrate =<<(D* g-zi>. Alimentatia trebuie sa fie variata. Nu se va face e7ces de fainoase, conserve, mezeluri. 3e interzic cafeaua, tutunul, alcoolul, condimentele iuti. n perioada de activitate intelectuala intensa se vor folosi produsele alimentare bogate n fosfor, iod care contribuie la normalizarea functiilor sistemului nervos. 3e va respecta regimul alimentar cu servirea a ;(< mese, inclusiv servirea de0unului, fiind folosite produsele bogate n proteine animale =oua, br!nza, cascaval, lapte>. ?asa de seara se va servi cu doua ore p!na la culcare, fiind e7cluse produsele care e7cita sistemul nervos si alte organe. $e mentionat ca obiceiurile alimentare gresite capatate n aceasta v!rsta pot provoca unele boli cronice, ca obezitatea, diabetul

zaharat, ulcerul gastroduodenal s.a.