1.Piramida actelor normative. 1.in varf Constitutia 1991- modificata in 200 2.

. Legile constitutionale, organice, ordinare ( reglementeaza institutii, domenii, profesii) 3. Decretele Presedintelui promulgarea legii, decrete de gratiere, decrete de investire in functie Gratiere- absolvirea (iertarea) de la o pedeapsa 4.Actele normative ale Guvernului. ( hotararile si ordonantele) Hotaririle acte normative date de stat pentru explicitarea legii ( ajutatoare) Ordonantele - acte normative date de stat cu putere de lege Puterile statului: Legislativa ( Parlamentul) Executiva ( Prim-ministrul, Presedintele) Judecatoreasca ( Curtea Inalta de Justitie) 5. Acte normative ale altor institutii ale statului. 1. Ordini ale prefectului 2. Hotarari ale consiliului judetean 3. Hotarari ale consiliului local 4. Dispozitii ale primarului 2. Accepiunile noiunii de drept. 1. Stiinta dreptului un ansamblu de idei, notiuni, concepte si principii care explica fenomenul juridic si prin intermediul carora acest fenomen poate fi inteles si analizat. 2. La nivel individual- dreptul semnifica posibilitatea unei persoane de a-si exercita, valorifica sau apara impotriva celorlalti ( tertilor) un anumit interes legalmente protejat acesta este dreptul subiectiv ( dreptul de proprietate) 3. Dreptul pozitiv totalitatea normelor juridice active, in vigoare intr-un stat. Este aplicabil imediat, continuu, obligatoriu si susceptibil de a fi dus la indeplinire prin forta coercitiva a statului. 3.Cadrul natural, cadrul socio-politic, cadrul economic, factorul uman ca factori de configurare ai dreptului. Grupurile de interese i grupurile de presiune. Cadrul natural ca factor de configurare a dreptului este alcatuit din mai multe componente: mediul geografic - (oceanul, marea) genereaz anumite reglementri factorii biologici - sntatea populaiei pentru protejarea de factorii externi factorii fiziologici - vrsta minim de cstorie: f-16; b-18 vrsta de pensionare: f-62; b-65 factorii socio-demografici - mbtrnirea populaiei, migraia Cadrul socio-politic: relaiile de putere se sprijin pe valorile juridice intrate n contiina comunitii Cadrul economic: se impune tot mai mult att intern ct i internaional Factorul uman: n cadrul factorului de configurare al dreptului cel mai important factor este individul care alege normele juridice n virtutea relaiilor sociale pe care le are cu ceilali

Grupul de interese: transmite anumite scopuri celorlalte grupuri din societate n vederea stabilirii, a meninerii sau a intensificrii formelor de comportament Grupul de presiune: grupuri categoriale sau transcategoriale care reprezint interesele categoriile pe care le reprezint; fac presiuni i influeneaz deciziile politice 4.Calitatea juridic a voinei i interesului. Elemente care prezideaz apariia i coninutul actului normativ Calitatea juridic a voinei ce se exprim n integralitatea normelor, cu toate cunotinele privind tratamentul special al normelor de drept. Raiunea sa practic i legturile sale constituie interesele fundamentale ale oamenilor i ale structurilor sociale de baz. Cel mai important element calificativ care d esen dreptului e ansamblul indisolubil alctuit din voin i interes. Voina i interesul individual de cele mai multe ori vin n conflict cu voina i interesul colectiv. J.J. Rousseau folosete teoria contractului social pentru a explica raportul dintre individ, societate i norme. Continutul dreptului il constituie ansamblul elementelor , al laturilor si al conexiunilor care dau expresie concreta vointei siintereselor sociale. 5. Forma intern i forma extern a dreptului. Codificare, legi, ordonane, hotrri. Forma dreptului este data de reglementarea conduitei continuta in norma juridica si are 2 laturi: interna si externa. Forma interna- este data de interactiunea ramurilor de drept. Forma externa 3 componente ....... * dupa criteriul de modalitat de exprimare : izvoarele de drept * dupa modalitatile de sistematizare a legislatilor: coduri, incorporari legi * dupa criteriul exprimarii normelor in acte: legi, ordonante ( toate actele normative) 6. Sistemul juridic romano-german. Apare in Europa Continentala in statele rezultate in urma diviziunii Imp. Roman in regate si se extinde amondial si in alte zone, de cele mai multe ori tot in state foste colonii. Particularitati: 1. are legea scrisa ca principal izvor de drept. Nu tine cont de traditie 2. exista o ierarhie a izvoarelor de drept in cadrul careia precedentul judiciar este folosit doar pentru a interpreta legea scrisa. 3. Foloseste sistemul codificarii 4. Foloseste diviziunea in dreptul public si cel privat cu precizarea ca doar in dreptul privat partile sunt pe picior de egalitate.

7. Sistemul juridic anglo-saxon. Tara de origine Anglia, Tara Galilor, SUA cu exceptia statului Louisiana ( modelul francez), Australia, Noua Zeelanda, alte tari foste colonii ale M. Britanii. Elemente caracteristice: 1. Are structura si principii proprii 2. Izvoarele si mai ales ierarhia izvoarelor sunt diferite de romano-german 3. Ramurile de drept nu sunt impartite in drept public si privat pentru ca se intrepatrund 4. Crearea dreptului nu se realizeaza de catre institutii specializate 5. In general nu exista coduri dupa modelul european 8. Sistemul juridic musulman. Caracteristic pentru lumea araba ( Asia si Africa) se aplica unei populatii de 200 000 000 oameni structurat pe temelia cutumelor mesopotamiene si siriene, avand un foarte pronuntat caracter religios si traditionalist. Aceste norme au fost codificate in 4 surse scrise: Coranul, Sunna, Idjina, Idjitihat. o Coranul- principalul izvor de drept cu o structura complexa: dogme religioase, obligatii cultice si liturgice, elemente de educatie civica, elemente de drept. o Sunna- ansamblu de traditii cu caracter profetic( revelatii) o Idjina ansamblu invataturilor celor mai luminati o Idjitihat juris-prudenta are elemente de imbinare a romano-german si anglo-saxon. 9. Dreptul comunitar-european(Tratatele constitutive) Creatie recenta care apare dupa cel de-al 2-lea Razboi Mondial, treptat, abia in ultimile 2 decenii cunoscand o dezvoltare si o legimitate ca un bazin contemporan de drept. Clasificare dupa criteriul vointei generale de configurare a ordinii comunitare: o Drept originar isi are izvoarele din tratatele constituitive de la Paris si Roma ( dec. 6) carora li se adauga tratatele ulterioare. Tratate importante ale UR: Mastict (1992) Amsterdam (1997) Lisabona (2007) Paris si Roma o Drept derivat alcatuit din toate actele emise de institutiile comunitare. Exemple ( emise de Adunarea Parlamentara, Consiliu de Ministri sau hotarari ale cursii de justitii) : regulamente, directive, decizii, recomandari, avizii. 10. Statul. Definiie. Elemente componente. Clasificarea statelor i puterile statului. Statul reprezint cea mai veche i cea mai important institutie a societtii politice. El a aprut n urm cu aproximativ 6.000 de ani n Orientul antic.Statul este a cea entitate politic constituit dintr-un teritoriu delimitat de frontiere, dintr-o populatie i dintr-o putere institutionalizat

Elementele componente ale statului sunt: teritoriul, populatia, suveranitatea. Populatia la teritoriu statul isi configureaza granitele si spatiul in care isi desfasoara activitatea si in care populatia traieste. Legatura dintre stat si poplatie se numeste cetatenie. Suveranitatea are 2 componente: externa si interna *Externa - independenta- posibilitatea statului de a reglementa politica externa si cetatenii. *Interna - suprematia - posibilitatea statului de asi impune vointa asupra cetatenilor sai. - Suveranitatea se realizeaza prin puterile statului, prin formele acestora, institutille statului si prin nsamblul de acte normative Clasificarea statelor: dupa forma de guvernamant republica si monarhie. Republica seful statului vine la conducere fiind ales de popor sau de parlament. * r. Semipresidentiala ales de popor * r. Parlamentara poporul alege parlamentul Monarhia presupune ca seful statului sa nu fie ales de popor sau parlament, ci sa vina in fruntea statului prin apartenenta la o familie cu traditii monarhice.e Poate fi: * feudala presupune o uniune de mai multe state federate, fiecare avand o constitutie si o putere executiva si judecatoreasca peste case se suprapune constitutia fed, curtea fed de justitie si guvernul federal. * regim politic vizeaza tipul de dialog si int. dintre stat si cetatenii sai. - Cu cat dialogul este mai flexibil si drepturile cetatenilor mai respectate, cu atat statul este orientat spre democratie. - Daca dialogul dintre stat si cetateni este tensionat, statul este totalitar sau autocratic. Intr-un stat democratic 3 puteri ale statului. 1. puterea legiuitoare Parlament ( structura bicamerala cu Senat si camera Deputatilor) 2. p. Executiva bicefala ( presedinte, prim-ministru) 3. p. Judecatoreasca reglementata constitutional in urmatoarele parti componente: * instante judecatoresti *ministerul public * consiliul superior al magistraturii 11. Prile componente ale autoritii juridice i judectoreti. Puterea judecatoreasca e regelementat constituional n urmtoarele pri componente: a) Instanele judectoreti b) Ministerul public c) Consiliul superior al magistraturii

Instanele judectoreti: - nalta curte de Casaie i Justiie: competen naional - Curile de apel: funcioneaz ntr-o grupare de mai multe judee + Buc, incluznd mai multe tribunal (15 curi de apel) - Tribunalele: la nivelul fiecrui jude + Buc; fiind situate n reedina de jude i cuprind toate judectoriile din jude (42 de tribunale) - Tribunalele specializate - Judectoriile: n toate judeele cu medie de 3 precum i n fiecare sector al Buc (180 judectorii) - Instanele militare: tribunale militare + 4 tribunale militare n Buc i Curtea Militar de Apel 12. Principiile i funciile dreptului Principii 1. Asigurarea bazelor legale de funcionare a statului const n faptul c fundamentul legitim de existen i funciune al oricrui stat st n activitatea de reglementare i constituire a activitii statului respectiv 2. Principiul libertii i egalitii: libertatea presupune posibilitatea fiecrui cetean de a avea cadrul exercitrii neconstrnse a drepturilor sociale i judiciare; egalitatea reprez. exercitarea acestor drepturi pn la grania de ntlnire cu ceilali 3. Principiul responsabilitii: o consecin direct a principiului responsabilitii: orice spus cu discernmnt i cu voin liber are implicit responsabilitate pentru actele i faptele sale 4. Principiul echitii i justiiei: domnia legii n societate cu condiia echitii de indivizi (care nseamn aplicarea regulii nondiscriminatorii) Funcii 1. Funcia de instituionalizare sau formalizare juridic a organizaiilor sociopolitice: asigur cadrul legal de funcionare a ntregului sistem de organizare social 2. Funcia de consemnare, aprare i garantare a valorilor fundamentale ale societii: prin ansamblul de norme juridice este asigurat coeziunea societii cu specificul ei 3. Funcia de conducere a societii prin acte normative: o aciune raional a unui grup de persoane de dirijare, de ordonare, de ndreptare a activitii unui grup social spre o anumit direcie, finalitate. 4. Funcia normativ: se realizeaz subordonarea aciunii unui grup fa de o conduit tip 13. Teoriile moraliste despre drept, teoriile pozitiviste juridice. Elemente care difereniaz norma juridic de norma moral 1. Teoriile moraliste ale izvoarelor de drept: dreptul minim de moral, morala-etic subiectiv, dreptul de etic obiectiv (n lumea acestor teorii dreptul trebuie s se bazeze pe moral)

2. Teoriile pozitiviste juridice: Pleac de la premiza c statul este singurul temei al dreptului n lumina acestei teorii chiar i normele injuste sunt bune i trebuie elaborate de stat i servesc la binele ntregii societi chiar dac un interes particular ar avea un temei etic Adepii teoriei(Hegel, Hans Kelsen) susin c normele statului sunt singurele viabile, stabile n timp ce normele morale sunt imperfecte i relative (acestea depinznd de contextul geografic, demografic, etnic, cultural) Fa de norma moral, norma juridic prezint unele trsturi. Norma juridic reglementeaz acele relaii sociale care vizeaz buna desfurare a raporturilor din societate i care constituie fundamentul ntregii ordini sociale. Normele juridice cunosc forme i mijloace specifice de asigurare a transpunerii in via. 14.Norma juridic. Definiie i structur. Def: Norma juridic este o regul general, impersonal i obligatorie de conduit al crei scop e acela de a asigura ordine social, regul ce poate fi adus la ndeplinire Structura: intern(logico-juridic) alctuit din 3 pri: Ipotez (descrie mprejurrile n care se desfoar aciunea; imprejurrile pot fi determinate sau relativ determinate) Dispoziie (cuprinde conduita subiecilor dup drept, drepturile i obligaiile efective) Sanciune (conine urmrile nefavorabile care survin n condiiile nerespectrii dispoziiei sau ipotezei) - sanciune pozitiv: msurile de stimulare i condensare a subiecilor n promovarea conduitei dorite - sanciune negativ extern (tehnico-legislativ) 15. Clasificarea normelor juridice. Dup gradul de determinare: o Determinale o Nedeterminale o Cumulative Dup criteriul forei juridice a aciunilor normative: o Norme constituionale i de legi organice Dup criteriul sanciunii logice: o Norme complete o Norme incomplete Dup sfera de aplicare: o Generale: sfera cea mai mare de aplicabilitate ntr-un domeniu

o Speciale: aplicabile unei sfere mai restrnse de relaii i abateri de la normele generale o De excepie: completeaz norma general fr ca excepia prevzut s aduc atingere normei de drept Dup gradul i intensitatea incidenei: o Norme, principii cuprinse n constituii o Norme, mijloace constituite n celelalte acte normative Dup modul de reglementare a conduitei: o Imperative: impun o anumit conduit o Prohibitive: oblig la abinere o Permisive: nu impun, nu interzic o Suplitive: vin cu cele permisive 16. Aciunea n timp a normelor juridice. a) Intrarea n vigoare (la 3 zile calendaristice de la data publicrii) b) Perioada de activitate a normelor c) Iesirea din vigoare Principiile aciunii n timp: Caracterul activ al normei: norma i produce efectele imediat i pentru viitor Norma juridic care retroactiveaz produce efecte pentru raporturile luate ntre ei 17. Aciunea normelor juridice n spaiu i asupra persoanelor. Pe toata suprafata Romaniei. Pe pamant, pe ape pana la frontiera, pe marile teritoriale pana la 12 mile marine, pe soluri, subsoluri, spatiu aerian, pe consulate, ambasade in strainatate. 18. Interpretarea normelor juridice. Definiie. Clasificare. Interpretarea logico-juridic de nelegere i explicare a normelor juridice n scopul justelor: le aplicm la situaii complete prin corecta ncadrare a unor situaii particulare care pot fi raporturi sociale sau stri Clasificare dup fora juridic a interpretrii: a) Oficial (obligatorie): fcut de autoritile publice care au astfel de atribuii. Poate fi: Autentic/legal (atunci cnd este fcut chiar de autoritatea care a emis norma pe care ulterior o interpreteaz) Neautentic/cazual (se aplic la cazuri complete, fcute de instanele de judecat sau de autoritile administrativ-politice) b) Neoficiala (doctrinar-facultativ): este ntlnit n doctrina juridic. E fcut de specialiti n domeniul dreptului, dar nu reprezint autoritile statului Dup rezultatul/limitele interpretrii: a) Literal(declarativ) - n litera legii b) Extensiv - n spiritul legii c) Restrictiv - n sprijinul legii

Dup metoda de interpretare: a) Gramatical - are ca obiect stabilirea sensului comandamentului cuprins n norma juridic prin analiza gramatical a textului normei juridice b) Sistematic - presupune ncadrarea prevederilor unei norme n economia total a actului respectiv sau prin raportarea la economia altor acte normative din acelai domeniu c) Istorico-teleologic - ine cont de scopul i condiiile n care au existat legile respective. Urmrete explicarea normei prin luarea n considerare a mprejurrilor socio-juridice care au stat la baza adoptrii legii d) Logic - folosirea argumentelor logicii judiciare n interpretarea normei Prin reducere la absurd: stabilirea adevrului tezei de demonstrat prin infirmarea tezei care o contrazice Per a contrario: n cazul naiunilor contradictorii care se neag una pe alta, doar una poate fi adevrat A fortiori(cu att mai mult): raiunea aplicrii unei norme este i mai puternic ntr-o alt situaie care se ncadreaz i mai bine A pari: pentru situaii identice - soluii identice A majori ad minus: cine poate mai mult poate i mai puin A minori ad majus: dac legea interzice mai puin, poate interzice i mai mult e) Prin folosirea analogiei - cnd pentru o situaie nu exist o reglementare ntr-un act normativ se aplic analogia cu o norm asemntoare sau principiile genului de drept 19. Rspunderea juridic. Definiie. Forme ale rspunderii juridice. Def: un fapt social care presupune reacia organizat, instituionalizat pe care o declaneaz o fapt considerat condamnabil i obligativitatea suportrii consecinelor nerespectrii unei norme de conduit Forme: 1. Cu caracter politic: prevzut n constituie pentru organele de vrf ce reprezint ara 2. Civil: declanat prin nclcarea unei norme de drept civil Contractual: rezultat din nclcarea prevederilor unui contract Delictual: nu presupune existena unui contract ci svrirea unui delict 3. Penal: presupune un rapot juridic penal de constrngere, nscut ca urmarea svririi unei infraciuni 4. Administrativ-disciplinar: declanat cnd un funcionar public ncalc o obligaie de serviciu 20.Condiii ale rspunderii juridice Conduita ilicit - existena unui corp constnd ntr-o aciune sau inaciune prin care este nclcat o prevedere legal Vinovia este atitudinea psihic a persoanei care comite o fapt ilicit Formele vinoviei: Intenia:

o Direct (atunci cnd subiectul aciunii deliberate prevede rezultatul socialmente periculos al faptei sale i l urmrete prin svrire) o Indirect (subiectul prevede rezultatul periculos al faptei, nu l urmrete, dar accept posibilitatea producerii lui) Culpa o Cu prevedere (impruden) - cnd subiectul prevede rezultatul faptei, nu l urmrete i consider fr temei s omoare o Fr prevedere (neglijen) - cnd subiectul nu prevede rezultatul socialmente periculos al faptei sale dei trebuia i putea s l prevad

21. Persoana fizic-subiect de drept. Capacitatea de folosin i execuie. Persoan fizic de drept - omul care apare n rspunderile juridice ca subiectul cu raza cea mai larg de participare fiind titularul celor mai multe drepturi i obligaii Capacitatea de folosin: aptitudinea persoanei de a avea drepturi i obligaii. Aceasta ncepe la naterea persoanei i nceteaz la moartea sa. Chiar dac aceast capacitate ncepe la natere, totui drepturile copilului sunt recunoscute de la concepiune cu condiia s se nasc viu. Timpul legal al concepiunii este intervalul de timp cuprins ntre a 300a i 18a zi naintea naterii. Capacitatea de execuie: aptitudinea persoanei de a ncheia singur acte juridice. Pn la 14 ani persoana nu are capacitate de exerciiu. De la 14-18 capacitate restrns. De la 18 capacitate deplin. 22.Subiectele colective-subiecte de drept. Capacitatea de folosin i execuie. Subiectele colective: statul - este subiect colectiv de drept att n interior ct i n dreptul internaional autoritaile publice - autoriti ale puterii legislative, executive; aparatul administrativpublic persoanele juridice - subiect colectiv de drept care are 3 trsturi o organizare proprie o patrimoniu propriu o un scop bine determinat n raport cu interesul general Capacitatea de folosin: dobndete capacitatea de folosin la data nfiinrii sau constituirii ei Ambele capacitai nceteaz la data ncetrii persoanei juridice

Formele ncetrii: declararea nulitii fuziune dizolvare transformare desfinare

sau prin alt mod prevzut de alte legi

23. Izvoarele dreptului. Prin termenul de izvor sunt denumite sursele, originea, factorii de determinare i creare ai dreptului. Noiunea de izvoare ale dreptului are dou abordri, fcndu-se distincia ntre: a) izvoare materiale, denumite uneori i reale sau sociale b) izvoare formale izvoare directe (considerate a fi actele normative ca legea, decretul, hotrrea, deoarece sunt elaborate nemijlocit de ctre organele de stat) izvoare indirecte (considerate a fi obiceiul i actele organizaiilor nestatale, au nevoie i de recunoaterea sau sancionarea lor de ctre autoritatea public, pentru a cpta for juridic i a deveni izvoare de drept) izvoare scrise izvoare nescrise