Sunteți pe pagina 1din 19

DECEBAL Mare rege dac(87-106 en) fiu al lui Scorillo.I-a urmat la tron lui Duras.

Strateg talentat,Decebal reuseste sa zdrobeasca armata trimisa impotriva sa de imparatul Domitian,sub comanda lui Cornelius Fuscus(87 en).Invins, un an mai tirziu la Tapae ,de Tetius Iulianus,incheie o pace onorabila,profitind de infringerea suferita de romani din partea qvazilor si marcomanilor.Conditiile pacii,favorabile romanilor(Decebal devenea rege clientelar al Romei si ceda anumite capete de pod in stinga Dunarii) au fost exploatate cu multa abilitate in folosul sau.Decebal utilizeaza sudsidiile,inginerii si instructorii militari,primiti conform conditiilor pacii,pentru a se intari in vederea viitoarelor ciocniri cu Roma,amplifica si desavirseste sistemul de fortificatii din Muntii Orastiei,isi echipeaza si instruieste oastea.Ajuns imparat in 98 en,Traian suspenda orice ajutor catre Dcebal si se pregateste activ pentru cucerirea Daciei.Razboiul incepe in 101 en.Invins la Tapae, Decebal incearca zadarnic,impreuna cu aliatii germani,roxolani si celti,organizind un amplu atac de diversiune asupra garnizoanelor de la Dunarea de Jos.In anul 102 romanii patrund in Muntii Orastiei ,cuceresc cetatea de la Costesti si se apropie de Sarmizegetusa.Decebal cere pace si o obtine in conditii grele,pierzind teritorii ,obligindu-se sa darime fortificatiile si sa renunte la politica externa independenta.Traian ,care privea pacea numai ca pe un ragaz intre doua razboaie,concentreaza noi trupe si construieste podul de la Drobeta.Decebal dindu-si seama de inevitabilitatea unui nou razboi,incalca pacea din 102 si se pregateste febril de aparare.Dupa inceperea ostilitatilor (105en),il captureaza pe Longinus,comandantul trupelor romane din Dacia incercind sa il determine pe imparatu sa incheie pacea dar generalul roman se sinucide..Razboiul i-a sfirsit in 106 en prin cucerirea cetatilor din Muntii Orastiei,Decebal se retrage spre nord dar este ajuns de cavaleria romana si pentru a nu fi capturat se sinucide.Capul sau a fost adus imparatului de catre cercetasul Claudius Maximus Tiberius ,la Ranisstorum si trimis apoi la Roma,unde a fost aruncat pe treptele Gemoniae. Dupa ultimile cercetari numele de Decebal ar fi o porecla ,insemnind CEL VITEAZ,numele real a lui Decebal fiind DIURPANEU. Un important scriitor roman,Dio Cassius,s-a folosit pentru a-si scrie opera de o serie de o serie de autori antici,ca Polybius sau Titus Livius dar i-a trecut cu vederea pe Caesar ,Salustius, Tacitus sau suetonius care i-ar fi largit mult baza de informare.Cu privire la Decebal el spune: "Cel mai insemnat razboi al romanilor de atunci a fost cel impotriva dacilor ,asupra carora ,in vremea aceea,domnea Decebal.Duras care domnise mai inainte lasase lui Decebal de bunavoie domnia" ( cartea LXVII,cap. 6 ,paragraful 1). Este vorba de evenimentele petrecute la inceputul anului 86 en cind domitian a inceput razboiul

impotriva dacilor.referindu-se la acest moment ,Gh. Sincai,in Hronica Romanilor (vol.I,pag.5) scria : "Imparatul Dometian,carele era nu numai nesuferitoriu de osteneli ,ci si fricos, slab de fire..Drept aceia el nu s-a atins de razboiu,fara numai prin povatuitori s-au ostit cu Decebal .Unul dintre acestia era Cornelius Fuscus,comandantul cohortelor pretoriene ,caruia i-a fost incredintata conducerea armatelor romane ce au suferit mari dezastre ,Fuscus insusi gasindu-si moartea" Din relatarea lui Dio Cassius,fara sa stim pe ce izvoare s ebazeaza,reiese ca in vremea razboiului lui Domitian ,rege al dacilor era Decebal si ca acesta primise conducerea ,cedata de bunavoie,de regele Duras. Sincai confirma si el ca luptele lui Domitian au fost conduse de Decebal.Dar Tacitus,considerat cel mai mare istoric roman si care in plus a fost contemporan cu evenimentele ,afirma in "Istorii" ca luptele au fost purtate de Diurpaneus,regele dacilor.Lucrarea sa s-a pierdut dar fragmentul care descrie evenimentul s-a pastrat intr-o lucrare a lui Paulus Orosius ,scriitor de la inceputul sec.V en.In lucrarea "Istoria impotriva paginilor" ( VII,10,4) el scrie : "caci cit de mari au fost luptele lui Diurpaneus ,regele dacilor,cu generalul Fuscus si cit de mari dezastrele romanilor,le-as enumera,intr-o insiruire lunga,daca Cornelius Tacitus,care a tratat in mod organic si cu foarte mare exactitate aceste evenimente istorice, nu le-ar fi povestit pe indelete" Asadar potrivit lui Orosius ,armatele dacilor ar fi fost conduse de regele Diurpaneus,informatie preluata de la Tacitus. Alt autor a carui opera s-a pastrat si care este bine informat este Iordanes.Iata ce scrie el despre acest moment : "Domitian a plecat cu toate fortele sale in Ilirya si incredintind conducerea aproape intregii armate generalului Fuscus, si citorva barbati alesi,i-a obligat sa treaca peste Dunare impotriva armatei lui Dorpaneus,pe un pod de corabii legate intre ele .Atunci gotii[getii,]care n-au fost luati pe neasteptate,au pus mina pe arme si chiar de la prima ciocnire au invins pe romani,omorind pe comandantul acestora Fuscus.Pentru dobindirea acestei mari victorii ,ei i-au numit pe conducatorii lor semizei"( Getica,77-78) Iordanes a putut prelua informatii din scrierile lui Cassiodorus,Dio Crysostomus sau Tacit dar datorita detaliilor cu care descrie campania din 86-87 el poate fi considerat un bun cunoscator si dovedesc buna lui informare. Despre dezastrul lui Fuscus din anul 87 en mai vorbesc si Martial (Epigrame, VI, 76,1-6) ,Iuvenal (Satire,IV,109-112),amindoi contemporani cu evenimentele dar fara sa aminteasca de cine erau conduse ostile dacilor sau numele regelui lor. Din toate izvoarele antice se desprinde limpede concluzia ca armata romana a suferit un dezastru in Dacia dar se aceste izvoare se contrazic atunci cind

amintesc de conducatorul armatei sau al statului dac.Pe fondul acestei confuzii,istoriografia moderna a incercat sa schiteze un tablou al situatiei din Dacia. Intru-cit regele Duras este mentionat doar de Dio Cassius ,s-a formlat ipoteza potrivit careia Duras si Diurpaneus ar fi una si aceiasi persoana si care i-ar fi cedat tronul ,la o data neprecizata lui Decebal invingatorul lui Fuscus,ipoteza sprijinita de C.Brandis;C.Patsch;C.Daiciviciu.Aceasta ipoteza nu poate fi acceptata intru-cit este contrazisa de Tacitus si de Iordanes care afirma limpede ca Fuscus a fost invins de regele Diurpaneus. Toate datele converg in a da crezare lui Tacitus,contemporan si bine informat asupra evenimentelor si trebuie admis ca victoria asupra lui Fuscus apartine regelui Diurpaneus.In acest caz Decebal este un supranume! Iordanes spune clar ca dacii in cinstea victoriei si-au numit conducatorii semizei.Acum regele Diurpaneus, ca urmare a vitejiei demonstrate in lupta va fi primit supranumele de Decebal care inseamna potrivit lingvistilor,inseamna : "CEL VITEAZ".In sprijinul acestei logici vin esi Gh.Sincai care in opera sa ,care a fost intocmita pe surse si date la care noi ,azi nu mai avem acces , spune : "Decheval, craiul Daciei-celei vechi -carele si Diurpaneus s-au numit" Asadar regele Duras,batrin fiind neputind purta povara unui razboi cu romanii la granitele Daciei,cedeaza tronul de bunavoie,lucru extrem de rar in istorie,nepotului Diurpaneus,fiul fratelui sau ,care frate domnise inaintea lui si deci tinarul Diurpaneus (orfanul) avea drepturi la tron ,care invingindu-l pe Fuscus si luindu-i capul trofeu obtine o victorie in urma careia regele dac a primit un nou nume cu care a intrat in istorie si in constiinta urmasilor. Mai trebuie amintit ca neamurile tracice,si dealtfel toate neamurile de la nord de Dunare purtau un singur nume,facind astfel improbabila existenta numelui Duras-Diurpaneus -----------------------------------------------------------------------------BUREBISTA -REGELE REGILOR DACI Cum va fi aratat acel stralucit barbat,care ,acum doua milenii,ridicindu-se dintre ai lui,a unit triburile geto-dace,faurind un imperiu dacic?Care vor fi fost insusirile lui morale si fizice? Documentele vremii nu spun nimic despre acest lucru sau cele care spun s-au pierdut,in schimb in cele ramase se fac aprecieri admirative despre faptele si izbinzile sale si ale neamului sau, ceea ce obliga sa credem ca BUREBISTA avea neobisnuite virtuti ostasesti .politice si diplomatice. Strabon.contemporan cu marele rege dac ,spune:" Burebista,barbat get,luind conducerea neamului sau ,prin abstinenta si ascultare de porunci,a ridicat pe oamenii acestia,asa incit ,in numai citiva ani,a intemeiat o mare imparatie si a supus getilor pe aproape toti vecinii;ba a ajuns sa fie temut chiar si

de romani pentru ca trecea Istrul fara frica,pradind Tracia pina in Macedonia si Iliria,iar pe celtii cei ce se amestecasera cu tracii si iliriii-a pustiit cu totul ,iar pe boii de sub conducerea lui Cristasiro,precum si pe taurisci i-a nimicit cu desavrsire" Burebista a fost un rege pe masura cerintelor si virtutilor neamului sau,geto-dacii ,care reprezinta ramura nordica a marelui popor trac,care l-a rindul sau are radacini adinci in spatiul carapato-danubiano-pontic.Despre traci Herodot spune:"Neamul tracilor este cel mai numeros din lume dupa cel al inzilor.Daca ar avea un singur cirmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei ,el ar fi de nebiruit si cu mult mai puternic decit toate neamurile. Dar acest lucru este cu neputinta si niciodata nu se va infaptui.De aceea sint acestia slabi" Statul dac ,sub BUREBISTA a fost rezultatul dezvoltarii vietii materiale si spirituale, prelucrarea fierului,roata olarului,olaritul in sine,agricultura practicata intens si organizat desi cunoscute din vechime acum au luat o deosebita amploare.Ca dovada a acestor dezvoltari este si sporirea populatiei,cind pe linga cresterea numarului de localitati se pot observa si infiintarea unor asezari de tip protourban-centre militare,religioase,politice pe care dacii le numeau in limba lor DAVA. Lumea geto-daca se caracteriza prin continuitate,particularitate transmisa si rominilor .Izvoarele istorice,la care se adauga numeroase marturii arheologice,vorbesc de existenta ,inca din veacurile precedente,a unor capetenii iscusite : DROMIHETE(300),OROLES(sec 2 ien) ,RUBOBOSTES (sec 2 ien) si altii nenumiti care in fruntea ostirilor dace au infruntat pe sciti,persi.germani,celti,romani.In preajma crearii statului dac condus de BUREBISTA ,existau 4 mari uniuni de triburi,care aveau moneda proprie ,cu o arie de raspindire foarte mare de la Morava(riu ce desparte Moravia de Slovacia)si pina la Bug si Olbia si din Rodopi pina la Vistula.Dezvoltarea interna a societatii geto-dace ajunsese la un stadiu ce impunea trecerea la un sistem de organizare sociala superioara.BUREBISTA ,prin marea sa opera de unificare ,a raspuns acestei cerinte istorice,intemeind un stat centralizat,puternic pe care l-a condus timp de 4 decenii! Unirea triburilor geto-dace a fost posibila datorita premiselor etnice,culturale,lingvistice , spirituale si geopolitice.Unitatea etno-lingvistica este explicit aratata de autori antici (Strabon;Sallustius;Trogus Pompeius;Cassius Dio) iar Ptolemeu din Alexandria in "Indreptar geografic" mentioneaza citeva triburi dace (albocensi; buri; costoboci; piefigi; ratacensi;saboci) iar poemul anonim "Mingiierea Liviei "consemneaza tribul dacilor apuli.Unitatea religioasa se baza pe credinta in acelasi zeu ZAMOLXE si pe credinta in nemurire a tuturor tracilor si era deasemenea intarita de prezenta pe tot teritoriul

locuit de geto-daci a anahoretilor numiti KAPNOBATAI si KTISTAI.Caile unirii sint doar doua: pe calea diplomatiei,care a strins in jurul lui Burebista acele capetenii care au inteles necesitatea unei singure autoritati politice si calea razboiului ,a armelor pentru cei ce incercau sa-si pastreze privilegiile regionale.Exista posibilitatea ca insusi Burebista sa fi condus cetele geto-bastarne care l-au infrint pe C.Antonius Hybrida in batalia de linga Histria. Dupa ce a reusit sa unifice triburile geto-dace si le-a impus disciplina si respectul fata de legi,BUREBISTA si-a consolidat statul si si-a extins stapinirea,folosind iscusinta sa militara ,politica si diplomatica , a distrus puterea celtilor,pina in Slovacia,apoi a cucerit orasele grecesti de pe coasta de vest si de nord a Marii Negre de la Apollonia(Szopol-Bulgaria)pina la Olbia(la limanul Bugului).Intr-un timp relativ scurt .marele rege,a izbutit sa intemeieze un mare regat care se intindea spre vest si si nord-vest pina la Dunarea de mijloc si Morava,spre nord pina la Carpatii Padurosi spre est pina la Bug si Marea Neagra iar spre sud ,peste Dobrogea, pina in Balcani.Toate partile locuite de geto-daci ,de la cursul superior al Dunarii pina la mare,formau un adevarat imperiu getic ,asa cum il numeste Strabon,putind ridica la lupta ,potrivit aceluiasi autor,o armata de 200000 de oameni,cifra impresionanta pentru acele timpuri! Primele expeditii organizate de Burebista asigura flancul estic si sud -estic al regatului sau,intre Carpati si Nistru unde ii supune pe bastarni si ii infringe pe sciti apoi se ocupa de orasele traco-celtilor scordisci.Urmeaza apoi campania impotriva oraselor grecesti de la Pont.Se supun fara lupta :Tyras;Tomis;Callatis;Dyonisopolis;Apollonia in timp ce Olbia; Histria; Odessos si Mesembria sint atacate violent si supuse.Expeditiile apusene au ca scop asigurarea flancului vestic,unde dupa celto-tracii scordisci din SV,sint atacate triburile celtice ale Boiilor si Tauriscilor din NV. Stapinind o Dacie asa de mare si putenica,BUREBISTA a intervenit si in politica Romei,care stapinind acum Macedonia constituia un pericol pentru statul dac.Pentru a preintimpina un atac roman ,BUREBISTA a luat partea lui Pompei in confruntarea acestuia cu Cezar.Dupa batalia de la Dyrrachium(Durazzo,Durreo-Albania),regele dac a trimis invingatorului o solie cu misiunea de a negocia o alinta.Regele Daciei oferea lui Pompei ajutor militar in schimbul recunoasterii de catre acesta a cuceririlor sale.Dar inainte ca oastea daca sa ajunga la locul bataliei ,teatru de lupta aflat la o asa mare distanta,Pompei a fost invins de Cezar in batalia de la Pharsala.Cu toate acestea amenintarea getica a continuat sa produca ingrijorare la Roma ,incit insusi Cezar se pregatea sa porneasca asupra Daciei,in fruntea unei mari armate pe care o concentrase in Macedonia.Planul nu a mai fost pus in aplicare deoarece in 44 ien Cezar este asasinat in senat. In ce priveste politica interna,sub marele rege dac

se stabilesc norme juridice si etice prin indemnarea la sobrietate si abstinenta si desigur prin piuterea exemplului.noul mod de viata are ca centru spiritual Muntele sfint KOGAION dar s-au mentinut si incintele sacre locale.Pe plan local ,Burebista mentine in conducere pe sefii de trib localicare s-au supus ,in timp ce pe plan central recruteaza oameni noi ,insarcinati cu administrarea activitatilor productive ,stringerea darilor si supravegherea muncilor obstesti.Astfel se realizeaza sistemul de fortificatii din muntii Surianul intre vaile Sebesului ,Muresului ,Streiului si Jiului,cuprinzind cetatile de la Costesti,Blidaru,Piatra Rosie,Banita,Capilna,Cugir si Virful lui Hulpe.Exista trei tipuri de cetati astfel construite: -------cetati de piatra ecarisata(blocuri de calcar fasonate) ------ cetati de piatra nefasonata legate cu lut -------cetati simple de pamint si lemn. Teama ca armatele lui BUREBISTA ar putea ocupa provinciile romane a continuat sa ingrijoreze Roma.La un moment dat s-a raspindit zvonul ca dacii au invadat Macedonia,obligind senatul roman sa trimita o delegatie la fata locului pentru a cunoaste adevarul.Marc Antoniu,fostul adjunct a lui Cezar,s-a folosit de zvonurile care circulau pentru a obtine conducerea unei mari armate -lucru initial refuzat de senat-in vederea unei confruntari cu ostile lui BUREBISTA.Odata ajuns la comanda ,Marc Antoniu,si-a adus armata in Italia si a pornit al doilea razboi civil. Statul geto-dac intemeiat de BUREBISTA,prima formatiune politica de asa amploare atit in istoria noastra cit si printre primele in Europa,a avut o puternica o puternica inriurire asupra urmasilor,favorizind o intensa circulatie economica si o rapida raspindire a formelor culturii geto-dacice in tot arealul stapinit de marele rege ,contribuind prin marea opera politica a lui BUREBISTA la formarea unui statornic indemn la unitate si independenta ,atit de necesara,deziderat implinit de a intregul abia 1842 de ani mai tirziu. NUMELE MARELUI REGE Textele antice si marturiile epigrafice cu privire la BUREBISTA sint putine si nici macar toate nu sint in deplin acord cu numele sau.Ele n-i l-au transmis ortografiat in diferite variante.Astfel in textul lui Strabon,il gasim mentionat de 4 ori.cel mai des folosit esteBUREBISTAS.In unele manuscrise intinim insa Burebistas apoi Boirebistas si chiar Beirebistas.In inscriptia dedicata de dionysopolitani lui Acornion numele figureaza in doua feluri:in rindul 22 in grafia Burebista si in rindul 33 apare sub forma Burabeista. Forma Burebeistas se intilneste si pe o epigrafa ,pastrata partial,descoperita la Mesembria(Nesebar-Bulgaria) ridicata in onoarea unor comandanti locali care s-au distins"conducind oastea in razboiul impotriva lui Burebeistas"Trecind la autori antici de limba latina numele regelui dac apare la :Iordanes(Getica 11,67)sub forma

Buruista(Dehinc regnante gothis Buruista),la Trogus Pompeius (Historiae Philippicae in prologul cartii XXXII intocmita de Iustinus)se spune de o incrementa Dacorum per Rubobostem regem pe care unii autori moderni afirma ca ar fi o transcriere gresita a numelui Burebista.Ultimele cercetari insa arata ca cresterea puterii dacilor a avut loc cu mai mult de un secol inainte de Burebista ca o contra pondere la slabirea puterii celtilor ,si deci este vorba de doua personalitati diferite. Ca orisicare geto-dac BUREBISTA avea un singur nume ,obicei vechi aryan,si ca atare este specific traco-dac si face parte din grupa acelor antroponime ce nu se intilnesc la alte neamuri.Aceste nume sint alcatuite din sufixe si elemente lexicale,curente in vorbirea uzuala,apartinind fazei in care au luat nastere numele proprii.Astfel de nume ,compuse din doua teme sint numite de lingvisti nume compuse,pline(zweistammige Vollnamen). Primul dintre elementele numelui Burebista,Bur-Bure-Buris-se intilneste si la alte antroponime sau toponime tracice:Bur-re-nus;Bur-ena;Bour-keistos;Bur-gaena;Bour-feitos;Bor-brefa;Piro-Bor i-Dava.Cea dea a doua parte,finala,isi gaseste numeroase analogii:numele proprii din lumea traco-geto-daca sint numeroase:Zaeri-vista;Aulu-beista si altele cit si in numele compus Tara-bostes sau Costo-bostes.Radacina cuvintului poate proveni din sanscritul -bhuri-hcare inseamna bogat,puternic,mult, iar a doua parte are radacini in bho-s-k care inseamna "stralucit""nobil" sau"prea cunoscut"!Majoritatea cercetatorilor sint insa de caord ca numele BUREBISTA ar insemna: "stralucit, nobil binecunoscut,primul intre barbati,puternic" Faptul ca numele marelui rege apare in atitea ipostaze unele pe acelasi monument sugereaza ca acest nume are in componenta vocale tracice care nu aveau corespondent in limba greaca sau latina ori are sunete ca "a"sau"i"pe care evident autorii antici sau lapicizii sculptori in piatra ,incercau in zadar sa le redea in alfabetul latin sau grecesc ,dar care sunete se regasesc in limba romina Cele doua mari realizari ale luu Burebista,pe linga alte multe alte infaptuiri,sint realizarea primul stat al dacilor in accepiunea moderna a civintului si unificarea triburilor geto-dace in cadrul acestui stat.Acest sta va supravietui creatorului sau si numai timpul scurt pe care l-a avut pentru a se intari a facut ca Roma sa cucereasca Dacia si nu invers. BUREBISTA a fost singurul om capabil ca intr-un timp relativ scurt sa uneasca toate semintiile certarete ale traco-daco-getilor,sa supuna pe toti vecinii si dusmanii Daciei ,sa stapineasca toate orasele de pe tarmul Pontului Euxin,Dacii sub domnia de 40 de ani a regeleui, fiind neinvinsi in toatre bataliile,realizind ceea ce lui Herodot ii parea imposibil dar confirmindu-l pe acesta.Uniti dacii ar fi putut stapinii lumea!

Tot el este cel ce a pus sa se cladeasca in piatra formidabilul sistem de cetati din Muntii Orastiei,a ridicat temple in care preotii daci au timp si se si dedica cercetarilor astronomice ,de botanica farmaceutica si medicina,si tot sub indelungata lui domnie numarul davelor creste vertiginos. Unirea tuturor geto-dacilor a transformat neamul getic intr-o mare putere europeana, facind din Burebista"cel dintii si cel mai mare rege dintre cei ce au domnit cindva pesteTracia",stapin a ambelor maluri ale Dunarii pe aproape intreg cursul acesteia.Marea forta pe care neamul getic a pus-o in slujba regelui ,i-a permis acestuia sa porneasca lupta impotriva celtilor si sa-i alunge din Dacia,ajungind astfel vecin cu neamurile germanice de sub conducerea suebului Ariovist.Victorios in luptele cu Boii si Tauriscii,apoi supunind pe celtii scordisci,va face incursiuni in teritoriile romane din Balcani,va supune pe Bastarni si va cuceri orasele-state grecesti de pe malul marii.Stapin pe un imens teritoriu,dispunind de forte uriase ,militare si economice,Burebista isi putea permite sa se amestece in politica Romei.Numai norocul a facut ca armata lui Cezar sa nu ajunga sa dea piept cu ostile dace,otelite prin disciplina si fanatism religios.Alta ar fi fost soarta viitorului stapin al Romei. Amenintarea uriasei puteri de la nord de Dunare a continuat sa obsedeze Roma si dupa moartea lui Burebista.Lucanus,contemporan cu Nero,in opera sa intitulata "Pharsalia",in care a descris razboiul dintre Caesar si Pompei pune in gura lui Cato urmatoarele"feriti-ne,zei ceresti,ca,printr-un dezastru care i-ar pune in miscare pe geti si pe daci,Roma sa cada ,iar eu sa mai ramin teafar"! Burebista si geto-dacii vor ramine in istoriografia erudita a evului mediu occidental fiind revendicati ca stramosi de diferite popoare:gotii,danezii,spaniolii.In "Cronica Generala" regele Alfonso el Sabio povesteste cu entuziasm si admiratie despre ZAMOLXE,BUREBISTA si DECENEU.Faptele marelui rege si intreaga istorie a dacilor au constituit motive de mindrie pentru atitia care s-ar fi vrut urmasii lor!. DAR URMASII SINTEM NOI,DACOROMINII! -----------------------------------------------------------------------------CHARNABON Rege get mentionat in tragedia lui Sofocle "Triptolemos" ca domnind peste geti fara insa a se putea limita exact geografic arealul regatului sau. (Tragicorum Graecorum Fragmenta ,210,frag.543) -----------------------------------------------------------------------------COMOSICUS Rege si mare preot al statului dac intracarpatic,urmas direct al lui Deceneu,probabil in perioada cuprinsa intre 44 ien---28/29 en . Comosicus trebuie sa fi fost un om matur la urcarea pe tron,fiind greu de presupus ca ar fi existat sansa sa ajunga in pozitia lui daca nu ar fi avut experienta si implicit virsta necesara.Despre perioada in care a trait ,cercetatorii afirma ca domnia lui se intinde pe

timpul lui Augustus si Tiberiu .Este neindoielnic ca acest mare preot si ulterior rege dac a fost ales si pregatit de Deceneu.Despre el,Iordanes spune"iar dupa ce Deceneu a murit,(dacii)l-au avut in ,aproape aceiasi veneratie, pe Comosicus,deoarece acesta nu era mai prejos in iscusinta.El era socotit,datorita priceperii sale,si rege peste dinsii si Mare Preot,si judeca poporul ca judecator suprem" (Iordanes;Getica;73-74)Acest intelept rege a domnit in Dacia intracarpatica ,avind o domnie destul de indelungata iar ca Mare Preot ,Comosicus a desfasurat o intensa activitate pentru a mentine nestirbita autoritatea lui Zamolxe si pentru practicarea virtutilor.Este sigur ca ,acolo unde nu izbutea cu legea,Comosicus intervenea cu simtul sau de echitate vestit si cugeta in spiritul moralei zamolxiene.Doctrina nemuririi sufletului dadea cadrul general al judecatilor caci ea presupunea recompensa fericirii postume pentru cei ce traisera respectind sacra lege.Religia si justitia se imbinau astfel ducind la fanatism si nu odat ala sacrificiul suprem.Sigur este ca in timpul domniei lui Comosicus,dacii au pierdut teritoriul stapinit de ei intre creasta muntilor Haemus si Dunare -----------------------------------------------------------------------------COSON Din cauza lipsei izvoarelor scrise ajunse pina la noi ,cu privire la istoria geto-dacilor multe nume importante ale civilizatiei acestora raman fie necunoscute fie controversate.In rindul acestora de pe urma se numara si numele regelui Coson.Controversa asupra acestui rege are ca temei decoperirea unor monede de aur ce poara legenda - K O S O N -scrisa cu caractere grecesti.Asemenea monede au fost descoperite in Transilvania in numar mare ,de foarte multa vreme si au intrat in atentia carturarilor inca din sec.XVI-lea.Despre ele vorbeste Erasmus din Rotterdam la 1520 sau umanistul Stefan Zamosius la 1593. Monedele cu legenda KOSON au facut parte din citeva mari tezaure de aur descoperite de-a lungul vremii in Transilvania.Primul dintre acestea s-a gasit la 1543 si continea citeva mii de piese impreuna cu obiecte de aur.Despre acest tezaur s-a spus ca ar fi fost scos dintr-o incapere boltita situata sub albia riului Strei,pe care umanistii care ne dau informatia il identifica cu Sargetia ,amintit de Dio Cassius.Cercetarile ulterioare infirma acest lucru si localizeaza descoperirea tezaurului intr-una din cetatile dacice din muntii Orastiei,foarte probabil chiar la Sarmizegetusa.Faptul este dovedit si de imprejurarea ca pe acelasi loc s-au mai descoperit ulterior doua tezaure,unul in 1803 si al doilea in 1804 Numarul exact nu se poate stabili dar fiecare tezaur continea in jur de 1000 de kosoni.Pe baza documentelor care pomenesc despre descoperirea celor doua tezaure s-a ajuns la cifra de 2143 de monede de aur,din care 1412 poarta legenda Koson .400 dintre acestea au ajuns la monetaria imperiala austriaca de la Alba-Iulia unde au fost topite!Un numar mic de monede gasite la Gradistea Muncelului au ajuns la

Muzeul de la Viena,unde sint pastrate si azi. In afara de tezaurele de la Sarmizegetusa,alte doua tezaure s-au gasit la Axente Sever si si la Cozma,in Transilvania ,la care se aduga descoperiri izolate in sudul Moldovei,in Oltenia si in Banat.In total se mai pastreaza azi in jur de 150 de monede descoperite exclusiv in spatiul daco-getic de la nordul Dunarii si in special in zona cetatilor de la Gradistea Muncelului.Aceasta constatare ne ofera cheia rezolvarii intrebarii puse in legatura cu regele COSON. Faptul ca pe monedele de aur au reproduse,pe o fata un vultur,si pe cealalta un personaj insotit de doi lictori,imagini ce se regasesc si pe monedele romane emise de Q.C.Brutus conduce la concluzia ca monedele au fost emise in intervalul 43-42 ien de catre Brutus(unul din ucigasii lui Cezar)care se pregatea de lupta cu triumvirii.Dupa lupta de la Philippi in 42 ien invinsul Brutus s-a sinucis.Pregatindu-se de lupta,Brutus ar fi emis monede de aur pentru a plati pe oamenii lui Coson folositi ca mercenari.Inainte de a da credibilitate acestei ipoteze trebuie spus ca numele regelui dac apare si intr-un izvor literar.Este vorba de opera cu privire la viata celor 12 cezari a lui Suetonius,care ne vorbeste de regele get COTISO ,al carui nume apare in manuscrisele mai vechi sub forma Coson ,forma probabil corecta ea intinindu-se si pe monedele amintite.Ca aceste monede au fost emise de un dinast dac din interiorul arcului carpatic o dovedeste si faptul ca pe primele emisiuni numele regelui apare scris corect pe cind pe cele ulterioare scrierea apare doar schitata,mesterii nemai fiind interesati de trascrierea fidela a numelui. Se desprinde deci concluzia ca regele COSON a fost unul dintre urmasii directi ai marelui rege BUREBISTA,despre a carui domnie din pacate nu stim nimic in afara relatarii lui Suetonius,de la care aflam ca inparatul Augustus a fost invinuit de intentia de a-si da fiica in casatorie regelui get COTISO-COSON. Suetonius spune"M.Antonius scribit,primum cun Antonius filio despondisse Iuliam,dein Cotisoni Getarum regi,quo tempore sibi Quoque in vicem filiam regis in matrimonium petisset"(M.Antonius scrie ca el(Octavian) a fagaduit-o pe Iulia mai intii fiului sau,Antonius,apoi lui Cotiso,regele getilor,si ca tot atunci a cerut in schimb,in casatorie,chiar pentru el,pe fiica regelui).O serie de manuscrise poarta in locul cuvintelor Cotisoni Getarum cuvintele Cosoni Getarum regi Acest rege intrat in legatura cu Brutus( ucigas a lui Cezar ,dusmanul lui Burebista),la 42 ien .Prin sustinerea acestuia in lupta cu triumvirii, se pledeaza pentru apartenenta lui COSON la partida credincioasa marelui rege si a nealinierii lui la grupul de rasculati care l-au ucis pe acesta.Dobindind mai tirziu iertarea de la Octavian ,pentru neinspirata alianta cu Brutus,Coson ajunge in destul de bune relatii cu imparatul pentru ca prin anii 32-31 ien zvonurile despre o proiectata incuscrire sa poata fi

puse in circulatie la Roma si sa fie credibile. Cert este ca pe timpul acestui rege navalirile dacilor nelinisteau in asa hal pe romani incit poetul Horatiu este adesea intrebat: "quinque obvius est me consulit:o bone nam te scire,deos quoniam proprius contingis,oportet Num quid de dacis audisti?" (---ce se mai aude despre Daci?----Horatius,Satirae,II,6,versul 53) Daca se admite grafia gresita a numelui Cotiso,si majoritatea cecetatorilor inlina spre aceasta ,atunci mai trebuie spus ca acest rege a fost amintit si de Horatiu(Satire,II,6,51-53)sau si mai sugestiv spune in Ode;III;6;13-16 ca"n-a lipsit mult ca Roma sa fie nimicita de dacii cei mesteri in azvirlirea sagetilor" si de Florus care spune"dacii stau aninati de munti.De acolo sub conducerea regeleui Cotiso,de cite ori Dunarea inghetata lega cele doua maluri,obisnuiau(deci nu numai o data!) sa navaleasca si sa devasteze tinuturile vecine"(Epitome;II;28;18).Indicatiile lui Florus ,privind muntii in care salasluiesc dacii au facut ca regatul acestuia sa fie localizat undeva in zona Olteniei si a Banatului,de ambele parti ale muntilor. -----------------------------------------------------------------------------DAPYX Rege al unui trib sau uniuni de triburi getice din Dobrogea .Dion Cassius(Istorii Romane,51,26,1-3)il aminteste in legatura cu campaniile lui M.Licinus Crassus la Dunarea de Jos,ii da titlul de rege si situeaza stapinirea acestuia undeva in partea centrala a Scythiei Minor.Intrind in conflict cu alt rege get,Rholes,client al Romei ,este infrint in cimp deschis de trupele romane si de cetele gete ale lui Roles,Dapyx se refugiaza in cetatea sa!Cetatea este cucerita cu ajutorul unui tradator grec si regele se sinucide.Fratele sau cade prizonier dar isi recapata libertatea .Populatia se refugiaza in pestera Keiris.Crassus ,comandantul armatei romane porunceste sa se zideasca toate intrarile in pestera si astfel sileste pe cei adapostiti acolo sa se predea.(Cassius Dio LI 26) -----------------------------------------------------------------------------DECEBAL Mare rege dac(87-106 en) fiu al lui Scorillo.I-a urmat la tron lui Duras.Strateg talentat,Decebal reuseste sa zdrobeasca armata trimisa impotriva sa de imparatul Domitian,sub comanda lui Cornelius Fuscus(87 en).Invins, un an mai tirziu la Tapae ,de Tetius Iulianus,incheie o pace onorabila,profitind de infringerea suferita de romani din partea qvazilor si marcomanilor.Conditiile pacii,favorabile romanilor(Decebal devenea rege clientelar al Romei si ceda anumite capete de pod in stinga Dunarii) au fost exploatate cu multa abilitate in folosul sau.Decebal utilizeaza sudsidiile,inginerii si instructorii militari,primiti conform conditiilor pacii,pentru a se intari in vederea viitoarelor ciocniri cu Roma,amplifica si desavirseste sistemul de fortificatii din Muntii Orastiei,isi echipeaza si

instruieste oastea.Ajuns imparat in 98 en,Traian suspenda orice ajutor catre Dcebal si se pregateste activ pentru cucerirea Daciei.Razboiul incepe in 101 en.Invins la Tapae, Decebal incearca zadarnic,impreuna cu aliatii germani,roxolani si altii,organizind un amplu atac de diversiune asupra garnizoanelor de la Dunarea de Jos.In anul 102 romanii patrund in Muntii Orastiei ,cuceresc cetatea de la Costesti si se apropie de Sarmizegetusa.Decebal cere pace si o obtine in conditii grele,pierzind teritorii ,obligindu-se sa darime fortificatiile si sa renunte la politica externa independenta.Traian ,care privea pacea numai ca pe un ragaz intre doua razboaie,concentreaza noi trupe si construieste podul de la Drobeta.Decebal dindu-si seama de inevitabilitatea unui nou razboi,incalca pacea din 102 si se pregateste febril de aparare.Dupa inceperea ostilitatilor (105en),il captureaza pe Longinus,comandantul trupelor romane din Dacia incercind sa il determine pe imparatu sa incheie pacea dar generalul roman se sinucide..Razboiul i-a sfirsit in 106 en prin cucerirea cetatilor din Muntii Orastiei,Decebal se retrage spre nord dar este ajuns de cavaleria romana si pentru a nu fi capturat se sinucide.Capul sau a fost adus imparatului de catre cercetasul Claudius Maximus Tiberius ,la Ranisstorum si trimis apoi la Roma,unde a fost aruncat pe treptele Gemoniae. Dupa ultimile cercetari numele de Decebal ar fi o porecla ,insemnind CEL VITEAZ,numele real a lui Decebal fiind DIURPANEU. -----------------------------------------------------------------------------DECENEU Sacerdot dac ,mare preot ,sfetnic si colaborator apropiat a lui Burebista.Cel mai important personaj dupa rege in statul dac.Deceneu l-a ajutat considerabil pe marele rege in opera sa de unificare si organizare a triburilor geto-dace.Dupa moartea lui Burebista si destramarea stapinirii acestuia(44 ien)Deceneu isi asuma si puterea regala in statul dac intracarpatic.O informatie din Iordanes(Getica:XI,67)indica venirea lui Deceneu la putere ca vicerege,Burebista acordindu-i o putere aproape regala.Strabon spune:"Burebista.si-a luat ca ajutor pe Deceneu ,un barbat vrajitor,care umblase multa vreme prin Egipt ,invatind acolo unele semne profetice,datorita carora sustinea ca talmaceste vointa zeilor.Ba inca ,de la un timp era socotit si zeu,asa cum am aratat cind am vorbit de Zamolxe.Ca o dovada de ascultarea ce i-o dadeau getii,este si faptul ca ei s-au lasat induplecati sa-si stirpeasca viile si sa traiasca fara vin"(Geografia:VII,3,11) Dupa Iordanes ,Deceneu era un om de o vasta eruditie.Relatarea istoricului got contine date deosebite privind rolul cultural si religios indeplinit de catre Deceneu in instruirea spirituala a stratului ierarhic superior de sacerdoti si tarabostesi daci:"Observind inclinatia lor de al asculta in toate si inteligeta lor nativa,el i-a initiat in aproape toata filozofia,caci era maestru priceput in aceasta.El i-a invatat etica,dezvatindu-i

de obiceiurile lor barbare,i-a instruit in fizica ,facindu-i sa traiasca potrivit cu legile naturii,pe care gotii[getii]transcriindu-le le pastreaza pina azi[sec VI en] cu numele de belagines;i-a invatat logica,facindui-i superiori celorlalte popoare in ce priveste mintea;aratindu-le practica i-a indemnat sa-si traiasca viata in fapte bune; demonstrindu-le teoria,i-a invatat sa contemple cele 12 semne ale zodiacului iar prin ele mersul planetelor si toata astronomia,lamurindu-i cum creste si scade discul lunii si cu cit globul de foc al soarelui intrece masura rotunjimii pamintului si le-a expus sub ce nume si sub ce semne cele 345 de stele trec de la rasarit la apus ,ca sa se apropie sau sa se departeze de polul ceresc.Vezi ce placere (este) ca niste oameni prea viteji sa se indeletnceasca cu doctrinele filosofice,cind mai aveau putin ragaz de razboaie.Putea sa-l vezi pe unul cercetind pozitia cerului,pe altul proprietatile ierburilor si ale arbustilor,pe acesta studiind cresterea si scaderea Lunii pe celalalt observind eclipsele soarelui si cum, prin rotatia cerului,Soarele vrind sa atinga regiunea orientala,este adus inapoi in regiunea occidentala Getul se linisteste de indata ce primeste explicatia acestor lucruri.Aceasta si multe altele,invatind Deceneu pe geti ,prin stiinta sa,a stralucit in mijlocul lor ca o adevarata minune."(Getica;XI;69-70)>prin felul acesta Iordanes ne infatiseaza seriozitatea si priceperea cu care ,cel putin clasa sacerdotala, privea preocuparile stiintifice iar mai departe"pe barbatii cei mai de seama si mai intelepti pe care i-a invatat teologia,i-a sfatuit sa cinsteasca anumite divinitati si sanctuare,facindu-i preoti si dindu-le numele de pileati" (Getica;XI,71) Deceneu a revigorat spiritualitatea geto-dacilor,inlaturind cultul bahic sau dyonisiac asociat cu cultura vitei de vie si cu orgii.El este cel dintii care s-a opus viguros patrunderii in Dacia a cultelor straine ,vatamatoare pentru sanatatea spirituala si corporala a geto-dacilor.De aceea nu este intimplator si fara rezonante religioase profunde ca el a determinat autoritatea regala sa dispuna distrugerea vitei de vie-planta sacra a lui Dyonisos-si ca toata preotimea dacica l-a sprijinit in acest act extraordinar. Ca mare preot si vicerege , apoi el insusi rege Deceneu,a dispus de dubla autoritate ,morala (stirpind viciul betiei)si politica(organizeaza triburile si casta sacerdotala ),facind dintre nobili o clasa de pilleati,ca si din categoria privilegiata mai larga ,capillati(sau comatti),din aceasta facind pentru clerul de rind o clasa asimilabila cu clasa cavalerilor romani-equites. Deceneu considera ca viitorul si stralucirea poporului sau depind numai de inalta tinuta morala si plecind de la aceasta premisa se poate cladi un edificiu statal si social trainic,motiv pentru care , sprijinit de BUREBISTA, a infaptuit o profunda reforma sociala si religioasa a poporului geto-dac..Aceasta reforma ,

celebra in lumea antica ,a fost pusa in practica nu prin legi oficiale si seci ci prin rabdare si educatie.Deceneu a impus sobrietatea si cumpatarea ,acea modestie a sufletului ale carei valente razbat din textul lui Platon.Deceneu a cerut poporului"ascultarea de porunci" ca efect al educatiei prin dreptate.Getii fiind recunoscuti in antichitate ca fiind "cei mai drepti"dintre cei cu care se inrudeau,caracteristica desigur foarte veche . Deceneu a fost una din acele impresionante personalitati care si-au creat un loc de frunte in istoria lumii.Un factor care l-a ajutat sa se realizeze pe sine insusi si prin asta sa fie de folos neamului sau ,a fost prietenia si sprijinul pe care Burebista i le-a acordat,lucru rar in istorie.Ei s-au inteles si au claborat ,armonios si eficient incit,in putini ani,au izbutit sa dureze un stat puternic atit social cit si moral -----------------------------------------------------------------------------DROMIHETE Important rege (sec 4-3 ien)al triburilor getilor ordessensi din Cimpia Munteana cu centrul in cetatea Helis.Din relatarile lui Diodor din Sicilia rezulta ca la capatul unor lupte impotriva getilor,in cursul carora a cazut prizonier Agatocles,fiul lui Lisimah,a avut loc o noua campanie de pedepsire condusa de insusi Lisimah.Prins cu armata cu tot si dus la Helis ,diadohul macedonean a fost tratat cu toate onorurile.Se considera ca tinutul strabatut de macedoneni era Cimpia Munteana si ca tot acolo se afla si cetatea Helis ,probabil la asezarea de la Piscul Crasanilor,iar intariturile restituite getilor la incheierea pacii erau pe malurile Dunarii.Conflictul dintre monarhul macedonean si regele get este de fapt o lupta pentru asigurarea frontierei statului lui Lisimah ,pe linia Dunarii de Jos(ca o continuare a politicii lui Alexandru cel Mare)si este o manifestare a rivalitatii dintre puterea macedoneana si getii din nordul fluviului ,pentru stapinirea oraselor grecesti de pe litoralul Marii Negre.Ajutorul dat de geti oraselor pontice rasculate impotriva lui Lisimah a constituit baza conflictului dintre regele Thraciei si Dromihete care ,profitind de luptele interne dintre diadohi si-au extins influenta in sudul Dunarii. (Pausanias,I,9;Strabo,VII,3,8;Diodor Siculus,XXI,11-12) Regatul get este un tip clasic de democratie militara condusa de un sef militar cu atributii clare si de necontestat doar in perioada campaniilor militare.Diodor relateaza ca ostenii geti ai lui Dromihete cereau sa hotarasca EI asupra sortii lui Lisimah,si ca regele get a trebuit sa ii convinga de necesitatea eliberarii captivului. Se admite, indeobste ca prima expeditie a avut loc cam pe la 300 ien , condusa de Agatocles ,expeditie care a avut un sfirsit nefericit pentru fiul regelui Thraciei.Prins de geti a fost tinut in captivitate multa vreme.Abia in 292 ien ,Dromihete ii da drumul

si-l trimise,incarcat de daruri si desigur cu lectia invatata,la tatal sau,sperind zice Diodor ca v-a dobindi gratuit teritoriul ocupat de Lisimah.Departe de a intelege gestul getului,indata ce si-a vazut miinile dezlegate,Lisimah a organizat o noua expeditie,trecind in persoana Dunarea.Getii s-au retras pustiind totul inaintea invadatorilor astfel ca in curind ,armata macedoneana a ajuns sa sufere de foame..Pentru a-si desavirsi opera tactica,Dromihete se foloseste de iscusinta unui fals dezertor,un capitan din armata sa pe nume SEUTHES care ,dupa ce cistiga increderea lui Lisimah ,reuseste a rataci pe macedoneni prin locuri grele de umblat pe unde curind si foamea si setea ii face prada usoara pentru geti.Istovita si ratacita,armata macedoneana a sfirsit prin a fi inconjurata si capturata de getii lui Dromihete si dusa la Helis ,cetatea de scaun a dinastului get.Se spune ca Lisimah,sorbind cu nesat apa proaspata oferita de biruitori ,dupa atitea zile de insetare, ar fi exclamat",pentru cit de mica placere am ajuns rob din rege ce eram"(Plutarch) Dupa victorie ,Dromihete s-a dovedit nu numai un bun comandant de oaste ci si un abil politician .Diodor spune ca"getii incepura sa strige si sa ceara ca regele prins in lupta sa fie adus inaintea lor si pedepsit cu moartea(fiindca e drept ca poporul care s-a primejduit in lupta sa hotarasca dupa voia sa asupra dusmanilor prinsi),Dromichaites ,impotrivindu-se la pedepsirea regelui le-a spus ca este in interesul lor ca omul sa ramina neatins.Caci daca el ar fi ucis,numaidecit alti regi vor ocupa domnia lui Lisimah si vor fi pentru ei o primejdie si mai mare decit Lisimah.Dimpotriva ,daca ar scapa,el v-a purta recunostinta getilor iar cetatile,cite mai inainte fusesera in stapinirea getilor,le vor cistiga din nou fara nici un pericol"Scena este tipica pentru o democratie militara.Poporul inarmat revendica dreptul de a hotari soarta prinsilor,regele nu poate sa hotarasca singur sau sa nesocoteasca pur si simplu dorinta adunarii,el ii CONVINGE pe luptatorii sai asupra avantajelor diplomatiei. Diodor spune in continuare ca Dromihete i-a invitat pe regele thrac si si pe apropiatii sai la un ospat,pregatindu-le masa cu fastul obisnuit la curtile elenistice.El insusi ,impreuna cu fruntasii geti,mincau din vase simple mincaruri saracacioase iar vinul il beau din cupe de lemn si cornuri de vita(Diodor spune"precum era obiceiul la geti").Lasindu-l pe Lisimah sa se patrunda de deosebirea dintre cele doua mese si implicit cele doua civilizatii ,regele get l-a mustrat apoi parinteste pentru ca si-a parasit curtea sa stralucita si regatul sau bogat pentru a duce razboi impotriva unor oameni saraci si simpli.Lisimah ,recunoscindu-si greseala ,este lasat liber,Dromihete primind inapoi cetatile pierdute mai inainte.Pausanias adauga ,ca de nevoie ,Lisimah si-a dat fiica in casatorie dupa regele get.Cert este ca Dromihete victorios dar neincrezator in trainicia victoriei ,reuseste ,printr-un amestec de forta si abilitate sa smulga

adeversarului o pace mai mult decit favorabila,pace intarita printr-o casatorie dinastica. -----------------------------------------------------------------------------DURAS Rege dac (c.68/69-87 en) dupa toate probabilitatile frate a lui Scorilo si unchi a lui Decebal.(Dion Cassius LXVII,6;Orosius,VII,10,4;Iordanes,Getica,76) .In anul 69 in timpul luptelor dintre Vespasian si Vitellius,legiunile din Moesia au fost chemate in Italia,lasind descoperita provincia.Profitind de acest lucru,dacii aliati cu sarmatii,au trecut Dunarea si au distrus armata romana comandata de Pompeius Agrippa care cade in lupta.Vespasian il infringe pe Vitellius si trimite trupe ,intre care legiunea a VI-a.Dupa lupte grele dacii si sarmatii au fost respinsi peste Dunare.Constient de pericolul roman Duras amplifica punctele fortificate si in special ansamblul intariturilor din Muntii Orastiei.Urmind pe tronul cezarilor Domitian a pregatit razboiul impotriva qvazilor,marcomanilor si dacilor.Pentru a preintimpina un atac roman Duras denunta tratatul incheiat cu imparatul Vespasian si considerindu-se liber de obligatii ataca fortaretele romane"pe cind domnea imparatul Domitian,de teama lacomiei acestuia,getii desfacura alianta pe care o incheiasera odinioara cu alti imparati si incepura sa devasteze malul Dunarii,stapinit de multa vreme de imperiul roman,nimicind armatele (romane) si pe comandantiilor.In fruntea acestor provincii(Moesia) era pe atunci,dupa Agrippa,Oppius Sabinus,iar la geti domnia o avea Dorpaneus.Dindu-se lupta romanii au fost invinsi .Lui oppius sabinus is-a taiat capul,iar getii navalind asupra multor castre si orase,au pradat tinuturile ce tineau de imperiu"(Iordanes,Getica,76) Este foarte probabil ca sub domnia lui unificarea majoritatii triburilor se infatuise deja si ca inafara controlului sau mai ramasesera putine forte dace.Navala asupra posesiunilor romane ar fi aminat astfel ,daca nu inlatura complet,primejdia romana si l-ar fi silit pe Domitian sa restabileasca subsidiile suspendate.Dupa obiceiul lor ,dacii trecura Dunarea pe gheata in iarna anului 85/86.Ofensiva lor ,condusa probabil de tinarul nepot al regelui,Decebal, a semanat panica in imperiu.Asa cum spune Tacitus"erau puse in cumpana taberele intarite ale legiunilor si insasi stapinirea noastra" (Tacitus,Agricola,41) Pregatirile romane de riposta nu scapa vigilentei dacilor.Momentul era greu ,inclestarea se anunta crincena si era nevoie de o maxima incordarea a statului dac si mai cu seama de o priceputa conducere militara,pe care batrinul rege Duras nu se mai simtea in stare sa o asigure.In fata pericolului el cedeaza tronul dupa 18 ani de domnie, mai tinarului Decebal ,fiul lui Scorilo,gest pe cit de intelept pe atit de rar in lumea antica. -----------------------------------------------------------------------------HISTRIANORUM rex ---rege al histrienilor--Denumire sub care e cunoscut un conducator get din nordul Dobrogei(cca 342-338 ien)) ,mentionat de

Trogus-Iustin in legatura cu rezistenta pe care a opus-o patrunderii in dreapta Dunarii a scitilor condusi de Atheas(Hist.Philipp.IX,2,1).In forma care a ajuns la noi titlul poate insemna fie :"rege al locuitorilor din Istros=Histria" fie "rege al bastinasilor de pe malurile Istrului(gr.Istros=Dunare),dar deoarece Histria nu a fost niciodata guvernata monarhic,nici nu a cunoscut vre-un magistrat care sa poarte titlul de basileu ,ramine valabila notiunea de rege al bastinasilor(getilor) de pe malul drept al Dunarii de Jos."Istrienii"(getii) il ataca pe Atheas si reusesc sa il aduca la mare strimtoare astfel incit acesta cere ajutorul regelui macedonean Filip al II-lea. Moartea capeteniei gete face ca cete scitice sa poata trece spre sud si sud vest.Iata ce se spune despre acest razboi "in acea vreme era rege al scitilor Atheas ,care ,deoarece era la strimtoare in razboiul cu istrienii,a cerut ajutor lui Filip prin mijlocirea locuitorilor din Apopllonia, promitind ca il va lasa mostenitor al tronului,dar intre timp,regele istrienilor a murit si asta i-a dezlegat pe sciti si de frica razboiului si de nevoia de ajutor.[.]si astfel Atheas a poruncit macedonenilor pe care i-a trimis inapoi ,sa-i spuna din nou lui Filip ca nici el nu i-a acerut ajutor,nici nu I-au propus sa il lase mostenitor[..]caci are un fiu sanatos.Filip,facut de ris cu asemenea vorbe,a desfacut asediul Byzantionului,a pornit la razboaie cu scitii[.]Desi scitii erau mai numerosi si mai tari ,Filip I-a invins prin siretenie.Au fost robite 20000 de femei si copii,o multime uriasa de vite,dar nici un pic de aur sau argint.[.]dar in intimpinarea lui Filip care se intorcea din Scitia au venit tribalii(alt trib traco-get! N.n.);declara ca nu-i vor ingadui trecerea daca nu primesc o parte din prada.De aici a iesit cearta si repede apoi lupta ; in care lupta a fost ranit si Filip la coapsa,cindi i-a fost ucis calul de o lovitura care a trecut prin trupul sau.Deoarece toti il crezusera mort au parasit prada.Si astfel prazile scitice,de parca ar fi fost blestemate,aproape ca au devenit motiv de doliu pentru macedoneni" (Iustinus,IX,2;conf.Trog.,Prol.9 si Aeschines III,128 si urm.) Impingerea spre apus a scythilor nomazi de catre sarmatii migratori,ce veneau de la rasarit,a provocat o mare tulburare in masa getica,locuitoare statornica, agricola care era asezata atit in nordul Dunarii cit si in sudul ei,de la Nistru si pina la Varna si Balcic.Contraofensiva getica,un moment biruitoare sub acest rex histrianorum,nenumit si mort prea devreme,nu pare sa fi schimbat ceva pina la Dromihete.E drept ca Atheas e batut si ucis de Filip ,dar acesta pleaca si e batut de triballi care ii iau si prada .Lucrurile ramin oarecum neschimbate;la Dunarea de Jos getii sint in lupta cu scythii migratori ,pe care nu-i pot opri dar pe care mai tirziu ii vor supune si asimila ,reintinzind stapinirea getica pina la Borysthenes.Aceasta stare de lucruri se care se va repeta si cu celtii si cu

bastarnii germanici apoi cu sarmatii roxolani si la urma cu gotii .Getii vor ramine pe loc suportind cu rabdare,la adapostul padurii, toate migratiile ce vor veni din stepa de nord-est si le vor birui pastrindu-se statornic in tinutul Dunarii de Jos. -----------------------------------------------------------------------------MOSKON Rege traco-getic(sec 3 ien) care a stapinit prin partile de nord ale Dobrogei.Singurele documente care atesta prezenta lui sint citeva monede de argint descoperite in partile Tulcei.Toate aceste emisiuni redau pe avers un cap de tinar cu plete prinse in diadema iar pe revers apare un calaret si inscriptia BASILEUS MOSKONOS scrisa cu caractere grecesti,iar sub cal monograma AV.Monedele sint didrahme in majoritate si intr-un singur caz este vorba de o subdiviziune.MOSKON pare sa fi fost seful unei uniuni de triburi getice destul de puternica si bogata pentru a putea bate moneda si de a-si aroga titlul de rege! -----------------------------------------------------------------------------RHEMAXOS Rege get(cca 200 ien) din stinga Dunarii,pomenit in decretul histrian pentru Aghatocles in calitate de ocrotitor al cetatilor grecesti de pe litoralul dobrogean,de la care percepea tribut si pe care se obliga sa le apere de eventualele atacuri din afara.Legatura dintre Rhemaxos si cetati pare sa fi fost de durata,consfintita prin tratate ,stipulind angajamente bilaterale.In cazul Histriei,documentul mentioneaza tributul-phoros-datorat de cetate la date fixe dar si ajutorul militar oferit de rege in cel putin doua rinduri.Majoritatea cercetatorilor il considera conducatorul unei uniuni tribale cu centrul in cimpia Munteniei.O inscriptie,datind de le inceputul secolului al II ien se refera la grelele imprejurari prin care a trecutHistria,atacata de fortele unei capetenii trace pe nume Zoltes,impotriva careia cetatea s-a putut apara cu succes numai datorita ajutorului militar,un corp de arcasi calari,trimis de protectorul cetatii,puternicul rege get Rhemaxos -----------------------------------------------------------------------------DICOMES Rege al getilor ( a doua jumatate a sec.I ien) ,a carui stapinire includea pe linga cimpia Munteniei si sud-estul Transilvaniei si sudul Moldovei si care a stapinit dupa moartea lui Burebista.S-a amestecat in luptele interne de la Roma ajutindu-l pe Marc Antoniu impotriva lui Octavian(Plutarch;Antonius,63).Dintre aliatii lui Antonius,Rhoemetalces,regele Traciei si Deiotarus regele Paphlagoniei vazind ca victoria ii apartine lui Octavian au trecut de partea acestuia.Nu toti aliatii acestuia s-au facut,insa ,vinovati de tradare.Printre cei care au luptat pina la capat se aflau si dacii lui Dicomes care ,scrie Plutarch"ii fagaduise(lui Antoniu)ca-l va ajuta cu armata numeroasa".Luati prizonieri de Octavian,ostenii daci ai lui Dicomes sint dusi la Roma (31 ien)si pusi sa lupte in arena ,ca gladiatori impotriva unor captivi suebi.(Cassius Dio:LI;22). -----------------------------------------------------------------------------Cotiso (Cotyso) Ciocniri cu armata romana, in epoca lui Burebist, s-au produs mai mult la perife ria "imperiului" si s-au datorat unor "regi locali" din regiunile "autonome", in

speciale in Oltenia si Banat. Florus spunea ca : "Dacii stau aninati de munti", zice dansul. "De acolo, sub conducerea regelui Cotiso, de cate ori Dunarea ingh etata lega cele doua maluri, obisnuiau sa navaleasca si sa devasteze tinuturile vecine". Cotiso a fost unul din rege local, urmas a lui Burebista, in fruntea un eia din cele cinci mari "provinci" dacice, probabil cea care cuprindea Banatul s i Oltenia de astazi. Dupa victoria lui Octavian in razboaiele civile, romanii iau masuri si Cotiso e infrant, poate de catre generalul Marcus Licinius Crassus; intr-o oda dedicata p rotectorului sau Mecena, poetul Horatiu il sfatuieste pe acesta sa nu mai fie fr amantat de grija Romei, caci armata lui Cotiso a pierit. Unele manuscrise ale bi ografiei lui Augustus scrise de istoricul Suetoniu vorbesc despre Cotiso in lega tura cu o imprejurare din epoca razboaielor civile; dar manuscrisele cele mai bu ne poarta in acel loc nu numele lui Cotiso, ci pe acela al lui Coson(Koson). Ero area de a confunda pe Cotiso cu Coson este des facuta si de cercetatorii actuali insa cei doi sunt doi regi diferiti. Cotiso a fost un dusman inversunat al Rome i pe cand Coson s-a aliat cu Brutus implicandu-se astfel in razboiul civil care se desfasura in interiorul imperiului. -----------------------------------------------------------------------------RHOLES Rege al getilor din sudul Dobrogei(a doua jumatate a sec I ien) cu principala ce tatea la Durostorum,aliat al romanilor in razboiul cu bastarnii, e rasplatit de Octavian cu titlul de "amicus et socius populi Romani"(Dion Cassius;51;24;6---7) .Rholes a fost primit de Octavian la Corint in iarna29/28 ien.In anul urmator pr evalindu-se de aceasta calitate Rholes cere ajutorul lui Crassus impotriva lui D apyx,vecinul sau din nord ,cu care intrase in conflict.Cu ajutorul acestora infr inge pe Dapyx si cucereste toata Dobrogea,inclusiv regatul altui rege get,Zyraxe s si stapineste acest tinut in numele si spre folosul romanilor. -----------------------------------------------------------------------------RUBOBOSTES Rege dac din Transilvania(prima jumatate a secolului II ien).In timpul domniei lui a avut loc o crestere a puterii dacilor ca urmare a lichidarii dominatiei celtice din interiorul arcului carpatic,ceea ce a constituit o premisa importanta a formarii statului dac centralizat sub Burebista.Este pomenit de Trogus Pompeius-Iustinus in Prolegomena,32"incrementa Dacorum per Rubobosten regem" "cresterea(puterii)dacilor prin(sau sub)regele Rubobostes"(Pompeius Trogus-Iustinus; Prolegomena;32) ------------------------------------------------------------------------------

S-ar putea să vă placă și