LP 2 CTD

MIJLOACE DE COMBATERE A PLaCII BACTERIENE

1. Mijloace de evideniere a pl cii !ac"eriene
Sunt utilizate pentru depistarea i cuantificarea depozitelor de plac bacterian pentru motivarea pacientului ca i pentru evaluarea eficacitii metodelor de igien oral.ele sunt disponibile sub mai multe forme: #ol$ii% - soluie fucsin bazic 0,2-3%; soluie albastru de metil 2%; soluie violet de genian 1%; soluie albastru de toluidin 1%; soluie hemato ilin urmat de soluie de eozin; soluie iodo!iodurat "ugol; soluie #ha$es %eta & 'ose; soluie %utler (n dou nuane; soluie de fluororscein )# galben nr. * se evideniaz cu lampa de lumin +lac, & "ite-; soluie )is & +la.ue- coloreaz placa recent /2!0 zile1 (n rou i placa mai veche /2!1* zile1 (n albastru;

Draje$ri&co'pri'a"e produse tipizate: - +lacolor- conine eritrozin /colorant vegetal hidrosolubil1; - #eplac-3 'evelan-3 'ed&#ote-. Pa("e revela"oare c$ eri"ro)in * Placolor+

2. Mijloace de ,ndep r"are a pl cii

2.1. Mijloace principale - Periuele de dini.
4 ist un numr mare de perii de dini care difer prin caracteristicile perilor din care sunt confecionate: natur3 provenien3 numr3 lungime3 aran5ament3 consisten3 fle ibilitate /rigide3 suple1. a. Periile cu peri naturali sunt confecionate mai frecvent din: - peri de porc3 mai tari; - peri de cmil3 mai moi3 folosite pentru peria5ul 6fiziologic7. b. Periile cu peri din material sintetic prezint o serie de caliti3 care le confer superioritate fa de cele din pr natural3 dar i o serie de defecte nedorite3 atunci c8nd sunt utilizate incorect.
Peri$e
A-ANTAJE * ($plee * adap"are in"i' pe ($pra/eele den"are 0i 1in1ivale * n$ prod$c "ra$'a"i('e 1in1ivale * (e ,ncarc 0i rein !ine pa("a * o'o1eni"a"ea 'a"erial$l$i * $ni/or'i"a"ea di'en(i$nilor ,n l$n1i'e 0i dia'e"r$ * /le2i!ili"a"e * re)i("ena 'ecanic * n$ rein apa 0i de"ri"$($rile or1anice DE.A-ANTAJE * de1radare 'ecanic ,n"r*$n "i'p rela"iv (c$r" prin reinerea 0i ,'!i!area c$ ap 0i de"ri"$($ri or1anice * 1a' li'i"a" privind con(i("ena 0i /le2i!ili"a"ea * l$'en$l /ir$l$i de p r con("i"$ie $n re)ervor de 'icroor1ani('e 3olo(irea incorec" /avori)ea) % * rece(i$nea 1in1ival * iri"aii 'ecanice * $)$ra ce'en"$l$i

Cu peri naturali

Cu peri sintetici

9u se remarc o superioritate definitorie (ntre perii naturali i cei artificiali /'amf5ord3 :err13 (n ceea ce privete efectul de curire al celor dou tipuri de filamente. Caracteristicile periuelor cu peri sintetici
Diametrul filamentelor Lungimea filamentelor Captul filamentului ;31 mm & pentru copii ;32 mm & perii moi ;30 mm & perii medii ;3< mm & perii tari3 /aspri1 *3= mm & pentru copii 1;30 mm & pentru aduli ! muchie ascuit

Caracteristici periue (recomandri ADA)

! rotun5it3 produce cu 0;&>;% mai puine leziuni traumatice ! lungimea prii active: 2>3< ! 013* mm ! limea prii active: =32 ! 23> mm ! numr smocuri > & 12?r8nd ! numr r8nduri: 2 & <

Principalele tipuri de perii de dini: perii cu filamente din plastic3 moi3 cu v8rf rotun5it3 smocuri pe < r8nduri /%utler nr. <113 @dult3 A ! B ! C1; perii cu peri din pr natural cu < r8nduri de smocuri3 /%utler nr. >113 @dult3 A ! B ! C1; perii pentru ortodonie cu 0 r8nduri de smocuri3 r8ndul din mi5loc fiind mai scurt /%utler nr. 1201; perii cu 2 r8nduri de smocuri3 din plastic3 moi3 pentru peria5ul anului gingival /%utler nr. 21;3 Sulcular3 A&B&C1; perii cu un numr redus de smocuri /=13 din plastic moale /%utler nr. 0;= i 0;*1; perii cu un singur smoc de filamente &pentru peria5ul ambrazurilor i (n incongruena dento!alveolar cu (nghesuire; peria cu m8ner de plastic cu 6memorie7& pentru peria5ul zonelor greu accesibile /faa oral a grupului frontal inferior lingualizat1. c. Perii de dini aciona"e elec"ric Se folosesc ca alternativ sau supliment al periilor manuale3 mai ales la persoanele cu handicap3 sau (n condiii de spitalizare. +eriile acionate electric sunt variate ca tip de aciune i deplasare. Se cunosc (n principal < tipuri de deplasri ale prii active a periei: deplasri oscilatorii n arc de cerc de circa D;; de la gingia fi spre ocluzal sau incizal i (napoi. deplasri orizontale printr!o micare rectilinie alternativ /dus&(ntors1. @ciunea este similar cu micrile vibratorii folosite (n cadrul metodelor %@SS3 SEF""C@9 i #G@'E4'S. deplasri combinate de tip oscilatoriu i prin micare rectilinie alternativ. mi care de rotaie complet a prii active. 'ecent3 au fost introduse tipuri noi3 (mbuntite3 precum: %raunHs Iral %- ! care folosete micare oscilatorie i rotaie a perilor de 2.;;; turaii?min3 'otadent- cu design i funcionare asemntoare instrumentelor profesionale de curire dentar3

Sonicare- ! perie electronic3 ce produce o cavitaie medie a fluidului i un flu de ap proiectat dincolo de v8rful perilor3 cu potenial crescut3 (ndeprt8nd chiar i coloraiile dentare. 4ste un dispozitiv eficace i sigur (n (ndeprtarea plcii subgingivale /4ngel i CcFnnes3 122<1.

2. 2. Mijloace secundare de ndeprtare a plcii bacteriene

a. Pa("e de dini&den"i/rice Den"i/ricele sunt ad5uvante folosite pentru curirea i lustruirea suprafeelor dentare. 4le se prezint sub form de: past3 gel sau pudr i conin substane active ca: #oninutul dentifricelor
A!ra)ive !20-"0%# n paste !$%%# n pulberi &fectul abrazi' n limite care s permit curirea i lustruirea, dar s nu afecteze esuturile dure dentare A4EN5I TERAPE6TICI (n)ib placa, tartrul, cariile sau )ipersensibilitatea radicular -E7ICOL&CON#I#TEN 58 #$!("ane de"er(ive Aro'a"i)ani9 ed$lcorani9 colorani9 con(ervani ! o izi de siliciu i aluminiu ! bicarbonat de 9a3 9a#l ! granule de cloruri polivinilice ! silicat de zirconiu ! carbonat de #a3 Cg ! desensibilizani: azotat de potasiu3 formaldehida3 fluoruri ! remineralizani i carioprotectori!monofluor fosfat de sodiu ! antimicrobieni: clorhe idina3 triclosan sanguinarina ! stimulatori ai secreiei salivare sulfat de sodiu i de potasiu ! ageni antitartru: pirofosfat @p Alicerin #arbo imetilceluloza Sulfat laur$l de 9a Sarcozinat laur$l de 9a Cent3 arome diverse Sorbitol

!.M'ijloace de i1ien in"erden"ar )ac spaiile interdentare sunt deschise3 de e emplu dup terminarea terapiei parodontale3 se pot utiliza:

firul de mtase3 scobitori din lemn Stim!B!)ent-3 perii interdentare3 stimulatorul gingival interdentar.

Firul interdentar
*aterial: ! fir de n$lon3 multi!filament ! fir tip teflon3 uni!filament /preferat de unii pacieni deoarece nu se scmoeaz1. +tructur: ! monofilament3 ! mnunchiuri de filamente rsucite sau nu3 solidarizate sau nu3 ! panglic (ngust /bandelete13 sub corpuri de punte3 ! tip nur /cordelete (mpletite1 pentru implante. ,alibru: gros3 mediu3 subire3 +uprafaa: cerat sau necerat3 impregnat sau nu cu fluor3 -ipuri: ! )ental Eape- & la pacienii cu parodoniu sntos3 ! %rush and Jloss- & la nivelul elementelor protetice /corp de punte3 bare13 ! Super Jloss- & are un capt rigid ce permite inserarea interdentar3 poriunea central /activ1 av8nd aspect de burete3 ! Knururi pentru igiena peri!implantar.

Scobitori (bastonae) interdentare

! au profil triunghiular care se adapteaz formei zonei spaiului interdentar; ! sunt realizate din lemn de diferite duriti /lemn de balsa3 tei3 mesteacn1; ! sunt indicate pentru (ndeprtarea plcii microbiene i a resturilor organice din spaiile unde lipsete papila interdentar; ! contraindicate (n spaiile ocupate de papil; ! se pot folosi (n cazul diastemelor3 sub elemente intermediare de puni3 sub arcurile ortodontice i (n 5urul implantelor.

Perii interdentare
@u ti5 metalic sau din plastic /pentru implante13 Jirele din materiale sintetice3 Jorm cilindric sau conic3 Sunt montate pe un m8ner scurt sau lung3 Sunt comercializate (ntr!o mare varietate /dimensional3 cu capete interan5abile3 cu sau fr m8ner1.

@ceste perii se utilizeaz pentru eliminarea plcii de pe feele dentare apro imale /concave sau neregulate13 (n zonele de furcaie deschise3 sub intermediarii de punte3 unde celelalte mi5loace sunt ineficiente.

c. 'ijloace (peciale de i1ien oral

Stimulatorul in i!al interdentar

Se prezint sub forma unor conuri efilate3 de cauciuc sau material plastic3 iar aciunea lor este de (ndeprtare a plcii microbiene i a detritusurilor moi i de masa5 gingival3 la pacienii cu spaiul interdentar rmas liber prin retracia papilei gingivale sau (n urma unei intervenii chirurgicale.

Periua cu un sin ur smoc

Se mai numete i 6periu interdentar?marginal7. #onst dintr!un singur mnunchi de fire fi ate pe un m8ner cu angulaii diferite. Se recomand pentru regiuni greu accesibile altor mi5loace de igien3 zone de furcaie3 suprafeele distale ale ultimilor molari3 faa lingual a molarilor i premolarilor mandibulari3 i pentru arii izolate de recesiuni profunde i faa vestibular sau lingual a dinilor cu margine gingival neregulat.

"ispo#iti!e tip $passe-%il& i $port-%ir&

Sunt dispozitive speciale3 destinate uurrii acionrii firului interdentar3 fie prin prinderea capetelor firului & 6port!fir7 /(n form de pratie3 fie pentru trecerea firului pe sub elementele protetice & 6passe!fil7 sub forma unor anse din material plastic moale.

"ispo#iti!ele de iri are ' (idropulsoare

+rincipiul lor de funcionare const (n proiectarea unui 5et de ap continuu sau pulsatil3 sub presiune. +resiunea este generat de un sistem de pompare sau un pulsator la care este ataat dispozitivul. #aptul activ al instrumentului folosete o duz de plastic angulat la 2;;3 sau o canul subgingival. Sunt indicate pentru curire: +upra.in.i'al ! curirea mecanic a dispozitivelor ortodontice fi e3 a imobilizrilor temporare3 pentru (ndeprtarea resturilor alimentare din zonele inaccesibile ale acestora. +ub.in.i'al - lava5ul profesional al pungilor parodontale3 dup detartra5 i surfasa53 sau pentru administrarea de substane medicamentoase topic de ctre pacient. 4 ist mai multe tipuri de e tremiti pentru irigatoarele subgingivale: e tremitatea din plastic3 v8rf din cauciuc moale3 canule codificate color /;30> mm & portocaliu3 ;3>> mm & 'iolet3 ;3*> mm & 'erde3 Ca !i!+robe C+"-1. -ipuri de iri.atoare: - %ro o5et- ! multi!5et3 - %lend!a!)ent %roLn- ! mono?multi!5et3 - Materpic,- ! mono!5et. "a aciunea mecanic a 5etului de ap de (ndeprtare a plcii3 se poate adugasi cea antimicrobian prin introducerea de ageni antiplac: clorhe idin ;3;>%. +entru comfortul pacientului se pot aduga i aromatizani.

Placa !ac"erian:
@.1. supragingivalN: (n santuri si fosete; interdentarN; pe suprafata vestibularN si oralN. @.2. subgingivalN. +.b. este un sistem ecologic aderent la suprafata dintilor3 format dintr!un substrat organic si un comple bacterian3 sistem care formeazN un biofilm stratificat si compact s(i care nu poate fi (ndepNrtat prin simpla spNlare cu 5et de apN sau clNtire. #avitatea bucalN are mai multe nise ecologice care reprezintN ecosisteme bacteriene foarte diferite: ! limba; ! mucoasa bucalN; ! bacterii aderente pe dinti p8nN la marginea gingivalN ; ! saliva. On afara suprafetei dintilor3 p.b. poate fi (nt8lnitN si pe alte suprafete: obturatii3 microproteze3 aparate ortodontice3 proteze mobile. +.b. poate fi (ndepNrtatN numai prin raclare sau peria5. On strat subtire3 placa nu este vizibilN direct3 put8nd fi observatN numai dupN colorare cu coloranti organici. +laca bacterianN maturN are o culoare gNlbuie sau cenusie. 'elatia dintre microorganismele din p.b. si afectiunile parodontiului a fost demonstratN e eperimental prin (ntreruperea igienei orale pentru diferite intervale. Fnstalarea gingivitei este totdeauna favorizatN de absenta igienei /D21. "a animalele 6germ!free7 leziunile parodontale consecutive actiunii traumatice se produc numai dupN contaminarea bacterianN. Fnocularea secretiei purulente din pungile parodontale de la om la hamster a dus la aparitia unor leziuni parodontale /D21. +.b. este reprezentatN de o acumulare comple N de microorganisme cu o densitate de peste <;; de specii diferite. @lNturi de bacterii3 (n placN se gNsesc celule epiteliale si leucocite. @cestea sunt distribuite (ntr!o matrice e tracelularN care contine proteine3 polizaharide si lipide provenite din salivN si produsii de metabolism bacterian. #omponenta anorganicN a plNcii este reprezentatN de calciu si fosfor3 de provenientN

salivarN si A#J. #resterea componentei anorganice duce la transformarea plNcii (n tartru. %iofilmele Ca5oritatea microorganismelor persistN (n mediile naturale3 nu ca organisme libere3 ci atasate de suprafete (ntr!o peliculN /biofilm1 care formeazN un ecosistem prin diversitatea componentelor celulare si prin comple itatea proceselor metabolice. %iofilmelesunt comunitNtide microorganisme /CI1 si produse e tracelulare aderente ferm de un suport celular sau inert3 cu un grad (nalt de organizare. On mediile naturale3 comunitNttile bacteriene au rol (n degradarea materiei organice si a poluantilor. @ctivitNtile biologice ale comunitNtilor bacteriene sunt rezultatul cooperNrii unor C.I. cu capacitNti metabolice complementare. %iofilmul este alcNtuit din celule si matrice organicN. Streptococii reprezintN D;!2;% dintre bacteriile care colonizeazN smaltul dentar (n primele < ore dupN peria5ul dentar. %acteriile colonizatoare primare coagregN numai cu un set de colonizatori timpurii /@ctinomices3 #apnoc$tophaga3 4i,enella3 Gaemophillus3 +revotella3 Peillonella1 si3 (n general3 nu coagregN cu colonizatori tardivi /+orph$romonas gingivalis1. +untea de legaNturN (ntre cele douN categorii de colonizatori este Jusobacterium nucleatum. %oala parodontalN este produsN de bacterii din pl. b.3 dintre acestea: @ctinobacillus actinom$cetemcomitans3 +orfiromonas gingivalis3 %acteroides fors$thus3 sunt cele mai frecvente bacterii Aram /!13 asociate cu periodontita. Jormarea plNcii bacteriene Ca5oritatea bacteriilor din salivN sunt microorganisme de pe limbN si mucoasa bucalN. Fmediat dupN curNtare /spNlare13 proteinele salivare se ataseazN selectiv pe suprafata dintelui si formeazaN o pelicul/ aderent/. +elicula are o grosime de c8tiva microni si cu timpul se (ngroase. +e aceastN peliculN se depun microorganisme prin atasare si colonizare. +elicula este formatN din albuminN3 glicoproteine3 lipide3 fosfoproteine3 substante din fluidul sulcusului gingival. Ontr!un interval de ordinul orelor dupN formarea peliculei3 coci si bacili Aram /Q1 din microbiota normalN colonizeazN aceste suprafete: streptococ3 actinomicete. @ceste bacterii produc glicani e tracelulari prin intermediul cNrora aderN la pelicula proteicN a dintelui. )upN c8teva zile predominN actinomicetele si (ncepe sN se dezvolte 'a"ricea caracteristicN biofilmului. @derenta bacteriilor la peliculN poate fi e plicatN prin: ! mecanisme electrostatice; ! mecanisme hidrofile; ! printr!o structurN specializatN a bacteriei /filamente3 pili3 fimbrii1; ! prin receptori de suprafatN si enzime /adezine13 punti interbacteriene. @derenta bacteriilor la pelicula initialN duce la o acumulare mare3 urmatN de proliferare microbianN ce determinN realizarea de matrice interbacterian/, moment care corespunde matur/rii pl/cii bacteriene0 %acteriile se asociazN si se ataseazN timpuriu de celulele biofilmului3 datoritN unui proces de recunoastere denumit coa.re.are0

#oagregareaeste rezultatul unui proces de recunoastere intercelularN datoritN cNreia bacterii diferite genetic pot sN adere prin intermediul adezinelor. @dezinele recunosc receptorii proteici3 glicoproteici sau polizaharidici e istenti pe suprafetele orale si pe alte tipuri de celule bacteriene. +e l8ngN polizaharidele matriciale3 pe placN se gNsesc si polimeri de origine salivarN. #omponentele organice se mineralizeazN cu ioni de #a si +. +laca bacterianN3 (n absenta mNsurilor de igienN oralN3 se dezvoltN (n 2!0 sNptNm8ni cu o grosime de >;!1;; microni. +laca se dezvoltN pe suprafata dintelui3 dar si (n ariile prote5ate (ntre dinti si (n sulcusul gingival3 supra si subgingival. On interiorul pl. b. bacteriile /C.I1 sunt prote5ate pentru cN difuzarea substantelor antimicrobiene este foarte limitatN /de c8teva sute de ori13 iar lizozimul salivar pNtrunde foarte greu. M$l"iplicarea !ac"erian: ; /or'area 'a"ricei * 'a"$rarea +rin multiplicarea bacteriilor la nivelul peliculei se elibereazN numerosi metaboliti organici sau anorganici3 realiz8ndu!se legNturi de coagregare. On acest fel pl. b. se maturizeazN si se formeazN matricea interbacterianN. Catricea constN (ntr!un amestec de comple e glicoproteice3 polizaharide /+z1 e tracelulare3 proteine salivare3 acizi nucleici3 ioni. Catricea contine bacterii3 (n special streptococi3 lipide3 proteine3 enzime3 to ine3 metaboliti to ici3 substante anorganice /#a3 +3 :3 9a1 care vor precipita si vor produce tartru prin mineralizarea pl. b. #ele mai multe bacterii produc +z. l Cicrobiota plNcii bacteriene contine: C.I. cariogene generatoare de pG acid pe seama glicolizei: Streptococ mutans3 "actobacillus acidophilus3 @ctinom$ces v(scosus3 etc.; C.I. parodontogene generatoare de pG alcalin prin activitate proteoliticN3 al cNrei rezultat va fi producerea de amoniac3 mercaptani3 hidrogen sulfurat etc.3 care favorizeazN precipitarea unor minerale si formarea tartrului: %acteroides gingivalis3 /@@#13 etc.; substante cu potential ad5uvant si supresor care influenteazN rNspunsul imun al gazdei & lipopolizaharidele /"+S13 de trani3 acid lipoteichoic3 etc. Irganismul uman dispune de mi5loace de apNrare (mpotriva p.b.: mecanice: flu ul salivar si miscNrile pNrtilor moi3 frictiunea alimentelor (n timpul masticatiei; chimice: factori salivari care se opun formNrii si maturNrii plNcii supragingivale: glicoproteine3 sistemele tampon salivare /care neutralizeazN pG!ul13 lactoferina3 lizozimul. "izozimul actioneazN la nivelul mureinei din peretele bacteriilor Aram /Q13 prin desfacerea legNturii dintre acidul 9!acetil muramic si 9!acetil glucozamina3 rezult8nd sferoplasti3 usor de distrus prin fagocitozN sau datoritN variatiilor presiunii osmotice. 9utrientii pentru p.b. pot avea origine salivarN3 alimentarN sau sunt adusi de fluidul santului gingival . On santul subgingival sursa primarN de nutrienti pentru dezvoltarea biofilmului crevicular este lichidul clevicular /A#J13 un e udat seric care contine (n special proteine si

glicoproteine. On compozitia lichidului gingival crevicular /A#J1 intrN proteine serice3 albumina3 leucocite3 imunoglobuline3 complement3 mucine3 lactoferina3 lizozim3 pero idaza3 histidine3 cistidine3 cu rol de apNrare. Cicrobiota autohtonN stimuleazN imunitatea organismului fatN de bacteriile autohtone si alohtone /strNine1. +otentialul redo /de o idoreducere1 )atoritN colonizNrii cu microorganisme3 suprafata dintelui devine anaerobN. +otentialul redo scade de la Q2;; microP la &0; microP (n primele 2 zile de la colonizare si a5unge la !1>; microP dupN = zile. +otentialul redo al santului gingival este mai mic dec8t (n alte situsuri orale. On felul acesta proportia bacteriilor anaerobe creste fatN de cele aerobe odatN cu v8rsta biofilmului. Cetabolismul plNcii bacteriene supra si subgingivale. Cetabolismul (n interiorul p. b. este foarte comple si (n general complementar. Specii /aerofile1 aerobe coe istN cu specii anaerobe. Specii aerobe: @@#3 #ampilobacter3 4i,enella. Specii anaerobe: +orph$romonas3 %acteroides3 4ubacterium . Fnteractiunile metabolice si structurale (ntre diferitele specii de microorganisme din placN reflectN marea comple itate a acestei nise ecologice. Cetabolismul plNcii bacteriene depinde de dieta alimentarN. @portul de glucide determinN cresterea proceselor fermentative cu scNderea consecutivN a pG!ului si efect cariogen. Jormarea p.b. supragingivale urmeazN un model predictibil si influenteazN stadiul formNrii plNcii subgingivale. )in momentul (n care placa supragingivalN se matureazN3 tesuturile gingivale se inflameazN. +laca supragingivalN maturN (si asigurN aportul de nutrienti indirect din alimentele ce trec prin cavitatea oralN3 si din A#J datoritN inflamatiei gingivale si reducerii tensiunii de o igen. IdatN ce placa subgingivalN este formatN3 placa supragingivalN nu mai este necesarN. Cediul bacterian subgingival are suficienti nutrienti3 oportunitNti de aderentN si un mediu o idoreducNtor stabil pentru metabolismul lor si pentru proliferare. )in acest moment placa supragingivalN poate fi (nlNturatN3 dar placa subgingivalN (si va continua activitatea.