La data de 11 mai 2004, Ucraina a nceput lucrrile de construire a canalului Dunre - Marea Neagr (pe bra ele !

"ilia #i $%stroe din Delta Dunrii& #i la 2' august 2004 a inaugurat o(icial prima etap) Lucrrile de construire a cii de na*iga ie au (ost reluate n luna noiembrie 200', o por iune a(lat integral pe teritoriul Ucrainei (iind redat na*iga iei n luna aprilie 200+) ,ntentia Ucrainei de a construi un canal na*igabil pe Dunare datea-a din 2001. primele lucrari au atras si primele proteste din partea organi-atiilor ecologiste internationale) ,n 1//1, Delta Dunarii era declarata re-er*atie naturala, a(lata in patrimoniul mondial Unesco) 0regatirile pentru construirea canalului $astroe au inceput -ece ani mai tar-iu, in octombrie 2001, o data cu largirea portiunii na*igabile a carei marime s-a dublat, a1ungand la aproape ' metri) Dupa primele lucrari, au aparut o serie de reactii internationale) 2ondul mondial pentru natura, $irdli(e international si 3etlands ,nternational s-au opus in nenumarate randuri sustinand ca largirea canalului *a reduce cantitatea de apa potabila a 4omaniei, iar poluarea *a creste punand in pericol speciile e5istente din delta) 2ondul mondial pentru natura spunea ca Ucraina nu a tinut cont de e5perti-ele stiinti(ice si de pre*ederile statutului de re-er*atie naturala a bios(erei Dunarii) 6rgani-atiilor negu*ernamentale si ecologiste care au protestat (ata de aceasta deci-ie a gu*ernului, de la 7ie* li sau alaturat atat state precum 8ermania, 9U: cat si !onsiliul ;uropei, Uniunea ;uropeana) 4eactionand cu intar-iere, 4omania a cerut anul trecut e(ectuarea unei anc"ete cu pri*ire la e(ectele construirii canalului) 0e langa bene(iciile asteptate de partea ucraineana, aceasta are la randul ei de su(erit de pe urma acestui proiect canalul *a reduce delta ucraineana cu <)'00 de "ectare) !onstruirea canalului $astroe a (ost respinsa si criticata de mai multe con*entii internationale la care Ucraina este parte) ;5pertul !on*entiei de la 4amsar pentru prote1area -onelor umede, =obias 9alate a pre-entat un raport in care a(irma ca >mai multe rapoarte pre-entate pana acum *orbesc despre o monitori-are stricta a situatiei, insa nu au (ost pre-entate detaliile acestor monitori-ari) Nu au (ost pre-entate re-ultatele e5acte ale monitori-arii populatiei piscicole>) 4epre-entantul !on*entiei 4amsar si-a e5primat ingri1orarea (ata de absenta din rapoartele e5pertilor ucraineni a in(ormatiilor pri*ind biodi*ersitatea Deltei Dunarii) =obias 9alate a sustinut ca in(luenta canalului $astroe asupra mediului din Delta Dunarii ar trebui studiata cu participarea tuturor partilor interesate, iar 8u*ernul ucrainean ar trebui sa pre-inte in(ormatii precise pri*ind stadiul constructiei, inclusi* o e*aluare a impactului de mediu) on(erinta >8reen 0lat(orm> organi-ata la inceputul lunii iunie la ;upatoria, in Ucraina, a solicitat oprirea construirii canalului $astroe) 4e-olutia (inala a con(erintei amintite cere >oprirea tuturor actiunilor de construire a canalului $astroe pana in momentul in care *a (i reali-at un studiu asupra acestui proiect, studiu la care sa participe e5perti internationali si e5perti ucraineni din partea :cademiei Nationale de 9tiinte>) De asemenea se solicita ca 8u*ernul de la 7ie* sa recunoasca (aptul ca >prin reali-area proiectului $astroe au (ost incalcate pre*ederile con*entiilor de protectie a mediului de la $onn, ;spoo, 4amsar, $erna, :ar"us ca si !on*entia de 0rote1are a Dunarii>) De asemenea se mai cere anularea decretelor pre-identiale semnate de Leonid 7ucima care au (acut posibila demararea lucrarilor pentru canalul $astroe, decrete care incalca legislatia ucraineana si con*entiile internationale la care Ucraina este parte) :sociatia ecologista ucraineana 0eceneg a initiat o scrisoare de protest (ata de reluarea lucrarilor la canalul $astroe, scrisoare adresata presedintelui ucrainean ?i@tor ,uscen@o ((oto&, presedintelui !omisiei ;uropene, Aose Manuel $arroso, comisarului european pe probleme de mediu 9ta*ros Dimas, comisarului european pentru e5tindere 6lli

4e"n si membrilor 0arlamentului ;uropean) B,U: si !i*ic Media reia campania alaturi de con(ratii ucraineni si subsemnea-a la noua (orma internationala de protest) Ucraina a demarat la inceputul acestui an constructia unui canal na*igabil pe bratul $astroe din Delta Dunarii, proiect e5trem de periculos pentru intregul ecosistem al Deltei Dunarii) ,n incercarea de a a*ea acces direct pe Dunare la Marea Neagra, autoritatile ucrainene au decis sa construiasca un canal na*igabil c"iar prin mi1locul 4e-er*atiei Naturale Delta Dunarii, -ona care (ace parte din patrimoniul UN;9!6) 9tatele Unite, Uniunea ;uropeana si 4omania, alaturi de prestigioase organi-atii internationale de protectie a mediului, cum ar (i 3orld 3ildli(e 2und, au criticat intentia Ucrainei de a construi acest canal na*igabil in Delta Dunarii) Numerosi e5perti internationali au atras atentia Ucrainei si comunitatii internationale asupra (aptului ca -eci de specii de pasari migratoare care tran-itea-a Delta Dunarii in (iecare an, alaturi de numeroase specii de pesti, sunt amenintate cu disparitia in urma construirii canalului na*igabil ucrainean pe bratul $astroe) De alt(el, proiectul a intampinat opo-itia puternica a societatii ci*ile din Ucraina, organi-atiile de mediu din aceasta tara (iind primele care au protestat (ata de constructia canalului) Multe -one *or de*eni uscate, pestele *a (i mai putin, iar unele specii de pasari pe cale de disparitie sunt in pericol) =rei organi-atii ecologiste de prestigiu - 3orld 3ildli(e 2und, $irdli(e ,nternational si 3etlands ,nternational - i-au cerut recent presedintelui ucrainian Leonid 7ucima oprirea lucrarilor la canal, declarand ca acesta ameninta intreaga bios(era a Deltei Dunarii) Directorul ,nstitutului National >Delta Dunarii>, 4emulus 9tiuca, atrage atentia ca amena1area !analului $astroe poate a(ecta padurea seculara Letea, dar si colonia de pelicani de langa 0eripra*a) Delta Dunarii se intinde pe aproape ')000 de @ilometri) 6cupa 2,< la suta din supra(ata 4omaniei si este a treia in ;uropa, ca dimensiune, dupa ?olga si 7uban) ;ste una din cele mai mari -one umede din lume, prote1ata de !on*entia de la 4amsar pri*ind -onele umede, acestea (iind de asemenea prote1ate de UN;9!6) :ici se a(la si cea mai intinsa -ona compacta de stu(aris de pe planeta - peste 1)<00 de 7mp) !a "abitat al pasarilor de apa, in Delta se gasesc C0 de tipuri de ecosisteme si cea mai mare colonie de pelicani din ;uropa) 6rgani-atiile ecologiste au a(irmat ca nu se opun sub nici o (orma re*itali-arii circulatiei na*ale in partea ucraineana a Deltei Dunarii si au apreciat ca locatia aleasa pentru un canal ucrainean care sa lege Dunarea de Marea Neagra este cea care a starnit ingri1orarea) 4e-olutia amintita a(irma ca demararea lucrarilor pentru canalul $astroe a (ost (acuta (ara consultarea specialistilor in protectia mediului si mai mult decat atat, prin incalcarea pre*ederilor te"nologice continute de c"iar proiectul ucrainean) :st(el. lucrarile de dragare au (ost e(ectuate in perioada clocitului, nisipul dragat a (ost depo-itat pe malurile bratului $astroe) ;cologistii au apreciat ca >datorita acestor incalcari si a modului barbar al reali-arii constructiei ca si datorita sensibilitatii naturale a Deltei Dunarii> s-a a1uns la. moartea a trei colonii de c"ira de mare, (ormarea unor depo-ite minerale pe garla ?osto"ne, a(ectarea comple5ului natural de pe insula ,erma@o*) 2orumul ecologistilor a(irma in re-olutia sa ca >in timpul constructiei canalului na*igabil pe bratul $astroe a lipsit monitori-area e(ectelor asupra mediului incon1urator, (iind imposibila in pre-ent e*aluarea consecintelor globale ale acestui proiect, mai ales redistribuirea debitelor de apa si a consecintelor acestui (enomen>) Delta Dunrii, cea mai mare -on umed #i sistem de puri(icare a apei din ;uropa, este acum pus n pericol de Ucraina, prin construirea unui canal na*igabil) !analul ar trece prin mi1locul Deltei Dunrii pe teritoriul Ucrainei #i ar trebui s (a*ori-e-e trecerea na*elor prin Delt) !alea aleas de Ucraina *a trece prin inima 4e-er*a iei $ios(erei Delta Dunrii din Ucraina, considerat ca (iind cea mai *aloroas a Deltei) !analul $%stroe (numit nainte No*o 9tambuls@oDe& se a(la n mi1locul partii ucrainene a Deltei Dunarii, la + @m n a*al de orasul ?il@o*o) Lucrarile de pregatire a canalului se pare ca au nceput de1a n octombrie 2001, prin actiuni de largire a latimii na*igabile de la 2-2,< metri la <,E< metri) 6 cantitate considerabila de nisip si noroi *a trebui deplasata, constructia canalului presupun%nd si reducerea cu <)'00 "a a deltei ucrainene)

!onclu-ia este ca $%stroe *a a(ecta F(auna -onei, n special pasarile, care *or (i supuse unei perturbari nsemnate din cau-a trecerii na*elor si trans(ormarii "abitatului natural, mai ales "abitatele marine si costiere, iar impactul asupra populatiei piscicole este (oarte probabil sa (ie in detrimentul pescuitului, care constituie sursa primara a acti*itatii n -onaG) Un alt e(ect al canalului $%stroe *a (i Fperturbarea "abitatului n ansamblu, datorita trans(ormarilor malurilor prin saparea canalului, ceea ce *a pro*oca modi(icarea sistemului de curenti si un nou mod de sedimentare n -ona estuarului $%stroe, unde se gasesc importante colonii de pasariG) Lucrarile de amena1are ale canalului $%stroe au pro*ocat de1a plecarea unei colonii de c"ire de mare din -ona bancurilor 0tic"ia) Un alt e(ect al canalului $%stroe *a (i Fperturbarea proceselor naturale, mai precis a dinamicii (lu*iuluiG) 0e de alt parte noti(icarea pre-int #i posibilele e(ecte negati*e pe care le-ar putea pro*oca lucrrile de pe $%stroe) 0rintre acestea s-ar putea numra dispari ia unor plante rare sau c"iar a unor animale din Delta Dunrii, dar #i no5ele care *or (i mpr#tiate n atmos(er n urma lucrrilor "idrote"nice) 0roiectul a (ost subiectul mai multor discu ii aprinse ntre 4om%nia #i Ucraina) Nen elegerile au (ost cau-ate de impact negati* asupra mediului pe care ar urma s-l aib desc"iderea na*iga iei pe $%stroe) Mul i speciali#ti sunt n continuare de prere c amena1area canalului *a aduce gra*e pre1udicii ecosistemului Delta Dunrii, iar !onsiliul ;uropei a cerut n repetate r%nduri sistarea lucrrilor) Ministrul ucrainean al transporturilor si comunicatiilor, 7onstantin ;(imen@o, a declarat la s(arsitul saptamanii trecute ca >sustine in totalitate> proiectul, care ar urma sa (ie gata pana in 2011) >9ustin in totalitate proiectul canalului na*igabil de mare adancime Dunare - Marea Neagra si *oi (ace tot posibilul pentru a obtine a*i-ele po-iti*e, in special din partea comisiilor ecologice>, a declarat 7ostantin ;(imen@o, *ineri, intr-un comunicat, potri*it U@rainian NeHs :gencD) Ucraina a inceput reali-area canalului (ara a noti(ica in prealabil 4omania, asa cum pre*ede !on*entia pri*ind e*aluarea impactului asupra mediului si netinand seama nici de po-itia Natiunilor Unite, care considera ca lucrarile *or a*ea e(ecte negati*e asupra "abitatului) Mi-a este (oarte mare, iar po-itia strategica a acestui canal, pe masura) Ucraina a inceput reali-area !analului $astroe (ara a noti(ica in prealabil 4omania, asa cum pre*ede !on*entia pri*ind e*aluarea impactului asupra mediului in conte5t trans(rontiera (!on*entia ;spoo&) !on*entia solicita ca statele sa noti(ice si sa se consulte asupra proiectelor ma1ore care pot a*ea impact negati* asupra mediului dincolo de (rontierele nationale) 4omania si Ucraina sunt parti la aceasta con*entie) ;ste *orba de un canal-na*igabil de mare adancime Dunare-Marea Neagra pe bratul $astroe (9tambulul Nou& al Dunarii) Mai precis, de un canal cu o lungime totala de 1'0 de @ilometri de la 8urile Dunarii la portul 4eni (corespondentul ucrainean al 8alatiului, la intrarea Dunarii ca granita&) Deoarece lucrarile se des(asurau in Delta Dunarii, sub-ona de patrimoniu recunoscuta de UN;9!6 ca a treia -ona umeda din lume, ca di*ersitate, dupa bariera de corali din :ustralia si ,nsulele 8alapagos) Ucraina a acreditat ideea ca ta5ele percepute de partea romana pentru tran-itarea na*elor ucrainene pe bratul 9ulina sunt prea mari, iar prin $astroe 7ie*ul ar reali-a economii importante de circa <0 de milioane de dolari) 9pecialistii aprecia-a la '<I *olumul de pe bratul !"ilia si de C<I pe celelalte doua, 9ulina si 9(antul 8"eorg"e) 0e ba-a principiului *aselor comunicante, lucrarile de adancire a !analului $astroe duc la o situatie (oarte gra*a sc"imbarea regimului "idrologic) Deoarece dupa terminarea lucrarilor, prin bratul !"ilia *a curge E0I din *olumul de apa al Dunarii, care ar duce, printre altele, la innisiparea totala a bratului 9ulina, pe care na*igatia ar (i periclitata si ca urmare, orasul-port 9ulina ar intra in colaps economic, iar $raila si 8alatiul in declin de aceeasi natura) :st(el, potri*it unui comunicat al Ministerului Mediului, sapaturile reali-ate in adancime *or a(ecta dinamica ni*elului apelor de-a lungul bratului $astroe) :cest lucru *a determina pierderea "abitatelor din -onele inundabile, (olosite de pesti pentru depunerea icrelor si cresterea puietului si de pasari pentru cuibarit si "rana)