ADAPTAREA PLANTELOR LA MEDIU

n natur plantele triesc pretutindeni, populnd toate mediile de ia! "terestru, ac atic, aerian#$ Ele %&i des'&oar ciclul de ia! su( in'luen!a 'actorilor de mediu$ n decursul de) oltrii istorice a plantelor "deci %ntr*un timp %ndelun+at# acestea au 'ost supuse marilor aria!ii ale 'actorilor a(iotici$ Pentru a supra ie!ui, plantele &i*au modi'icat %n timp structurile, 'orma or+anelor &i %n'!i&area, aceasta 'iind adaptarea plantelor la mediul de iata $ ,punem c ele s*au adaptat la mediul de ia! %n care triesc$ Unele din plantele ac atice plutesc pe supra'a!a apei acestea caracteri)ndu*se prin* .run)e 'ine, 'ra+ile, uneori transparente * Tulpina 'oarte moale, cu aspect (uretos, poate 'i comprimat u&or, +ra!ie spa!iilor umplute cu aer$ * .run)ele &i tulpina, %n +eneral, scoase din apa, or sta /plo&tite0 * Pre)en!a 'lorilor este de o(icei, rar$ Dintre acestea putem amintii- otr!elul &i cosorul$ Altele au 'run)e plutitoare$Din aceast cate+orie 'ac parte plantele 'i1ate prin rdcini de 'undul apei, cum ar 'i nu'erii,cornacii &i plutica$ n aceste situa!ii, corpul plantelor ac atice a su'erit o serie de modi'icri care s le a2ute s se men!in 'ie la supra'a!a apei, 'ie la anumite adncimi %n interiorul apei$Men!inerea 'run)elor deasupra apei se 'ace prin mrirea supra'e!ei de plutire a acestora$.run)ele unor specii ac atice sunt erita(ile plute e1emplu ar 'i 'run)ele nu'rului 3ictoria ama)onica ce atin+ diametrul unei ro!i de moar$De&i sunt mai mici, 'run)ele de nu'r, de plutic, pe&ti&oara sau iar(a (roa&tei e1empli'ic &i ele aceast 'orm de adaptare$ .r ap ia!a plantelor, ca de alt'el a tuturor ie!uitoarelor de pe Terra, este imposi(il$4ele mai pu!ine precipita!ii cad %n de&ert$Ast'el datorit apei insu'iciente, o parte din plantele din de&erturi &i*au pierdut 'run)ele care s*au trans'ormat %n spini pentru a %mpiedica transpira!ia$ 4ele mai cunoscute plante de de&ert sunt cactu&ii$ n natur e1ist peste 5666 specii de cactu&i$ 4actu&ii sunt rspndi!i %n )onele de de&ert, de semide&ert, %n )onele de step &i %n pdurile tropicale, att pe litoral, 'iind mereu stropi!i de apa srat a oceanului, c%t &i %n raioanele muntoase, ridicndu*se uneori p%na la 7666 m deasupra ni elului mrii$ ,trmo&ii acestor plante ori+inale au trit %n condi!iile 'a ora(ile ale tropicelor &i su(tropicelor &i a eau tulpini &i 'run)e o(i&nuite, ca &i alte plante$ Pe msura sc8im(rii condi!iilor climaterice, care de eneau tot mai aride, se sc8im(au &i cactu&ii, adaptndu*se la condi!iile e1treme de e1isten!$ .run)ele lor s*au trans'ormat %n spini, +8impi, !epi &i peri&ori, care ne surprind prin di ersitatea de 'orme, culori &i dimensiuni$ Tulpinile cactu&ilor s*au in+ro&at treptat, de enind crnoase &i 'iind, de cele mai dese ori , acoperite cu o po2+8i! de cear$ Datorit acestor particularit!i "care sunt o adaptare la condi!iile de secet#, aceste plante 'olosesc %ntr*un mod 'oarte economic apa pe care o acumulea) cu mare +reutate$E1ist cactu&i pitici, cu %nl!imea de numai 9*: cm &i cactu&i cu %nl!imea de p%na la 96*9: m "cereusul daiami din Ar+entina, care atin+e circa :7 m %nl!ime si e un ade arat +i+ant in lumea cactu&ilor#; cactu&ii cu tulpina %n 'orm de coloan, de candela(ru &i cactu&i * <(utoaie<, unii dintre ace&tia a nd capacitatea de a acumula pn la :766*5666 l de ap$

Dac nu c8iar toate speciile de plante care triesc %n locuri secetoase au imitat, mai mult sau mai pu!in, 'orma cactusului, %n sc8im( toate au pstrat caracteristicile de (a)a- stomatele sunt desc8ise numai noaptea, cuticula 'run)elor este +roas &i impermea(il, plasma celular se pstrea) %ntotdeauna, indi'erent de temperatur, %n stare 8idratat$ Unele plante ar(orescente, s*au adaptat la mediul secetos, a2un+nd la 'orme neo(i&nuite prin acumularea re)er elor nutriti e &i a apei in tulpina principal$Un e1emplu ar 'i Ar(orele*(utoi care &i*a primit denumirea datorit 'ormei pe care o are trunc8iul su$ n acesta se acumulea) apa pentru )ilele secetoase, lucru necesar pentru el deoarece se %ntlne&te %n )onele de&ertice$ Printre acestea, sunt &i ar(orii +i+an!i din platourile ,ierrei Ne ada din ,UA, situate cam la :666 de metri altitudine$ Ar(orele Mamut re)ist cu succes deoarece are rdcini puternice care se %mpletesc de cele ale copacilor ecini, unele de altele, ca o ade arat re!ea$Denumirea lor ine de la 'aptul c ramurile lor sunt %nco oiate &i amintesc de col!ii unui mamut, un stramo& al ele'antului de ast)i$ 3rsta acestor copaci, depa&e&te de multe ori :666 de ani$ Pentru a putea re)ista itre+iei r'ului de munte plantelor li se impun anumite tipuri de adaptare &i anume- unele plante au rdcini pi otante care ptrund adnc %n 'isurile stncilor,pentru a %mpiedica e aporarea intens unele plante alpine pre)int 'run)e cerate "R8ododendron#, %m(rcate %ntr*o psl ar+intie"'loarea de col!,siminocul a'rican# sau de in suculente" er)i&oara, iar(a +ras#$ Un e1emplu pentru adaptarea la condi!iile itre+e este azaleea de munte$Ea se tr&te ra)ant cu pmntul, are 'ru)ele mici, er)i &i 'loricele tranda'irii ca ale meri&orului$ Iarna ea este prote2at de )pad, iar ara, 'run)ele ei mici &i pieloase o 'eresc de transpira!ie$

Pentru a putea supra ie!ui, unele specii de plante, au ales un mod de iata para)itar sau semipara)itar$ O ast'el de planta este Vscul. 3scul este o planta semipara)ita, %nalt de 56* =6 cm$ 4re&te pe ramurile ar(orilor, a nd aspectul unor tu'e rmuroase, drepte sau aplecate %n 2os$ Planta e1tra+e su(stan!ele nutriti e, minerale &i apa prin rdcinile care ptrund %n scoar!a copacului*+a)d$

Datorit 'apului c %n pdurile tropicale lumina este cucerit de copacii 'alnici unele plante se %n+l(enesc &i se lun+esc, trndu*se )eci de metri pe sol &i apoi ca!rndu*se iar&i )eci de metri pn +sesc %n r'ul unui copac o porti! li(er spre soare$Aceste plante nu au 'run)e &i nici nu se rami'ic, iar +rosimea lor rareori dep&e&te 7 cm$A(ia cnd a2un+ %n %r'ul copacului scot la i eal o mic coroan de 'run)e &i un mnunc8i de 'lori$4rescnd mai departe, %n lips de spri2in ele cad la pmnt, unde se trsc, %ncolcindu*se ca un &arpe pn cnd %ntlnesc un nou suport$Aceste plante a+!toare sunt estitele liane$ Lumina este un element indispensa(il pentru ia!a plantelor, sursa ener+iei lor itale$ Pentru a putea capta ct mai mult lumin, unele plante %si pot %ntoarce 'run)ele spre soare pentru a*i capta ra)ele, iar altele, pentru a economisi ener+ie, adopt o po)i!ie de >somn0 %n timpul nop!ii$ O ast'el de plant, care %&i orientea) permanent, att 'run)ele ct &i in'lorescen!a "plria#, cu 'a!a ctre soare, iar noaptea adopt o po)i!ie de rela1are a in'lorescen!ei &i 'run)elor, este Floarea soarelui.

Alte plante, pentru a compensa lumino)itatea sc)ut a mediului %n care triesc, de e1emplu la (a)a ar(orilor din )onele stncoase, um(rite &i umede, %n pduri din re+iunea montan &i su(montan, &i*au adaptat 'orma, de) oltndu*&i 'run)e mari &i dese$ O plant care se %ncadrea) %n aceast cate+orie este &i Feriga.

,pre deose(ire de acestea care caut cu lcomie ra)ele soarelui e1ist &i plante care ocolesc lumina prea puternic care le*ar putea tma$4ea mai cunoscut dintre acestea este lptuca sl(atic$Are o %nl!ime de 56*?6 cm, 'ru)ele pre)int )im!i lar+i &i cur(a!i care %n orele cnd soarele le i)(e&te direct iau o po)i!ie neo(i&nuit$