PROIECTAREA SI CALCULUL ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII DIN LEMN 1. REGULI GENERALE La proiectarea constructiilor din le n tre!

uie respectate toate cerintele de re"istenta# sta!ilitate si dura!ilitate# adoptandu$se solutiile constructi%e e&iciente si asurile de protectie contra putre"irii care sa asi'ure o !una conser%are in ti p a aterialului &olosit. Totodata# tre!uie luate asurile necesare ast&el incat aceste constructii sa &ie &erite de te peraturi ridicate. Te peratura a(i a a ediului incon)urator in care pot &i e(ploatate e&icient constructiile din le n se li itea"a la *++,C# a%andu$se in %edere si nor ele in %i'oare cu pri%ire la preinta pinarea pericolului de incendii. Dease enea# la ale'erea siste ului constructi% tre!uie sa se tina cont si de calitatea si de u iditatea aterialului &olosit- in ca"ul in care aterialul le nos are o u iditate are# si nu e(ista posi!ilitati de uscare in ti p util# tre!uie adoptate siste e constructi%e la care uscarea le nului nu pro%oaca de&or atii periculoase sau e&orturi unitare supli entare. In ca"ul ele entelor constructi%e e(ecutate din ai ulte piese sau cu sectiune co pusa# i !inarea acestora %a tre!ui sa asi'ure o reparti"are rationala a e&orturilor in toate piesele co ponente. In acest sens# le'aturile utili"ate pentru reali"area i !inarii tre!uie sa &ie de acelasi tip si cu aceleasi caracteristici 'eo etrice si elastice. Pentru a tine cont de in&luenta ne'ati%a a e%entualelor de&ecte din "ona i !inarii# tipul si nu arul le'aturilor se %or sta!ili &olosind principiul &ractionarii. Ast&el# o atentie deose!ita tre!uie acordata ele entelor intinse. In %ederea e%itarii aparitiei unor solicitari supli entare in i !inare# e&ortul tre!uie trans is centric# conditie o!li'atorie in ca"ul ele entelor intinse. Dispunerea le'aturilor intr$o i !inare tre!uie sa &ie si etrica in raport cu a(a ele entului. In ca"ul constructiilor de le n nu se tine cont in calcul de e&orturile supli entare ce iau nastere din cau"a %ariatiei de te peratura# respecti% in ur a uscarii si u &larii le nului. Se ne'li)ea"a dease enea in calcul e&ectul &a%ora!il al &ortelor de &recare# luandu$se in considerare insa e&ectul de&a%ora!il al &recarii care poate duce la aparitia unor e&orturi supli entare. .. PROPRIETATILE MECANICE ALE LEMNULUI Sta!ilirea corecta a di ensiunilor ele entelor constructiilor de le n supuse la di&erite solicitari i plica cunoasterea proprietatilor ecanice# respecti% a re"istentelor aterialului le nos din care sunt reali"ate. INSERT /ACTORI Proprietatile ecanice ale le nului se deter ina in la!orator prin incercari &acute pe asini de incercat# in anu ite conditii pre%a"ute de nor e# pe epru%ete ici# cu di ensiuni standardi"ate si e(ecutate dintr$un le n &ara de&ecte. Re"istentele ast&el deter inate nu pot &i considerate ca %alori reale ale e&orturilor in di&erite ele ente de constructie deoarece acestea contin di&erite de&ecte care reduc considera!il proprietatile ecanice ale le nului. Di ensiunile ari ale sorti entului le nos &olosit in od curent in practica constructiilor din le n# in co paratie cu di ensiunile epru%etelor standardi"ate# &ac ca neo o'enitatea aterialului le nos sa se ani&este ai puternic# &apt care conduce dease enea la icsorarea re"istentelor.

In aceste conditii %alorile o!tinute in cadrul incercarilor ecanice e&ectuate in conditii de la!orator pe epru%ete standardi"ate tre!uie corectate cu &actori se ni&icati%i. Intindere Pentru le nul de rasinoase# incercarile ecanice e&ectuate in conditii de la!orator au aratat ca %aloarea edie a re"istentei la rupere la intindere in lun'ul &i!relor se situea"a in )urul a 1000 daN1c .# iar %aloarea odulului de elasticitate %aria"a intre 110000daN1c . si 120000 daN1c .. Cur!a caracteristica de co portare a le nului la intindere are pe toata lun'i ea ei un caracter cur!iliniu# &apt care de onstrea"a lipsa li itei de proportionalitate 3intre e&orturi unitare si de&or atii speci&ice4. 5aloarea re"istentei de rupere la intindere centrica paralela cu &i!rele este se ni&icati% icsorata la !arele cu di ensiuni ai ari# &ata de %aloarea o!tinuta pe epru%ete standardi"ate datorita# pe de$o parte unei ani&estari ai puternice a neo o'enitatii aterialului# iar pe de alta parte# datorita de&ectelor de noduri si de%ierii &i!relor le nului in re'iunea acestora. E(perientele de la!orator au aratat ca in ca"ul in care su a dia etrelor nodurilor dintr$o sectiune a)un'e la 6 din di ensiunea laturii piesei intinse 3calitatea I4# re"istenta de rupere la intindere a acesteia scade pana la 0..7 din %aloarea corespun"atoare o!tinuta pe epru%ete standardi"ate. Ruperea epru%etelor solicitate la intindere se produce !rusc# &ara de"%oltare de de&or atii plastice. Re"istenta de rupere nor ala pe directia &i!relor este de .0$.+ ori re"istenta de rupere la intindere in lun'ul &i!relor. Compresiune Cur!a caracteristica de co portare a le nului la co presiune are o cur!ura pronuntata in co paratie cu cea la intindere. ai ai ica decat

E(peri ental s$a constatat ca re"istenta de rupere la co presiune in lun'ul &i!relor depinde de 'rosi ea peretilor celulari ai le nului tar"iu. Distru'erea le nului solicitat la co presiune in lun'ul &i!relor incepe cu &la !a)ul &i!relor ai re"istente si ai ri'ide ale le nului tar"iu# care de%ia"a lateral spre &i!rele ai oi ale le nului ti puriu# a)un'andu$se la ai ulte planuri inclinate ce se &or ea"a in ur a ruperii locale &i!relor.
Curba caracteristica a lemnului
Intindere in lungul fibrelor 1400 1400

Curba caracteristica a lemnului

compresiune in lungul fibrelor

1200

1200

1000
e f o r t u l u n it a r (d a N / c m ^ 2 ) e f o rt u l u n it a r (d a N / c m ^ 2 )

1000

800

800

600

600

400

400

200

200

10

12

14

10

12

14

deformatia specifica (10^- )

deformatia specifica (10^- )

INCO5OIERE Re"istenta de rupere la inco%oiere se situea"a intre re"istentele la co presiune si intindere# a%and pentru le nul de rasinoase o %aloare edie de 8 7+0 daN1c .. In&luenta de&ectelor in ca"ul solicitarii la inco%oiere este considera!ila# ai ales daca acestea sunt situate in "ona intinsa a !arei. E(perientele de la!orator au aratat ca aceasta in&luenta este ai are la !arele din le n ecarisate si ai ica la !arele din le n rotund. In ca"ul in care su a di ensiunilor nodurilor repre"inta 119 din latura sectiunii ele entului din "ona intinsa# re"istenta de rupere la inco%oiere repre"inta doar 0.20$0.+0 pentru le n ecarisat si 0.:0$0.;0 pentru le n rotund# din %aloarea re"istentei de rupere a epru%etelor standardi"ate. Calculul ele entelor solicitate la inco%oiere se !a"ea"a pe o serie de ipote"e si pli&icatoare# si anu e le'ea lui <oo=e si &aptul ca le nul are acelasi odul de elasticitate E la inco%oiere ca si in ca"ul solicitarii la intindere si co presiune. E(peri ental# s$a o!ser%at ca pentru pri ele trepte de incarcare# raportul dintre %aloarea a!soluta a de&or atiilor speci&ice din "ona co pri ata >c si respecti% a celor din "ona intinsa >t# este &oarte apropiat de 1# aceasta inse nand ca po"itia a(ei neutre coincide cu centrul de 'reutate al sectiunii. In %ecinatatea ruperii insa# %aloarea raportului dintre de&or atia speci&ica de co presiune si cea de intindere se reduce pana la 8 0.7+# a(a neutra incepand sa se deplase"e spre "ona intinsa. In conclu"ie# in ca"ul solicitarii la inco%oiere# ca ur are a de&or atiilor care o insotesc# distri!utia e&orturilor unitare nor ale pe inalti ea sectiunii trans%ersale a !arei poate &i considerata liniara doar in pri a &a"a a incarcarii# cand acestea sunt ici. Odata cu cresterea incarcarii# cresc si e&orturile unitare nor ale# iar aterialul din "ona co pri ata incepe sa treaca in do eniul elasto$plastic# dia'ra a e&orturilor unitare nor ale de%enind usor cur!ilinie in "ona co pri ata# dar ra anand liniara in "ona intinsa. Daca incarcarea creste si ai ult# e&orturile unitare nor ale cresc in continuare# ast&el ca aterialul din "ona co pri ata trece in do eniul plastic# iar in "ona intinsa incepe plasti&icarea 3dia'ra a e&orturilor unitare nor ale de%enind si in aceasta "ona cur!ilinie4. In stadiul ulti # intrea'a dia'ra a este cur!ilinie# cu e(ceptia unei ici "one in %ecinatatea a(ei neutre care se pastrea"a in do eniul elastic# iar e&orturile unitare nor ale la e(tre itatile sectiunii atin' %aloarea de rupere. Ruperea incepe cu &i!rele e(tre e din "ona co pri ata# unde se &or ea"a cute 3ondulatii4 care e(plica aparitia de&or atiilor plastice in aceasta "ona# de&or atii ce se e(tind treptat inspre interiorul sectiunii# deter inand ast&el deplasarea a(ei neutre spre "ona intinsa si se ter ina prin ruperea &i!relor din "ona intinsa. Strivire Cur!a caracteristica a le nului la co presiune si stri%ire trans%ersal pe &i!re arata ca in pri a parte de incarcare cand ?s este ai ica decat ?p 3li ita de proportionalitate4# peretii celulelor se co porta in conditii !une# de&or atiile sunt elastice si au %alori ici. Daca li ita de proportionalitate este depasita# peretii celulelor se distru'# iar celulele se turtesc# pro%ocand ast&el de&or atii ari# cu caracter per anent. Dupa turtirea co pleta a peretilor celulari se produce o indesare a acestora# deter inand ast&el reducerea cresterii de&or atiilor# c@iar la o arire considera!ila a solicitarii.

5aloarea re"istentei la stri%ire ?s %aria"a in &unctie de un'@iul pe care il &ace &orta de stri%ire cu directia &i!relor le nului si creste cu icsorarea acestui un'@i.

?s

?p

>p

Cur!a caracteristica a le nului la co pre$ siune si stri%ire perpendiculara pe &i!re

>

?c1

?c.

?c9

?t1 ?t. Co portarea le nului la inco%oiere in di%erse stadii de lucru

?t9

FORFECARE Tinand cont de po"itia planului de &or&ecare si de directia de e(ercitare a &ortei de &or&ecare &ata de directia &i!relor se deose!esc trei ca"uri de solicitareA $ $ $ &or&ecare trans%ersala Bt&or&ecare paralela Bp&or&ecare lon'itudinala perpendiculara Bperpai des

In constructiile de le n# solicitarea la &or&ecare cea intalnita este cea de &or&ecare lon'itudinala perpendiculara.

In ca"ul aplicarii e(centrice a &ortei de &or&ecare# &or&ecarea poate &i produsa ca ur are a s ul'erii nor ale pe &i!re# deter inata de o entul inco%oietor re"ultat. Prin aceasta# co portarea le nului la &or&ecare se inrautateste. Reducerea in&luentei ne'ati%e a e&orturilor de s ul'ere asupra le nului la &or&ecare se poate o!tine prin introducerea unor &orte de apasare pe supra&ata de &or&ecare.