CAPITOLUL III CONDIIILE GENERALE ALE DREPTULUI LA MOTENIRE

1. Enumerarea condiiilor
Indiferent care ar fi temeiul dreptului de motenire - dispoziiile legale sau testamentul celui care despre a crui motenire este vorba - pentru ca o persoan s poat moteni trebuie s indeplineasc dou condiii generale: s aib capacitate succesoral; s aib vocaie succesoral. Prima condiie este prevzut expres de lege (art. 654, alin. 1, C. civ.), iar cea de a doua este o creaie a literaturii juridice. Pe lang aceste condiii generale, pentru a putea vorbi despre un drept la motenire, este nevoie s fie indeplinite i anumite condiii, a cror specificitate este determinat de temeiul dreptului. Astfel, in cazul motenirii legale, se cere a fi indeplinit o condiie negativ: persoana s nu fie nedemn de a moteni (art. 655, C. civ.); In cazul motenirii testamentare, este necesar s nu fi intervenit revocarea judectoreasc pentru ingratitudine (art. 930 coroborat cu art. 830, C. civ.).

2. Capacitatea succesoral
C. civ. condiioneaz imperativ dreptul de motenire al unei persoane de existena acesteia la data deschiderii motenirii. Astfel, potrivit art. 654, alin. 1, pentru a succede trebuie neaprat ca persoana ce succede s existe in momentul deschiderii succesiunii. Prin urmare, regula este c are capacitate succesoral orice persoan care se afl in via in momentul deschiderii motenirii i nu are capacitate succesoral persoana care nu mai exist sau care nu exist inc la acea dat. Capacitatea succesoral reprezint aptitudinea unei persoane de a fi subiect al drepturilor i obligaiilor pe care le implic calitatea de succesor, fiind distinct atat de capacitatea de folosin, cat i de capacitatea de exerciiu. Regulile generale in materie de probaiune stabilesc sarcina probei capacitii succesorale aceluia care pretinde drepturi asupra motenirii (motenitorul in cauz sau succesorii si in drepturi, dup caz). Dovada se face cu actele de stare civil. In ceea ce privete dovada existenei la data deschiderii succesiunii, se impun unele precizri in cazul motenirii prin reprezentare i al motenirii prin retransmitere. In cazul motenirii prin reprezentare, motenitorul cu vocaie legal pretinde drepturi succesorale ale ascendentului su, decedat la data deschiderii succesiunii. El este inut s dovedeasc nu doar faptul existenei sale la momentul deschiderii succesiunii, ci i faptul inexistenei ascendentului su in acel moment. Dovada se va face cu actele de stare civil ale motenitorului i cu certificatul de deces sau hotrarea declarativ de moarte a ascendentului reprezentantului. In cazul motenirii prin retransmitere, motenitorul cu vocaie legal sau testamentar supravieuiete lui de cujus i, dobandind succesiunea acestuia din urm, o las propriilor si motenitori, confundat cu a sa. In acest caz, cel care pretinde drepturi asupra masei succesorale prin retransmitere este inut s dovedeasc atat capacitatea succesoral a autorului lor la data deschiderii primei succesiuni, cat i propria lor capacitate succesoral la data decesului autorului lor. Retransmiterea mostenirii opereaza chiar daca mostenitorul, decedat inlauntrul term de prescriptie a dr de optiune succesorala de 6 luni/1 an NCC, nu a exercitat acest drept, fiindca din patrimoniul retransmis face parte si acest drept de optiune, care poate fi exercitat

de beneficiarul prescriptiei. Daca insa term de optiune este expirat, beneficiarul retransmiterii trebuie sa dovedeasca ca mostenitorul a acceptat mostenirea in term sau ca a murit inainte de expirarea term si acceptarea a fost facuta de el, in caz contrar stingandu-se prin prescriptie titlul sau de mostenitor. Mostenirea prin reprezentare se deosebeste de cea prin retransmitere si pt faptul ca, in primul caz, exista o singura mostenire dobandita de mai multi mostenitori in nume propriu sau prin reprezentare si isi exercita dr succesorale o singura data. In cel de-al doilea caz exista 2 mosteniri, ele trebuie examinate separat, pt a vedea componenta lor separata, acceptarea in termen, cotele-parti ce se cuvin mostenitorilor, cota mostenita din prima mostenire intrand in patrimoniul celui de-al doilea de cujus, iar apoi prin retransmitere, in cadrul celui de-al doua mostenire, in patrimoniul propriilor mostenitori. In cazul mostenirii prin retransmitere competenta teritoriala a birourilor notariale se det dupa domiciliul defunctului care a decedat cel din urma si se intocmeste un singur certificat de mostenitor, stabilindu-se pt fiecare dintre autorii succesiunilor in mod corespunzator calitatea si dr fiecarui mostenitor sau legatar, precum si bunurile si datoriile succesiunii. Au capacitate succesoral urmtoarele persoane: a) persoanele fizice In via la data deschiderii mo tenirii -au capacitate succesorala fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, opinie, apartenenta politica, avere. Dovada se face cu actele de stare civila, iar in caz de deces al mostenitorului care a fost in viata la data deschiderii mostenirii cu certificatul de deces sau hot jud def declarativa de moarte, din care rezulta ca moartea mostenitorului a intervenit dupa deschiderea succesiunii, pers interesate putand dovedi contrariul prin orice mijloc de proba - legea nu condiioneaz capacitatea succesoral de durata vieii motenitorului dup data deschiderii motenirii. Daca mostenitorul moare imediat dupa deschiderea succesiunii, dr sale succesorale vor trece la proprii sai mostenitori ca parte componenta a patrimoniului succesoral lasat de el. Astfel se explica posibilitatea unei pers de a beneficia de bunurile lasate de o alta pers, fata de care nu avea vocatie succesorala. b) persoanele fizice declarate judec tore te disp rute la data deschiderii succesiunii - Intrucat art. 19, D. 31/1954 instituie prezumia existenei persoanei disprute atat timp cat nu intervine o hotrare judectoreasc declarativ de moarte, rezult c se prezum capacitatea succesoral a persoanei disprute la data deschiderii succesiunii. Prezumia este Ins relativ, putand fi rsturnat prin dovada morii disprutului (constatat fizic sau prin hotr are judectoreasc) intervenit Inainte de data deschiderii succesiunii. Dac persoana declarat judectorete disprut reapare sau dac In hotrarea declarativ de moarte instana stabilete ca dat a morii una ulterioar deschiderii motenirii, prezumtiva capacitatea succesoral a celui disprut se consolideaz. c) persoanele fizice concepute dar nen scute la data deschiderii mo tenirii C. civ. (art. 654, alin. 2 i 3) consacr expres capacitatea succesoral a copilului nenscut dar conceput la data deschiderii succesiunii, cu condiia s se nasc viu. Legea roman nu cere i condiia viabilitii copilului nscut. Faptul siturii datei concepiei copilului anterior deschiderii motenirii i Imprejurarea c acest copil s -a nscut viu sunt chestiuni de fapt ce trebuie probate de acela care, In calitate de reprezentant legal al copilului, pretinde drepturi asupra motenirii. Avand In vedere dificultatea stabilirii exacte a momentului concepiei, In literatura de specialitatea s-a admis folosirea unei prezumii din materia stabilirii filiaiei i In materia dovedirii capacitii succesorale a copilului conceput dar nenscut la data

deschiderii succesiunii. Este vorba de prezumia irefragabil stabilit prin