Sunteți pe pagina 1din 6

RE -INDUSTRIALIZAREA NOUA PROVOCARE A STATELOR UNITE ALE AMERICII?

Probleme economice
ncepnd cu anii 1970, mai multe ri ( SUA, Marea Britanie, Frana, Spania, Portugalia, etc ), au observat un declin al indrustriei n produsul intern brut ( PIB ). Acest fenomen duce la delocalizare c tre rile emergente, pierderi masive de locuri de munc i un deficit al balanei comerciale. Cu toate acestea, Statele Unite par a se fi angajat pe calea re-industrializ rii, profitnd de un cumul de factori: creterea costurilor de producie n rile n curs de dezvoltare, costuri salariale americane relativ sc zute, sc derea preului energiei datorit exploatrii gazelor de ist i politicilor publice proactive. Succesul lui General Motors, de i n pragul falimentului n 2008, ilustreaz perfect aceast nou tendin n industria american . n discursul s u privind starea Uniunii, din 24 ianuarie 2012 , Barack Obama s-a angajat s creeze un viitor mai bun i s dezvolte economia Statelor Unite. n acela i discurs, preedintele SUA a declarat c ast zi, companiile primesc reduceri fiscale atunci cnd externalizeaz angaj rile i profitul n str in tate. n acelai timp, cele care aleg s r mn n America sunt afectate de una dintre cele mai mari rate de impozitare din lume. Acest lucru nu are niciun sens [ ... ] atunci s -l schimb m. Chestiunea re-industrializ rii a fost in centrul ultimelor alegeri prezideniale americane, mai ales c cele mai multe dintre statele Swing (Iowa , Ohio , Wisconsin ) erau preocupate de problema industrializ rii. n Ohio, statul industrial n care c tigarea votului clasei muncitoare era imperativ necesar n alegeri, Barack Obama a dezvoltat un discurs care viza promovarea re-industrializ rii in Statele Unite ale Americii. Presa economic , incepand cu apreciatul Harvard Business Review, a c rui editie din noiembrie 2012 se intitula Reinventand America, si pan la Noua Uzin francez, a preluat subiectul incepand cu prim vara anului 2012. Boston Consulting Group ( BCG ), a dedicat un raport cu privire la acest subiect, raport care a stat la originea dezbaterii in campania prezideniala americana din 2012. Astfel, Statele Unite ar fi pe calea re-industrializ rii. Exist indicatori care ar duce la aceast concluzie. Ins avem de-a face cu o real re-industrializare sau doar o frn pt dezindustrializarea nceput n anii 1970? Oare tema renaterii industriale n-a fost decat un slogan electoral utilizat la alegerile din SUA din noiembrie 2012? Dincolo de acest fr mantare, n ce m sur este posibil - sau nu este nc posibil s vorbim despre un nou ciclu economic, chiar de apariia unei noi economii ? ( ... )

Renatere sau frn Ia dezindustrializare?


Anumiti indicatori macro-economici ilustreaz o re-industrializare a economiei SUA. Cu toate acestea, ar trebui s se relativizeze ferm constatarea unei masive re-industrializ ri a Statelor Unite, facand o comparatie cu cifrele ultimului deceniu industrial. Statele Unite ale Americii, n ciuda unei perioade de declin a industriei n produsul intern brut ( PIB ) dup 1970, r mne cel mai mare produc tor de bunuri manufacturate (21%) , de i

aceast industrie nu reprezint decat 12% din totalul activitatii. Statele Unite ale Americii sunt, de asemenea, al treilea exportator mondial dup Uniunea European (UE) i China. Industria creaz locuri de munc pentru 12 de milioane de oameni si genereaz 7 milioane de posturi n activit i derivate. Salariile i calific rile sunt mai mari dect cele din alte sectoare, salariul mediu fiind de 57.000 de dolari pe an, fa de o medie de 50.000. Produse industriale reprezint mai mult de jum tate din exporturile americane. Mai mult, sectorul bunurilor fabricate creaz inovaie i contribuie la finantarea cercetarii private in proportie de 70%. Productivitatea a fost multiplicata de 4 ori in 10 ani. Industria americana r mne asadar competitiv , bazat pe export i inovatie, departe de imaginea unei industrii de automobile in declin din Detroit sau al vechiului Rust Belt.

"Industria american r mne competitiv , bazat pe export i inovatie, departe de imaginea unei industrii de automobile in declin din Detroit"
Dup criza economic din 2008 i a depresiunii din 2009, industria american este din nou n cretere. Ponderea industriei n PIB-ul american a inregistrat o uoar cre tere de la 11,4% n 2008 la 12,2% n 2011. Ar trebui insa precizat c ponderea industriei n PIB n 2011 este nc cu mult sub cea din 2000 , cand atingea 14,2%. Intr-un studiu intitulat Revolutia industriala, publicat n iulie 2012, anali tii ING arat c , de la ultima recesiune cea mai mare parte a creterii americane a fost determinat de bunuri de capital i piaa forei de munc a nregistrat o cretere f r precedent n angajarile pe locuri de munc industriale, exact opusul a ceea ce a fost observat n timpul ciclurilor economice precedente. n ciclul prezent, sectorul de servicii nu a contribuit decat in mica masura la crestere, in timp ce domeniul construciilor a reprezentat chiar o uoar frana. ntr-adev r, revigorarea industriei americane se explica prin mai muli factori. n primul rnd, prin eforturile depuse de administraia Obama pentru a stimula exporturile. Vnz rile in strainatate reprezint n prezent 13,5 % din PIB, fa de doar 9 % n 1995. Apoi, avantajul competitiv al industriasilor americani care profita de o energie ieftina, n special datorit exploziei n producia de hidrocarburi neconventionale, incluzand faimoasele gaze de ist. In cele din urma, exist un curent de relocalizare n Statele Unite a locurilor de munc transferate n prealabil n ri low cost. Apoi, num rul de locuri de munc din productie a crescut dupa 2012 cu aproximativ 12 milioane de locuri de munc n total, dup o sc dere n 2010 i 2011. Dar ocuparea locurilor de munc din productie ajunge cu greu nivelul de 12,5 milioane de locuri de munc din 2009 . Aceast cifr este de asemenea net inferioara celei din 2004, cnd existau mai mult de 14 milioane de locuri de munc de producie, f r a aminti de cele 20 de milioane de locuri de munc din 1970. Cu toate acestea , este clar c actualul ciclu economic american creeaz locuri de munc de producie, ceea ce este o noutate dup trei decenii in care ocuparea forei de munc de fabricaie a fost distrusa.

Statele Unite au creat 600.000 de locuri de munc de producie dupa 2010, dup ce a pierdut mai mult de 4 milioane din 2000
Statele Unite au creat 600.000 de locuri de munc de producie dupa 2010, dup ce au

pierdut mai mult de 4 milioane din 2000. Insa n Statele Federate unde acest fenomen este cel mai important, ntre 2010 i 2012 , ritmul dezvoltarii este n continuare inferior nivelului ocup rii forei de munc din anul 2008, cu excepia statului Washington cu Seattle, dezvoltare adusa de dinamismul industriei aviatice. Ocuparea locurilor de munc de producie in Statele Unite este, n realitate, invers proportional cu rata omajului. De fapt, rata omajului n Statele Unite a scazut de la 10% n 2010 la 7,8% n 2012, sectorul manufacturier aducand cele mai multe locuri de munc timp de doi ani. Trebuie de asemenea remarcat faptul ca costurile salariale r mn sc zute n Statele Unite comparativ cu alte ri dezvoltate, n special n Europa. Astfel, costul unitar al muncii n industrie scade mai mult n perioada recent n Statele Unite dect n zona euro, datorit productivitatii marite. Costul unitar al muncii ramane in continuare mai mic cu 15 la 20% n Statele Unite fa de zona euro, n conditiile in care, n acela i timp, euro s-a depreciat n raport cu dolarul. n plus , investiiile str ine au crescut. Desigur, acestea, in valoare de 227 miliarde de dolari, nu ating inca nivelul din 2008 (306 miliarde dolari ) sau 2006 (237 miliarde dolari). Insa ele cresc n mod semnificativ de la nivelul din timpul crizei economice, care s-a reflectat printr-o sc dere a investiiilor str ine n valoare de 144 miliarde in 2009. Este adevrat c re-industrializarea observata ncepnd cu anul 2010, nu se manifesta n toate sectoarele n acelai mod. Este necesar s se fac distincia intre industriile automate i industriile forei de munc manuala. Deasemenea ar trebui s se faca distinctia intre industriile care nu pot fi delocalizate ca in cazul infrastructurii sau exploatarii resurselor energetice . Industriile automate creeaza prin natura lor puine locuri de munc . Acest lucru este valabil mai ales in industria energetica . Automatizare tehnicilor de extracie, fie ca e vorba de petrol sau de resurse mai recente precum gazele de ist sau ulei de gudron, a avut un impact redus asupra ocup rii forei de munc . Renaterea industriala aduce profituri si produc torilor germani de maini-unelte care i-au v zut la exporturile catre SUA n cre tere de la 20% n 2012, pana la o crestere semnificativ de 25% n 2011. Pentru americani, aceste importuri stau m rturie a motivatiei lor de a reinstala site-uri de producie pe teritoriul lor i a-si rennoi parcul de utilaje. Cu toate acestea, exploatarea gazelor de ist a avut un impact pozitiv n constructii i lucr ri publice in vederea construirii de terminale de gaz lichefiat, precum si in industria siderurgica, prin producerea de metale necesare instrumentelor folosite in exploatarea gazelor de ist. Industriile ce presupun munc manuala nu se vor rentoarce n Statele Unite, ele r mnnd localizate n rile n care costurile cu fora de munc sunt cele mai avantajoase. Chiar si in cazul n care avantajul competitiv al salariilor din China fata de salariile americane va tinde s scad, acest lucru ramane valabil . Ca atare, anuntul facut de Apple in 6 decembrie 2012, si anume deschiderea unei linii de producie de computere in Statele Unite reprezinta mai mult un simbol decat o reala mutare de capital. Cele mai multe iPhone-uri, iPod-uri i iPad-uri vor fi in continuare produse de cei 250.000 de salariati Foxconn din Asia .

Factori de dezvoltare i dezavantaje structurale a industriei americane

Acest nou dinamism industrial provine din diveri factori, n timp ce industria manufacturiera americana sufer nc multe handicapuri structurale. Incontestabil, exploatarea solului american pentru a extrage resurse bituminoase i gaze de ist permite produc torilor, consumatori puternici de energie, s dispuna de o energie ieftina. De aceast sc dere a costului energiei beneficiaza in primul rand produc torii de oel i cei din industria chimic . Astfel,aceasta revoluie energetica a redus preul gazelor naturale cu aproximativ 2 dolari per milion BTU (unitate de de m surare gaz), fa de 10 dolari n Europa i de 15 la 18 dolari n Asia. Jean-Piere Clamadieu, Director general al Solvay, considera ca costurile inregistrate de compania sa pentru achiziionarea gazelor naturale in Europa au fost de 500 de milioane de euro, fata de 200 milioane in Statele Unite. Productia de gaze de ist a dus de fapt la o sc dere considerabil a preului gazelor naturale in Statele Unite comparativ cu Europa. Avnd n vedere ponderea mare a gazelor naturale n mixul energetic, acest avantaj de pre duce la un avantaj considerabil de competitivitate a economiei americane, care poate fi evaluat la cel putin dou puncte procentuale din PIB. In 2008, in Statele Unite se extrageau 5 milioane de barili de petrol pe zi. Astazi se extrag 6,2 milioane si perspectivele prevad cresteri. Deja auto-suficiente in gaz, Statele Unite vor deveni, aa cum este indicat de c tre Agenia Internaional de Energie (AIE) n ultimul s u studiu,cel mai mare produc tor de petrol in 2017. Ele ar fi chiar i cel mai mare exportator de i ei n jurul anului 2030. La acea vreme,Statele Unite ar deveni cel mai mare produc tor de petrol n faa Arabei Saudite. Exporturile de energie ar putea reprezenta astfel, n cele din urm, aproximativ 47 miliarde dolari venituri pentru Statele Unite ale Americii. Dar, dincolo de aceste cifre impresionante, exploatarea de petrol si gaze de ist in Statele Unite este de ateptata sa creeze sute de mii de locuri de munc . Pentru Barack Obama Exploatarea gazelor naturale si a petrolului de sist in Statele Unite trebuie sa permita creerea a sute de mii de locuri de munca, ar putea exista 600.000 de noi locuri de munc pn n 2020. Pentru PricewaterhouseCoopers,aceast cifr s-ar ridica la un milion de locuri de munc pn n 2025. Aceste locuri de munc ar fi create gratie ctigurilor din costurile de materii prime, in special din industria chimic i petrochimic , n urma sc derii preurilor americane la gaze, care sunt ast zi de aproximativ patru ori mai mici ca n Europa.UBS Bank vorbe te de o cretere suplimentara anual echivalent cu 0,5 puncte procentuale din PIB n urm torii cinci ani. Potrivit IHS Global Institute lnsight, accesul la un gaz produs ieftin la nivel local ar putea crete producia industriala cu 2,9% n 2017 i 4,7% din un 2035. La acel moment, contribuia de hidrocarburi neconvenionale la PIB ar trebui sa ajunga la 332 miliarde dolari.Cu toate acestea, nu trebuie s pierdem din vedere faptul c , costul energiei pentru un produs ntr-o fabric este in medie de aproximativ 2%, cu excepia produselor petrochimice, farmaceutice i din industria oelului. Factorul energie este un element important in costul unui produs,dar nu este suficient pentru a explica competitivitatea de fabricaie a unui produs pe teren american. Mai mult dect att, supraproducia curenta de gaze de ist n Statele Unite ale Americii face neprofitabile investiiile la termen. Proximitatea produciei fata de consumatori este, de asemenea, un fenomen care a accelerat mutarea fabricilor din Statele Unite. Creterea costurilor de transport de m rfuri pe calea aerului sau pe mare, a fost un factor agravant. Dar mai ales cutremurul i tsunami-ul din Japonia 2011 au ar tat fragilitatea lanului de aprovizionare a uzinelor n domeniul tehnologiei auto, ca urmare a concentraiei de

subcontractani n acest domeniu. Guvernul federal contribuie, de asemenea, la relansarea industriei. Pentru a trece criza din 2008, guvernul federal nu a ezitat sa nationalizeze General Motors, cu un mprumut de 17 miliarde de dolari. De atunci, General Motors a fost relistat la la bursa, n 2010, a simplificat numarul de modele precum si productia si redresandu-si astfel vanzarile. Compania contribuie acum la micarea de re-industrializare. Cu toate acestea, factorii dinamici nu ar trebui s ascund handicapurile structurale ce nc afecteaz industria american . Ar trebui prin urmare sa se aiba in vedere ca impozitarea societatilor este mai putin favorabila dect n alte ri dezvoltate, spre deosebire de ideile primite. Potrivit unui studiu recent de la Scoala de Politici Publice de la Universitatea din Calgary (Canada), Statele Unite ale Americii ar fi tara OCDE unde impozitele pe profit sunt cele mai mari. Cu o rat marginal de impozitare pe companii de 39%,Statele Unite sunt peste rata francez de 34%. Pentru a beneficia de optimizare fiscala, companiile americane externalizeaza, profitand astfel de m suri fiscale cu privire la profiturile realizate n str in tate, masuri mai puin confiscatorii. n plus, incertitudinea concluziei unui acord politic cu privire la cliff Tax precum i noile scadene bugetare din martie 2013 au sl bit climatul de afaceri american. ntr-adev r, datoria public a ajuns acum la niveluri record, ridicnd perspectiva unui nivel de impozitarea foarte important n urm torii ani, astfel incat companiile, anticipand, r man prudente in perspective i investiii. ntr-un fel, putem considera c mecanismul de echivalen ricardian impacteaza puternic companiile americane. Acordul incheiat in ultimul minut pe 2 ianuarie 2013 nu face decat sa amne cu cateva luni adevaratele decizii care urmeaz s fie luate pentru a reduce deficitul bugetar american. In acelasi timp, Statele Unite ale Americii sunt depasite de infrastructura nvechita. Astfel,ncepnd cu anii 1970, a existat o considerabila lipsa de investiii in Statele Unite n acest domeniu. Spre exemplu americanii sunt adusi in situatia de a folosi porturile canadiene pentru importurile de piese, deoarece porturile lor nu sunt suficient de competitive. Deficitul comercial al Statelor Unite, in principal vis-a-vis de China, este un handicap important. Cu toate acestea, acest dezavantaj nu este gata sa se reduca i Statele Unite nu au nici o prghie pentru a-l rezolva. Autorit ile chineze r mn maetri in paritatea monedei lor. Controlul cursului de schimb este un instrument deosebit de valoros pentru Beijing si duce la o cretere forte a salariilor in China. Din cele 6 milioane de locuri de munc pierdute in Statele Unite, 2000-2009, aproape 2,8 milioane de locuri de munc au fost externalizate c tre China.Potrivit estim rilor de la Universitatea Princeton,o re-evaluare a monedei chineze ar crea 2 milioane de locuri de munc n Statele Unite ale Americii. n concluzie, este nca mult de lucru din partea Statelor Unite ale Americii privind formarea profesional i echilibrul ntre formare i ocuparea locurilor de munc . Industriasii americani ateapta performante in sistemul de nv mnt, in special n aa-numitele materii fundamentale (matematica, fizica, inginerie). Persistenta acestei problema rezida de asemenea si n lipsa forei de munc calificate.

Relocarea industrial pe termen indelungat


n ciuda problemelor structurale ce trebuie rezolvate, re-industrializarea Statelor Unite este una durabila. Ea rezult n principal din doi factori: flexibilitatea de pe piaa forei de munc ce a redus costul acesteia n industrie, i exploatarea gazelor de ist care a redus considerabil costul energiei.

Termenii reshoring, offshoring, internalizare, sunt concepte la moda printre industriasii americani. n timp ce delocalizarea activit ilor c tre Asia a devenit sistematic , ncepnd cu anii 1070, din ce in ce mai multi industriasi se intreaba cum sa-si repatrieze activit ile in Statele Unite. Ei se concentreaza in principal pe a reechilibra efectele globaliz rii. ntradev r,acestia se confrunt cu probleme recurente de calitate n rndul subcontractanilor delocalizati, n special in China. n plus, conflictele i hot rrile judec toreti, n special n materie de proprietate intelectual , sunt dificil de arbitrat i respectat. Odata cu cre terea pretului petrolului creste si costul transportului. De asemenea, costul forei de munc a crescut n zonele unde s-au instalat subcontractorii, n special China. E necesar s se gndeasca la noi relocari: Vietnam, Bangladesh sau lndonesia. Prin folosirea unor noi subcontractori, industriaii americani care se delocalizeaza se lovesc de noi probleme de formare a personalului tehnic i calitatea produselor fabricate. In numarul din noiembrie 2012 al Harvard Business Review, Directorul general al General Electric, Jeffrey lmmelt anunat c reloc rile motivate exclusiv de salariile mici sunt din antichitate. El ia ca exemplu strategia industrial pusa n aplicare pentru reorganizarea produciei de bunuri electrocasnice din Statele Unite, bazata pe o investiie de 800 de milioane de dolari pentru producia de frigidere din Kentucky. Inovaia i competitivitatea unei economii depinde de prezena unui amplasament de producie, aa cum a demonstrat Gary Pisano, un profesor de economie i strategie de la Harvard. Relansare produciei manufacturiere este asadar fundamental pentru competitivitatea economiei SUA. Potrivit lui Gary Pisano, cercetarea industriala trebuie s devin o prioritate a guvernului federal care ar trebui s -i aloce o sum consistenta chiar i atunci cnd bugetul federal este supus la tensiuni n contextual Cliff Tax. Astfel, Statele Unite ale Americii se concentreaza pe model economic de creare de valoare. Este importanta si inclusa in sectorul productiei, captarea crearii de valoare cu m rci comerciale, software i controlul distribuie.