LIBERTATEA ECONOMICA

DAN STANCU
REL ':Vl\NTA HAPORTULUI ANUAL DESPRE
LIBERTATEA ECONOMICA
JAMES D.GWARTNEY,
ROBERT A.LAWSON
LIBERTATEA ECONOMICA:
PREZENTARE GENERALA
CLAUDI U DOLTU
CQMENTARI U: $1 PtiOBLFi tA
LIBt RTATII ECONOMICE TN EUROPA
POST-COMUNISTA
MONEDA SANATOASA:
LECTII ALE TRECUTULUI,
STRATEGil DE VIITOR
KURT SCHULER
AU TARILE TN CURS DE DEZVOLTARE NEVOIE
DE BANCI CENTRALE?
JOSEPH T. SALERNO
gfYOND CALCULATIONAL CHAOS: !.a n=a= .. -
SOUND MONEY AND THE QUEST FOR
CAPITALISM AND FREEDOM IN
EX-COMMUNIST EUROPE
LIBERALI $1
LIBERALISME
HANS ' '.:RMANN HOPPE
THE FUTURE OF
LIBERALISM - A PLEA FOR
.4, NI::W RADICALISM
DAN DIONISIE
SOCIALISM, LIBERALISM,
UTOPIE, M ILENARISM
CONTROVERSE:
CRISTIAN COMANESCU
TN APARAREA
CAPITALISMULUI c:XTREM
DAVID FRIEDMAN
HIDDEN ORDER - THE
ECONOMICS OF EVERYDAY
LIFE
REFORMING CENTRAL
BANKING
OBROTA (Coc t1u tor)
ECONOMIF F Qll fiCA -
Ml\i\!vALUL r; , TED HEI
DE
D!N A.S.E.
ISSN: 12219762
IMAS-SA 1998
t31BL. CENTR. UNIV. I
r.1. ,C,iiNESCU" IA$1
f \Ll lOFIE
)( 6it4
Abonamente 1998:
Persoane: 60.000 lei pe an (25 USD)
Institutii: 100.000 lei pe an (50 USD)
Cheltuielile po$tale incluse
Cont: BANCOREX, Sucursala Dorobanti
2511008.008.7898.00000.1 (lei) IMAS-SA, POLIS
2511008.008.7898.30000.4 (USD) IMAS-SA, POLIS
Manuscrisele propuse pentru publicare sau volumele trimise pentru recenzare vor fi
adresate redactiei. Studiile (fntre 10 si 30 pagini) vor fi dactilografiate la doua
rfnduri, cu un scurt rezumat in limba engleza. Notele si bibliografia vor fi incluse Ja
slir$itul studiului. Articolele nepublicate nu se restituie autorilor. Drepturile de
publicare sint rezervate.
Libriiriile unde puteti revista POLIS
Librariile Humanitas din provincie.
1n Bucuresti:
Libraria Academiei, Bucure$ti, Calea Victoriei 12;
Libraria 155, din interiorul Facultatu de Drept, Bd. KoglUniceanu 24;
Libraria 159, interiorul Facultatii de Istorie, Bd. KoglUniceanu 7-9;
Libr.lria Luceafarul, Bd Unirii 10;
Libraria Cardinal 2000, dill interiorul Facultatii de Drept, Bd. KoglUniceanu 24;
D.N .T .-Fundatia Cartii, Bd. Lascar Catargi 3 (fost Ana lplitescu).
In tara:
Cluj: Libdriile VED, str. Heltai 59;
Iasi: Libraria Universitatii Alexandru I. Cuza, Bd. Copou 11.
") - = IJ
.:;( 9 - .(J - ../ !.:1"'
AceastA' revistA' este editatA' cu sprijinul:
TIEl PENTRU 0 SOCIETATE DESCHISA
8.(::. U. .,tt
FIIOSOFIE
o=c.:_- of
Revista de politice I Vol. s - Nr.1/199B
Editor I IMAS-SA
Redactor Qef I Cii.lin Anastasiu
Secretar de redactie I Filon Morar
Colegiu ed1torial I Aurelian Craiutu
Pavel Campeanu
J6zsef Lorincz
Responsabili de rubrici
economie politica
drept si rela(ii intema{ionale
filozofie politica
institu(li sJsteme politice
recenzii
TeJmored,1ctare
Adresa

0
Dan Pavel
Alfred Stepan
G.M. Tamas
Stelian Tanase
Alin Teodorescu
Vladimir Tismiineanu
George Voicu
Drago$ Aligica
Dan Cristian Comlinescu
Iulia Voina Motoc
Cristian Prcda
Laurent iu Stefan-Scalat
Radu Carp
Marina Zamfir
Calea Plcvnei nr. 136,
sector 6,
Romania
C.P. 56-52,77750 Bucure$ti
Telefon: (401) 211 52 70
(401) 21 1 69 99
Fax: (401) 211 62 07
Email: office@imas.sfos.ro
Difuzare:
Daniela Stoicescu
Tclcfon: 638 39 55
Introduccre
Dan Stanco
I ames D. Gwartney
Robert A. Lawson:
Claudio Doltu
Kurt Schuler
Joseph T. Salerno
Hans-Hermann
Hoppe
Dan Dionisie
Cristian Com!ncscu
Radu Mibail Solcan
Oana Diaconu
Octavian V asilescu
Cuprins
Multi-pledoarie pentru libertatea economicll
Libertatea economics
Relevanta Raportului Anual despre libertatea
economicll
Libertatea economicll : prezentare general!, tendinte,
si evalu!ri; profile ale unor t!ri ex-comuniste
Comentariu: Romfulia si problema libert!tii ,
1
economice in Europa post-comunist! \
3
7
11
66
Moneda slinatoasa: lectii ale trecutului,
atrategii de viitor
Au t!file in curs de dezvoltare nevoie de B!nci
Centrale? 73
Beyond Calculational Chaos: Sound Money and the
Quest for Capitalism and Freedom in
Ex-Communist Europe 114
Liberali ~ Jiberalisme
The Future of Liberalism- A Plea For
A New Radicalism 134
Socialism, liberalism, utopie, milenarism 142
Con tro verse:
Yn apill"area capitalismului extrem 159
Recenzii
David Friedman
Hidden Order- TheEconomicsofEverydayLife 187
Stephen Kirchner
Reforming Central Banking 194
Nit! Dobrot! (coord.)
Economic PoliticA - Manualul catedrei
de Economic PoliticA din A.SE. 201
Note despre autori 206
The Manifold
Case for
Economic
Freedom
Ever since the publication of
Ludwig von Mises's Human Action
(1949) and of Murray N. Rothbard's
Ethics of Liberty (1982), the theoretical
case for economic freedom has been
essentially completed. Their teachings
imply that every step leadmg (or keeping)
us away from pnvate property and a sound
money, is a step towards economic chaos;
and that each step leading (or keeping) us
away from the rightful recognition of each
individual's full ownership in his self and
the fruit of his labor is a step towards
moral barbarism and social disintegration.
In all humility, then, new theoretical
breakthroughs should hardly be expected
to accumulate quickly within this time-
honored body of true wisdom.
Nevertheless, refreshing advances do
exist. Take money, for instance.
Younger Misesians have
generalized and vigorously defended the
by-now famous "progression theorem" of
Austrian monetary theory. This historico-
praxeologic:ll explanation states that fia.t
money came into existence and continues
to subsistonlyon account of a cumulative
series of perpetuated violations of the
Right to Private Property. mintage
monopolization, debasement involving
the redefmition of the monetary unit as
an empty label rather than a specific
weight of gold, the imposition of legal
tender laws, open enactment offractiflnal
Multi-pledoarie
pentru
libertatea
. '"'
econom1ca
ln urma publidirii volumelor
Human Action (1949) de Ludwig von
Mises si The Ethics of Liberty (1982) de
Murray N. Rothbard, pledoaria teoretic!
In favoarea libert!tii economice este_}
practic incheiat!. Implicatiile ei sunt eli
fiecare pas ce ne lndep!rteaza (sau ne tine
departe) de proprietatea privat! si de 0
moned! s!nMoas! este un pas cllt:re haosul
economic, sica fiecare pas ce ne mdep!r-
teazA (sau ne tine departe) de dreaptarecu-
noa.stere a drepturilor de proprietate ale
fiec!rui individ asupra propriului s!u corp
SJ asupra fructelor muncii sale este un pas
catre barbaria moral!. P!strind, a.sadar,
cuvenita smerenie, nu se cuvine s! ne a.s-
tept!m la acumul!ri rapide de noi rezul-
tate teoretice exceptionale, 'in corpusul
acesta de veritabil! 1ntelepciune. Progre-
sele 'imbucur!toare nu lipsesc ins! cu to-
tul. Cazul teoriei monetare este edificator.
Tinara generatie de misesieni a
generalizat si aparat cu vigoare un rezultat
"austriac" de acum binecunoscut: fai-
moasa "teorema a progresiei" monetare.
Conform acestei explicatii istorico-
praxeologice, banii discre{Jonari au apiimt
si continua sa existe numai datoritii unei
serii cumulative de violari neintreropte ale
Dreptului Ja proprietate privata, e.g.,
impunerea legilor care silesc acceptarea
in tranzactii a monedei "oficiale", legi-
ferarea sistemelor bancare cu rezerve
fractionare, ce implica o confuzie de-
liberat!lntr.e depozite si imprumuturi, car-
--------Polis 1/1998 --------
3
reserve banking involving t11e cldibrr;.tte
confusion of deposits wit11 loans, statist
cartelization of the banking system, the
withdrawal of commodity-money (gold)
from circulation. and the formal reneging
on contractual obligation-; (redeemability)
by the State-banking alliance.
Furthermore, every step do w11 to
monetary collapse h.rts its on"gin in tiJe
bankruptcy of t!Je preceding regime, as
brought about by past infringements on
private property in the realm of money
and banking. Accordmgly, the only sure
route to eventw11/y -"storing a sound
money- that is, a universal medium of
exchange that fully allows for
unhampered economic calculation - i'i to
restore free banking on a JJO% gold
standard, under the rule of contractu;l]
law, with the existing monetary unit
redefined as a specific weight of gold, the
market-chosen medium of exchange.
This illustrates the Misesian rule
of thumb that each governmental
intervention in the economy - as well as
each postponement of desocialization and
economic deregulation - creates new
problems, which then face the
government with a choice: eit11er repeal
all of the original interventions and go
back to laissez fuire, or go on to new ones,
down the road to full Building
on such fundamental "Austrian'' insights.
hard-money theonst J. T. Salerno
discusses monetary reconstruction in ex-
communist Europe in this bilingual
issue of PoUr;, follov.ing Kurt Schuler's
empirical proof of the failure of central
banking in developing countries.
te1izarea sisternului bancar sub auspiciile
satului, retragerea monedei -marta (aur)
din circulatie, renegarea formala de
catre alianta etatist-bancara a obligatiilor
sale contractuale (de rambursare). Mai
mult, fiec;u-e pas in directi:J f:tlimentului
monet<u- are origine;J in f."llirrentul
ar.-w}:lmentelor precedente, induse de
precedentele indilcari ale drepturilor de
proprietate, prin manipularea monedei si
a mecanismelor bancare. In consecinta,
singura cule sigudi de restuumre in cele
din urma <l unei monede siin:itoase- i.e.,
a Uimi mijloc de efectuare a schimburi1or
universal acceptat, care sa permita
desfli.surarea neobstructionata a calculelor
de rentabilitate - este reveniren la un
sistem de "free bunking" b:aur pe un em-
Ion 100% aur, supus domniei dieptului
contractu."ll, wJitatell monetarii actual-
mente utiliz:ltii urmiJJd a fi redefmitii in
tem1enii unei greutati specifice de aur -
mediul de efectu<ue u schimburilor
selectat de procesul pietei.
By analogy, then, we .should
look for the invariant asrects not only in
the devolution of money, but in law and
order as we]], where the very backbone
of a liberal order lay, and - why not?- in
education <JJJd sciJoolhJg, the present
4
Aceste rezultate ilustreaza o
regula elementan'i, familiara economis-
tilor misesieni: fiecare interventie guver-
namentala in economie- si fiecare arni-
nare a decolectivizarii dereglementarii
economice- creaza noi probleme, care ii
confrunta pe guvernanti cu o dilema: fie
sa revoce toate interventiile prealabile
sa permiUi revenirea societati i Ia
capitalismul de tip laissez-flure, fie sa se
lanseze in altele, pe drumul inexorabil
spre socialismul deplin. Pornind de Ja
aceste premise "austriece" fundarnentale,
eminentul apararor a1 rnonedei sanatoase,
J. T. Salerno,cerceteaza,in acest prim nu-
mar bilingv al revistei Po!i.,, posibil il<')tile
de reconstructie monetara in Europa ex-
comunistfL Contributia sa este precedata
de o demonstratie emp1rica a falimentu lui
sistemelor bancare bazate pe banci
centrale in tarile !n curs de dezvoltare,
datorata lui Kurt Schuler.
Polis 111998 ------
strongholds of statolatry and political
brain-washing. Such are some of the
issues our contributors raise. H.-H. Hoppe
sets straight the agenda of genuine
liberalism in the respect of judicial
monopolies and the power to tax. Dan
Dionisie provides a refreshing historical
account of the alleged Romanian liberal
movement of 1848. Other contributors
reinforce and complement the general
free-Jilarket thrust of this issue as a whole.
The opening pieces deserve
special mention. James Gwartney, Robert
Lawson and Walter Block shed a fresh
light on the economic history of the last
two decades, in an outstanding Economic
Freedomofthe WorldReport(1996; 1997
update by the first two authors, with the
assistantce of our distinguished
collaborators Dan Stancu and Claudiu
Doltu as far as Romanian data is
concerned.) It all turns as sound (apriorist
economics has always predicted: d1e less
go vemment the better, worldwide. The
one and only ingredient of prosperity
Oiowever roughly defined) is not "foreign
aid", neither the much-touted democracy,
nor even "piecemeal social engeneering
11

It is none of these poverty - subsidizing
catchwords. It is but a large degree (the
larger the better!) of one multiple faceted
single fact: economic freedom. And from
now on it is roughly quantified. This is
great news! For as cne keen has
put it, now "one graph says it all!" (see
Exhibit 2-6 on p. 37, beilow). Once the
main restrictions on private property
(involving inflation, government
operations and regulation, "takings" and
taxation and hindrances on international
trade) have been recognized and mea-
sured , m1 ovem/1 economic freedom indes
emerges, which is positively correlated
wid1 per c:1pita income and its growth mte,
for ull to see.
Prin analogie, asadar, se cade sa
cercetam nu doar invariantii degenerArii
monetare, ci si pe cei ce se manifesta in
degenerarea leg1i si ordinii, macerind
insasi coloana vertebral a a ordinill iberale
::>i - de ce nu? -in degenerarea educatiei
:;i :1 sistemului de scolarizare, bastioanele
contemporane ale statolatriei si 'indoc-
trinarii politice .In aceast.l online de idei
se inscriu contributiile unora dintre cola-
boratorii H.-H. Hoppe indica cu
luciditate programul liberalismului
autentic 'in privinta monopolurilor judi-
dare a puterii de a preleva taxe. Dan
Dionisie ne ofedi o relatare istorica plina
de prospetime a asa-zisei liberale
romanesti de Ia 1848.
Articolele inserate 'in prima sec-
tiune merita o atentie deosebita. James
Gwartney, Robert Lawson si Walter
Block punintr-o lumina noua istoria eco-
nomidi a ultimelor doua decenii, intr-un
exceptional Economic Freedom Report
(1996, adus la zi in 1997 de primit doi
autori). Ei conftrma pe deplin venerabila
predictie ale economistilor autentici: cu
cit guvemarea este mai limitiilii, cu atil
-- m,'ti bine, 1n intreaga lume Unicul ingre-
dient al prosperitatli (fie aceasta oridt de
aproximativ definita) nu sunt nici "aju-
toarele straine", nici mult tr'imbitata de-
mocratie. El este pur simplu o masura
dt mai mare a unei unice binecuv'intAri,
'inzestrate cu multiple fatete: Jibertae,"l
economicii. Si de acum 'inainte, binecu-
v!ntarea acesata este- in linii mari- cuan-
tificata. Aceasta esteo veste exceptionala!
Intr-adevar, in cuvintele unui comentator
patrunzator, acum "un gmfic spune totul !"
(v. fig. 2-6 in p 37, mai jos). Odata iden-
tificate :>i masurate principalele restrictii
<tsupra drepturilor de proprietate privata
(ce privesc inflatia, gestiunea :)i reglemen-
tarile guvernamentale, "prelevarile"
impozitarea, si obstructionarea comertu-
lui international),se contureaz<I o evaJu,1-
----------Polis 1/1998-------- 5
To be sure, the hard-core
"libertarian triad" I alluded to above -
private money and credit, private
education and private law - has yet to be
properly incorporated in the proposed
measure of economic freedom. For
libertarians themselves, a long way lays
still ahead before they can cease worrying
about "external freedom", a5 Mises would
have put it. Nevertheless, one can look
forward to a day when no government
official will be any longer allowed to
surreptitiously intrude in any of the
manifold aspects of private property,
when free entry in the labor markets (for
adults and children alike), genuine free
speech and free association will invariably
count as plusses, while labor prohibitions,
forced listening and forced integration
will count as minuses. Private property
capitalism, then, will cease to be the
''unknown ideal".
Until that day, let self-proclaimed
reformers everywhere already worry:
re numeric/1 general/1 a libertatii econo-
mice, care se do vedeste a fi pozitiv core-
latA cu venitul per C/lpita. si cu rata. aces-
tuia de crestere, 1n viizul tuturor.
Decision-makers in persistently low
freedom-rated countries over the decades,
like Romania, Somalia, Zaire or
Zimbabwe, can either earn the long
lasting respect and gratitude of their
fellow countrymen and offspring by
speedily freeing their people, as New
Zealand, Chile or even Argentina have
recently begun to do, or else, sink deeper
into tP'! ubiquitous contempt they so
overwhelmingly deserve, by continuing
to indulge in the paths of low, or even
decreasing economic freedom. Verbal
puffery can no longer hide their true
record. Such are the implications of the
theoretical and empirical case for
economic freedom.
De buna seama, "triada liberta-
riana" definitorie Ia care faceam aluzie
mai sus- moneda si credite private, edu-
catie privata si drept privat- va mai a vea
Inca de asteptat lnainte de a fi 1ncorporata
cum se cuvine In mfuiura libertatii econo-
mice. Pentru libertarienii propriu-zisi, mai
este cale lunga p1na clnd vor putea rnceta
sa-si faca griji din pricina "libertatii ex-
terne", cum ar fi spus Mises. Totusi, nu
ne este interzis sa sperrun In ziua clnd nici
unei_ oficialitati guvernamentale nu i se
va mai pennite sa cotropeasca prin me-
tode insidioase vreunul din multiplele as-
pecte ale proprietatii private, clnd liberul
acces pe ptata fortet de munca (pentru
adulti SI copii deopotriva), drepturile au-
tentice la Iibera exprimare si libera aso-
ciere vor fi contorizate invariabil ca plu-
suri, 1n vreme ce prohibirea angajarii,
obligativitatea de a asculta declamatii ne-
dorite si integrarea fortata vor fi contori-
zate C<! minusuri. Capitalismul va lnceta,
atunci, de a mai fi "idealul necunoscut".
'lnsa, reformatorii auto-procla-
mati de pretutideni au deja motive de 1n-
grijorare: decidentii din tarile cu note pen-
tru libertatea economka persistent scazute
de-a lungul deceniilor, cum ar fi Romarua,
Zair sau Zimbabwe, pot fie .)a doblndeas-
ca respectul durabil si gratitu<linea conce-
tatenilor si urmasilor lor, elibedndu-si ra-
ptd popoarele, dupa modelele recent ini-
tiate In Noua Zeeland a, Chile sau Argen-
tina, sau, altminteri, sa se lnglodeze si mai
adlnc in dispretul unanim pe care-I merita
atlt de coplesitor, continulnd sa se com-
placa pe carfu"ile libertatii economice sca-
zute, sau chiar descrescatoare. Verbiajul
reformist nu le mai poate camufla, de
acum 1nainte, adevru-atul bilant.
D.C.C.
D.C.C.
6
Polislfl998--------------------
Dan Stancu
Relevanta raportului anual
despre libertatea economicii *
According to the Economic Freedom of the World 1997 report
published last year by The F r a ~ e r Institute (Canada) Romania was placed on
the lOlth position among 115 countries rated on economic freedom data for
the previous five years. The mdex of economic freedom, developed in the report,
was constructed around 17 components that were sound measures of economic
freedom across a large number of countries, and in the same time were based
on objective information. Currently there are plans for developing a more
comprehensive index that will add new dimensions to the measurement of
economic freedom, a key factor of economic growth around the world.
A
I
n clasamentullibertatii economice
elaborat la nivelul anului 1995, pe
baza datelor ce acopera perioada
1975-1995, Romania se situeaza pe locul
101 dintr-un total de 115 tari. In acest cla-
sament s-au situ at mai slab dec it Romarua
doar 11 tari: Rusia, Albania, Ucraina,
Zair, Nigeria, Iran, Haiti, Burundi, Siria,
Croatia si Algeria. La polul opus, printre
U\rile cu eel mai mare grad de libertate
economica se situeaza: Hong Kong,
Sing';1fOre, Noua Zeelanda, SUA, Mau-
ritius, Elvetia, Marea Britanie, Thailand a,
Costa Rica, Malaezia, Philipine, si Aus-
tralia. Dintre tarile central si est europene,
inclusiv foste republici ale URSS, eel mai
bine se situeaza Estonia (locul 52). Apoi
urmeaza Lituania (locul 55), Republica
Ceha (locul 62), Ungaria (locul 63),
Slovacia (locul 66), Letonia (locul 67),
Polonia (locul 81), Bulgaria (locul 87) si
Slovenia (locul 97). '
Pentru fiecare dintre cele 17 com-
ponente ale indicelui libertatii economice,
realizat de consortiul international de 4 7
de institute economice Economic Free-
dom Network(EFN) si publicat de Insti-
tutul Fraser din Canada 1nraportul Econo-
mic Freedom of the World 1997, sub
coordonarea profesorilor James Gwartney
si Robert Lawson, datele au fost prelu-
crate si asamblate prin procedee statistice.
Apoi, pentru fiecare tara, ele au fost ase-
zatepe o scala de valori deJa lla 10. Nu-
mai aproximativ a zecea parte dintre tarile
cuprinse in studiu au primit in unele ca-
* Doresc sii-i multumesc, ~ i pe accsta calc, colcgului meu Dr. Claudiu Doltu, alaturi de care am
furnizat profesorilor Gwartney ~ ~ Stroup asistenta $i informatiile necesare pentru finalizarea
"profilului de tara" al Romanici, prezeotat io raportul Economic Freedom of the World 1997,
pentru participarea sa la redactarea finala a accstui cuvinl introducliv.
---------Polis 1/1998--------
7
Libertatea economka
zuri aprecierea maxima (l 0). Urmarind sa
fie cl: mai obiectivt, realizatorii studiului
au considerat ca indicele este bazat, in pri-
mul rind, pe variabile standard, cum
sunt rata inflatiei si consumu1 guver-
namental ca procent din totaJul consu-
mului unei tari. Componentele indicelui
au fost selectate cu atentie pentru ca, o
data asamblate, sa perm ita o masurare cit
mai fidela a libertatii economice. Pentru
cazul cind aprecieri subiective ar putea
influenta pozitia unei tari s-au folosit date
generale sau evaluari realizme de diverse
organizatii, cum ar fi Freedom House.
economica, ceea ce conduce Ia standarde
de viata mai ridicate. Se poate recunoaste
aici teoria lui Adam Smith, enuntata cu
mai bine de 200 de ani in urma: econo-
miile mai libere asigura indivizilor stimu-
lente pentru a fi mai productivi si pentru
a realiza mai rapid venituri mai mari.
Aite ipoteze esentiale ale mode-
lului sunt insisi indicatorii selectati in
vederea agregarii: modificarea PIB real/
locuitor, rata inflatiei (calculata pe baza
indicelui preturilor de consum), modifi-
carea ofertei de bani (redata de evolutia
agregatelor monetare Ml si M2), ponde-
rea investitiilorin PIB, contributia comer-
tului Ia crearea PIB (ce reda, practic, di-
mensiunea sectorului comercial), pon-
derea consumului guvernamentalln tota-
lul consumului unei tari si pozitia buge-
tului de stat (deficit sau excedent). Evi-
dent, toti acesti indicatori pot da, indivi-
dual, un raspuns I a intrebarea "cit stat si
cita libertate a individului exista lntr-o
societate?" Spre exemplu, rata inflatiei
arata practic valoarea seniorajului ce
gurao rentasigurastatului- singurul abili-
tat in lu mea de astazi sa em ita moneda ca
mijloc legal de plata. Si aceasta, In defa-
voarea detini'l.torilor de bani.
Demersul stimtific al realizato-
rilor indicelui libertiitii economice respec-
ta toate rigorile analizei economice mo-
derne si, chiar dad\ in demonstratia ipo-
tezelor formulate initial James Gwartney
si Robert Lawson nu folosesc procedee
sofisticate de analiza statistica (cum ar fi
regresii sau esantionari), acest lucru nu
diminueaza soliditatea argumentatiei. In
fond, tehnicile mai sofisticate de analiza
sunt doar instrumente de lucru si nu
substituenti ai metodelor mai putin
sofisticate. In paranteza putem spune
chiar ca, dat fiind numarul mare de tari
cuprinse in studiu, o dimensionare a unui
esantion poate fi in mod clar evitata. Mai
importanta ni se pare st.mnificatia
economicii a componentelor mdicatorului
agregat al liberU\tii economice, si mai
putin semnificativii tehnica de gene-
ralizare a concluziilor.
Indicele libertiitii economice fur-
nizeaza informatii pertinente In legatura
cu consistenta aranjamentelor mstitutio-
nale in conditiiie unor monede "sana-
tease", increderealn piata, protejarea pro-
prietatii private si Iibertatea comertului.
Ipoteza modelului este ca ti'irile ce pro-
moveaza politici bazate pe I ibertatea eco-
nomica obtin un ritm mai rapid de crestere
0 inflatie ridicati'i asiguri'i dimi-
nuarea datoriei reale a statului, atunci dnd
a.lticipiirile oamenilor sunt depasite de
itmul mediu de al preturilor. In
acest caz insfl avind mai putini bani, In
termeni reali, libertatea indivizilor sere-
duce. Apoi, corellnd modificarea ofertei
de bani cu evolutia PIB real se poate ob-
serva ci'i, pe termen lung, manipularea
masei monetare conduce Ia reducerea ni-
velului de trai si Ia cresterea dependentei
individului fata de stat. Raportarea PIB
Ia numiirul de locuitori s-a fa cut cu scopul
asigurarii posibil iti'l.tii de a compararitmu-
rile de crestere economicaintre tiiri. Evo-
8
---------Polis 1/1998 ----------
Libertatea economica
!uti a investitiilor ca pondere in cheltuielile
totale ale unei tari arata, Impreuni'i cu
evolutia PIB real!Iocuitor si rata inflatiei,
relatia dintre libertatea individului, expri-
matll absolut (adica fata de propriu-1 sis-
tern de referinta), de a utiliza resursele de
care dispune in scopuri productive. Este
!impede ca un antreprenor sau intre-
prinzatoracarui putere este dimi-
nuatii de inflatie nu mai poate sa contri-
buie semnificativ la cresterea economica.
Apoi, este de lnteles ca,'in conditiile
in care resursele sunt limitate, o cheltuiala
mai mare a guvernului inseamna, de fapt,
cheltuieli mai mici efectuate In mod tiber
de indivizi.
Deficitul bugetului de stat se aco-
per!i doar din contributiile cetatenilor.
Chiar dadi, temporar, deficitele pot sa fie
finantate din imprumuturi exteme, acestea
la r1ndul lor sunt achitate, in cele din
unn11., tot de cetatenii unei t..llri. in general,
deficitele bugetate apar ca urmare a
finantarii programelor legate de schemele
de pensii de stat si a intreprinderilor de
stat. Efortul pe care cetatenii unei tari sunt
obligati sa-l suporte pentru acoperirea
cheltuielilor facute de generatiile
anterioare se resimte asupra nivelului lor
de trai si asupra libert:atii lor. ln cele din
urma, importanta sectorului comercial
rezida in faptul cii intre extinderea lui si
libertatea indivizilor exista J relatie
pozitiva, schimbul fiind una dintre cele
mai naturale expresii libertatii
indivitlului.
Perspecti va analizei econom ice a
acestui studiu este ceapozitiva,cercetarea
neurmarind in primul rind sa formuleze
judediti de valoare asupra conditiilor sau
asupra politicilor economice, ci sa sta-
bileasca legaturile dintre lapte (exprunate
de indicatori standard) si sa formuleze,
eventual, predictii. Binelnteles; in modul
de abstractizare si de alegere a input-uri-
lor rnodelului se regaseste si o "doza" de
influenta normativa.
Identificarea relatiilor dintre
componentele indicatorului agregat cons-
tituie, practic, metoda aleasa pentru de-
monstratia principalei ipoteze de lucru, si
anume aceea ca 'intre gradul de libertate
economicli a unei tari si ritmul ei de cres-
tere economica exista o corelatie directa
$i sennificativa" Astfel, cercetarea poate
fi privita ca o panorama a realitatii. Inter-
valul mare de timp acoperitin stu diu per-
mite infmnarea unei posibile critici, In
sensul ca cercetarea ar surprinde doar ins-
tantanee din realitate, ignorind transfor-
marile dinamice. 0 alta posibila critid'i
s-ar referi la veridicitatea datelor folosite
In studiu. Un raspuns, si totodata un argu-
ment , lmpotriva aceste1 obiectii ar fi d.
datele provin din surse internationale stan-
dard (Banca Mondiala, rondul Monetar
International, OECD), tar anumite date
specifice, referitoare in special Ia turi mai
put in regasite in statistic]e internationale
standard, au fost culese de colaboratori
din rna joritatea tanior cuprinse in stu diu,
ele reflectind pozitia oficiala a auto-
ritatilor nationale.
Evaluarea unui model stiintific
nu se face pornind de la ipotezele acestuia;
negarea lor nu are uici un fel de utilitate,
si nici nu constituie de altfel o practidi
ncceptata In dezbaterile stiintifice. in
fond, optiunea intre doua sau mai multe
modele, In sensul de a recunoaste supe-
rioritatea sau utilitatea mai mare a unuia
dintre ele, se face pe baza rezultatelor tes-
tfuii lor In practidi (care dintre modelele
evaluate se verificaJntr-un numar mai ma-
re delncercari?). Sigur, in stiintele socia-
le, din rlndul carora face parte si stiinta
ccouomidi, experientele pe viu" nu pot
fi efectuate prea des, insa exista alte pro-
----------Polis 1/1998 --------
9
---------- LibertateaeconomicA ----------
cedee acceptate din punct de vedere stiin-
tific de testare a veridicit!tli unui model .
Economic Freedom of the World
1997 este, In comparatie cu alte studii an-
terioare realizate de Fundatia Heritage
(1996 Index of Economic Freedom) sau
de Freedom House, mult mai complex si
foloseste o metodologie mai elaboratA
pentru asigurarea posibilit!tii de com-
parare a datelor intre tAri, acest fapt fiind
si un argument al selectmi input-urilor
pentru model. 0 semni-
este cA indicele EFN este singurul
care ponderi diferite compo-
nentelor sale, pleclnd de Ia prernisa cl nu
toti factorii influenteazUn mod egalliber-
tatea economicA. tn al doilea rind, indi-
cele EFN acopedi o perioadA mult mai
indelungatA: ultirnii 20 de ani (acolo unde
au fostdisponibile date), facilit:lnd analiza
in dinamicA a libertatli economice, pe cind
indicii Heritage si Freedom House
acoper.ldoarperioadadelnceputaacestui
df".Ceniu. 1n al treilearind, indicii Heritage
si Freedom House au un grad mult mai
mare de subiectivitate, intruclt nu folosesc
un set de date de bazA, oare apoi fie
utilizat sistematic in procesul de evaluare
a componentelor indicelui. tn
timp, chiar dacA in evaluMile Heritage si
Freedom House se folosesc o serie de fac-
tori de ai componentelor liber-
t!tii economice, au exist! o dar
precizatli intre faetorii respectivi si evalua-
rea unei anumite componente, evaluare
realizatA subiectiv de participantii Ia
elaborarea aces tor studii.
Aceste diferente majore au con-
dus Ia situatli in care tAri cum ar fi Bahrein
si Suedia (evaluate de indicii Heritage si
Freedom Houseca economii foarte libere)
s4 obtiM in clasificarea EFN pozitii mai
modeste. Explicatia acestor deosebiri
poate fi pus4 pe seama obiectivelor
diferite ale acestor cercet!ri. Indicele EFN
a fost dezvoltat de cercet!tori economisti,
care au urmMit exclusiv scopuri stiin-
tifice, crearea unui instrument obiectiv de
a libertAtii economice, transpa-
rent si solid din punct de vedere teoretic.
Realizarea indicilor Heritage si Freedom
House a avut Ia bazA scopuri diferite, care
tin de relatii publice, lobby, etc., ceea ce
le-a conferit un caracter ambiguu si
nestructurat, cu efecte negative in planul
concluziilor si al perceptiei nebuloase a
conceptului de libertate economicA. Ceea
ce reprezintA ins4 baza abord4rii EFN,
este credinta cA libertatea economicA este
un concept cu o semnificatie concretA,
care poate fi in mod obiectiv.
Bineinteles, abordarea EFN nu exclude
posibilitatea ca indicele s4 poate fi imbu-
ItiitAtit, atit prin extinderea componentelor
sale cit si prin cresterea gradului de IM-
surare obiecti v4 a aces tara. Editia 1998 a
raportului este deja in preg4tire.
10
----------------Polislfl998-------------------
J aiJleS D. Gwartney
Robert A. Lawson
Libertatea economicii in lume
Raport anual - 1997 *
Introducerea $i
prezentarea indexului
A
cest raport este o continuare a
unui proces aflat in desrnsurare.
care intentioneu s4 dezvolte o de
mAsurare cit mai cuprio7litoare si exact!
a liberUtii economice in diferite t4ri.
Pentru a rMAcinile acestui proiect
trebuie s! ne intoarcem in u.nn! cu mai
multde un deceniu. Motivat de o incitant!
discutie asupra diferentelor dintre liber-
tatea politic! si cea economicA, Michael
Walker, directorul executiv al Institutului
Fraser, a organizat o serie de simpozioane
dedicate liberUtii economice.
Milton si Rose D. Friedman au fost de
acord s4 impreun4 cu Michael
Walker, aceast4 serie de simpozioane, iar
Liberty Fund din Indianapolis, Indiana, a
oferi:. sprijinul financiar necesar. Aceste
simpozioane au atras pe citiva dintre cei
mai talentati economisti ai lumii si i-au
detenninat sprijine conceperea unei
metode fiabile de m4surare a libert!tii
economice. Printre participanti s-au aflat
Milton Friedman, Gary Becker si
Douglass North, laureati ai Premiului
Nobel, economistul Peter Bauer, specia-
lizatin probleme de dezvoltare, suedezul
Assar Lindbeck si Sir Alan Walters. Alvin
Rabushka de la Stanford, Ronald Jones
si Alan Stockman de la Universitatea din
Rochester, Ramon Diaz, guvematorul
B!ncli Centrale a Uruguayului, Steven
Easton de la Universitatea Simon Fraser
si Gerald Scully de la Universitatea
Texas, din Dallas, sunt citiva dintre cei
ale cAror prelegeri au dus la accelerarea
acestui proces.
1
tn urma participmi noastre la
mai multe dintre aceste conferinte am de-
venit coautori cu Walter
Block) ai lucrlirii Economic Freedom of
the World: 1975-1995.' Publicat4laince-
putul anului 1996 de un consortiu de 11
institute din intreaga lume, aceast! carte
prezenta un index ce cAuta s4 identifice
mAsurain care institutiile si politicile dife-
ritelor t4ri sunt compatibile cu libertatea
tn urma publicArii acestei
c4rti, Milton Friedman si Michael Walker
au Ia San Francisco, o conferintA
care a dus la formarea unei retele intema-
tionale, Economic Freedom Network, ce
Traducere, selectie $i adaptare autorizatA dupli James D. Gwartney, Robert A. Lawson, Economic
Freedom of the World - 1997. Annual Report, Fraser Institute, Vancouver, Canada, 1997.
---------Polis 111998
11
Libertatea economidi
a ajuns scl grupczc 4 7 de institute intere-
sate de dezvoltarea unui index allibertatii
economice de o calitate cit mai bum. Ins-
titutele ce au fonnat aceastli retea au fost
de acord sii nc a jute in actualizarea inde-
xului din 1995 (cu mici modifidiri) si Ia
publicarea rezultatelor in Raportul Anual
pe 1997 o tn r.tpoartele anuale ce vor urma
Economic Freedom Network intentio-
neaz1l sa extinda in continuare indcxul, si
cautA sA ofere iuformatii cit mai detaliate
asupra factoril or ce influenteazA Iibertatea
econornidi.
nutA altfel decit prin factA, fraudA sau ho-
tie) de agresiunile fizice ale altora este,
de asemenea, o parte integrantA a libertAtii
cconomice.
3
fn general, aceastA protectie
implidl existenta unei structuri legale si
a unor aranjamente institutionale (de
excmplu, aran jamente monetare ce pennit
stabilitatea preturilor) care sporesc
eficienta functionruii pietelor Guvernele
promovcazA libertatea economidl atunci
cind furnizeazcl aceste structuri si
aranjamente institutionale 0
fptr-o socictate IiberA din punct
de vedere economic, functia fundamen-
a guvernului este proteJarea P!Ql>..rie-
tlitii private si oferirea unei infrastructuri
stabile _pentru sistemul schimburilor
vOJi:iiifiire. Atunci cind guvemul esuea.tit
In a proteja proprietatea privatA, confis-
cind el insusi aceastA proprietate flUc1 sA
ofere in totalitate compensatii, ori stabi-
lind restrictii (si adoptind politici) ce
IimiteazA schimbul voluntar, el violea.tit
libcrtatca economidl a cetAtenilor sru.
4
Conceptul de libertate
economica
D
ezvoltarea unei metode rigu-
roase de mAsurare a libertAtii
econornice necesitA definirea clanl a con-
ceptului. Elementele centrale ale libertAtii
econornice suntalegerea personalA, liber-
tatea schimbului si protectia proprietAtii
private. Atunci cind existA libertate eco-
nomidl indivizii sunt liberi sA fadi alegeri
econornice, precum cele de a decide cum
sA-si foloseasca timpul si celelalte resurse,
ce bunuri sA consume si ce oportunitliti
de afaceri si investitii sA urrnAreac;di. De-
sigur, deseori ei vor gtlsi d1 este avantajos
sA coopercze cu ceilalti, iar pietele vor
cvordona alegcrile lor, annonizindu-le.
Utilizarea aparatului guverna-
menral - fie el condus de un monarh sau
printr-un proccs democratic- pentru a de-
cide ce bunuri (si cum) vor fi produse si
cine le va consuma, violeazA libertatea
economicA personalcl. Cclelalte lucruri
fiind constante, cconomiile mai libere se
vor baza mai mult pc pictc si mai putin
pe guvern pentru a rnspunde aces tor pro-
blemc economicc fundamentalc. Aceasta
nu inseamnA c<\ guvernul nu are nici un
rol. Protcctia proprictAtii (ce a fost obti-
Construirea Indexului
0
mAsurare a Iibert<ltii
economicc va identifica gradul
in care indivizii sunt liberi sA aleagA pen-
tru ei insisi si sll sc angajezl! in tranzactii
voluntare, precum si gradul in care pro-
prietatea obtinur;l in mod just este prote-
jatA fatA de agresiunile celorlaltio Precum
un compas, aceste criterii ne-au ghidat
cind am dezvoltat indexul IibertAtii eco-
in constructia indexului am in-
cercat sA includem componente care erau
in acel<l$i timp (a) buni i!ldicatori ai liber-
tAtii economice pcntru un mare numAr de
tAri si (b) se bazau pe informatii obiective,
care puteau fi actualizate Ia intervale re-
gulate. Yn mAsura posibilitAtilor, am incer-
cat sA minimizAm semnificatia judedltilor
12
-Polis 111998----------
---------- Libertatea economicA -----------
de valoare si a cvaluArilor subiective.
Dupll cum aratli Figura 1-1, in-
World: 1975-1995, vom prezenta aici
doar o scurtA trecere in revistA. Cele 4
componente ale domeniului intitulat
B anii inflatia reflectA disponibilitatea
unei monede siiniitoase. Politicile
monetare expansioniste (cresterea
a ofertei de bani) dilueazll puterea de
cumpru1U'e a unitAtii monetare, erodindu-i
in acest fel valoarea. Aceasta este o
de confiscare a proprietlitii.
Institutiile si politicile monetare ce
provoacA variat:ii substantiale ale nivelului
general al preturilor creeazA incertitudine
si submineazA eficacitatea banilor. De
aceea, tAfile cu rate ridicate de crestere a
masei monetare (relativ la Pffi-ul real
potential), si cu variatii ample ale ratei
inflatiei, primesc punctaje scAzute.
Punctajele cele mai mari sunt primite de
tAfile cu cea mai micA crestere a masei
monetare si cu cele mai stabile (si, de
aceea mai predictibile) rate ale inflatiei.
dexul contine 17 componente, impru-tite
in 4 domenii importante: (1) banii si
inflatia, (2) operatiunile guvemamentale
si structura economicA, (3) prelevru-ile si
( 4) comertul international. Aceste
componcnte ne indicll gradul in care
aranjamentcle institutionale si politicile
unci tAri sunt compatibile cu o monedl:\
I
sllnlUoasll, cu asumarea de cAtre piete a
functiei de alocare a resurselor, cu evitarea
spolicrii si a taxArii discriminatorii si cu
libcrtatea schimbului la nivel internatio-
nal. Cu toate s-ar putea sa nu fie atit de
cuprinutoare cum le-arn fi dodt, aceste
dimensiuni includ, totusi, elementcle
centrale ale libertMii economice.
Dcoarece o descriere detaliatA a compo-
nentelor si procedurilor folosite in
construirea clasamentului final a fast
oferitii in Economic Freedom of the
Figura 1-1: Elementele componente ale indexului libcrUtii economice
(in paranteze este indicatA ponderea fiecArui indicator atunci clnd se calculeazA
punctajul total)
I. Banii inflatia ( protectia monedei ca rezervA a valorii si mediu de
schimb):
A. Rata medie de crestere a ofertei de bani in timpul ultimilor cinci ani
minus rata de crestere a PIB-ului real ( 4o7)
B. Devierea standard a ratei anuale a inflatiei in ultimii cinci ani (5 o3)
C. Libertatea cetlitenilor de a detine un cant bancar in strAinli in
interiorul t!rii (3.0)
D. Libcrtatea cctAtenilor de a detine un cant bancar in in
strainiitate (2.7)
II. si operatiunile guvemamcntale (libertateade adec1de
ce produci si ce consumi):
A. Chcltuielile generale guvemamentale pentru consum ca procent din con-
sumul total (privat si guvemamental) (6.2)
B. Rolul si prezenta 'intrcprinderilor proprietate de stat (6.5)
C. Control ul preturilor- mAsura 'in care fmnele sunt libere sl:\-si fixeze singure
preturile (aceastA variabiHl este doar in indexurile din 1990 si
1995) (7 ol)
D. Libertatea asociatiilor si a firmelor private de a concura pe piatA
---------Polis 111998 --------
13
---------- Lfbertatea economidl ---------
(aceastA ariabilll este inclusll in Index incepind doar din 1995) (6.7)
E. Egalitatea cet!tenilor in fata legii accesullor Ia un sistem judecAtoresc
nediscriminatoriu (aceastA variabilA este inclusA in Index numai din
1995) (4.7)
F. Libertatea fatll de reglement!rile politicile guvernamentale ce call.ZeazA
rate ale dobinzilor reale negative (3.4)
m. Prelevlrile impozitarea discriminatorie (libertatea de a pllstra ceea
ce cistigi):
A. Transferur>Je subventiile ca procent din PIB (10.9)
B. Rata marginal! maximA a lffipozitului ( pragul de venit de Ia care se
aplicA) (12.7)
C. Utilizarea serviciului militar obligatoriu pentru a asigura personal mi-
litar (3.6)
IV. Restrictil asupra schimbului international (libertatea de a face comert
cu s t:rllinii):
A. Taxe asupra comertu.Iui international ca procent din exporturi plus im-
porturi (6.7)
B. Diferenta dintre rata de schimb oficialll rata de schimb de pe piata
neagnl (6.2)
C. MArimea efectivA a sectorului comercial comparatA cu mArimea nor-
malA (3.7)
D. Restrictii asupra libertAtii cet!tenilor de a se angaja in tranzactii cu st:rllinii
pe piata de capital (5 .9)
Moneda oferitA de alte autorit!ti
monetare este un substitut al monede1
emise de cAtre guvemul unei anumite tm.
lncertitu<tinile ce insotesc un rt'gim mone-
tar autohton instabil sunt mai de evi-
tat de crure rezidenti, atunci cind acestora
le este permis sll conturi bancare
in devize strlline. Astfel, tllrile ce perntit
cet!tenilor lor sA detinA in mod tiber con-
turi bancare in alte monede nationale- atit
in tarn dt in st:rllimtate - primesc punc-
taje mai mari.
mult sarcina efectuArii cheltuielilor de
.x, nsum, consumatorii au un impact din
ce in ce mai mic asupra deciziei privitoare
Ia ceea ce se produce se consumA. Con-
sumul guvernamental reduce capacitatea
consumatorilor de a decide in problemele
care ii privesc. Astfel, pe mAslldi ce con-
sumul guvernamental creste ca pondere
in consumul total (guvemamentaJ pri-
vat), tmle primesc punctaje mai mici.
Nici o fumll de afaceri privatA,
indiferent de mArl mea ei, nu ii poate forta
pe consumatorii potentiali sll-i cumpere
produsele. Firmele private trebuie sll of ere
consumatorilor bunuri sau servicii de o
valoare suficient de mare pentru a-i de-
terntina sA plllteasdl un pret care sA aco-
pere costul unitarde Guvemul
se fundamental de fumele pri-
vate. Guvemele pot preleva impozite,
astfel ele pot forta cetAtenii sll plrueascA
Cele componente ale dome-
niului intitulat ReglementArite opera-
tiunile guvemamentale sunt destinate
sA identifice mAsura in care resursele sunt
alocate prin alegeri individuale piete,
mai curind decit prin planificare
politicA. Consumul este obiec-
tivul final al tuturor activit!tilor econo-
mice. Pe rruislldi ce gnvemul preia tot mai
14
--------Polis 111998 ----------
-----:-,--:/':--- Libertatea economicA
pentrU anumite bunuri sau servicii, indi- clUre piatll; punctajele indica
rerent de valoarea pe care o primesc in faptul ell planificarea centralizatA si
schimb. ln mod similar, frrmele de stat alegerea politidl sunt folosite in alocarea
pot fi folosite pentru a produce bunuri bunurilor si resurselor.
chiar atunci cind consumatorii nu do- Cele trei componente ale dome-
resc s4 acopere costul lor de niului Prelevlrile $i impozitarea
Astfel , tArile in economia clrora intre- , discriminatorie indicll gradul in care
prinderile de stat ocup! o proportie mai guvemele respectA si protejeazll drepturile
mare primesc punctaje mai rnici. \ de proprietate sau, dimpotriv!, se anga-
Cum controlul preturilor impune j jeazll in activitllti spoliatoare. Atunci cind
restrictii asupra schimbului in acelasi guvemele iau prin impozit din venitul
timp, conflsc! din proprietatea privatA, el ' unei persoane pentru a-1 transfera alteia,
este incompatibil cu libertateaeconomidl. ele neaga indivizilor accesul la fructele
Libertatea de a concura pe piatll, o struc- muncii lor. Cu dt transferurile subven-
legal! care in mod dar drep- tiile, ca pond ere in Pffi, sunt mai semni-
turile de proprietate, vegheazA la respec- ficative, cu atit punctajul pentru aceastll
tarea contractelor si oferli un mecanism componentll este mai scAzut. Ratele mar-
mutual acceptat pentru rezolvarea dispu- ginale tnalte ale impozitului sunt o discri-
telor contractuale a celor legate de minare impotriva cetAtenilor productivi,
drepturile de proprietate. Aces tea, impre- conflsdl averea contribuabililor fArfl s!
unA cu o piatll de capital concurentiall le ofere in schimb vreo crestere echiva-
stabil! sunt fundamente importante ale lent! a bunurilor si servicillor consumate
functionllrii unei economii de piatll. Tmle de ei. Astfel, primesc punctaje mai mici
cu o asemenea infrastructur! primesc tllrile care impunrate marginate ale impo-
punctaje superioare. zitelor rwi mari, aplicate incepind de Ia
lmpreunl, cele sase componente praguri de venit mai scAzute. Serviciul
ale domeniului intitulat Operatiunile militar obligatoriu neag! celor incorporati
guvemamentale ne spun foarte multe dreptul de proprietate asupra proprillor
des pre structura economiei. Cine prestatiiin muncA. Aceastaconstituie, de
detcrminll ceea ce va fi consumat: alege- asemenea, o tax! in naturli ce nu este inre-
rile personale ale consumatorilor indivi- gistratllincadrul bugetului. 1n consecint!,
duali sau planificarea centralizatll flicutll cifrele din buget, atitin cazul impozitelor
de ditre guvem? Bunurile sunt prod use al cheltuielilor, suntdiminuateartifi-
de ditre frrmele private, coordonate prin cial in cazul tllrilor care utilizeazll servi-
intcnnediul pietei sau de cAtre intreprin- ciul militar obligatoriu pentru a obtine
deri proprietate de stat? Preturile personal militar. Pentru a compensa
reflect! fortele ce se manifest! aceastll lacunA este s! le acordrun
pe piatll sau sunt controlate de guvem? punctaje mai mici acestora din
Intrarea pe piete este libern? Structura lc- ln cele patru componente
gal! protejeazll proprietatea pri vatll, urrnll- ale domeniului intitulat Schimb intema-
aplicarea contractelor si ii trateUA
1
tiona! indicll compatibilitatea politicilor
pe indivizi in mod egal? Obtinerea unor economice cu liberul schimb. Taxele asu-
punctaje ridicate in aceste domenii pra comertului international limiteaz!
reflectll increderea in alegerea personal! (libertatea autohtoni de a face
a indivizilor in alocarea resurselor de \comert cu strliinii. Astfel, cu cit sunt mai
---------Polisl/1998 15
Libertatea economica --------
mari taxele asup: a comertului, relativ Ia
volumul comertului international, cu atit
mai sdlzute sunt punctajele. Controlul
ratelor de schimb face deseori mai dificil
pentru indivizi si fume sfl obtina devizele
strnine necesarc pentru a 'race comert cu
stn'Unll. Rata de schimb de pe piata neagr.'i
este un indicator al gradului in care
controluJ ratelor de schimb limiteazc'i
comertul cu strainii. Astfel, cu cit este mai
mare adaosul Ja rata rle schimb de pe piata
neagr.l, cu atit mai mici sunt punctajele
pentru aceastfi componentA. Prin
impunerea de cote Ia import si export, prin
acordarea de monopoluri prin lege, prin
scheme care incurajeaza cumpArarea
productiei autohtone si prin multe alte
feluri de reglementAri discriminatorii
multe t4ri impun restrictii asupra
comertului. Astfel de restrictii reduc
volumul comertului international. Am
dezvoltat si folosit un model teoretic
pentru a determina nWimea normaiA a
sectorului co mercia! pentru fiecare tarn in
parte, mruime care a fost comparatA cu
dimensiunea efectivA a sectorului co-
mercia! al tArii respective. Un sector
Pentru a putea determina puncta.
jele fiedlrei tan in parte din totalui de ll.S
I
au fost compilate si prelucrate prin me.
co mercia! mai mic dec it mtirimea normalA
(date fiind mArimea teritoriului, populatia
si amplasarea acestei tlli'i) sugerea.zA ca
tara respectiva impune barierc netarifare
in calea comertului. Astfel, tArile cu cele
mai mici sectoare comcrciale (fatfi de
mArimea normal it) primesc cele mai mici
punctaje pentru aceastll component4.5
Multe tAri cer cetfltenilor strAini
scl obtinfl permisiunea guvemului pentru
J
a putea face o investitie sau pcntru a-si
repatria clstigurile. De asemenca, liber-
tatea cctfltenilor tclrilor respective de a
invcsti in strltini:itatc s-ar putca scl fie limi-
tatA. Cu cit sunt ma.i mari rcstrictiilc asu-
pra mobiiWitit capitalului, cu atit mai scA-
zut este punctajul pcntru aceastA com-
pouentA.
tode statistiee date pentru toate aceste 17
clemente componente.
6
Deoarece am dorit
ca punctajele s4 fie US<k' de comparat intl-e
tAri de-a lungul timpului, am folosit
pentru fiecare componentA a indexului o
grilcl de evaluarc cu note de Ia I la 10. Au
primit punctaje mari, pentru fiecare
element component in parte, t<'irile care
au avut institutii si politici cit mai
compatibile cu libertatea economica. Zece
reprezint! eel mai mare puncta] posibil ,
iar zero eel mai mic
7

Care ar trebui sA fie ponderea fie-
cc1rui element component al indexului?fn
editia anterioarn am prezentat trei indici
agregati, ee se bazau pe ponded alterna-
tive ale elementelor componente. in cele
mai multe cazuri, impactul variatiei pon-
derii asupra punctajului agregat a fast rnic.
similaritAtii lor, prezentarea a trei
punctaje alternative conducea, in mod
inutil, Ja confuzii. Ca urmare, in editia de
fat! vom pre7.enta doar un singur index
total I in care ponderile diferitelor elemen-
. te au fost determinate pe baza unui sondaj
realizat printre participantii la simpozioa-
nele organizate de Fraser Institute si
Liberty Fund (in Economic Freedom of
the World: 1975-1995 am notat acest
index cu lsi). Am construit un chestio-
nar care dcscria cele 17 clemente ce com-
pun indexul nostru si am cerut partici-
pantilor Ia aceste conferinte sA ne ofere
opinia lor cu privire la pondcrile care ar
trebui acordate fiecArui element compo-
nent. Cum toti acesti oameni au participat
Ia eel put in o conferintli, putem fi siguri ,
intr-o rczonabili:i, de familiaritatea
accstora cu conceptul de libertate eco-
nomicil si cu factorii care o influenteazcl.
Mcdiile ponderilor pe clemente sugerate
de cei ce au nlspuns chestionarului nostru
16
--------Polis 111998 ----------
Libertatea economicl1
111
fast apai fol osite pentru a deriva in-
ctexul total pentro fiecare an. Aeeste pon
deri sunt indicate prin numerele dintre
parantcze ce se in dreapta fiec&ui
element companent, asa cum se vede in
Ftgura 1-1 de mai sus.( ... )
Ameliorarea metodei
de masurare a
libertatii economice
De asemenea, sunt necesare ana-
lize suplimentare cu privire la ponderca
cea mai potrivit.A a fiec&ui element com-
ponent al indexului. Importanta diferitelor
clemente componente poate diferi de lao
tarn la alta. De exemplu, restrictiile inca-
lea comertului influenteazA intr-o mai mi-
rrulsurn libertatea economicl1 atunci
cind sunt aplicate unei tAri mari decit
atunci cind sunt aplicate unei natiuni mici.
1n mod analog, restrictii intr-un anumit
domeniu (de exemplu,
pot fi mai putin importante in conditiile
In care libertatea economicl1 prezent.A in
alte domenii (precum libertatea de a folosi
alte monede decit cea
indivizilor un mijloc alternativ de a-si
atinge scopurile. Politicile economice
deosebit de imprudente - de exemplu,
politicile monetare hiperinflationiste sau
insecuritatea drepturilor de proprietate -
pat suhmina efectiv atit procesul de piatA
cit si semnificatia libertAtii economice In
alte domenii. Toate aceste probleme sunt
strins legate de modul in care combinW\
elementele componente ale unui index
pentru a oferi cea mai coerent.A
de mllsurare a libertMii economice .
Cereet.Ari suplimentare sunt necesare in
fiecare dintre aceste domenii.
Actualul indeA ofern informatii
valoroase asupra compatibiliUitii amnja-
mentelor institutionale cu o monedll sW-
toasll, utilizflrii pietelor, protectici pro-
prietAtii private si liberului schimb. Desi
toate acestea nu reprezintA suma a
libertlltii economice, ele sunt clemente
importante. Astfel, actualul index ofern
cerceUitorilor un instrument pcntru aintrc-
prinde analize mai serioase ale relatiilor
dintre libcrtatea economicA si alte varia-
bile importante
1
precum cresterea eco-
institutiile politice democratice,
libcrtlltile civice si inegalitatea econo-
S
Intern perfect constien;i
libertatea economicll este un
concept multidtmensional si cl1 indexul
nostru nu reuseste sll incorporeze in
totalitate multiplele fatete ale aeestuia.1n
viitor dorim elaborim un index mai
cuprinzMor. in mod special este nccesar
sA incorpornm mai mult restrictiile regle-
mentative. Multe t4ri utilizeazA scutirile
de impozite discriminatorii si alte sub-
ventii indirecte pentru a modifica rezul-
tatul functionruii pietelor Reglement.Ari
precum beneficiile impuse de cAtre stat a
fi angajatilor de cAtre frrme (de
cxemplu, contributiile obligatorii la
asigurlirile sociale, asigurlirile medicale
si alte beneficii in si legile ce
impun o structurll de stabilire centralizatA
a salariilor exercitll un impact major
asupra pietei muncii si asupra gradului in
care libcrtatea economica este prezent.A pc
acea piatll. Pe lingll aceasta, existA sec-
toare ale economiei, precum eel al cons-
tructiei de locuinte sial educatiei, In care
pot fi identificate aranjamente insti-
tutionale mai mult sau mai putin compa-
tibile cu libertatea economicl1. Acesta este
un proiect in curs de Am
initiat deja demersuri pentru elaborarea
unui index mai cuprinzator, care va oferi
o metodA mai bullA de mAsurare a libertAtii
economiee in vii tor.
---------Polis 1/1998
17
Libertatea economidl --------
Evaluarea tarilor fn
1995
micA. Pe m4surA cc aceastA cercetare
avanseazA, ea va potent.a cunor.sterea
despre liberatea economidl si ne va oferi
infonnatii ce ne vor ajuta in elaborarea,
pe viitor, a unei metode de masurare si
mai exacte.
Elaborarea unei mctode mai bune
de a libertAtii economice- si im-
bunAtAtirea cunoasteni des pre impactul pe
care aceastA libertate ii are asupra vietii
noastre - reprezintA un program de cer-
cetare deosebit de interesant. Acesta va fi
punctul central asupra dlruia se va con-
centra Raportul Anual 1998 ai Economic
Freedom Network. fncurajAm si alti
cercetAtori sA ni se aiAture in studierea
acestor probleme.
F
igura 2-1 prezintA evaiuliriJe
pe 1995, fiecare din cele 17 cle-
mente componente ale indexului nostru
' precum si punctajele pe domenii si punc-
Punctaje, ierarhii $i
evidentieri
A
cest capitol se concentreazA
asupra punctajelor actualizate,
si evidentiazA citeva dintre ceJe mai in-
teresante schimMri care au avut Joe in
ultimii 20 de ani. Prima subsectiune pre-
zintA punctajele pe componente, si explicA
modul in care acestea au fast folosite pen-
tru a obtine punctaJul final. Subsectiunea
a doua se concentrea711 asupra ierarhiei
din 1995. Subsectiunea a treia indicA tArile
care au cunoscut cele mai mari modificAri
ale libertAtii economice in diferite pe-
rioade de timp. fn sfirsit, concluziile subli-
niazA relatia fundamentald ce existA intre
libertatea economicA, pede o parte, si PIB
pe cap de locuitor, respectiv cresterea
venitului, pe de altA parte. Graficele sunt
folosite intens in acest capitol pentru a
ajuta cititorul sA observe imediat aspectele
cele mai importante.
18
tajul final. Datele subiacente si punctajele
corespunzAtoare acestora pentru fiecare
din cele 17 componente sunt prezentate
in Anexa II. De asemenea, am calculat alit
punctajele pe componente, cit si pe cele
finale pentru anii 1975, 1980, 1985 si
1990. Anexa I contine informatli similare
cele din Figura 2-1, referitoare la anii
anteriori. Notele ce umteazA fiecArui tabel
din Anexa II indicA atit sursa datelor
folosite in calcularea punctajelor pe
componente, cit si modul exact in care
aceste date subiacente sunt convertite in
punctaje care variazA de la unu la zece
pentru fiecare din elementele compo-
nente. Cititorii interesati de
in detaliu a relatlllor existente intre punc-
tajele pecomponente si datele subiacente
pe care se fundamenteazA aces tea vor dori
sA parcurgA cu atentie Anexa II. (N. ed.:
Desi n-am socotit indispensabilA inclu-
derea anexelor lucrArii profesorilor
Gwartney si Lawson in acest grupaj ilus-
trativ, am pAstrat trintiterile la anexe
te de autori, pentru orientarea generaiA a
cititorilor interesati. Recursul Ia volumul
original in limba engleu rArrllne ins<l
indispensabil pentru cei doritori sA cerce-
teze indeaproape datele si metodologia
indexului.) Pe parcursul intregii lucrnri,
un punctaj de 10 acordat unui element
component indidt faptul d1 pentru acea
dimensiune a liberHifii economice
respectiva tarn este una dintre cele mai
Iibere din lume. Pe de altA parte, un
punctaj de 0 indidt faptul d1 tara respec-
tivA este printre cele mai putin libere in
Polislh998--------------------
Libertateaeconomidl ----------
tkJ!Peniul mAsurat acea componentA
ali1Je11ltii econonuce.
Figura 2-1(partea dreaptA) pre-
zind, de asemenea, pentru
patru domenii luate in constderare in m-
ctexul nostru si punctajul
Adt punctajele pe componente cit Sl
rmal reflectA suma ponderatA a punctaje-
1 pe clemente componente flcutlt pe
baZa ponderilor prezentate In Figura 1-1. ,
Casi in cazul punctajelor pe componente,
punctaje mai bune pe domenii, sau celc
finale, indicA o mai mare libertate
economicA.
tn continuare vom studia dife-
ritele punctaje pe componente ale citorva
tlri si vom analiza semnificatia lor. Sta-
tele Unite, Japonia, Belgia si Danemarca
(precurn si alte citeva tru-i) au primit note
de 10 pentru elementul 1-A. expansiunea
monetarn raportatA la rata estimatA de
aestere a productiei potentiale Nota 10
indicA faptul cA sporul ofertei monetare a
ac.estor tm in timpul ultimilor 5 ani (1991
- 1995) le-ar fi plasat in anul de referintlt
(1985) In prima unsprezecime a ierarhiei
tMilor luate in consideratie in ceea ce
priveste cea mai redusA expansiune
monetarlt raportat.A la cresterea potentialA
a produsului real (vezi nota 7 pentru
detalii cu privire la importanta anului de
bazA). La ceH!.lalt capAt al spectrului,
Brazilia a primitnotaO,care indicA faptul
cA rata de crestere a ofertei sale monetare
in pcrioada 1991-1995 ar fi plasat-o in
ultima unsprezecime a ierarhiei tAfilor
luate in consideratie - unsprezecimea
tlirilor cu o crestere rapidA a ofertei
monetare- in anul de referintlt 1985 (rata
anualA de crestere a ofertei monetare in
Brazilia a fast de 1.111% in perioada
1991-199 5). B ineinteles, punctajele
intermediare mai apropriate de 10 implicA
rate moderate de crestere a ofertei mane-
tare, in timp ce punctajele mai apropriate
de 0 reflectA o crestere mai mare a masei
monetare.
Cel de-al doilea element compo-
nent a1 indexului (1-B) este instabilitatea
nivelului preturilor' masuratA prin de-
vierea standard a ratei inflatiei in ultimii
5 ani. TArile cu cea mai micA deviere
standard (cea mai midi variabilitate) a
ratei inflatiei primesc cele mai ridicate
punctaje. De exemplu, notele de 10 pentru
Statele Unite, Canada, Australia si
Japonia indicA faptul cA variabilitatea
red usA a ratei inflatiei in fiecare din aceste
tAri in perioada 1991-1995le-ar fi plasat
in prima unsprezecime a ierarhiei tru-ilor
cu cea mai micA variabilitate a ratei
inflatiei in perioada anului de referintA.
Notele de 0 ale Braziliei si Nicaraguei
aratA ct fluctuatia ratei inflatiei acestor tm
in perioada 1991-1995 le-ar fi plasat in
ultima unsprezecime din totalitatea t4rilor
in perioada anului de referintlt.
UrmAtoa.rele doult componente,
libertatea de a detine un coot bancar in
monedA strAin! in interiorul tru-ii (1-C) si
libertatea de a detine un coot bancar in
strninAtate (1-D}, nu prezintA decit douA
posibilitAti: este fie legal, fie ilegal pentru
cet!tenii respectivi sAdetimastfel de con-
turi. 0 notA de 10 arat4 cA detinerea unor
astfel de conturi era legalA la mijlocul
ani lor '90; o notA de 0 indicA ilegalitatea
detmerii unor astfel de conturi.
Cu ajutorul ponderilor elemen-
telor componente din Figura 1-1 , cele
patru componente ale domeniului Banii
si inflatia sunt agregate, rezultind astfel
punctajul pe domeniu. Aceste rezultate
sunt prezentate in partea a doua a"Figurii
2-1. Binclnteles, tru-ile cu punctaje bune
pentru cele patru componente monetare
vor primi un punctaj bun pentru acest
domeniu. De exemplu, punctajele pentru
- --------Polis 1/1998 --------
19
Libertatea economicA
Libertatea economicA
Figura 2-1: Punctajelc pentru indexul pe componente, domenii total: 1,
3
a: Index total
domenii
Partea a -
a 2-a: PunctaJC Sectorul
Total
Partea 1: Punctajele pe componente
. Prelevan . al
Punctaj NotA
Tlri industriale
Banii inflatia
Fuoctionarea guvemului
PrelevAri
illiil ti Function. intematton
Statele Unite
A B
,..
D A B
c D
E FA
B C
...,.... guvemulm
7,9
(B)
Canada

TAri industriaJe
5,8 8,6
6!)
(q
Australia
Statele Unite 10 10
10 10 5
8 9 10,0
7S 10 3 7 10 9
10
3
10 ' iO.o 8,2 4 9,2
7
(q
Japonia
8,2
(Q
Canada
9 10
10 10 2
6 7
7S
7S 10 2
4 IO
9 10 IO
8
9;1 7,2 4,4 7,2
6,7
Noua Zeelanclli
Australia
7 10 10 10 4 6 7 IO,O
7S 10 3 4 10 8 10
0
8
9.1 3,5
8,0
(A)
Austria
Jap<mia
10 JO 10 10 8 8 5
7S
7S 10 3
2 10
8 10 0
8 10.0 7,4 5,8 8,6
6
(Q
Belgia
91 83 8,5
Noua Zcelanilll 9 10
10 10 5
8 10 10,0
10 10 3
7 10 9 10
3
10
6 2,3
6,3
(q
Danemarca
-
-:""9.. 5, 0,5 10
(D)
Austria
8 10 10 10 2 2 8
7S
1S 8 I 4 0 9 10 6
8
5,9
Fmlanda
Belgia
10 10
10 10 5 6 5 7S
10,0 10 0
I 0 10
10 10
10 10.0 6,8 o.s 8,2
6.1
(q
Franta
Danemarca
10 10
10 10 0 4 9 10,0
10,0 10 0
I
0 10 10 10
lO 10.0 6,9 1.3 8.2
6,1
(q
Germani a
Finlanda
8 10
10 10 1 6 9 7,5
10,0 10 I
2 0 9 10 4
8 9,4 6,9 1 9 7,9
6,4 (Q
Islanda
10.0
6

6
' 9,2
10 10
10 10 2 6 8 7,5
7S 10 0 4
0 10
10 5
5
,8 1,8
6,5 (Q
lrlanda
Germania
9 10
10 10 2 6 9
7S 7,5 10 I
3 0 10
10 5 10
9.7 6 4,8 7,1
6,5
(q
Italia
Islanda
8 9 10 10 2 4 6 10,0 10,0
8 4
4 10 9 10 2 5 I
9.1 6,:, 2 7 8,9
5,5
(D)
Olanda
Irlanda
9 10 IO 10 3 4 8 7,5
7,5 10 0
3 10 8 10 10 8
9,7 8,7
6,5
(q
N01vegia
Italia
10 9 10 10 4 2 5
7S
7,5 10 0
I
0 10 10 5 8
91 ' 0!) 93
6,1
(q
Spania
7,3
Olanda
10 9 10 10 5 6 7 7S
10,0 10 0
2 0 10 10 8
10
93 21
5,9
(D)
Suedia
NoiVegia
9 9 10 10 5
6 7 7,5
IO,O 10 0
2 0 10 10 8 10
9,4 5,8 1 '7 8,5
5,9 (D)
Elvetia
w.o ' 9
Spania
10 10 10 10 4 4 5 7,5
5
10 2 2
0 10
10 4
8
9,3 6,7 0,5 8,4
7,4
(B) Marea Britanie
Suedia
10 8 10 10 0 4 8 10,0
10,0 10 0
I 0 9 10 6 10
93 19 4,5 9,2
7,3
(B) . Ce trall $i de Sud
Elvefia
9 10 10 5
8 6 10,0
10,0 10 2
5 10 10 10 5 10
Amenca n .
10
9,4 7,3 4,5
Argentina
Marea Britanie 9
9 10 10 2 6 9 10,0
7,5 10 2
5 10 10 10 5 10
6,4
(q BahamaS
America Centrall i de Sud
5,8
7,2
6,2
(q Barbados
3,6
7,8
3,1
Argentina
0 0 10 10 - 8 8 10,0
2S 10 4
9 0 6 10 0 10
5,7 9,6
5,7
(D) Belize
Bahamas
10 8 0 0 6 6 4
5
5 10 9
10 10 1 7 2 2 5,7
5,3
7,7
4,3
6,3
(Q Bolivia
Barbados
9 7 0 0 2 4 6 5
7,5 10 10 5
10 7 6 0 2 5,1
7,7
3,6
6,4
(Q Brazilia
6,4 7,1
6,7
Belize
10 lO 0 0 5 8 6 7,5
7,5 10 10 5
10 1 6 2 5
5,9 7,9
3,7
(f) Olile
Bolivia
1 1 10 10 7 4 8 7,5
0
8 0 10 0 8 8 5 5 4,3
4,9
3,9
6,4
(Q
Columbia
0 4,3
6
Brazilia
0 0 0 0 5 4 6
7S 0
0 3 8 0 7 6 I 0
3,9
5,5
(D)
Costa Rica
6,3 8,8
5P
Chile
2 6 10 10 9 8 10 10,0
5
10 5 4 0 7 7 4 5
6,5
7,1
(B)
Republica
6,3 4,6
7,3
Columbia
1 7 10 10 1 6 5 7,5
0
8 7 8 0 6 5 3 5
6,5 7,0 7,5
Dominican a
Costa Rica
5
410103
8 6 10,0
7S 8 5
9 10 6 10 4 8
5,6
(D)
Ecuador
Republica
9,1
3,1
(D)
2,6 5,9
5,0
5,5
El Salvador
Dominican:!
3 5 0 0 10 6
6 5
0
8 9 9 10 I 7 2 2
-
4,4 7,8
6,9 (Q
Guatemala
Ecuador
I 2 10 10 7 4
0 7,5
2S 6 9 9 0 7 4 3 5 4,6
6,9
5,8
6,5 (Q
Haiti
6,8
El Salvador
6 9 10 10 Iu 8
6 5
2S 10 8
8 0 7 8 I 5 8,5
7,3
6,8
2,9
(f)
Honduras
5,2 6,3
1,5*
Guatemala
3 2
1010108
6 5
0 8 9
8 0 6 10 I 8
4,3 2,1 10,0
5,9
(D)
Jamaica
6,4
Haiti
I I 10 10 - 4 0 5
0
0 -
- 10
- 2
0 2
5,2 5,7 6,1
5,9
(D)
Mexico
Honduras
3 2
101096 4
7S 2,5
4 7
7 0 - 8 6 5
5,0 7,9
6,1
6,1 (Q
Nicaragua
4,0
7,6
Jamaica
0 I
101064 4
7S
2S 6 7 8 10
- 5 5 8
5,8 6,1
4,6
(f)
Panama
5 4,6
5,0
Mexico
1 2
101086
5
7S 0
8 7 7 0 8 10 7
4,6 7,1
7,0
(B)
Paraguay
Nicaragua
0 0 0 0 8 2
2
7S 2S 6 5
8 10 5 5 5 5 0,0
7,5
8,0
6,8
(Q
Peru
Panama
7
10 IO IO 4 4
4
7S
2S 10 5
9 10 9 10 3 8 9,1 5,1
7,9
6,3
(Q
Trinidad
5,6 6,7
6,8
6,3
Paraguay
I 5 10 10 10 6
6 7,5
2S 8 8 IO 0 8 4 9 5
6,9 6,5
Tobago
Peru
0 0
10 10 IO 8
6
7S 2,5
6 7
8 0 6 10 1
8 3,6
5.4
(D)
Trinidad
5,3
5.6
6,2 5,0
Tobago
3
5 101042
4
7S
7S 6 4 5 10
- 6 1 8
21
I
Polis 111998
20
Polis 111998
!
---------- Libertateaeconomic! -------
(continuare)
Partea 1: Pnn ..... ;
Banii $i intlatia Functionarea guvemului Prelevm
ABC DAB CD E FA BC
Umguay 0 1 IO 10 7 6 6 1,5 5,0 6 2 10 10
Venezuela I 1 0 0 10 2 0 7 S 0,0 0 6 7 0
/Orientul
Albania 0 0 10 0 5 0 4 5,0 2,5 6 3 - 0 - 10 3
Bahrein 10 8 10 10 0 2 4 5,0 0,0 8 10 10 10 9 10 5
Bulgaria 0 0 10 10 5 0 4 1 S 5,0 2 3 3 0 8 6 6
Croatia 0 0 10 0 0 0 2 5,0 5,0 4 - - 0 - 5
CiJXU 10 10 0 0 4 6 2 10 1,5 10 4 4 0 7 6 2
Rep. CellA 2 1 10 10 2 4 6 10 5,0 6 0 5 0 9 10 10
Egipt 8 4 10 10 8 0 2 2,5 0,0 10 4 3 0 5 6 5
Estonia 0 0 10 10 I 2 6 10 7 S 0 3 8 0 9 IO 10
Grecia 4 7 10 0 7 2 5 7 S 5,0 8 0 5 0 IO 10 I
Ungaria 3 6 10 0 7 2 7 10 7 .S 6 0 4 0 - 10 7
Iran 1 2 0 0 6 2 2 2,5 0.0 0 8 4 0 6 1 3 0
Israel 5 6 10 0 0 2 5 1,5 5,0 8 2 4 0 10 10 3 2
bdania 10 10 0 0 1 6 2 5,0 2,5 6 8 - 10 4 8 9 2
Letonia 0 0 10 10 1 0 6 7,5 5,0 2 2 7 0 9 7 7 8
Lituania 0 0 10 IO 7 0 4 7,5 7,5 0 4 7 0 9 10 9 8
Malta 10 10 10 0 2 4 2 7,5 10 10 3 7 10 6 6 5 2
Oman 10 4 10 10 0 2 4 2,5 2,5 IO 8 10 10 9 10 5 2
1 2 10 10 3 2 6 7,5 5,0 6 1 4 0 4 10 3 5
furtugalia 1 5 10 10 3 2 5 1 s 7,5 10 3 5 0 10 10 3 8
Romania 0 0 10 10 5 0 6 5,0 5,0 10 3 I 0 1 6 2 5
Rusia 0 0 IO 10 0 0 2 5,0 2,5 8 I 8 0 2 7 1 5
Slovacia 5 2 10 10 I 4 4 7 .S 5,0 6 - 4 0 - IO 10 2
Slovenia 0 0 10 0 1 2 6 5,0 7,5 8 - 0 - 10 5 0
Siria 3 6 10 0 6 2 0 2,5 0,0 0 - - 0 6 0 6 0
Turcia 0 1 10 10 1 4 5 7 S 0,0 0 5 4 0 9 7 3 2
Ucraina 0 0 10 0 8 0 2 5,0 5,0 0 - - 0 - 6 10 2
Asia
Bangladesh
Otina
Fiji
Hong Kong
India
Indonezia
Malaiezia
Nepal
Pakistan
Filioine
6 7
3 3
8 7
9 5
6 9
0 0 1
10 0 3
0 0 3
10 10 8
0 0 7
5 10 10
4 10 10
3 5 0
7 8 10
5 6 IO
10 g
IO 4
0 9
0 8
10 8
Singapore 10 10 10 10 6
Coreea de Sud 6 9 IO IO 6
Sri Lanka 7 10 0 0 9
Taiwan 10 10 10 10 4
Tailanda 9 IO 10 IO 1
6 {) 5/J 5,0
0 3 5,0 0,0
6 6 1,5 5,0
10 9 10 7,5
2 4 5/J 2,5
2 2 2.5 0,0
6 4 7.5 2.5
2 2 5,0 0,0
4 4 5,0 OIJ
6 4 5,0 2,5
8 8 7,5 0,0
6 3 1,5 1,5
4 4 SIJ 0,0
6 6 1,5 5,0
6 4 5,0 2,5
8 - -
4 - 6
8 8 1
10 10 10
8 5 5
1010 8
10 7 1
6 - 4
10 10 1
IO 9 9
10 8 5
10 57
10 57
10 10 7
10 -
0 9
10 6
10 9
10 0
0 8
10 8
10 6
10 0
IO 5
010
0 8
10 6
0 8
0 7
3 2 0
5 10 5
8 6 2
IO IO 10
5 4 2
10 9 2
10 IO 5
4 6 0
6 4 2
10 10 5
10 10 10
IO 6 5
7 7 2
10 5 5
IO 10 5
22
--------Polis 111998 ----------
---- Libertatea economic!
(l#ldDUate)
a 2-a: Punctaje pe domenii
Partea a 3-a: Index total
o
::If p Function. Prelevari Sectorul
Wll4il guvernului international
6$ 7'
Punctaj


0.6 3,6 5,7 4,6
-1.9
9.3
"' 1.9
6.4
i.6
7,4
3.6
5.S

1,0
5,4
6,4
3,6
3,6

8JJ
4,6
7,4

3,6
5$

4$
4J)

4;1.
3$
4,8
8,0
4$
8,5
8;1.
2/J
6,7
7;2
10/J
8.5
5,5
10,0
9,7
3,6
3J)
4J)
2.5
6;2
5,5

4,7
5,6
6,6


3,6
3,7
4,5

3J)

5,4
4$
2,5
4,5
4/l

4,5
3,5
4$
2,5
5$
9,1
4,5
3,7
5,4
3,7
4,6
5,7
6,7

5,1
6;2
5,5

lOJJ
2,6
OJ)
3,5

3J)



5,1
2,7
8,5
4,1

5,8
9;2

3,5
1,7
4,1
3,1
0,0
OJ)

OJ)
10,0
4,7
1$
10/J
5,7
7,7
7,4
10

8,6
7$
5,5
6,6
5.3

5,4
6$

3,5
4,1
8,4
4J)
9;1.
7;1.
7,4
2/l
6$
5,4

9J)
4$
6$
5$

5,4
4J)
7JJ
5,1
2$
5,6
5,4
1/l
7JJ
5,S
9,7
2/l
7,1
8,1

2$
7;1.
10,0
7,4
5,4

7$
3,4
6,7
4,1
2,4
5JJ
5;2
4J)
5,6
5J)
5,1

4,6
5,4
4,7
5,5
5,8



3,6
3'

3$
2,7
4,5
3,4
4;1.

6,1

4,4

7,0
3,8
4/l
UJ
8;1.
6,7
5/l
6$
7;1.
Polis 111998
NotA
(C) Uruguay
(F-) Venezuela
Europa /Orientul Mijlociu
(F-) Albania
Bahrein
(F)
(D) Estonia
(D) Grecia
Ungaria
Iran
(D)
(F-)
(F)
(D)
(F)
(D)
(D)
{C)
(F)
(D)
(F-)
(F-)
(F)
(F-)
(F-)
(F)
(F-)
(F)
(F)
(C)
(A+)
(F)
(C)
(B)
(F-)
(F)
(B}
(A}
{C)
(D)
{C)
(B)
Israel
Iadania
Letonia
Lituania
Malta
Oman
Polonia
Patugalia
Romania
Rusia
Slovacia
Slovenia
Siria
Turcia
Ucraina
Asia
Bangladesh
Olina
Fiji
Hong Kong
India
-
Indonezia
Malaiezia
Nepal
Pakistan
Fill pine
Singapore
Coreea deSud
Sri Lanka
Taiwan
Tailanda
23
Libertatea economicA -------
elementelor componente ale
nostru, i-a fost atribuit1i nota F-.
domeniul Banii inflatia ale Statelor
Unite $i Japoniei (printre altele) au fost
de 10 deoarece au primit dte o noUl de 10
pentru fiecare din cele patru clemente
componente ale acestui domeniu. Puncta-
jul pentru domeniul monetar al Canadei
a fost U$Or mai mic (9. 7) dcoarece a pnmit
un 9 pentru componenta "Expansiunea
monetam" (I-A), si cite un 10 pentru fie-
care din celelate trei clemente compo-
nente. Punctajele pe domenii sunt doar o
reflectare a notelor pe elementele com-
ponente, pe baza cArom ele au fost cal-
culate.
Figura 2-1 ne permite sA
pan\m cu usurint<l puncta jele tclrilor
trializate si pe cele ale t4rilor din
diferitelorregiuni ale lumii. Din ......
111

rilor industrializate cu venituri inalte,
Noua ZeelandA a cistigat un "A" in 1
Rezultatul de 7,9 al Statelor Unite a
imediat sub linia ce sepanl "A" de
fn afanl de Statele Unite, au mai prirq
note de "B" Australia, Elvetia si Marea
Britanie. Punctajul de 6,9 al Canadei a
fost imediat sub 1inia ce separn "B de
"C". Danemarca, Italia, Spania si Sue<fia
au avut cele mai scAzute punctaje din
rindul tclrilor industrializate. fn general,
punctajele t4rilor industrializate au atins
cotele cele mai scAzute in domeniul
Majoritatea au avut punctaje
foarte bune in domeniile monetar si al
comertului international.
tn sfirsit, punctajele elementelor
componente au fost utilizate pentru a
obtine un punctaj final pentru fiecare tarn.
fn procesul calcu14rii punctajului final,
fieclrui element component i-a fost atri-
buitA ponderea indicaUlin Figura 1-1.14
Bineinteles, truile cu punctaje bune pentru
majoritatea componentelor (si in mod
special ale acelor elemente componente
ce au o pond ere mai mare) vor obtine cele
mai bune punctaje finale: Pede altil parte,
tmle ce au indeosebi punctaje sdlzute pe
elemente componente vor avea cele mai
sdlzute punctaje finale .
tn ceea ce priveste punctajele
Pentru a face mai usoare compa-
ratiile intre t4ri am atribuit note exprimate
in litere diferitelor categorit de
grupate punctajele finale. cu
punctaje finale de 8,0 sau mai mult le-a
fost atribuitil, in aceastcl ierarhie, litera
"A" (unui punctaj de 9,0 sau mai multi
s-a atribuit un "A+") Tfirilor ce aveau
p!.i:Jctaje finale cuprinse intre 7,0 si 7,9
le-a fost atribuit un "B ". Sub acest prag,
litera atribuitil drept se
pentru fiecare scMere cu I ,0 a punctajului
final. Asadar, tclrile avind un punctaj fmal
mai mic de 5,0 au primit nota "P. fn
situatia in care punctajul final al unei t4ri
a fost mai scAzut de 4,0, indicind astfel
punctaje scAzute pentru majoritatea
finale pe regiuni, cele mai bune note in
America Centralll si de Sud - cite un "B"
-au fost obtinute de Costa Rica si Panama.
Majoritatea t4rilor din acestil regiune au
obtinut fie note de "C", fie note de "D".
TArile cu cele mai slabe note in aceastll
regiune au fast Brazilia, Haiti, Nicaragua
si Venezuela; tuturor acestora le-au fost
atribuite fie note de "F', fie note de "F-".
Punctajele finale pentru tclrile eu-
ropene neindustrializate $i pentru cele din
Orientul Mijlociu au fost destul de
scAzute. Doar Bahrain si Oman au fast
capabile sA note de "C". Cele mai
scclzute evaluclri din aceastll regiune
apartin Albaniei, Croatiei, Iranului,
Romaniei, Rusiei, Sloveniei, Siriei si
Ucrainei. Toate aceste tclri au obtinut note
de "F-", ceea ce indiccl faptul ca politicile
si institutiile lor au un grad ridicat de
incompatibile cu libertatea economiccl.
1n Asia, evaluruile indexului final
26
--------Polis 111998 ----------
Libertatea
tost extrem de diverse. Hong Kong si
SiDIIP"re au obtffiut cele mai bune note:
,.A+"' $i ''A". Malaezia, Filipine si Thai-
).adaau obtinut note de "B" ,tn vreme ce
'J'Iiwanului si Coreei de Sud le-au fost
-"te cite un "C ". La celcllalt capM a1
Bangladesh, China, India si
flkistaD obtin note de ''F', iar Nepalul
oc"
Ill r- .
Punctajele de evaluare a libertiitii
economice ale tAfilor africane au fost
extrem de scAzute. Cu exceptia unui "B"
QbCinut de Mauritius, si a notelor de "D"
QbCinute de Botswana, Kenya si Africa de
Sud, celelalte 26 de natiuni africane
incluse i n studiul nostru au obtinut fie
note de ''F', fie de "F-" (din cauzadatelor
insuficiente, nu am putut stabili o notA
pentru Somalia in 1995).
Ierarhia tarilor in
1995
pozit.ii superioare de-a lungul perioadei
1975-1995. Hong Kong, Singapore, Sta-
tele Unite si Elvetia fac parte din aceastA
categorie. Malaezia figureazA de aseme-
nea tn topul primelor zece,tncepind din
1985. Ceilalti membrii ai topului primilor
zece si-au ameliorat in mod substantial
pozitia lor relativa in perioada ultimului
deceniu. Aceastaestein mod special ade-
varat atunci dnd vorbim despre Mauri-
ti.us, Costa Rica, 1bailanda si Filipine.
La celMalt capM a1 spectrului,
indexul nostru indicA faptul cA economiile
Algeriei, Croatiei, Siriei, Burundi, Haiti,
Iranului, Nigeriei, Zall'ului, Ucrainei si
Albaniei au fost printre cele mai putin
libere din lume in 1995. 1n total au fost
24 de tari care au primit evaluari mai
scazute de 4,0. din aceastA
categorie (F-) aratAcAaceste tAri au primit
punctaje slabe sau mediu-inferioare
pentru toate sau aproape toate elementele
ce compun indexul nostru.
F
igura 2-2 prezintA punctajele
finale, aranjate in orcline des-
cresccltoare. Aceasta pennite identificarea
cu usurinta a tclrilor cu cele mai bune si
cu cele mai scAzute punctaje (si, tn con-
secint<l, a locurilor ocupate in ierarhie).
Hong Kong a fast, la o distanta semni-
ficativa, cea mai bine notata tarn tn lume
in 1995, pozitie pe care a ocupat-o si tn
fiecare din cei patru ani anteriori pentru
cares-au flicut evalu&i. Singapore, Noua
Zeelanda, Statele Unite si, in mod
surprinz.Ator, Mauritius intregesc topul
primilor cinci. Elvetia, Marea Bntanie,
Thailanda si Costa Rica ocupa pozitiile
din intervalul de la sase pina la nouA. Patru
tan-Malaezia, Filipine, Australia si Pana-
ma - ocupa, la egalitate, locul zece in ie-
rarhia noastrn. Citeva dintre tclrile aflate
in topul primelor zece au ocupat aceaste
Modificari in
libertatea economica a
tarilor
D
cum am mai mentionat,
punctajele pe tAri au fost de ase-
menea calculate pentru anii 1975, 1980,
1985 St 1990. 1n multe privinte, modi-
fidirile in punctajele obtinute de o anu-
mitcl tarn sunt mai interesante decit un
punctaj obtinut la un moment dat.
indexul nostru este o bullA de ma-
surare a libertatii economice, o crestere a
punctajului final al unei t&i indicA faptul
ca aceasta se deplaseazAin directia libera-
lizarii: libcrtatea economic! a ceuttenilor
s!U creste. Din contrn, o reducere a puncta-
jului final sugereazA un declin allibertatii
economice.
---------Polis 1/1998
27
Libertatea economic!
j
Libertatea economic!
I
i
Figura 2-2: Punctajclc finale: ierarbia pe 1995
Belize 29
Punctajele fmale
Hoog.Koog 1
9.3
Uruguay 29
Singapore 2 Indonezia 29
3 Peru 29
Statele Unite 4 Belgia 29
Mauritius 5
Bahamas 35
Elvetia 6
Mex.ic 35
Marea Britanie 7
Finlanda 36
Tailanda 8
Franta 36
CostaRica 9
Fiji 36
Malaezia 10
Norvegia 36
Filipine 10
Austria 36
Australia 10
Portugalia 42
Panarm 10
Jarmica 42
Canada 14
I>anemarca 42
El Salvador 14
Honduras 42
Taiwan 16
Spania 42
Paraguay 16
g .. - -: ?tJ6.a
I I Suedia 42
Coreea de Sud 18
, -, .. n ,,,,-,- .-,-,-,-,- ,-,-, .. -,-,.,.,.., ,,,. ,. ,,,. ,,."."..;;;:,;;;:;,::: I._....
I I Botswana 48 r=
Japonia 18
_,
Bahrein 18
Malta 48
6.7
Olanda 21
Africa de Sud 50
Guatemala 21
Barbados 50
lrlanda 21
Sri Lanka 52
Islanda 21
Rep. IX>minicanA 52
Bolivia 25
Estonia 52
Argentina 25
Columbia 55
Cllile 25

Utuania 55
Gennania 25
Italia 55
Oman29
Ecuador 55
28
Polis 1/1998 I Polis 111998
29
Libertatea econornidl ----------
Libertatea economicA
Libertatea economicA ----------
0
I'Wa 1'-lad'l
Oile
Muitius
lslania

Argertina
lJglnta
ruqm
l'bvegia
JanDca
Tbrile cu ceJe Imi mri Q\$rl
ec.oo:moe
4
'

II
-.6
6.S
6.4
7
.....
10
1titi

I.can

Srl.a
CaJ8)
a.mm
Alp a
Sere;JI
0
1tKi1e cu ceJe n:ni n:ai ndreri
ale liber1a(ii caxmice
2 4 6

Figura 2-3: Cele zece tlri cu ceJe mai marl respectiv, reduceri ale
libertltii economice, 1975-1995.
Figura 2-3 (partca pre-
zintA punctajele finale pentru anii 1975,
1985 si 1995 ale primelor zece tAri care
au inregistrat eele mai mari cresteri ale
punctajelor si, implicit, au tacut eel mai
mare progrcs clitre libertatea economicA
in ultimele dourt deeenii. Punctajelc finale
ale aeestor tAri au fost cu eel putin 2,6
puncte mai mari in 1995 dccit in 1975.
Noua Zeelandli a inregistrat cea mai mare
crestere: un salt de la 4,2in 1975 (si 4,1
'in 1985) la 8,0 in 1995. Duprt cum ne
dczviiluie parcurgerea datclor retinute in
"profilul tlirii" pentru Noua Zeelandli,
aceasta si -a imbunlitAtit punctajele pentru
majoritatea categoriilor. Politica mane-
tara a fast mai conturile bancare
in monedli strliinli au fost legalizate,
privatizarea a redus dimensiunea secto-
rului intreprinderilor de stat, tFansferurile
subventiile au fost reduse, rata
marginalli maxima de impozitarc a fost
retezatA (de la 66% la mijlocul anilor '80
la 33% in anii '90), iar politicile comer-
dale au fost liberalizate. Fapt interesant,
majoritatea acestor modificliri au avut loc
32
--------Polis 111998 ----------
Libertatea economicli ----------
in ultimul deceniu.
1
'
Cresterile punctajelor pentru
monetarn mai stabiHI. i-a ampli-
ficat punctajul final in perioada 1975-
1985. Rata a impozitelor a fost
reduslidela50%in 1980,la35%in 1985
si 30% in 1995. Mai recent, legalizarea
detinerii conturilor bancare in monedrt
strii.inrt, eliminarea controlului ratelor de
schimb si liberalizarea restrictiilor ce
aprtsau asupra mobilitAtii capitalului au
mnrit punctajul final pentru Mauritius. Ca
urmare a acestor imbunM.Atiri,
cu dimensiunearelativ rcduslia consumu-
lui si a sectorului tran-
sferurilor, aceastA tam micA are astazi una
dintre eele mai libere economii din lume.
Dupli cum aratrt Figura 2-3,
Portugalia a inregistrat una vans constant
cAtre o economic mai libem ineepind din
1975, iar punctajele finale ale Islandei si
Argentinei au crescut substantial in
ultimul deceniu. Uganda, Filipine,
Norvegia si Jamaica intregesc l"sta eel or
zece tAri care au inregistat cele mai mari
crested ale economice in
ultimele dou!l decenii. Fapt interesant, cu
exeeptia Noii Zeelande si a Norvegiei,
toate aceste tAri erau natiuni subdez-
voltate, cu venituri mici la inceputul
perioadei studiate.
Figura 2-3 si date
referitoare la eele zece tAri care au inre-
gistrat cele mai mari diminuliri ale liber-
tAtii economicein ultimele deeenii. Vene-
zuela dctine falsa onoare de a fi prima pe
aceastli listli. 1n 1975, indexul nostru piasa
Venezuela pc eea de-a cmcea pozitie in
lumein ceeaee priveste libertateaecono-
micli. De atunci, politica monetarl!. a de ve-
nit mai dezordonatA, detinerea conturilor
bancare in monedA strdinrt a fost restric-
tionat!l, iar controalele preturilor- inclusiv
Chile si Mauritius au fost doar in mod
marginal mai scAzute decit cele ale Noii
Zeelande. Spre deosebire de Noua
Zeelanda, Chile a avansat in mod semni-
ficativ cltre liberalizarea economicA In
perioada 197 5-1985, iar acestA a
continuatinperioada 1985-1995. Lamij-
locul anilor '70, economia chilianA era
caracterizatA de cresteri anuale ale ofertei
de bani si ale nivelului preturilor ce se
exprimau in numere cu trei cifre. tn ulti-
mii ani, cresterea masei monetare a scAzut
in intervalul de pi:nrt la 20% - chiar mai
decit ar fi ideal, dar o imbunrttatire
substantialA comparativ cu anii '70 - iar
rata inflatiei a scllzut ptnrt la procente ex-
primate prin numere formate dintr-o
singurn citra. Chile a legalizat utilizarea
conturilor bancare in monedli straina atit
in interiorul cit si in afara tlifii. Reduceri
ale consumului guvernamental si
privatizarea intrepnnderilor de stat au
contribuit de asemenea la imbunatAtirea
situatiei din Chile. Cei mai importanti
factori ee au ridicat punctajul obtinut de
Chile au fost scAderea ratelor marginale
ale impozitului si reducerea dimensiunii
sectorul ui transferurilor. Chile a red us rata
marginal a max.imA a impozitului la fiecare
cinciani,incepinddin 1975.tn 1975,rata
marginalli maxima a impozitului era de
80 %. Aeeasta ratli a fost rt:;dusrt pinli la
60% in 1980,57% in 1985,50% in 1990
si 45% in 1995. Factorul primordial pe
care se bazeazA reducerea transferurilor
si a subventiilor a fost adoptarea unui plan
de investitii si economii private in locul
sistemului de securitate socialli de tipul
pay-as-you-go( veri profllul de tarn pentru
Chile).
La fel ca si Chile, Mauritius a ina-
eele impuse asupra pietelor financiare si
a schimburilor valutare - au devenit mai
restrictive. tntr-o in care majo-
ritatca Americii Latine se indrepta cAtre
intat constant cAtre o economic mai IiberA
de-a lungu.l ultimilor doua deeenii. 0
---------Polis 111998 -------
33
Libertatea economic:A -----------
libera1ismul economic, Venezuela s-a
deplasat in directia Yn 1995 ease
piasa pe locul92 (din cele 115 economii
studiate), un adevru-at plonjon de pe pozi-
tiasemeatA ocupat'iin 1975 (pentru detalii
suplimentare, vezi profilul de tarn).
Haiti, Nicaragua (in ciuda unei
aprecieri semnificative a punctajului in
anii 1990), Inm, Honduras si Siria sunt
printre economiilc ce au dcvenit conside-
rab.il mai putin libcre :n ultimele deccnii.
Fapt interesant, toatf tArile ee atJ regresat
in St r !1scsc in trei regiuni:
America Latina, Mfrica si Onentul
Mijlociu.
Figura 2-4 "lista de
onoare" a tiDilor cu mai mari progrese
Tlrile cu cele mai marl progrese 1985-1995
Punaaje totale
in ultimul deceniu (partea stingA a figurij)
si in ultimii 5 ani (partea Bi-
neinteles, vor exista anumite intersectii
ale acestor grupuri cu eel al grupului
lor ee au progresat eel mai mult de-a lun-
gul intregii perioade de 20 de ani. Dar
"noi veniti"in
categoria eel or care au progresat eel mai
mu lt. Punctajele obtinute de Peru si Polo-
nia au crescut in mod semnificativ atit Ia
sfirsitul ani! or '80 c!t si Ia inceputul anilor
'90. Aeeste economii sunt acwn intr-o mai
mare Hbere decit erau Ia mijlocul
anilor '80. Punctajul pentru Costa Rica a
crescut brusc in ultima a anilor
'80, iar acest progress-a mentinut, si chllir
s-a us or' in timpul ani lor '90.
Tirile cu ce1e mai mari progrese 1990-1995
Punctaje totale
0 2
' 10 0

' 10
'
Uganda '-WJ 5
-4
I
TlllZania
Nicaragua
Bulgaria
Mauritius
Ungaria
Rep. Dominic
I I I I
I .. 6.9
Figura 2-4: Lista de onoare a thilor cu cele mai semnificative progrese.
1985-1995,1990-1995.
34 PolisJfl998-------------------
Libertatcaeconomid ----------
Punctajele obtinute de Nicaragua, El
Salvador si Ta-uania au cunoscut de ase-
menea un salt rapid, dar majoritatea pro-
gresului s-a'inregistrat tot in timpul anilor
'90. Rusia, Bulgaria, Ungaria si Republica
Dominican!\ se afl!\ si ele printre tAfile ce
au 'inregistrat cele mai marl 'imbunAtAtiri
ale punctajelor1n ultimii 5 ani.
0 cu colapsul comunis-
mului, economille c\in Europa de Est si
din fosta Uniune SovieticA tree in acest
moment priotr-o dramaticA a: !doadA de
tranZitie. tn 1990, majoritatea t&llor din
aceastA regiune se plasau printre cele mai
putin libere 15 economii ale lumii. Croa-
tia, Ucraina, Albania, Rusia si Rotnfuua
incA mai fac parte din aceastA categoric.
Figura2-5,acesteeco-
nomii au parcurs pasi semnificativi cMre
liberalismul economic 'in anii '90. Indexul
nostru aratA cA ele erau "mai libere" in
1995 decit in 1990. Citeva dintre cres-
Punctaje totale: 1990-1995
6

10
0
1
4
t
Z:stonia ( 1)
Lituania (2)
,.,," 55
a
Rep. Cehlt (3)
Ungaria (4)
Slovacia (5)
Letonia (6)
Polonia (7)
Bulgaria (8)
Slovenia (9)
Romania (10)
Rusia (11)
Albania (12)
Ucraina
Croatia (14)
N/R = nu s-a acordat punctaj
N(IIA: Locurile in !n 1995, ale acestui grup sint indicate in parantezli. Punctajul total in 1990
peoll- Republica Cehli e-i Slovacia este eel al fostei Ceboslovacii.
Figura 2-5: Modificm ale libertltii economice in Europa de Est si fosta Uniune
Sovieticl.
---------Polis 1/1998 -------
35


----------- Libertatea economic! -----------
terile de punctaje sunt substantiale. De
exemplu, punctajele obtinute de
Republicile CellA si SlovacA erau de 5,2
si, respectiv, 4,9in 1995, comparativ cu
un punctaj de 2,4 in 1990 pentru fosta
Cehoslovacie. Punctajele finale ale
Ungariei si Bulgariei au crescut cu mai
mult de 2 puncte intre 1990 si 1995,
Po Ionia inregistrind o crestere de 1 ,5
puncte in aceeasi perioadA. Cu execeptia
toate t!rile din fostul bloc
sovietic ce au fost evaluate au inregistrat
cresteri ale punctajelor fmale de eel putin
1.5 unit!ti intre 1990 si 1995.
tn ciuda acestor cresteri, puncta-
jete finale ale acestor t!ri sunt incA sc!-
zute. I>ouA state baltice- Estonia s Litua-
nia- au cele mai bune punctaje fmale din
cadrul acestui grup. Punctajele Republicii
Cehe si ale Ungariei sunt doar usor mai
sc!zute. Nici una dintre aceste t!ri nu a
fost capabilA sli p!trundA m!car in prima
jumlitate a celor 115 t!ri cuprinse in
studiul nostru. Estonia se claseazl1 pe locul
52, Lituania pe locu155, Republica CeM
pe locul 62, iar Ungaria pe locul 63. La
cell1lalt capllt al spectrului, Croatiaocupll
locul 114, Ucraina si Albania se claseazl1
impreunli pe locul 106, Rusia pe locul
105, si Romfulia pe locul 101 . Aproape
toate acestc tAri au primit punctajc foarte
sc!zute (doi sau mai putin) atit pentru
cresterea masei monetare cit si pentru
variatia inflatiei. Citeva sunt astAzi in
pozitia de a-si imbunAtati punctajele in
aceste domenii in U11I1Atorii trei sau patru
ani. Acest progres, impreunA cu o
inaintare cAtre liberalizarein alte domenii,
ar putea impinge citeva dintre aceste t!ri
intre primele 30 intr-un viitor nu prea
indep!rtat.
Libertatea economica,
venitul $i cre$terea
A
I
n ultima editie am inclus un capi-
tol despre relatia dintre libertate si
cresterea economic!. Nu vom mai
prezenta aceast! problem! in detaliu in
acest raport. Totusi, vom prezenta un
grafic ilustnnd relatia fundamental! dintre
libertatea economic!, venitul pe cap de
locuitor si cresterea economic!, precum
si dou! grafice ilustrind relatia dintre
modificArile libert!tii economice si
venitul pe cap de locuitor .
16
Am aranjat punctajele fmale ale
celor 115 t!ri in ordine descresc!toare si
le-arn divizatin quintile: cinci grupuri de
23 (un grup a avut 24 si un altul 22 ca
urmare a egalit!tii punctajelor). Apoi au
fost calculate Pffi-ul mediu pe cap de
locuitorin 1996 si rata anual! de crestere
in perioada 1985-1996 pentru fiecare
grup. Aceste cifre sunt prezentate in
Figura 2-6.
17
Pentru prima quintilll, a
celor mai libere "economii, Pffi-ul pe
locuitor a fost de 14.829 $. Cifra pentru
urmlitorul grup a fost de 12.369 $ si a
sc!zut pentru fiecare quintil! pinli Ia
2.541$ pentru t!rile incluse in grupul
"eel or mai putin libere". tn mod clar, exis-
t! o puternic! relatie pozitivll intre Pm-
ul pe cap de locultor si libertatea econo-
mic! mllsurat! conform indexului nostru.
Cresterea PIB-ului real pentru
1985 si 1996 ( sau eel mai recent an dis-
ponibil) este, de asemenea, prezentat! in
quintile. Prima quintilli inregistreazli o
crestere pe cap de locuitor de 2,9%. Ace-
easi ci.fr! pentru urmlitoarea quintilli scade
Ia 1 ,8%, si continuli declinul cu aproxi-
mativ 1% pe m!surli ce coborim de-a lun-
gul fiecArei quintile. Pentru cea mai putin
libern qulntil! (t!rile din acest grup au
avut punctaje fmale de 3,8 sau mai putin)
36
--------Polis 1/1998 ----------
Libertatea economic! -----------
Mii
(a) PIB pe cap de locuitor tn dolari SUA
Ia nivel 1995

20
10

s .. 3 2
Quintila de punctaj a cconomicc 1m
(b) PIB-ului real pe cap de
locuitor 1985-1996
6r------------------------------,
s

3
2
I
0
-

l.9

Quillm. do punellj alibcnfltil ecoaomic. 199S
NotA: Punctajele totale ale celor cmci quintile au fost: prima quintila = 6,5 $i mai mult; cea de a doua
quintilA =59 pinA Ia 6,4; a treia quintila = 4,7 pin!ila 5,8; cea de a patJa quintila = 39 pinA Ia 4,6;
ultima quintila = 4,8 sau mai putin. Datele referitoare Ia PIB pe cap de Iocuitor sint actualizAri (realizate
de Robert Summers $i Alan Heston prin metoda parit!tii puterii de cumpArare) ale datelor din Penn World
Tables.
Figura 2-6: Pm pe cap de locuitor si cresterea vcnitului real in functie de
quintila de punctaj a libertAtii cconomice.
Pffi-ul pe cap de locuitor a sc!zut Ia o ratli
:l"_ualli de 1 /)% in perioada 1985-1996.
11
Asadar, atit PIB-ul pe cap de
locuitor cit si rata sa de crestere sunt legate
pozitiv de libertatea economic!. Aceast!
relatie nu este un produs artificial al
alclituirii indexului. Elementele compo-
nente ale indexului au fost, in totalitate,
indicatori ai structurii institutionale si de
politic! economic!. Nici unul dintre ele
nu era un indicMor al nivelului verutului
sau al dezvolt!rii. DacA Iiberatea econo-
mic! nu ar avea un impact pozitiv asupra
cresterii economice si, in cele din urmA,
asupra mvelului venitului, nu ar exista
nici un motiv pentru ca cifrele referitoare
Ia venit si Ia cresterea economic! sli fie
pozitiv corelate cu punctajele date de
index. Ele ar fi putut foarte binc sl1 fie
negativ corelate. Sau s-ar fi putut sli nu
existe absolut nici o relatie intre accstea.
Aceast! corelatie pozitivll sugereazl1 eli
tlrile care urmeazli politici economice
compatibile cu libertatea economic! obtin
profit sub forma unei cresteri economice
mai rapide, care duce Ia niveluri de trai
mai ridicate.
tn anumite privinte, leglitura
puternicli dintre nivelul de libertate
economic! si cresterea PIB-ului pe cap de
locuitor nu este un indicator suficient de
precis, deoarece atit teoria economic! cit
si analize mai detaliate arat! eli modificMi
in libertatea economic! vor mfluenta de
asemenea cresterea. Citeva dintre t!rile
slab evaluate au inregistrat cresteri semni-
ficative in Iibertatea economicli, ceea ce
merge in directia tendintei de sporire a
cresterii lor economice. Analog, anumite
tru-i cu un punctaj relativ bun au inregistrat
reduceri recente ale libert!tii economice,
care au tendinta de a afecta in mod
dcfavorabil cresterea economic!. Ambii
factori ar putea slllbi relatia directl1 dintrc
libertatea si cresterea economicA. Binein-
teles, pe mllsur! ceo tarl1 adopt! politici
economice mai compatibile cu libertatca
economic! va fi nevoie de timp pentru a
convinge investitorii potentiali alti
factori de decizie eli aceast! modificare
---------Polis 1/1998------.---- 37
---------- Libertateaeconomidi ----------
este permanentA. Asadar ar putea exista
deseori un decalaj de timp intre deplasarea
ditre o economie mai liber.'l si un impact
pozitiv semnificativ al aeesteia asupra
cresteni economiee.
Totust, dadi libertatea eoonomidi
conteaz.'\ cu adevru-at, modificArile aces-
teia ar trebui sa fie intr-o relatie pozitiva-
poate cu un anumit defa1.aj temporal - cu
cresterea economidi. FiguriJe 2-7 si 2-8
arata ca acest lucru chiar se intlmpla.
Figura 2-7 prezintA rata de crestere a Pill
pe cap de locuitor iu pcnoada ultimului
deceniu pentru cele zece t!ri care au inre-
gistrat eele mai marl cresteri ale libertAtli
economiee in ultimele doua decenii si,
respectiv, cresterea economica a eel or
zece tAri ee au inregistrat eele mai marl
reduceri ale liberta.tii economice in
aceeasi perioada. Noua Zeelanda, Chile,
Mauritius,lslanda si Portugalia sunt pri-
mele pe aceastA list!. cateva dintre aceste
tAri - Chile, Mauritius si Portugalia- au
filcut in mod constant i substantiali
catre o economie mai liber.'l pe parcursuJ
intregii perioade de douazeci de ani luata
in considerare. Progresele eelorlalte -
Noua Zeelanda, Argentina si Islanda- au
fost realizate aproape in exclusivitate in
ultimul deceniu. lneepand din 1985, toate
aceste zece tAri- cares-au 1iberalizat eel
mai mult - au cunoscut o masivA crestere
economidi . Rata medie anualii de crestere
a Pffi-ului pe cap de locuitor a acestor t!ri
"cu eel mai mare progres" a fost de 2,4%.
Dupa cum arata si Figura 2-7, cresterea
economicA a celor zece tAri ce au
inregistrat eele mai mari redueeri ale
libertAtii economiee a diferit dramatic de
cea a t!rilor prezentate anterior. Media
cresterii pe cap de Iocuitor pentru tArile
din acest grup a fost de - 2,1 %. Doar o
Dinamica Pm pe cap de Iocuitor: 1975-1995
~ ... ~ . . . . ~ ... ~ . ...
(+3.8) NouaZeelandaJ Qf 1(-0.8) Venezuela
(+3.7) Chile
(+3.7) Mauritius
(+3.6) Islanda
(+3.4) Portugalia
(+3.3) Argentina
(+3.1) Uganda
(+2.9) Filipine
( +2.8) Norvegia
(+2.6) Jamaica
MEDIE
(-2.1) Haiti
(-2.0) Nicaragua
(-1.8) Iran
( -1.3) Honduras
( -1.0) Siria
( -1.0) Congo
( -0 .9) Cameron
(-0.7) Algeria
(-0.7) Senegal
MEDIE
Figura 2-7: Crestcrea economicll a celor zece tllri cu cele mai marl cresteri i
cele mai marl scllderi ale libertlltii economice (modificarile in evaluarea libertAtii
econorniee intre 1975 1995 sint indicate in paranteze)
38
---------Polis 111998 -----------
---------- Libertateaeconomica ----------
singurli economie din acest grup (Siria) a
fost capabilA sit inregistreze o crestere
usoar.'l.
Relatia pozitivA existentA intre
modificarile in libertatea economidi si
cresterea economica a fost prezentii pe
parcursul intregii perioade studiate.
Figura 2-8 prezintii impactul modifidirii
cu o unitate a libertAtii economice asupra
ratelor de crestere economica ale tArilor
incluse in studiul nostru in perioada 1975-
1995. Tarile cu o crestere de 3 sau mai
4
..
. ~
j 2
-8
!'
8. 0
~
I -2
Q I -2.1
-4
multe puncte (pe o scad de Ia 0 lalO
puncte) a libertAtii economiee au obtinut
0 crestere pe cap de locuitor de 2,7% in
ultimul deceniu. Cele cu o crestere intre
2 si 3 puncte au obtinut o ratA de crestere
economidi de 2,1 %. Cresterilor din ee in
ee mai mici ale libertAtll economiee le-au
fost asociate rate din ee in ee mai mici de
crestere economidi. Atunci dod libertatea
economidi s-a aflat in dec lin, tot in declin
s-a aflat si cresterea Pffi-uJui pe cap de
locuitor
19
{ ).
2.7
Moclificlri ale libertltll ecoaomice tntn: 197S-199S
Figura 2-8: Impactul modificl.rii cu o unitatc a libert!tii economice.
---------Polis 111998 ----=-----
39
,,
Libertatea ----------
tn continuare, prezentAm o selectie din studiul lui Gwartney si Lawson,
referitoare numai Ia situat.ia fostelor tMi comuniste.
Albania
Punctajul pentru libertatea economicA Cheltuielile guvemameotale totale ca % din Pm
8
u
6
II)
4
14 I I I m
62.1
2
..,
3)
ol NR"
1975
0 l NR" NR' NR'
1975 19m 19e5
Aid
NR"
NR"
19m
1995
Ami
Lipsll date
Partea 1-a. Punctajelc pcotru libertatca cconomicl pe clemente componcntc. pc domcnii
$i indcxul total: 1975. 1980, 1985. 1990 Ji 1995 (numereledin paranteze indicA vaJorile
actuaJe ale elementelor componente).
Componentcle libertJ
Jii economice
I. Banii Ji inflatia
(a) Cresterea anuaiA a masei monetare (ultimii 5 ani)
(b) Variabilitatea inflapei ( ultimii 5 ani)
(c) Dreptul de a det.ine monedA Strainll
(d) Posibilitatea de conturi bancare in strainlltate
II. Funqionarea guvemului
{a) Co
nsumul guvernamental (%din consumul total)
{b) fntreprinderile de stat
(c) Controlul preturilor
{d) Intrarea pe piata
{e) Sistemullegal
(f) Evitarea ratelor negative ale dobinzilor
III Prelevlri
(a) Transfenlri si subvcntii (%din Pill)
(b) Ratele marginale ale impozitclor (rata maxima)
(c) ScTVIciul militar ob!igatoriu
IV SectoruJ international
(
a) Taxe asupra comertului intcmalional (medie)
{b) Ratele de schimb valutar pe piata neagrll
(c) Dtmensiunea sectorului comercial (%din Pffi)
(d) Tranzaclii de capital cu Strllinii
Punctajullibertltii economice
Locul tArii A
10 ierarhie
40
1990
0,0
0
0
0,3
1 (29,1)
0
0
0
0,8
1 (24,3)
0
1,2
0 (800)
5 (42,0)
0
0,6
109
1995
1,9
0 (78,9)
0 (86,2)
lO
0
3,6
5(22,Q)
0
4
5,0
2,5
0
2,3
3 (14,9)
0
5,4
10 (0)
3 (38,0)
2
3,4
106
Polislfl998------------------
Libertateaeconomicl ----------
r
Partea a 2-a. Indicatori cc::onomici rccenti
Populatia 1996: 3,4 (ro.ilioane)
Pffi real pe cap de locuitor: 1996 = 475$
Rata anuall de modificare (1980-96):- 0,6%
Rata medie de crestere: 1980-90= -
1990-96=- 4,0%
(ln dolari S .U .A.l995)
Indicatori economici*
1990
1991
1992
1993
1994 1995
1996
ModificAri in Pffi real: absolut
-10,0 -27,7
-9,7
-11,0
9,4
8,6
8,5
pe cap de locuitor
-9,4 -27,7
-9,1
-10,4
10,0
9;1.
9,1
Rata inflatiei (indicatorul
preturllor de consum)
0,0
35,5
266,0
85.0
22,6 7,8
12,7
50,8
Modific:Ari in oferta de bani:M1
-
-
M2 -
-
RatA
34,6 -
Mlimea sectorului comercial
(%dinPffi)
42.0 -
Rata cbeltuielilor
guvemamentale totalel pm
62,1
61,9
Deficitul(-) sau excedentul ( +)
bugetului guvernului central
(%dinPffi)
-3,7
-44.0
Rata somajului
7,6
11,7
Cifrele din label sunt exprimale ln procente.
Albania se clasa in 1990 pe ultima
pozitie intre cele 109 \W pe care le-am
evaluat. Pozitia sa din 1995 era putin mai
bunl, ea ocupind locul 106 (din 115). Ase-
menea multor alte economii in tranzi\ie,
Albania a folosit deficite bugetare imense ce
au fost rmantate prin emisiune monetam.
Aceasta a dus, la nndul ei, la hiperinfla\ie,
haos economic si rate inalte ale somajului.
Dupl aceastl perioadl au fost racuti c'ltiva
in directia cea bunl. Un anumit control
a fost exercitat asupra cresterii ofertei roo-
netare, iar rata infatiei a fost red usA, in 1995,
la o plajl de valori in jurul cifrei de 10%.
Cet.ltenilor 1i s-a permis sl detinl conturi
bancare in roonedl strainl in interiorul tlllii,
ceea ce a "'ferit acestora anumite mijloace de
a se prot, ia iropotriva inflatei. Controlul
ratelor de .cbimb valutar a fost tiberalizat.
Economia a inceput sA se stabilizeze, si o
-
-
51,8
-
-
-
23,8
32,6
-
-
- -
-
-
-
-
38.0 -
-
46,9
44,0
28,5
30,8
29,4
-2:2.0
-16,0
-14,0
-9,4 -15,0
30.3
22,4
19;1. 13.0
11.0
crestere impresionantl a fost ob\inutA in pe-
rioada 1994-1996. Totusi, colapsul unor
scheme de investitii piramidale la tnceputul
anului 1997 a dus la revolte sociale, impin-
gmd incA o datA tara intr-o situatie baoticA.
Toate acestea evidentiazl impor-
tanta structurii institutionale pentru functio-
narea linl a unei economii de piata. Aran-
jamente institutionale monetare trebuie sA
genereze stabilitatea preturilor, iar stroctura
legall trebuie sa protejeze oamenii impotriva
fraudelor. Din nefericire, realizarea unor
aranjamente institutionale monetare si
adecvate, inclusiv a unui sistero juridic
capabil sa protejeze drepturile de proprietate,
si care sA asigure aplicarea contractelor, nu
este un obiectiv usor de atins. Exact aceasta
este problema cu care se confruntl
promotorii economit>i de piatli in aceastl
tarn. cea roai slraci din Europa.
---------Polis 111998 -------
41
Libertatea economicA ----------
Bulgaria
Punctajul pentru libertatea economic!
Cheltuielile guvemamentale totale ca% din PIB
8
100
80

:I
4.1
601
52.3
o40
20
NR" NR"
o I MR'
MR' NR"
0
1975 1900 1995
118) 11196 197& 1SIIO 19116 19110 1995
hd
Anal
Lips4 elate
Partea 1-a. Punctajele pcntru libertatea econom.icl pc clemente componentc, pe
domcnii si indexul total: 1975, 1980, 1985, 1990 si 1995 (numerele din paranteze
indicl valorile actuale ale elementelor componente).
Componentcle libertltii economice
1975 1980 1985
I. Banii li inflatia
0,0 0,0 3,4
(a) Ge$terea anuaUt a ma;ei nooetue (ultimii 5 ani)
(b) Variabilitatea inflatiei ( ultimii 5 ani)
(c) Dreptul de a detine moneilll strl!.inA
(d) Posibilitatea detinerii de
conturi bancare tn strl!.inAtate
ll. Functionarea guvemului
(a) GxlsUiwl gmunamental (%din cooswnul total)
(b) lntreprinderile de stat
(c) Controlul preturilor
(d) Intrarea pe piatA
(e) Sistemullegal
(f) Evitarea ratelor negative ale dobinzilor
m Prelevlri
(a) Transferui si subventii (%din Pill)
(b) Ratele marginale ale imiXJzitelor
(rata maximA)
0
0
0,0
0
0,0
(c) Serviciul militar obligatoriu 0
IV Sectoru1 international 0,5
(a) Taxe asupra comenului international (medic) -
7 (2,5)
0 0
0 0
4,9 4,4
10 (9,3) 9 (12,4)
0
0,0
0
1,5
2(17 ,5)
0 0
1,4 2,8
6 (5,4)
(b) Ratele de schimb valutar pe piata neagrll 1 (175)
1 (175) 0 (435)
3 (33,2) 6(43,Q)
0 0
(c) Dimensiunea sectorului comercial (% dinPffi) -
(d) Tranzactii de capital cu strltinii 0
Puoctajnl1ibertltii economice
2,9
Locul tlrii in ierarhic
97
106 89
1990 1995
2,2 3,6
5 (13,1) 0(67 ,Q)
2 (11,3) 0(83,9)
0 10
0 10
0,9 4,0
3 (23,3) 5(19,0)
0 0
0 4
7,5
5,0
2
0,0 2,6
0 (27 ,2) 3(15,6)
3(50)
0 0
3,4 6,3
9(1,3) 8(2,2)
1 (100) 6 (5)
3 (34,9) 6(52,2)
0 5
1,8 4,1
105 87
42 ---------------Polislfl998--------------------
LibertateaeconomicA -----------
Partca a 2-a: Indicatori cconomici recenti
Populatia 1996: 8,4 (milioane) Rata anualll de modificare (1980-96): -0,7%
PIB real pe cap de locuitor. 1996 = 4.274$ Rata medie de crestere: 1980-90= 3,2%
(in dolari S.U.A. 1995) 1990-96=- 4,3%
lndicatori economici 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996
Modificliri tn Pm real:absolut 2,6 -1,9 -9,0 -9,1 -5,7 1,8 2,6 -91J
pe cap de locuitor 2,5 -2,0 -8,3 -8,4 -6,2 -51J 2,5 3,3 -8,3
Rata inflatiei (indicatorul
preturilor de consum) 1,2 5,6 261J 3341J 79,4 84,3 96.0 621J 2201J
Modificari tn oferta de bani:M1 13,1 15,2 31,0 125,0 41,0 27,7 55,2 43,7 122,1
M2 - - - 120,4 41,6 47,6 78,6 39,4 123,7
Ratlt investitii /Pffi - - - 22,6 19,9 15,2 9,4 14,4 7,5
Marimea sectoru1ui comercial
(%din Pffi) 45,8 47,3 34,9 45,5 48,6 52,2 - - -
Rata cbeltuielilor guver-
namentale totale/ Pm - 52,3 55,1 40,1 40,6 44,8 45,2 41,5 -
Deticitul(-) sau exctdenbd (+)
bugetului guvemului ceDilal
(%dinPIB) -
-] ,1 -8,3 -4,5 -4,9 -12,1 -4,7 -5,3 -8,9
Rata somajului - - 1,5 10,0 15,0 16.0 12,8 10,5 10,4
Ci.fre1e din acest tabe1 sunt exprimate tn procentc.
Bulgaria s-a clasat in 1995 pe po-
zitia 87 115 tm evaluate), in ascensiune
de pe pozitia 105 ocupatl in 1990. Ca si in
cazul majoritlti fostelor economii socialiste,
dezvoltarea unei economii de piatli a fost
lmpiedicatl de deficitele instabi-
litatea monetarll si absenta institutillor econo-
mice adecvate. De fapt, reformele liberate
lncepusern destul de bine. ln februarie 1991,
majoritatea preturilor, inclusiv rata de schimb
si cea a dob'inzii, erau liberalizate in cadrul
unui program "terapie de soc, inspirat de
exemplul Poloniei. Factorii politici au
incetinit totusi realizarea unui 'program
sernnificativ de privatizare si au dus la uti-
lizarea emisiei monetare ca mijloc de finan-
tare a unui govern supradimensionat.
Aceastli pierdere de vitezl a fost urmatll de
relntoarcerea Ia putere a fostului partid comu-
nist r rebotezat socialist), side renuntarea Ia
unco din mAsurile de liberalizare luate ante-
rir . Astfel, amploarea liberalizlirii econo-
mke din Bulgaria se in prezent, mult
tn urma celei din alte tlUi est europene foste
socialiste.
tn ciuda acestor dezastre, si a
declinului economic din anii recenti, exist!
anumite motive de optimism In ceea ce
priveste viitorul. MArimea cheltuielilor
guvemamentale ca pondere In PIB a fost
red usA, iar cetltenilor li se permite sA detinli
conturi bancare in monede str!ine. Mai mult,
guvemul bulgar a decis recent sA adopte un
coosiliu valutar care este prevAzut a fi realizat
In 1997. Aceastlt m!surlt reformatoare ar
trebui sA lmpiedice actiunile politicienilor ce
cautll sll finanteze programele guvema-
mentale prin bani produsi de rnasina de tipmt
guvemamentalll, ajutind astfel Ia tinerea
inflatiei sub control. La nndullor, politicienii
din guvem vor fi obligati sli adopte obiective
bugetare mai realiste si sli ia in considerare
mai serios altemativa privatizlUii.
--------Polis 111998 ------- 43
---------- LibertateaeconomicA ----------
Republica Cehl
Punctajul pentru libertatea economicl
Cheltuielile guvemamentale totale ca% din Pm
I
1)0
au I l2
.,
8)
4
..,
2 3)
NR' NR' NR'
o I NR'
NR' NR'
0
'In
1911) ...
..,
-
1m
...,
-
..., ..
Aid
Aid
Lipsi date
Partea 1-a: Puncta jete pentru libertatea cconomicl pe clemente componente, pe domeuii
fi indexul total: 1975,1980,1985,1990 1995 (numereledin paranteze indicA valorile
actuale ale elementelor componente).
Componentele libertltii cconomice
1975 1980 1985 1990 1995
I. Banii 1i inflalia 0,0
0,0 5,7 4,7 4,6
10 (0,3) 10 {0,4) 2 (20,0)
(a) Cre$terea anual:l a masei mooetare(ultimii 5 ani) -
8 (2,2) 5 (4,0) 1 (13,9)
(b) v ariabilitatea inflatiei ( ultimii 5 ani)
(c) Dreptul de a detine monedll strainA
(d) Posibilitatea de\inerii de conturi
bancare in strain!Uate
n. Functiooarea guvcrnului
(a) Coosmml guvemamental (%din comwml total)
(b) lntrepinderile de stat
(c) Controlul preturilor
(d) Intrarea pe piata
(e) Sistemullegal
(f) Evitarea ratelor negative ale dobinzilor
illPrelevhi
(a) Transfernri $i subvcntii (%din Pill)
(b) Ratele margioale ale impozitelor (rata maximli)
(c) Serviciul militar obligatoriu
IV Sectonll international
(a) Taxe asupra comC$lui international (medie)
(b) Ratele de schimb valutar pe piata neagrA
(c) Dimensiuoea sectorului corrercial (%din PIB)
(d) Tranzactii de capital cu strainii
PunctajulliberUtii ecooomice
Locul tlrii in ierarbie
0 0
0 0 10
0 0 0 0
10
o.s o.s o.s 0,3
5,5
1{26,6) 1 (27,3) 1 (30,1) 1 (29,9) 2 (25,9)
4
0 0 0 0
0,0 0,0 0,0
0 0 0
0,0 0,0 1,6
0
1,9
0 (37 ,2)
4 (55)
0
6
10.0
5,0
6
2,3
0 {28,4)
5 (43)
0
3,2 8,4
6 (4,{)) 9 (1 ,1)
0 (359) 0 (387) 0 (423) 2 (61) 10 (0)
7 (34,9) 5 (34,4) 10 (61,6)
0 0 0 0 5
2,4 5,2
101 62
44 --------Polis 111998 ----------
Libertatea economic! -----------
Partea a 2-a: Indicatori economici recenti
Populatia 1996: 10.3 (milioane)
Pffi real pe cap de locuitor: 1996 = 9,930$
('w do1ari S.U.A. 1995)
Rata anualli de modificare (1980-96): 0,0%
Rata medie de CTC$tere: 1990-96=- 1,6%
Iodicatori economici ..
1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996
0,0 2,1
4,8 4,0
Modifi$i in PIB real: absolut
2,3 0,7
-1.5 -14,0
-6,9
0,0
2,1
4.8 4,0
pe cap de locuitor
2,3 0,7
-l.S -14,0
-6,9
Rata inflatiei (indicatorul
I oreturilor de consum)
0 1
14 10,0 57,7 10.8 20.8
10.1
9 1
9,0
50,3
6,7 -
Modifi$i in oferta de bani: M 1
6,1
4,7 0,2 4,2 25,7 2A,O
22,5
20,4 29,3 -
M2
6,7 6,3 3,8 10.7
27,6
20,4
28,0 -
RatA investitii /Pill
13,5 12.9
15 7 13,3 -
18,4
Mlirimea sectorului comercial
560
I<% din Pffi)
- -
-
55,6
52,7 61,6 -
-
Rata cbeltuielilor guverna- 44,2 44.0
mentale totalel Pm
-
72,3
61,5 57,1
60,1 47,5
Deficitul(-) sau excedentul (+)
bugetului guvemului central
-0.2
IC%din Pllll
-
-2 4
-+{)1
-3,3 -+{) 0 +1,0 -+<>6
0,0
3,3
2,9 3,5
Rata $Omajului
- -
1,2 4.0
3,0 3,7
Toate dalele referitoare la perioada dinaintea anului 1993 se referi la fosta Cehoslovacie. Datele
referitoare la perioada 1993-1996 se referll doar la Republica CebA. Republica CebA tnglobeazA
aproximati" 213 din Costa Cebos1ovacie.
Cifrele din tabel sunt expri.mate in procentc.
Indexul nostru aratli cl Republica
Cebli a flicut pasi semnificativi liber-
tatea economicli de larevolutia de catifea din
1989. Evaluarea finalli a acesteia a crescut
de Ia 2,4 in 1990 la 5,2 in 1995. ln mod
similar, pozitia sa in ierarhie s-a modificat,
urclnd dela 101 in 1990 la62in 1995 ( cifrele
din 1990 sunt cele ale fostei Cehoslovacii).
Evaluarea Cehiei pentru anul1995 a fost u$()r
mai decit, de exemplu, cea a Greciei
sau Ungariei.
Republica CeM a avut o tranzitie la
economia de piatll mai calmli declt ale ce-
lorlalte foste tlUi socialiste. Deoarece fusese
supusA unor constringeri monetare mai pu-
temice inaintea renun\Arii Ia controlul pretu-
rilor, ea a fost scutitli de hiperinflatia ce a
cople$it majoritatea celorlaltor economii.
SchimblUile institutionale sunt sursa unei
mari pM"ti din progresul inregistrat dupll
1990. Controlul preturilor a fost eliminat
peotru ma oritatea produselor. Diferite tip uri
de progr .ne de privatizare, inclusiv un plan
de distribuire de cupoane care a dus la priva-
tizare<t multor iotrep&lderi marl. au redus
mlirimea $i aria de n\spindire a intreprinde-
rilor proprietate de stat. Controlul asupra ra-
telor de schimb a fost eliminat, iar coroana
cebli este acum o monedA pe deplin conver-
tibiH\. Cum barierele comerciale au cAzut,
mArimea sectorului comercial a crescut, ftind
acum relativ mare pentrU o tarli de roArimea
Republicii Cehe.ln cheltuielile guver-
namentale, atit pentrU cousum cit $i pentru
transferurile de venituri, au fost micsorate.
lo 1995, cheltuielile guvemamentale totale
"insumau 44% din Pm, fatlide 61,5% in 1990.
Dar mai sunt inc:'\ probleme. Politi-
ca monetar:'l este prea
pentru a se putea realiza un nivel stabil al
preturilor; in conseciotll, rata ioflatiei se
se$tC In jurul nivelului de 10%. tn cazul
activelor recent privatizate, sistemul legal
este deseori iocapabil sli protejeze drep-
turile noilor proprietari impotriva actiunilor
(contmuare In pag.62)
---------Polis 1/1998 -------
45
Libertatea economicA ----------
Estonia
Punctajul pentru libertatea econornicA Oleltuielile guvemamentale totale ca %din Pm
8 I I 'IX)
:I
68
8)
eo
cl 33.7
2)
NR' NR"
0
NR' NR'
ol NR'
NR' NR' NR'
1975 1900 19115 1990 1995 19715 199)
19115 1900 1995
Ami .AID
Partea 1-a: Puncta jete pentru libertatea economic! pe clemente componente, pe domeoii
iodexul total: 1975, 1980, 1985, 1990 1995 (numerele din paraoteze indicA valorile
actuale ale elementelor componente).
Compooentele libertltii economicc
I. Banii inflatia
(a) Cie$terea anuala a masei monetare (ultirnii 5 ani)
(b) Variabilitatea inflatiei ( ultimii 5 ani)
(c) Dreptul de a detine monedli strliioA
(d) Posibilitatea detinerii de conturi bancare in strliioatate
ll. Functionarea guvemului
(a) Consumul guvemamental (% din consumul total)
(b) lntreprinderile de stat
{c) Controlul preturilor
(d) lntrarea pe piatli
(e) Sistemullegal
(f) Evitarea rate! or negative ale dobiozilor
illPrelevm
(a) Transferliri subventii (%din PIB)
(b) Ratele marginate ale impozitelor (rata maxima)
(c) Serviciul rnilitar obligatoriu
IV Sectorul international
(a) Taxe asupra comertului international (medie)
(b) Ratele de schimb valutar pe piata neagrli
(c) Dimensiunea sectorului comercial (%din PIB)
(d) Tranzactii de capital cu strliinii
Punctajullibet"Utii economice
Locul thii in ierarhie
1995
3,6
0 (83,3)
0 (395,0)
10
10
4,7
1 (29,1)
2
6
10,0
7,5
0
4,9
3 (13,7)
8 (26)
0
9,2
9 (0,4)
10 (0)
10 (87,0)
8
5,6
52
46
--------Polis 111998 ----------
Libertatea economicA -----------
Partea a 2-a: Indicatori economici recenti
Populatia 1996: 1,5 (milioane)
Pm real pe cap de locuitor: 1996 = 4.760 $
\m dolari S.U.A. 1995)
Indicatori ecooomici 1990
ModificAri 1n Pm real: absolut -7,1
pe cap de locuitor -6,9
Rata ioflatiei (iodicatorul
Rata anuala de modificare (1980-96): - 0;1,%
Rata medie de 1980-90= -
1990-95=- 6,4%
1991 1992 1993 1994 1995 1996
-22,1 -21,6 -6,6 6,0 4,0 2,3
-21,9 -21,4 -6,4 6,2 4,2 2,1
preturilor de consum) 23,1 210,6 1069,0 89,0 48,0 28,9 25,0
ModificAri 1o oferta de bani:M1 -
M2 -
RatA investitii!Pm -
MArimea sectorului comercial
(% dinPm) -
Rata cheltuielilor guvema-
mentale totalel Pm -
Deficitul(-) sau excedentul (+)
bugetului guvemului central
(% dioPm) -
Rata somajului -
Cifrele din tabele sunt exprimate in proceote.
Punctajul de 5,6 al Estoniei in 1995
o plaseazA pe pozitia 52 in cadrul celor 115
tAli din studiul nostru. Puncta jut acesteia este
usor mai rnic dec it eel a Suediei, dar mai bun
decit al Italiei, de exemplu. Indexul nostru
arat1 eli Estonia (impreunA cu Lituania, ce
este eval uat1 cu o zecime de punct mai putin)
sunt cele mai libere econornii dintre fostele
tclrt comuniste.
Estonienii sunt liberi sA detinA con-
turi bancare in monede strliine. Restrictiile
in calea liberei intrnri pe piatA a fumelor suot
in general rnici. Ratele marginalc maximale
ale impozitell!r, de aproximativ 26%, sunt de
asemenea relativ sclizute. 0 dimensiune
beneficA majorA a acestei economii este
sectorul sAu comercial relativ liber. Taxele
vamale sunt mici, iar Iiberalizarea ratelor de
schimb a eliminat piatli neagrli in acest
domeniu. De asemenea, existli relativ put inc
restrictii in calea mobilitAtii capitalului.
Aceste politici economice au ca rezultat
-
291,5 75;1, 20,6 29,1
-
- - -
34,6 27,1
-
24,4 26;1, 23,6 20,6 29,1
I
-
29,5 51,1 71,0 84,4 87,0
-
- 31,0
33,9
33,7 - -
- - -
1,3 0,8 -1,5
-
1,0 1,7 5,1 5,0 3,0
existenta unui sector comercial mare
din Pm) in continuA crestere.
Rapida crestere a masei mooetare si
instabilitatea nivelului preturilor continuA sA
fie domeniile problematicc. Oliar dacli rata
inflatiei a scAzut abrupt de la nivelul de
1.069% din 1992, ea continuA 51 se afle in
jurul cifrei de 20%. Expaosiunea masei
monetare este,m mod clar, prea rap idA pentru
a se putea realiza o ratA a inflatiei redusA
stabila. Cu toate acestea, Estonia a luat un
start relativ bun. Elementele fuodamentale
ale unei economii de piata sunt acum
prezente, iar actualul nivel al cheltuielilor
guvemamentale (33,7% dinPIB in 1995) este
sclizut conform standardelor europene. Dacli
se va indrepta clitre stabilitate monetarli,
controlul cheltuielilor guverna-
mentalc evitarea reglementlirilor excesi ve
nc-necesare), ati:t libertatea economicA cit
nivelurile veniturilor acesteia se vor mArl
in deceniul urmlitor.
---------Polis 111998 ------- 47
Libertatea economicA ----------
Lituania
Punctajul pentru libertatea economic! Cheltuielile guvemamentale totale ca% din Pm
lr-------------------------,
...,
I
u
.,
8)
..
..,
33
2
z
NR' NR' NR'
OL--------------------
NR' INR' NR' NR' NR'
0
1976 19110 .. 11180 .. 1911 111110 111115 1990 111115
Jaj
Jaj
Lipsl dale
Partea 1-a: Puncta jete pentru libertatea economic! pe clemente componente, pc domenii
indexul total: 1975,1980, 1985,1990 1995 (numereledio paranteze indicA valorile
actuale ale elementelor componente).
Componentcle libertltii economice
I. Banii Ji inflatia
(a) Cresterea anuala a masei monetare (ultimii 5 ani)
(b) Variabilitatea inflatiei ( ultimii 5 ani)
(c) Dreptul de a detine monedl!. strninl!.
(d) Posibilitatea detinerii de conturi bancare In strllinlttate
II. Functionarca guvcmului
(a) Consumul guvernamental (%din consumul total)
(b) lntreprinderile de stat
(c) Controlul pretunlor
(d) lntrarea pe piatlt
(e) Sistemullegal
(0 Evitarea ratelor negative ale dobinzilor
III Prelevlri.
(a) Transferltri si subventu (%din Pffi)
(b) Ratele marginale ale impozitelor (rata maxima)
(c) Serviciul militar obligatoriu
IV Sectorul international
(a) Taxe asupra comertului international (medic)
(b) Ratele de schimb valutar pe piata neagrlt
(c) Dimensiunea sectorului comercial (%din PIB)
(d) Tranzactii de capital cu strl!.inii
Punctajul libertltii economice
Locul\llrii tn ierarbie
1995
3,6
0 (53,Q)
0 (357 ,8)
10
10
4,5
7 (14,6)
0
4
7,5
7,5
0
4,9
4 (10,4)
7 (35)
0
9,0
9 (0,7)
10 (0)
9 (63,1)
8
5,5
55
48
--------Polis 1/1998 ---- -----
Libertatea economicA -----------
Partea a 2-a. Indicatori economici recenti
Populatia 1996: 3,7 (milioane)
Pm real pe cap de locuitor: 1996 = 3.531$
('m dolari S.U.A. 1995)
Rata anuall!. de modificare (1980-96): -0,3%
Rata medie de 1980-90=
1990-95=- 9,4%
lodicatori economici*
1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994
1995 1996
Modificari in PIB real: absolut
:
-
pe cap de locuitor - -
Rata inflatiei (indicatorul
preturilor de consum) - -
Modificari in oferta de bani:M 1 - -
M2 - -
RatA investitii /Pffi
Mmmea sectorului
comercial (%din Pffi) - -
Rata cheltuielilor guvema-
mentale totalel Pffi - -
Deficitul(-) sau excedentul
(+} bugetului guvemului
central(% din Pili) - -
Rata somajului - -
Cifrele din label sunt exprimate in procente.
Punctajul de 5,5 al to
1995 a plasat-o in pozitia a 55-a lntre cele
115 tltri din studiul nostru. Iodexul aratl!. cA
Lituania si Estonia (care a obtinut o evaluare
mai bunlt cu o zecime de punct) au fost cele
mai libere economii in 1995 diotre fostele
\ltri socialiste.
Chiar dacl!. Lituania nu este toeA o
ecooomie de piatA, fundatia acesteia a fost
puslt. Dimensiunile consumului guvema-
mental si a sectorului de transferuri ale
veniturilor sunt modeste conform standar-
delor europeene. Cetlltenii sunt liberi sll
detinll conturi bancare In monede strlline, iar
restrictiile Ia intrarea pe piatll sunt com-
parabile cu cele din Europa de Vest. Rata
marginalll maximl!. a impozitelor (35% In
1995) este relativ scl!.zutl!.. Sectorul comcr-
tului international dl!. forti!. acestei economii.
5,0 -13,0 -35,0 -30,3 1,0 2,6 1,5
5,3 -12,7 -34,7 -30,0 1,3 2,9 1,8
8,4 224,71020,3 390,2 72,2
39,7 28,0
- - - - -
41,7 -
- -
- - -
29,8 -
- - 68,0 63,1 -
- -
- -
32,9 30,4 33,0 - -
- - - -
-4,2 -3,3 -3,4
- -
1,0 1,4 3,8 6,2 6,4
Tarifele vamale sunt mici, ratele de schimb
suot determinate de fortele cererii si ofertei
pe piatli., iar dimensiunea sectorului comercial
este mare chiar si pentru o tam atlt de micll.
Problema continua sA fie insta-
bilitatea monetarl!.. Chiar dacA rata inflatiei a
cunoscut un declin accentuat fatli de oivelele
din 1992 si 1993, ease incA in jurul
cifrei de 30%. La fel ca Estonia tnvecinatA,
Lituania a luat un start relativ bun. Cbeltu-
ielile guvemamentale totale (33% din Pffi in
1995) sunt mici dupl!. standardele europene.
Dacl!. va putea sA se lndrepte cl!.tre mai multll
stabilitate monetarl!. cl!.tre controlul cresterii
guvemului (atit in termenii cheltuielilor cit
si al reglementl!.rilor}, se poate astepta sli
cunoascA in vii tor o perioadll de expansiune a
libertAtii economice si a prosperitl!.tii.
---------Polis 111998 -------
49
---------- Libertatea economic! ----------
Polonia
Puncta jut pentru libertatea economic!
Cbeltuielile guvemamentale totale ca% din Pm
8 I I 100
:I
I II 80
4.3
60
40
20
418.9
NfR NfR
o I NfR
NfR NfR
0
1975 1980 1005 1990 1995 1975 1980 1965 1990 1995
Aaul
ADul
dale
Partea 1-a: Punctajele pentru libertatea economic! pe clemente componente, pe domenii
$i indexul total: 1975, 1980, 1985, 1990 $i 1995 (numerele din parantezeindict valorile
actuate ale elementelor componente).
Componcntelc libertJtii coooomicc 1975 1980
1985
I. Banii p inflatia 6,6 7 ,I
2,5
(a) Cre$terea aulaiA a masei mooetare (ultimii 5 ani) -
2 (20,5)
0 (37,4)
(b) Variabilitatea inflatiei ( ultimii 5 ani) 8 (2,4) 9 (2,0)
(c) Dreptul de a detine monedA straina 10 10
10
{d) Posibilitatea detinerii de conturi
bancare in s.trainatate
0 0 0
II. Funclionarea gnvcrnului
3,4 4,4 1,0
{a) Coosumul guvcmamcntal (%din consumul total) 7 (15,6} 9 {12,0) 2 (25,5)
(b) lntreprinderile de stat 0 0 0
(c) Controlul preturilor
(d) Intrarea pe piatl1
(e) Sistemul legal
(f) Evitarea ratelor negative ale dobinzilor
III Prclevhi
(a) Transferllri si subventli (%din PIB)
(b) Ratele marginale ale im.(X)zitelor (rata maxima.)
(c) Semciul militar obligatoliu
IV Sectorul international
(a) Taxe asu{r.l roim1Ului ii1Cmltional (nn:lie}
(b) Ratele de schimb valutar pe piata neagra.
(c) cnr:mt:i11 (%din PID)
(d) Tranzactii de capital cu strainii
0,0 0,0 0,0
0 (27,4)
0 0 0
0,0 1,6 I ,1
2 (8,6)
0 (3786 0 (298) 0 (301)
7 (29,6) 3 (17,5)
0 0 0
1990 1995
3,6 4,6
0 (110,5) 1 (31,5)
0(178,.3) 2(8,5)
10 10
10
0/)
1 (28,7)
0
2
0
3,8
5 (7 ;2)
10
4/)
3 (22,6)
2
6
7,5
5,0
6
2.3
I (24,4)
4 (45)
0 0
3,5 5,8
5 (6JJ) 4 (6,4)
5 (9) 10 (0)
4 (22,9) 3 (21 ,0}
0 5
2.8
PunctajullibertJtii economicc
Locnl tbii tn it!rarhie
1.2
106 98
43
81
50
--------Polis 111998 ----------
Libertatea economic! -----------
Partea a 2-a: lndicatori economici recenti
Populatia 1996: 38,6 (milioane)
PIB real pe cap de locuitor: 1996 = 6.570$
(in dolari SU.A. 1995)
RataanualAdemodificare (1980-96): -0,4%
Rata medie de crestere: 1980-90=- 0,9%
1990-96= 0,4%
Indicatori economici* 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996
Modificl1ri in Pill real: absolut 4,0 0.2 -11,6 -7,0 2,6 3,8 5,5 7,0 5,4
pe cap de locuitor 3,6 -0,2 -12,0 -7,4 2;2 3,4 5,1 6,6 5,0
Raw inflatiei (indlcatorul
oretnrilor de consum) 58,7 244,6 586,0 70.3 43,0 35,.3 32.2 27,8 19,9 I
ModificAri in oferta de bani M 1 51.3 253,7 401,1 28,1 38,8 31,.3 39,7 36,4 -
M2 63,9 535.8 155,9 48,1 57,5 36,0 38;2 35,0 25,6
RatA investitii /Pill 326 38,5
M!Uimea sectorului
comercial (%din Pill) 21,4 17,0
Rata cheltuielilor guvema-
men tale totalel Pill -
48,9
Deficitul(-) sau excedentul
(+) bugetului guvemului
cenllal (%din Pill) -2,4 -7,4
Rata somajului - -
Cifrele din tabel sunt exprimate in proceute.
Iulie, 1995.
Punctajul pentru libertatea econo
micA a Poloniei a cunoscut un salt de Ia 1,6
in 1985 la 4,3 in 1995. to 1995, Polonia se
clasa pe locul 81( in crestere fatA de 98 in
1990, si 1051n 1985). Astfel, indexul nostru
aratA cA Polonia a flicut pasi semnificativi
cAtre libertatea economicli in ultimul deceniu.
to perioada 1989-1991, economia
polonezA a trecut printr-un tratament de "te-
rapie de soc". A fost o perioadA de instabili-
tate monetarli si schimbAri institutionale. Ali-
mental! de modificarea institutiilor monetare
si de finantmle prin emisiune monetarA, rata
inflatiei a crescut ptnA Ia aproape 600% in
1990. Dar au existat, de asemenea, evolutii
pozitive semnificative in pcrioada aceasta si
in cea imediat unniitoare. Au fost eliminate
controlul preturilor pentru majoritatea
produselor, controlul dobinzilor a fost
liberalizat, iar pietelor fmanciare lis-a pennis
sa se dezvolte. De asemenea, procesul de
privatizare a avansat considerabil, desi multe
intreprinderi mari continuA sA se afle in
mJinile statului. Controlul ratelor de schimb
a Cost liberalizat, mArir::.d convertibilitatea
25,6 19,9 15;2 15,8 16,1 16,5 16,9
22.9 20,1 21,8 20,4 23,8 21,0 19,9
39,8 48,0 50,7 48,4 44,0 - -
+3,5 -6,2 -7,0 -4,8 -1,8 -2,6 -2.8
61) _ 9,2 1? ,9 15,0 16,5 14,9 14,0 ..
zlotului. Restrictiile in ca1ea mobilitlHii
capitalului au fost de asemenea relaxate.
Drsi Polonia s-a indeplirtat de
socialism si s-a indreptat cAtre economia de
pia(ll., tranzitia este incA netenninatA si rnmin
in continuare multe probleme de rezolvat.
Chiar dacA rata de crestere a ofertei de bani
a sclizut substantial, politica monetarA este
incA mult prea expansionist! pentru a se
putea obtine stabilitatea preturilor. Desi
cheltuielile guvemamentale au fost relativ
modest reduse (Ia 44% dm PIB, in scAdere
de Ia 48.9% in 1989), acestea sunt incA prea
mari. Structura legalli are nevoie de mAsuri
de reformli care sA reducli capacitatea
factorilor politici de a interveni inliuntrul
fmnelor si pe piete. Pe ansamblu, ecooo-
mia polooezA este totusi pe un fligas de
crestere economicli sustinutA. Cresterea PIB
real a fost in medie de 5% in ultimii cinci
ani, cea mai mare in rindul fostelor tAri
socialiste. Cu conditia continuArii libe-
ralizArii, Polonia ar putea deveni, in deceniul
unnlHor, economia cu cea mai mare crestere
din Europa.
---------Polis 1/1998 --------
51
------------------ Libertatea economidl -------------------
Romania
Punctajul pentru libertatea economicli Cbeltuielile guvemamentale totale ca% din PIB
100r----------------------,
6
4
3.1 3.2
2
3.6

m

z
44.7
0
0
I NR' BPI t!'fl IHII
1976 1900 1985
hd
Lips4 d.-:te
1900 19116 1975 19110 19115 19110 1995
Alll:i
Partea 1 a: Punctajele pentru libertatea economicA pe clemente componente, pe domenii
indexul total: 1975, 1980, 1985, 1990 1995 (numerele din paranteze indicA valorile
actuale ale elementelor componente).
Componentele libertltii economice 1975 1980 1985 1990 1995
I. Banii $i inflatia 4,8 4,2 4,1 5,0 1,9
(a) Cn$:rea aoua1ll a masci n:metare (ultimii 5 ani)
(b) Variabilitatea infla!iei ( ultimii 5 ani)
6 (11,2) 8 (7,7) 7 (8,9) 0(100,7)
10 (0,4) 7 (2,8) 5 (4,8) 3 (6,0) 0 (84,7)
(c) Dreptul de a de!ine monedA strllinll 0
(d) Posibilitatea delinerii de conturi bancare in
s t:rrunlltate 0
II. Functionarea guvemului 0,0
(a) Consumul guvemamental (%din consumul totll)
(b) lntreprinderile de stat
0
(c) Controlul preturilor
(d) Intrarea pe piatli
(e) Sistemullegal
(f) Evitarea ratelor negative ale dobinzilor
Ill Prelevhi
0.0
(a) Transferllri si subventii (%din Pill) -
{b) Ratele marginale ale impozitelor (rata maximll) -
(c) Serviciul militar obligatoriu 0
IV Sectorul international
0
0
4,9
10 (8,0)
0
0 10
0 0
4,9 3,1
10 (6,5)6 (17,9)
0 0
0
10
2,3 3,8 1,5
3(14,1) 5(7,9) 2 (18,6)
0 0 0
1,4 0,5 2,8 o.o
(a) Taxe asupra comertiUui international (medie)
9 (0,4)
0 (596) 0 (628) 0 (1246) 0 (416) (b) Ratele de schimb valutar pe piata neagni
(c) Dimensiunea secta"Ului comercial (%din PIB)
(d) Tranzactii de capital cu st:rrunii
Punctajullibertltii economice
Locul tlrii tn iervbie
0
6 (37 ,7) 2 (20,8) 1 (21,4)
0 0 0
3,1
87
3,2
84
3,1
94
10
0
4,8
5 (18,1)
0
6
5,0
5,0
10
1,7
3 (14,6)
1 {60)
0
5,4
7 (2,9)
6 (3)
2 (25,6)
5
3,6
101
52
Polis 1/1998 ---------
Libertateaeconomidl ----------
Partea a 2-a: Iodicatori economici rcceoti
Populatia 1996: 22.6 (milioane)
PIB real pe cap de locuitor: 1996 = 3.360$
Rata anualli de modificare ( 1980-96): 0,0%
Rata medie de crestere: 1980-90 =- 0 .8%
1990-96 = . 2,2%
('m dolari S.U.A. 1995)
Indicatori ecooomici
1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 19951996
Modifi<:Ari in PIB real: absolut
-0,5 -5,8
-5,6 -12,9
-8,8 1,5 3,9
6,9
pe cap de locuitor
-0,5 -5,8
-5,8 -12,8
-7 ;l 1,7 4,1 7,1 -
Rata inflatiei (indicatorul
preturilor de consum)
2,8 0,7
6,1 170,2 210,4 256,1 136,7
32,3 30,0
Modifi<:Ari in oferta de bani:M1
16,4 2,5
15,8 193;1.
51,3 126,5 103;1.
56,2 -
M2 10,3 5,3
22,0 101,2
79,6 143,2 138,1
71,6 -
Rata investitii !Pill
28,4 26.8
30;1.
28,0 31,4 29,0 26,9 25,7 -
- sectorului comercial
(%din PIB)
15,7 19,8
21,4 18,5 29,0 25,6 - -
.
Rata cbeltuielilor guver-
namentale totalel Pffi
-
42,8 38,7 38,7 42,0 34,2 33,9
.
Deficitul(-) sau excedentul (+)
bugetului guvemului central
(%din Pffi)
+5.8 +8.2
+0,9 -1.9 . -4,4 -2,6
-4,2
-4,1 -3,0
Rata somajului
-
-
Cifrele din tabel suot exprimate 1n procente
Oecembrie, 1996.
Romfullas-aclasatin 1995 pe locul
iO 1 din cele 115 tW. evaluate. 1n timpul
ultimelor decenii a fost una dintre cele mai
putin libere economii din lume.
Este dar de ce Romania ocupl\ un
loc asade slab. Precum altedtevaeconomii
In tranzitie, ea a utilizat deficitele bugetare
si creatia monetar6. pentru a finanta
subventiile pentru a continua function area
ineficientelor intreprinderi de stat. tn mod
predictibil, aceastli politicli a dus la inflatie.
Rata inflatiei in Rom3nia a fast, in medie.
de aproape 200% in perioada 1991-1994.
Asadar, Romania primeste note 011ci In
domeniul monetar. Performanta In ceea ce
privatizarea este ambivalenta. Desi
a avut loc o privatizare substantialli. In
agriculturl'l, constructii, comertul en detail
si en gros, textile etc., procesul este mai lent
in alte domenii. Majoritatea fumelor mari
. 3,0 8;1. 10,4 10,9
9,5 6,3**
din industria grea, din sectorul bancar si din
eel energetic continu6. sti se afle sub controlul
statu lui. Controale ale preturilor sunt impuse
asupra multor produse energetice, iar
subventiile continua sli distorsioneze preturile
pentru anumite pcoduse alimentare.
mtrarea in afaceri nu mai este blocatli, in
general este necesarli obtinerea aprobW.i de
Ia mai multe autoritA\i reglementative .
tndeplinirea diferitelor criterii reglementative
poate fi un proces de duratA si costisitor. Mai
mult, acest proces plasead functionarii
guvemamentali In pozitia de a exercita o
autoritate informalA considerabil6. asupra
activitlitii economice. Aceasta este o sursti
major6. de coruptie. Transferurile si sub-
ventiile continuA sli consume o mare parte din
PIB, iar rata marginall'l maximA a impozitului
(60%) este una dintre cele mai mari din lume.
(continuarc 'in pag. 62)
---------Polis 111998 --------
53
----------- Libertatea economicA -----------
Rusia
(pentru perioada anterioarn lui 1990, majoritatea datelor se refern Ia fosta Uniune SovieticA).
Punctajul pentru libertatea economicii Cheltuielile guvernamentale totale ca% din Pffi

100
6
61.1
II)
00
4 3.5
>
2
20

o I N.R"
N.R" N.R"
1975 1985 1990 1995 1975 1911> 1985 1900 1995
Aull AEll
Lipsl date
Partea 1-a: Punctajele pentru libertatea economicA pe clemente componente, pe domenii
indexul total: 1975, 1980,1985, 1990 1995 (numereledin paranteze indicii valorile
actuale ale elementelor componente).
Componentele libertltli economice
I. Banii inflatia
(a) anua!A a masei monetare (ultimii 5 ani)
(b) Variabilitatea inflatiei ( ultimii 5 ani)
(c) Oreptul de a deline monedll strll.mll
(d) Posibilitatea detinerii de conturi
bancare in strainlltate
1975 1980 1985
5,5 4,8 5,1
7 (8,3) 6 (10,6) 7 (9,6)
10(1,1) 9(1,8) 9(1,4)
0 0 0
1990 1995
4,5 3,6
7(9,7) 0(401,4)
7 (2,7) 0 (228,7)
0 10
0 0 0 0 10
II. Functionarea guvemului 0,0 0,4 0,0 0,0 2,5
(a) Consumul guvemamcntal (% din consumul total) 0 (315) 1 (29 ,7) 0 (31,0) 0 (31,4) 0 (31,7)
(b) lntreprinderile de stat 0 0 0 0 0
(c) Controlul preturilor - - - 0 0
(d) Intrarea pe piatll - - - - 5,0
(e) Sistemullegal - - - - 2,5
(f) Evitarea ratelor negative ale dobinzilor 0 0 0 0 8
m Prelevlri 0,0 0,0 0,0 0,0 4,1
(a) Transfernri subventu (%din Pffi) 0 (30,0) 0 (30,0) 0 (30,0) 0 (30,0) I (20,0)
(b) Ratele marginale ale impozitelor (rata maximA) 0 (100) 0 (100) 0 (100) 0 (80) 8 (30)
(c) Serviciul militar obligatoriu 0 0 0 0 0
IV Sectorul international 0,0 0,0 0,2 0,0 4,0
(a) Taxe asupra comertului international (medie) - - - - 2 (8,8)
(b) Ratele de schimb valutar pe piata neagra 0 (391) 0 (395) 0 (637) 0(6100) 7 (2)
(c) Dimensiunea sectorului comercial (%din Pffi) - - 1 (8,9) 0 (7 ,7) 1 (9,4)
(d) Tranzactu de capital cu strainii 0 0 0 0 5
Punctajullibertltii economice 1,2 1,2 1,1 0,9 3,5
Locul tlrii tn ierarhie 95 105 107 107 105
54
--------Polis 111998 ---------
Libertatea economicA -----------
Partea a 2-a: economici recenti
Populatia 1996: 148 (milioane)
Pffi real pe cap de locuitor: 1996 = 4.285$
(in dolari S.U.A. 1995)
Rata anualii de modificare (1980-96): 0,0%
Rata medie de 1980-90 = 2.9%
1990-96= -7,7%
Indicatori economici
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996
Modificllri in Pm real: absolut
-3,0 -5,0 -14,5 -8,7 -12,7 -4,2 -5,7
pe cap de locuitor
-3,0 -5,0 -14,5 -8,7 -12,7 -4,2 -5,7
Rata inflatiei (indicatorul
preturilor de consum)
5,6 168 ,0 2508 ,8
844,2 214,8 114,6 21,8
Modificllri tn oferta de bani: M1
31,2 120,5 889,0 714,7 161,9 120,7 31,2
M2 11,5 1125,9 642,6 416,2 166,4 125,8 32,5
Rata investitii /Pffi
30,1 36,3 34,6 31,0 28,9
28,1 24,6
Mllrimea sectorului comercial
(%din Pffi)
7,7 4,8 5,3 5,9 7,7
9,4 10,1
Rata cheltuielilor
guvernaxnentaletotale/PIB
- -
Deficitul(-) sau excedentul (+)
bugetului guvemului central
(%din Pffi)
-
Rata
-
Cifrele din tabel sunt exprimate in procente
Datele pentru fiecare an se Ia Rusia.
Evaluarea libertAtii economice
pentru o tarii fost!l socialist!l In perioada
tranzitiei este o sarcinii dificil!l. Deseori
calitatea date! or lasA de dorit, iar acestea sunt
disponibile doar lntr-o miisurn limitat!l. Cu
ajutorul partenerilor de 1a Institutul de
AnalizA EconomicA din Moscova, am putut
include pentru prima oarn 1n indexul nostru
Rusia fosta Uniune Sovieticii). Indexul
nostru aratii ell libertatea economicii 1n fosta
Uniune Sovietic!l era extrem de Cu
exceptia componentelor monetare a celei
referitoare Ia stabilitatea preturilor, care In
mod evident au o important! mai micA tntr-o
economic in care guvemul
preturile tuturor bunurilor, evaluwle fostei
Uniuni Sovietice au fost extrem de sciizute
(de obicei 0) pentru fiecare componentii a
indexul ui nostru. ln consecintA, fosta Uniune
Sovietic!l se clasa printre ultimele douii sau
trei dintre cele mai putin libere economii din
lume In perioada 1975- 1990.
-
61,1 49,2 50,2
44,2 46,0
-
-28,9 -8,3 -10,6 -8,7 -8,8
0,6 2,9 5,1
7,4 8,3 9,4
Punctajul din 1995 al Rusiei s-a
1mbunlltiitit putin pm!l Ia 3 ,5, dar o claseazA
lncApe locul105 (din 115). Domeniile1n care
punctajele pe 1995 au fost bune, intr-o mAsurA
rezonabiHi, sunt In primul rind cele
institutionale. Detinerea conturilor bancare in
monede striiine este acum penni sA. Aut
controlul ratelor doli'mzii cit al ratelor de
schimb au fost substantial relaxate. Restric-
tiile asupra mobililiitii fluxurilor de capital au
fost de asemenea liberalizate.
tnsl este evident cA douii clemente
importante ale economiei de piatA sunt mea
absente. Acestea douii sunt stabilitatea
monetarA o structurii legalll capabilA sA
asigure securitatea drepturilor de proprietate.
De Ia expansiunea monetara hiperinflatia
din 1992, rata inflatiei s-a aflat mtr-un declin
constant. Dar aceasta este incA destul de mare
- mai mult de 30% in 1996 - iar sistemul
(continuare in pag.62)
---------Polis 111998 --------
55
Libertatea economic! ----------
Slovacia
Punctajul pentru libertatea economicA
Cheltuielile guvernamentale totale ca% din Pffi
100
8
iii\ :1
I :,
61.5
-.
H
I
: ~

~
NIR"
~ ~
0
1975
1900 1965
1900 1995
1975 1960 1985
1900
1995
Anul
ADUl
LipsJ date
Partea 1-a: Punctajele pentru libertatea economic! pe clemente componente. pe domenii
$i indexul total: 1975. 1980,1985,1990 $i 1995 (numereledin paranteze indicA valorile
actuale ale elementelor componente).
Componentele libertltii economice
I. Banii $i inflatia
(a) Cre$lerea anualll a masei monetare (ultimii 5 ani)
(b) Variabilitatea inflatiei ( ultimii 5 ani)
(c) Dreptul de a detine monedll striinll
(d) Posibilitatea detinerii de conturi bancare in strllinl'ltate
II. Functionarea guvemu1ui
(a) Consumu1 guvemamental (%din consumul total)
(b) tntreprinderile de stat
(c) Controlul preturilor
(d) Intrarea pe piatll
(e) Sistemullegal
(f) Evitarea rate1or negative ale dobinzilor
Ill Preleva.ri
(a) Transferllri ~ subventii (% din Pill)
(b) Ratele marginale ale impozitelor (rata maximA)
(c) Serviciul militar obligatoriu
IV Scctorul international
(a) Taxe asupra comertului intema\ional (medie)
(b) Ratele de schimb valutar pe piata neagrll
{c) Dimensiunea sectorului comercial (%din Pill)
{d) Tranzactii de capital cu st.rllinii
Punctajul libertltii economice
Locul \lrii in ierarhie
1990
4,7
10 (0,4)
5 (4,0)
0
0
0,3
1 (29,9)
0
0
1,9
0 (37,2)
4 (55)
0
3,6
6 (4,0)
5 (34,4)
0
2.4
101
1995
5,8
5 (13,4)
2 (10,2)
10
10
4,5
1 (27,6)
4
4
7,5
5,0
6
3,1
4(42)
0
7,0
10 (0)
10 {61,1)
2
4.9
66
56
--------Polis 111998 ----------
Libertatea economic! ----------
Partea a 2-a: Indicatori economici recenti
Populatia 1996: 5,3 (milioane)
Pill real pe cap de locuitor: 1996 = 3.815$
(in dolari S.U.A. 1995)
lndicatori economici
Modificllri in Pill real: absolut
pe cap de locoitor
Rata anuall de modificare (1980-96): 0,3%
Rata medie de crestere: 1980-90= -
1990-96= 3,6%
1993 1994 1995 1996
-3,7 4,9 6,8 6,8
-4,0 4,5 7/) 6,7
Rata inflatiei (indicatorul preturilor de consum)
25,1 11,7 7;1. 5,4
Modificllri in oferta de bani: M1
M2
Ratll investitii!Pffi
Mllrimea sectoruloi comercial(% din Pill )
Rata cbeltuielilor govemamentale totale/ Pill
Deficitul(-) sau excedentul (+) bugetului
govemolui central(% din Pill )
Rata somajolui
Cifrele sunt exprimate to procente.
Decembrie, 1996.
Punctajul de 4,9 al Slovaciei 'in
199 5 a plasat -o pe loco 1 66 din ccle 115 tllri
studiate. Punctajul acesteia a fast mai mic
doar cu citeva zecimi decit eel ale Republicii
Cehe, Ungariei, ~ i Greciei , de exemplo.
Acesta este un progres semnificativ fatll de
evaluarea de 2,4 ( si fatll de locul 101)
inregistrate de fosta Cehoslovacie in 1990.
Au fast fllcuti mai multi pasi pentru
a realiza un fundament solid al unei
economii de piatl'l. Consmngerile monetare
au dus Ia reducerea ratei inflatiei la 7,2% 'in
1995 si 5,4% in 1996, cea mai scllzutll a
vreunei tllri foste socialiste. Detinerea
cooturilor bancare in valutll este acum legalll
atit tn interiorul tllrii cit i in exterior. A avut
loc o privatizare substantialA, inclosiv in
rindul citorva 'intreprinderi de stat marl. Rata
de schimb este determinatll acum in primul
nod de clltre fortele pietei, iar di.mensiunea
7,4 10,9 20,5 16;1.
18,5 18,6
21;1. 15,8
32,6 29,5
29,1 33,8
64,0 62,0 61,1 59,0
68/) 57,0
55,0 -
-6,2 -5,2
-1,6 -4.6
12,7 14.6
13,8
12,8 ..
sectorului comercial este mare pentru o tarll
de aceastllintindere. Mai sunt insll necesari
citiva pasi. Trebuie ca structura legalll sll
devinll mai transparentll si mai putin
discretionara. Reglementl'lrile ce limiteazll
intrarea pe piatll trebuiesc reduse. Sectorul
comercial poate fi si mai mult liberalizat, iar
continuarea evolutiei cUre o politicll
monetarll compatibilll cu o ratll a inflatiei
scllzutll si stabilA este vitalll. Dar funda-
mentele au fost pose. Slovacia este acum o
economie preponderent de piatll i obtine deja
beneficii. Rata acesteia de crestere 'in ultimii
trei ani (6,4%) a fast impresionantll, iar rata
somajului - desi ridicatll incll- a scnut p'inll
Ia un minim posttranzitional (12,8%) la
sfi!$itul anului 1996. Viitorul acestei econo-
mii este luminos, cu conditia continullrii
liberalizllrii.
---------Polis 1/ 1998 - ----- - -
57
Libertatea economicA -----------
Ucraina
Punctajul pentru libertatea economic! CbeltuieWe guvemamentale totale ca %din Pill
8
6

3.4
-
N'R" N'R"
N'R"
1975 1!:8) 1!!!)
19:li
Ami
LipsA date
anuala a masei tmnetare (ultimii 5 ani)
(b) Variabilitatea inflatiei ( ultimii 5 ani)
(c) Dreptul de a detine moneda strltinlt
(d) Posibilitatea detinerii de conturi bancare in
strltinlttate
D. Functiooarea guvemului
(a) CoosumuJ. guvemamentai (% din consumu1 to<al)
(b) Intreprinderile de stat
(c) Controlul preturilor
(d) Intrarea pe pia(A
(e) Sistemullegal
0,0
0
0
0,0
(0 Evitarea rtltelor negative ale dobinzilor
m Prelevlri
0,0
(a) Transferrui si subventii (%din Pffi) -
(b) Ratele marginate ale impozitelor (rata lllaXilm) -
(c) Serviciul militar obligatoriu
IV Sectorul international
0,0
(a) Taxe asupra comertului intemational(medie) -
(b) Ratele de schimb valutar pe piata neagra 0(391)
(c) Dimensiunea sectorului comercial(% din PIB)
(d) Tranzacrii de capital cu strltinii
Punctajollibe.Utii ecooomice
Locui tlrii to ierarbie
0
1980
0,0
0
0
1,3
2 (24,2)
0,0
0,0
-
0 (359)
0
Nu existA date
1985 1990
0,0 5,3
0 10
1995
1,9
0 (690)
0(1682,7)
10
0 0 0
1,3 1,1 3,5
2(25,0) 3 (23,3) 8 {13,4)
0
0 2
5,0
5,0
0,0 0,0
0
0,0
0 0
0,0 0,0 5,4
-
- -
0 (637) 0 (6100) 6 (3)
10 (37,0)
0 0 2
3,4
106
58
Polis 1/1998
Libertatea economicA
Partea a 2-a: Indicatori cconomici recenti
Populatia 1996: 52,1 (milioane) Rata anualll de modificare (1980-96): -0,3%
PIB real pe cap de locuitor. 1996 = 2.350$ Rata medie de crestere: 1980-90= -
(in dolari S.U.A. 1995) 1990-96=- 14,0%
Indicatori economici
1991
Modificari in Pffi real: absolut
-14,0
pe cap de locuitor
-13,7
Rata inflatiei (indicatorul
91,2
preturilor de consum)
Modificari in oferta de bani: M 1
-
M2 -
RatA investitii/Pffi
-
Marimea sectorului comercial
(%din PIB)
30,6
Rata cbeltuielilor guvernamentale
totale/Pffi
Deficitul(-) sau excedentul (+)
bugetului guvemului central
(%din PIB)
-
Rata somajului
-
Cifrele din tabel sunt exprimate in procente.
Punctajul de 3,4 al Ucrainei a
plasat-o pe locul106 dintre cele 115 tan din
studiul nostru. Dintre fostele tl'lri socialiste
doar Rusia, Albania, Romania si Croatia mai
au punctaje similare.
tn mod evident, este o economie
aflatA la ananghie, care a cunoscut foarte
putine reforme constructive. Putina
pri vatizare care a avut loc a fost intr-un
mod nefericit. Deficite bugetare mari,
finantate prin emisiune monetarl'l, continua
sa alimenteze inflatia, a cllrei ratl'l continull
sll fie exprilnatll in numere cu trei cifre.
Functionarea legalll a unei fume implicA incll
parcurgerea unui labirint reglementativ.
Structura legalll este incll extrem de
discretionarll si, in consecintll, este un pllmint
fertil pentru coruptie.
1992
1993 1994
1995 1996
-14,0
-14,2 -24,3
-11,8 -7,9
-13,7
-13,9 -24,0 -11,5
-7,6
1210,0 4734,9
891,2 376,7 -
-
1551,0
443,6 151,5 -
-
1808,0 567,8
114,8 -
34,5 36,3 35,3
- -
23,1
26,0 ' 37,0 -
-
-
-
-10,5
-7,9 -6,2
.: 0.8
0,9 1,0
1,5
Rezultatul tuturor acestor lucruri
un colaps economic. Regiunea ce era
odatll cunoscutll ca "grinarul Europei" a
suferit sapte ani consecutivi de sclldere a
venitului. PIB-ul pe cap de locuitor este astllzi
mai putin de jumlltate decit era in 1990. lnsll
aceasta este o tarli care are un potential
extrem de mare. Porta de munc! are un nivel
rezonabil de educatie, iar oameni au o bunl'l
reputat1e in ceea ce priveste creativitatea si
capacitatea de a supravietui in timpuri grele.
Totusi, frui o reformll economicllliberalli pe
scamlargll este improbabil ell situatia actualll
se va imbunlltllti. Sa sperllm ell situatia
economic! dezastruoasll din prezent va crea
un mediu in care ar putea avea loc reforme
semnificative.
---------Polis 111998 ___ _...,.----
59
---------- Libertateaeconomicl ----------
Ungaria
Punctajul pentru libertatea
Cheltuielile guvemamentale to tale ca% din PIB
8
100
8)
9)
6
&1
54.5
4
<
3)
ol tR
tR
1975
1911) 1905
Aid
2
01 MR"
1915
1911) 1905
Aid
1990 1993
1990 1985
"'Lips4 date
Partea 1-a: Punctajele pentro libertatea pe elemente componente, pe domenii
$i indexul total: 1975, 1980, 1985, 1990 si 1995 (numerele din paranteze indica valorile
actuate ale elementelor componente).
Componentele libertltii economice 1975
I. Banii si inflatia 3.4
(a) Crest.erea anualA a masei mnetare (ultimii 5 ani) -
(b) Variabilitatea inflatiei ( ultimii 5 ani) 7 (2.9)
(c) Dreptul de a detine moneda strrunli 0
(d) Rlsibilitatea detinerii de conturi bancare in
1980
4.1
7 (8.7)
6 (3.8)
0
0
strrunlitate 0
3.4 4.0
II. Functionarea guvemului
7 (15.0) 7 (14.4)
0 0
(a) Consumul guvemamental (%din consumultotal)
(b) lntreprinderile de stat
(c) Controlul preturilor
(d) Intrarea pe piat!i
(e) Sistemullegal
(f) Evitarea ratelor negative ale dobinzilor
6
0.0 0.0
m Prelevlri
(a) Transferari si subventii (%din PIB)
(b) Ratele marginale ale impozitelor (rata maximli) -
(c) Serviciul militar obligatoriu 0 0
-
IV Sectorul international 23 3 3
1985 1990
5.8 25
8 (6.7) 5 (13.2)
10 (1.0) 3 (7 .8)
0 0
0 0
3.9 4.6
8 (13.9) 7 (14.7)
0 0
6
6
0.0 1.4
0 (333) 0 (28.7)
3 (50)
0 0
1995
4.8
3 (15.0)
6 (35)
10
0
6.6
7 (14.8)
2
7
10.0
75
6
1.9
0 (25.0)
4(44)
0
3.4 3.7 7.4
6(3.7) 6(5.0)
(a) Taxe asupra comertului international (medie) - 6 (5.0)
(b) Ratele de schimb valutar pe piata neagrli 0 (317) 0 (244)
(c) Dimensiunea sectorului comercial (%din Pffi) 10 (45.2)9 (40.2)
(d) Tranzactii de capital cu strl\inii 0 0
0 (210) 4 (22) 10 (0}
10 (41.2)5 (29.8) 7 (36.0)
0 0 s
Punctajullibc:rtllii cconomice
Locul tlrii to ieiVhie
35
74
33
80
3.0
96
5.1
63
60
--------Polis 1/1998 ----------
Libertateaeconomicl ----------
Partea a 2-a: Indicatori economici recenti
Populatia 1996: 10.2 (milioane)
Rata de modificare (1980-96) -0,4%
Rata medic de ete$tere. 1980-90 = 1.7%
1990-96= - 1,6%
PIB real pe cap de locuitor: 1996 = 6.617 S
(in dolari S.U.A. 1995)
Indicatori cconomici
1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996
1,5 1,0
Modifidlri in PIB : real absolut
5,5 0,7
-3,5 -11,9 -3.0
-0,8 2,9
1,2
pe cap de locuitor
5,9 1,1
-3,1 -11,5
-2,6 -0.4
3,3 1,9
Rata inflatiei (indicatorul
preturilor de consum)
15,8 16,9 29,0 34,2 22,9 22,5 18,9
28,3 19,8
18,0
Modificarl in oferta debani:M 1
-1,5 25,8
26,4 18,2 32,4
11,4 8,0 5,8
18,5
20,9
M2
2,2 16,5 29,2 29,4 27,3 16,8 13,0
-
RatA investitii /Pill
25,3 26,6
25,4 19,7 18,9 18,0 19,3 18,3
- Marimea sectoru1ui comercial
(%din Pill)
35,5
34,4 29,8 33,2 31,6 30,5 32,2 36,0
Rata cheltuielilor guver-
namentale totale/ Pill
- - -
54,5 59,0 59,0 61,5 55,0 49,6
Deficitul(-) sau excedentul
(+) bugetului guvemului
central(% din Pill)
-0,2 -1,9 +0,8
-4,6 -8,3 -6,0 -9,8 -6,4 -4.0
11,0
Rata somajului
-
-
2,5 8,0 12,0 12,1
10,4 10,4
"' Cifrele din tabel sunt exprimate in procente
Dupa ce s-a aflat in declin in pe-
noada anilor '80, punctajul pentru libertatea
1990
la 5,1in 1995. Aceastao plaseazli a63 -a, in
ascensiune de pe locul 96, in 1990.
lnaintea comunismului,
pieteleerau utilizatemtr-o masudmai mare
in Ungaria decitm cazul celorlalte tari foste
socialiste. Oglindind, poate, acest fapt, priva-
tizarea s-a produs mai putin rapid 1n Ungaria
decit, de exemplu, 1n Republica CeM. Cu
toate acestea, au fost adoptate reforme
importante in citeva domenii. CetAtenii sunt
acum liberi sl!. detina, in interiorul tarii,
cooturi bancare in monede stliine. ContrOlul
ratelor de schimb a fost liberalizat, iar piata
neagra eliminata. Restrictiile ce limitau
mobilitatea capitalului au fost relaxate.
Ratele marginale ale impozitelor au fost usor
reduse de la 50% in 1990 la44% in 1995.
fundamente1e unei economii
de piata au fost a$ezate, economia ungarn
continua sa fie dominata de guvern.
Cheltuielile guvemamentale totale continua
sa consume aproximativ 50% din PIB.
Transferurile si subventiile msumeaza 25%
din PIB, unul dintre cele mai ridicate nivele
din lume. Similar economiilor dominate de
guvem din Europa de Vest, Ungaria se
confruntA acum cu deficite bugetare marl, o
ratA scazutA de formate a capitalului rate
matte ale $()majului. Expansiunea monetarll
continua alimenteze inflatia, care in mod
curent atinge o ratA de 20%. Uogaria
are nevoie de adoptarea unor reforme care
(a) 1ncurajeze economisirea $i sa
dimensiunea sectorului transferurilor,
(b) la stabilitatea monetad $i a
preturilor (c) ecbilibreze bugetul. Flim
astfel de reforme, Ungaria va esua in
atingerea intregului potential de
economica.
---------Polis J/1998 -------
61
I
Libertatea ----------
Continuare:
Republica Cehl
managerilor mai vecbi ce continuA sa n\mlnA
tn functii Atlt nivelul somajului cit $i eel al
impozitului pe venit sunt ric.licate, iar eva-
ziunea fiscalA este mare, legilc fiscale fiind
dificil de aplicat intr-o economie to care
majoritatea tranzactiilor sunt realizate prin
intermediul banilor gheatA, mai curind dectt
al cecurilor. Cu toate acestea, fundamentele
unei economii de platA a fost asezate, iar
Republica CehA este acum pe drumul unei
cre$teri economice solide si sustioute. DacA
aceasta continuA drumul clitre mai multA
libertate economicA, viitorul ei este luminos.
Romania
Majoritatea punctelor favorabile se
gAsesc tn sectoarele financiar $i international.
A tit rata dobtnzii cit $i controlul schimburilor
valutare a fost liberalizat. CetAtenilor li se
permite sa detinA, din 1990, devize strliine si
conturi bancare tn monede alternative. De
asemenea, existA o anumitA relaxare a
restrictiilor impuse asupra mobilitAtii
capitalului. ln ciuda mu t sale neajunsuri,
Romania a tnregistrat o crestere modestA tn
ultimii 4 ani. DacA se ca aceastli
Cie$tere sa fie sustinutA $i acceleratA, mai sunt
multe lucruri de fAcut . Actualul guvem a
promis cA va action a tn acea.stA Un
plan sistematic de liberalizare ar trebui sa
includA UCIDAtoarele: ( 1) ducerea Ia biin sf'lf$it
a procesului de privatizarc, (2) o reducere
semnificativli a impozitelor $i a poverii
reglementative asupra fmnelor $i
asupra indivizilor, (3) o6tinerea conver-
tibiliUitii totale a leului romanesc $i (4)
permiterea liberei circulatii a capitalului.
Rusia
monetar are nevoie de o ancon\. Aranjamente
institutionale care sa stabileascA ca obiectiv
al bAncii centrale o ratA scAzutA ($i stabilA) a
ioflatiei ar ajuta to aceastA priviotA.
Problemele legate de structura
leg alA suot ceva mai complexe. Metoda dupA
care s-a fAcut privatizarea a lAsat proprietatea
$i controlul multor mtreprioderi to m1inile
fo$tilor maoageri sociali$ti. Chiar dacA
mtreprinderile au fost, nominal, privatizate,
este probabil ca lupta pentru un tratameot
preferential $i peotru protejarea politicli a
pietelor sa continue mai multi ani. Acela$i
lucru se poate spune $i despre compor-
tamentul oportuoistal managerilor. Aceastli
structurn a stimulentelor economice va duce
deseori Ia epuizarea valorii capitalului exis-
tent, submintnd to acela$i timp interesul peo-
tru iovestitiile de capital. Mai mult, regle-
meotlirile plistrate de pe vremea fostei
economii socialiste fac dificilli
oricArei activitAti de afaceri fArli tn(.lilcarea
vreunei legi. Astfel, antreprenorii se con-
fruntli constant cu amenintarea hlirtuirii atlt
din partea fuoctiooarilor guvemamentali ce
aplicli tn mod corect o lege, cit si celor ce
cautli pur $i simplu sa obtinli mitli. Acest
lucru mlire$te riscul celor ce fac afaceri $i
reduce competitivitatea economiei.
Rusia a fAcut anumite progrese.
ExistA acum sperante pentru atingerea sta-
bilitAtii monetare si a preturilor. Dacli struc-
tura legalli ar putea fi tmbunlitlititA, poate eli
CO$marul economic al fostului regim $i al
tranzitiei ar lua sf'rr$it mai curind.
Traducere de Octavian V asilescu
62
--------Polis 111998
Libertatea economic:A -----------
NOTE
1. Peotru cei ioteresati de lucrlrile prezeotate,
precum $i de un sumar al disculillor din ca-
drul simpozioanelor organizate de Fraser
Institute/Liberty Fund, vezi Michael A.
Walker,ed., 1988. Freedom, Democracy, and
Economic Welfare. Vancouver: Fraser
Institute; Walter Block, ed., 1991. Economic
Feedom: Toward a Theory of Measurement.
Vancouver: Fraser Institute; $i Stephen T.
Easton $i Michael A. Walker, eds., 1992.
Rating Global Economic Freedom. Van-
couver: Fraser Institute. Pentru detalii
suplimentare privind fuodalul istoric al
dezvoltArii indexului, vezi Michael Wallcer.
1996. "Introduction: Historical Development
of the Economic Freedom Index." lo
Economic Freedom of the World 1975-1995
Vancouver: Fraser Institute.
2. James Gwartney, Robert Lawson $i Walter
Block. 1996. Economic Freedom of the
World: 1975-1995 ( publicat! de Fraser
Institute in Canada, impreunli cu Catn
Institute to Statele Unite, Institute of
Economic Affairs in Anglia, $i cu institute
din alte opt t1\ri).
3. Desigur, dreptu1 fundamental de proprietate
a! indivizilor este dreptul de proprietate
asupra propriei persoane. Proteclia indivizilor
de "agresiunile" celorlaili este elementul
central al dreptului penal.
4. Pentru llimuriri suplimentare asupra
noliunilor fuodamentale ale lnlelesului
libertli\ii ecooomice $i o analizli a modului
. in care aceasta poate fi mAsuratli vezi Ronald
W. Jones $i Alan C. Stockman. 1992. on
the Concept of Economic Freedom." ln
Stephen T. Easton Michael A. Walker, ed.,
Rating Global Economic Freedom, Van
couver- Fraser Institute $i Alvin Rabushka.
199 i . "Preliminary Definition of Economic
Freedom." ln Walter Block, ed., Economic
Feedom: Toward a Theory of Measurement.
Vancouver: Fraser Institute, pp. 87-108.
5. Factori precum mlirimea geograficli,
populatia $i amplasarea iofluenleazli, de ase--
menea, dimensiunea sectorului comercial.
Pentru a lua in calcul factori, am corelat
prin regresie ma.rimea \lirii ( ca teritoriu), po-
pulatia, dacli \818 are sau nu iC$ire Ia mare,
precum $i propol'\ia populatiei trliind pe o razA
mai micA de 150 de mile pinli Ia un potenlial
parteoer de afaceri. obtinlnd mlirimea
sectorului comercial pentru lara in studiu.
Caracteristicile fiecllrei Uiri au fost apoi intro-
duse tn ecu&Ue $i folosite pentru a detetmioa
ma.rimea normaa a sectorului comercial. Un
sector comercial mare implici faptul eli putine
constrtngeri provenite din reglementllri sunt
impuse comertului. Astfel, tlirile al cliror
sector comercial actual, ca proportie din Pm,
era mare in comparatie cu ma.rimea normalli,
au primit punctaje mari. Pentru detalii
suplimentare, vezi Economic Freedom of the
World: 1975-1995 (capitolul 1, nota 28).
6. Seriile de date referitoare la componenta
"Cnntrolul prelurilor" (II-C) au fost dis-
pooibiJe doar pentru 1990 $i 1995. Datele
privind componentele "Libertatea de mtrare
pe pia\1" (ll-0) $i "Egalitatea in fa\8 legii" (ll-
E) au fost disponibile doar pentru 1995. Astfel,
indexul are doar 15 clemente componente in
1990 $i numai 14 pentru anii 1975, 1980 $i
1995.
7. ln cazul variabilelor continue, prccum devie-
rea standard a ratei inflaliei sau consumul
guveroamental ca procent din consumul total,
datele pentru 1985 -anul de bazli- au fost or-
donate in ordine descresclitoare $i implir\ite
in II multimi de dimensiuni egale. Prima
uosprezecime a t1\rilor care au oblinut rezul-
tatele cele mai compatibile cu libertatea eco
nomicli (de exemplu, Uirile cu eel mai stabil
nivel al prelurilor) au primit zece puncte.
Urm!l.toarea unsprezecime a fost notatA cu
nouli, De exemplu, dacli ar fi fost 110
Uiri (pentru care am fi dispus de date), atunci
primele 10 t1lri care ar fi oblinut un punctaj
maxim pentru o anumitA component! in 1985,
ar fi fost notate cu zece, urrolitoarele zece ar
fi fost notate cu nouli, $.a.m.d. Punctele de
diferenliere intre mullimi, pentru datele din
1985, au fost apoi folosite pentru a nota fiecare
tam in ceilalti ani (1975, 1980, 1990, 1995).
Pentru a determina intervalul puncte1or de
diferenliere intre, de exemplu, nota nouli $i
zece, am calculat punctul median pentru datele
din 1985 intre tara notatli cu zece $i cu
rezultatele cele mai slabe $i \8t8 notal! cu oouli
$i cu rezultatele cele mai buoe. Aceea$i
---------Polis 111998 ----'------
63
Libertateaeconomicll ----------
procedurll a fost folositl pentru a detennina
intervalele de separatie pentru celelalte clase
de notare.
Avantajul folosirii doar a anului 1985 ca an
de bazA pentru derivarea tabelului de con-
versie este di aceast:l abordare permite Uirilor
sli-$i sau nu punctajele din
ceilalti ani. Astfel, sistt:mul de notare judecA
Uirile una in funcpe de cealalt:l tn anul de bazli
198 5, iar dac!\ majoritatea !Arilor l$i
imbunAtlitesc situatia (sau regreseazli} fa!ll de
anul de bazll., sistemul de notare permite
evidenHerea acestei lmbunllt:ltiri.
8. Am aflat despre datele oferite de raportul de
cercetare al Blincii Mondiale. 1995.
Bureaucrats in Business; The Economics and
Politics of Government Ownership. Oxford:
Oxford University Press, dupll. ce editia an-
terioarll. era deja publicatll.. Acest raport oferea
informatii asupra mll.rimii lntreprinderilor de
stat ca pondere In economic pe o perioadll.
lungll. de timp. Punctajele acordate unui
numAr de tll.ri pentru acest element au fost
revizuite In lumina informatiei provenite din
aceastll. sursll..
9. Robert E. Messick:. 1996. World Survey of
Economic Freedom: 1995-1996, New
Brunswick: Transaction Publishers $i Kim R.
Holmes, Bryan T. Johnson $i Melanie
Kirkpatrick. 1997. 1997 Index of Economic
Froodom, Washington, D.C.: The Heritage
Foundation $i The Wall Street Journal.
Heritage Foundation a publicat un index
similar pentru anii 1995 $i 1996.
10. lata. in continuare, o listll. :\ variabilelor folo-
site de autorii indexului Heritage in clasifi-
carea diferitelor tll.ri:
"Existli bariere comerciale netarifare
semnificative7"
"Existll. coruptie in serviciul vamal7"
"Guvemul fixeazli pretul vreunui produs?
dacll. da, in ce mlisurl7"
"Existll. vreun sistem legal ce nu se aflll sub
influenta guvemului?"
"Cit de greu se ob!ine o autorizatie de
functionare a unei fume?"
"Existll. coruptie in rindul birocratilor?"
"Existenta anumitor reglementll.ri impune o
anumita. povarll. asupra fumelor private?
dacll da, In ce mlisud7"
B ineinteles, acestea sunt intrebtiri interesante,
dar nu oferl un criteriu conform cllruia putem
decide ca o tara sll. primeascli un punct $i o
alta, trei sau cinci puncte. Nici o informatie
care s4 le sustinll nu a fost oferitll., $i nici o
metodologie care s4 ofere o bazli pentru cla-
sificarea diferitelor !liri. Aceasta este pur $i
simplu o abordare similarli unui concurs de
frumusete, unde punctajele reflectli pllrerile
subiective ale autorilor, $i nu indicA
nicidecum efectuarea unei cercetll.ri serioase.
11 . Existli trei variabile in indexul nostru -
controlul preturilor, libertatea de a concura
pe piata $i egalitatea cetll.!enilor in fata legii -
care implicli anumite de valoare. ln
ceea ce prive$te controlul preturilor, am
folosit ca sursll primarli datele studiului
World Competitiveness Report publicat de
cll.tre World Economic Forum. Liberatea de
a concura pe pia!ll $i egalitatea In fata legii
sunt douli elemente ce se regllsesc In studiul
flicut de Freedom House asupra libertlitii
civile $i politice. Am folosit, in ceea ce
priveste aceste douli elemente, punctajele
acestui studiu pentru a evita sll introducem
propriile pAreri subiective in atribuirea
punctajelor diferitelor !llri. Pe viitor, sperlm
ell. vom fi capabili sli elaborlim variabile
obiective pentru fiecare dintre aceste
clemente componente.
12. Luali in considerare urmlltoarele lucruri: douli
dintre variabilele indexului Heritage sunt (a)
ponderea consumului guvemamental in PIB
$i (b) posibilitatea ca firmele strlline sli
primeascli fmantll.ri locale. amindoull
variabilele influenteazli libertatea economicii,
importanta lor relativll variazll. considerabil
flirli ca aceasta sll. fie totu$i reflectatA in index.
0 tarA in care consumul guvemamental ocupli
50% din PIB, dar interzice fmantarea localll
a fumelor strline, obline punctaj (prin
combinarea acestor doull componente) ca
o tarA care are un consum guvemarnental de
1 0% din Pm care interzice fmantarea localll
a firmelor strliine. Ne 8$teptll..m ca autorii
indexului Heritage sll. fie de acord cu faptul
ell, confiscarea unei jumiitli!i din venitul
cetll.tenilor este o violare mult mai semni-
ficativii a liberUtii economice decit refuzul
acordArii posibilillltii de finantare !ocalA
investitorilor strliini, desi indexullor trateazli
tn mod ega! acesti doi indicatori.
13. Dupll. cum a spus unul dintre autorii indexului
Heritage Ia Conferinta de Ia San Francisco,
"indexul nostru aratli ceea ce este Heritage
Foundation $i u.nde se a1lll aceasta". Pe prima
paginl a raportului initial al Heritage, autorii
declarll. eli indexul lor "reprezintll. un instru-
64
--------Polis 111998 ----------
Libertatea economicll ----------
ment excelent pentru a decide modul eel mai
bun de alocare a ajutoarelor pentru dezvol-
tare". Primele trei capitole ale acestui raport
se concentreazii asupra programului de
ajutoare exteme. Vezi Bryan T. Johnson
Thomas P. Sheehy. 1995. The Index of
Economic Fredom. Washington, D.C.: The
Heritage Foundation.
14. Dacl datele referitoare Ia o anumita. com-
ponent:! nu au putut fi obtinute pentru o anu-
mitli tad. ponderea componentei respective
a fost distribuitll. proportionallntre celelalte
componente in momentul calcullirii indexului
fmal pentru tara respectivli.
15. Pentru o excelentll. prezentare sistematicA a
politicilor economice recente din Noua
Zeelandli, vezi Lewis Evans, Arthur Grimes,
Bryce Wilkinson $i David Teece. 1996.
"Economic Reform in New Zealand 1984-
1995: The Pursuit of Efficiency." Joumal of
Economic Literature (decembrie).
16. Numai primul grafic dintre cele trei care ur-
meazli (Fig. 2-6) este prezentat de Profesorii
Gwartney Stroup in raportul Economic
Freedom of the World 1997. Urmlitoarele
doull (Fig. 2-7 si 2-8), $i comentariile care le
insotesc, au fost preluate, cu permisiunea
autorilor, dupll J. Gwartney R. Lawson.
1997. "Changes in Economic Freedom."
Joumal of Commerce (July) (n. ed.).
17. Un grafic similar din ultima edi!ie, care
clasifica Uirile In functie de nivelul de notare,
a fost larg reprodus in mass-media. Deoarece
sunt putine t4ri ce intrli in categoriile de note
A" sau "B", de data aceasta am considerat ca
ftind mai semnificativ s4 prezentlm datele in
quintile decit pe nivele de notare.
18. Toate !llrile din quintila cea mai liberll" au
obUnut o rata. pozitivli de CI'C$tere a PIB-ului
real intre 1985 'i 1996. Patru dintre econo-
mille din cea d>a doua quintilli cea mai Jibed
au inregistrat scllderi ale PIB-ului real.
NumArul !llrilor cu o rata. negativii de cre$tere
ajunge Ia ppte pentru cea d>a treia quintilli,
zece pentru cea de-a patra quintilli si
treisprezece pentru "cea mai putin liberli"
quintilll. Deoarece datele referitoare la
cre$terea e'conomicii nu au fost disponibile
pentru !llrile nou formate (Slovenia, Ucraina,
Rusia $i Croatia), acestea au fost omise de la
calcularea ratei medii de Cfe$lere economicll.
Astfel, cifrele referitoare la cre$lerea
economicli au fost disponibile doar pentru 18
tari din cea mai putm IiberA quiotilli.
Treisprezece dintre aceste 18 au inregistrat
sclideri ale PIB-ului pe cap de locuitor.
19. Vezi $i capitolul4 din Economic Freedom of
the World: 1975-1995 pentru o analizA
suplimentarl a acestor probleme.
---------Polis 1/1998 -------
65
Claudiu Doltu
Comentariu: Romania si
..
problema libertatii economice
in Europa post-comunistii
Until now, the political change of 1996 seems not to have been enough
for Romania to get off the reform trap in which it has been captured during the
last years. The reform trap is nothing else than a vicious circle of incomplete
and incorrect reform measures, increasing inflation and unemployment, public
budget deficits and foreign indebtedness, chaotic politics and myopic policies
that generate ever worst outcomes. Practically, this is the obvious and easily
anllcipated outcome of the so-called "pathologic gradualism", in a context
characterized by one of the lowest economic freedom in Central and Eastern
Europe. The lack of economic freedom is at the same time a consequence and
a cause for the poor results of the Romanian economic reform.
"A treia. cale este cea mai rapida
cale spre lumea a treia.."
Vaclav Klaus
P
ina acum eel putin, schimbarea
politica de la sfirsitul anului
1996 nu pare suficienta pentru ca
Romania sa iasa din capcana reformei In
care, din pacate, a ajuns. Capcana arefor-
mei, adica un cere vicios de masuri
incomplete si incorecte, regasite sub
formele a inflatiei si a cresterii
deficitului bugetar si a gradului de
indatorare externa, accelerarii conflictelor
politice a politicilor economice rnioape
care au generat rezultate tot mai slabe.
Acesta este, practic, rezultatul "gradua-
lismului patologic" .
1
Cultivarea sterilei dezbateri "re-
forma graduala" sau "terapie soc" a reu-
sit sa ridice 0 perdea de fum in spatele
careia s-au irosit energie si resurse; mai
grav ,s-amentinuto mentalitate primitiva,
c--
in care prejudecatile stau lnaintea com-
portamentului a deciziei rationale. Nici
astazi macar oamenii obisnuiti nu
incotro se lndreapta societatea romaneas-
ca, iar politicienii continua sa se fereasca
de cuvintul "capitalism". Elemente esen-
tiale pentru stabilitatea oricarei societati
pentru dezvoltarea oricarei economii,
cum surit proprietatea
mica, sunt fie "vaca de muls" a avoca-
tilor, fie marota unor politicieni neseriosi,
fie sunt ocolite cu mare fereala. Acesta
este cadrul in care ne rniscam si de unde
obisnuim sane tot uitam spre Vest, iar
c1nd acestainseamna deja Cehia,LTngaria
sau Polonia ramlnerea noastra in urma
pare mult mai dureroasa.
pare greu de crezut, I a tnce-
putul anilor '90 Romania avea un grad de
libertate economica
2
mai mare decit
Cehoslovacia, Ungaria sau Polonia. Dupa
numai sase ani, Romania se situa in urma
acestor tari din perspectiva libertatii eco-
66 --------Polis 1/1998 -----=------
Libertateaeconomicl ----------
nomice. Bineinteles, gradul de libertate nomicl. Semnificatia lor este mai greu de
economicl in Romfulla crescuse to 1996, iar in Romft-
comparativ cu anul 1990. Dar, cehii, un- niaoamenii nu acordain general prea mare
gurii si polonezii au evoluat mult mai important! datelor statistice, si cu atit mai
repede. De aceea, este de inteles dl putin obisnuiesc sa incerce sa-si explice
oamenii din .aceste tari trniesc mai bine cauzele necamrilor pe care nu le provoaca
dec1t romfuili, sau c4 occidentalii privesc ei in mod direct. Mai mul t chiar, in
cu alti ochi spre Praga, Budapesta sau Romaruanu afostobservata intentiaauto-
V arsovia dec1t spre Bucuresti. ritatilor de a se desprinde din cercul vicios I
latA insa cum aratA o situatie in care se practic, relatia insti- j
comparativa a gradului de libertate eco- tutiilor statului cu nu J
nomica a acestor tan in anii 1990 si 1996
3
li s-a comunicat nici o limita a guvernului
(Tabelul nr. 1 si 2). tnceeaceprivesteinterventiaineconomie.
Gradul de libertate economica Dirnpotriva, autoritatile au lasat mereu
din Romania, mai redus decit eel din impresia cl, in viitorul apropiat, pe baza
tarile se regaseste sub urtnA- unor politici mai intelepte dec1t "in trecut"
toarele forme: deficite E_u.zetare mari, vor rezolva necazurile oamenilor. Ideea
cresterea masei monetare cu scopul acor- guvemului intelept si orientat cu fata spre
darii de subventii si mentinerii in viata a cet!tean a fost cultivatA permanent. Si cum
intreprinderilor de stat ineficiente, intelepcianea vine odatA cu experienta,
inflatie mare, progres slab al privatizAri.i, oamenii au fost tndemnati sa aibe rnbdare
volum mare al transferurilor pentru c4- data nu azi, atunci miine- mina
mentale sial subventiilor, bariere lain- protectoare a guvernului va raspindi
trarea pe piatA a fll1llelor (reglementari bunAstare.
si criterii legale), gradul ridicat de)
coruptie. I ne referim la vreo echipa guvernamentalll
Aceste rezultate sunt cuantifi- . anume,cilainstitut.iaexecutivaastatului)
cabile si se exprimA clar sub forma unor nu a aparut.ln schimb, se vad clar efeetcle
indicatori standard pentru analiza eco- tentativelor sale de a crea bunAstare: defi-
Tabelul nr. 1: Qradul de libertate economic! tn anul 1990
ROMANIA CElllA POLONIA UNO ARIA
ROMANIA
- > > >
CElllA
< - < <
POLONIA < > - <
UNO ARIA < > > -
Tabelul nr. 2: Gradul de libertate economicl tn anul 1996
ROMANIA CEHIA POLONIA uNGARIA
ROMANIA
- < < <
CEHIA
> - > >
POLONIA
> < - <
UNO ARIA > < > -
---------Polis 111998 -----=---- 67
----------- Ubertateaeconomica ----------
cite bugetare. inflalie, datorie publicA si, aisbergului: oamenii pleacA acaslln ziua
nu In ultimUl iind, coruplie. Cetateni nu de leaf cu mai multi bani. Da, dar nu toti
par sl ft lnteles Inca oe lnseamnA deftcit in aceeasi zi, nici miicar in aceeasi lunl.
bugetar. Ei par sl ignore faptul cl tot ei sa spunem cAin urm unor negocieri cu
urmeaza sa plMeascA pentrU acest deft cit. Guvernul sau cu Patronatul sindicatele
Faptul cA "nota de platA" nu apare imediat , oblin o indexare cu 30% a salariilor, ca
permite guvernului sl cheltuie mai mu\t urmare acresterli inl\atiei cu 30%. Liderii
dec1t 1ncasea:tl rara nici o 1mpotrivire din se pot lntoarce in fata lucrMorilor, 1\utu
partea contribuabili\or. Cind datoritii rind documenmi cu cerneall inca neus
constrlngerilor externe deficitul trebuie catJI.. ApOi. primli lucratori primesc sal a
men)inut sub o anumita 1\mitil, guvernul rUle JWrite. Ei lncep si1 cbeltuie, mai mult
continua sl cheltuie apellnd la o teribil<\ deCit lnainte, dar cantitatea de bunuri si
smecherie: inflatia I Av1 nd privilegiul serVicli de pe pia\li. nu a avut cum sacreas
monopolului asupra tipilririi de bani. cA la fel de repede. ,>.sa cA preturi\elncep,
guvernul mai dispune de 0 fonnA dt ven ii usor-usor. sl se ridice, sl spunem cu l 0%.
care nici mru:a< nu apareln datele statistice \)Upli un timp, alte categorii de lucrl\.tori
privind veniturile sale. Aceastil sur>l de primes< salarli mai mari ca urmare a in-
venit este cunoscutA sub numele de "se dexilrii. in termeni nomina\i, noi\e salarii
nioraj" (venitUTi din tipi!rirea de bani). sun! acum cu 30% mai mari. Dar, sa nu
Avind Ia dispozi\ie Banca CentralO, gu- uitAm. preturile all crescut deja cu 10%,
vernul tiplireste bani si lncepe sl cheltuie. asa cA In termeni reali noi\e salarii sunt
C'IJ\d firmele si gospodi!riile ajung In de abia cu 20% mai mari declt lnainte de
"fericitA' situatie de a avea si ele mai indexare- Uuzia monetarlllnsO funcliO
multi bani. preturile sunt deja mai mari._ neaza, oamenii nu lsi dau seama cA sunt
Prin urmare, desi au mai multi bani, trasi pe sfoarO. Oricum, si acesti lucrMori
puterea de cumpi!rate (a tJartilor) a scazut, all acum mai multi bani dec1.t lnainte.
---
as ca firme\e si gospodari ile pot sa cum cbiar si in term em reali. $i ei chel tuie
pere mai putin declt 1nainte. A:;tfel, toti acum mai mu\t, dar cantitatea de butlllfi
agen\ii economici p\Mesc un impozit, dar si servicii de pe piatJI. nu a crescut. ooar
nu priffiesc o chitantl ca recunoastere a preturile continua sa creascA. pentrU cA
faptului ca au platit. Acesta este un oaroenii au acum mai multi bani si
impozit invizibil Ia care orunenii nu par liciteazli. pentrU bun uri si serv icli limitate.
sa reactioneze. C"tnd urtnMorul grup de lucrlltori primeste
Sindicatele participl si ele, con salarlile index ate, preturile au crescut deja
stient sau inconstient ,la acest "joe". Im cu 20%, asa caIn termeni real salariile
punlnd condilii de indexare a salariilor, acestor oarneni au crescut doar cu 10%.
e\e sunt departe de a api!ra interesele lucrll Pre\llfile continnA sO urmeze o tendintl
torilor. Cel mult o parte dintre lucrOtori ascendentA, pentrU cA acum 1\citatia de
reuses<, un timP, sil fie >itoal mai bine cerere pentrU bunuri $i servicii este $i mai
decit tnaintea indexi!rii. Sindicatele cer acerM- 0 crestere In continuare cu 1 O% a
mi!rirea si indexarea salariilor lncerclnd preturi\or face ca urmatorul grup de
sa protejeze nivelul de v iatJI. al membrUor lucrlltOri care primeste salarii "indexate"
\o<. Dupil indexare, salarlile cresc. Asta sa nu beneficieze de vreo crestere a
este ceea ce se vede, sau partea v izibilh satariului real. Cresterea cu 30% a pre\U-
1.11 oaR --------------
Libertatea economica --
rilor a anulat, practic, sporul de salariu ruptie", tara sa realizeze insa ca amploa-
generat de indexare. in continuare, toate rea acestui fenomen este lntr-o relatie
grupurile de lucratori nu numai ca nu vor direct proport.ionala cu amploarea impli-
simti o a salarillor, ci dimpotriva, carii guvernului In economie. Ei sunt
vor asista la diminuarea salarillor reale, lasati sa ceara rezultate In "lupta
ca urmare a preturilor cu mai anti-coruptie" si, In timp, sunt tn-
mult de 30% ( valoarea indexarii obtinuta curajati sa astepte binefacerile transfe-
prin negocieri sindicale,mai mult sau mai rurilor guvemamentale. Din acest motiv,
putin zgomotoase). Romania ramlne o tara unde "exista
Chiar daca au loc noi renegocieri coruptie tara corupti", iar "lupta impotriva
de salarii noi indexari, menite sa aduca coruptiei" devine doar un instrument
grupurile "defavorizate" de lucratori la noi folosit In trocul politic.
nivele ale veniturilor, pierderile suportate Ritmullent al privatizarii face si
de aces tea plna In momentul In care el parte din acest peisaj sumbru. Ponderea
salariile lor sunt din nou indexate nu le covlrsitoare a sectorului de stat confera
pot fi compensate. un aer de legitimitate transferurilor de
1n loc sa ceara indexari ale sala- fonduri spre tntreprinderile ineficiente.
riilor, sindicatele ar putea sa ceara guver- . Aceste transferuri ''lndreptatesc" alte
nului sa controleze inflatia. Altfel spus, I intreprinderi sa solicite si ele sprijinul
ele ar putea solicita guvemului sa perrruta, guvemului sub diverse forme, de Ia scutiri
Bancii Centrale sa-si urmareasca obiec- de taxe si impozite prna la "stimulente"
tivele specifice si, 1n primul rind, stabiTi- pentru export sau protectie fata de
tatea preturilor. Sindicatele apeleaza la concurenta straina. Odata acordate aceste
consilieri, iar acestia ar putea sa stie cit "stimulente", ar1a de control a guvernului
inflatia este generata de cresterea mal 1 se extinde. Sa luam numai un singur
rapida a masei monetare dedt cresterea aspect dintre cele mentionate: stimulen-
productiei de bunuri si servicii regasite tele pentru exportatori.
pe piata, si ca o alta cauza a inflatiei o A devenit deja un cliseu afir-
constituie deficitele bugetare. _ rnatia: "exportatorii trebuie sa fie stimu-
Oamenii au fosttnsatncurajati sa lati de catre guvern!" Nu se spune nimic
creada ca Statui este eel care da, sica tnsa despre cei care achita efectiv nota de
navointa bunastarea nu pot sa vina dedt1 plata a "stimulentelor". Este adevarat ca
de la el.lncapatmarea cu care astazi diver-: intreprinderile care lucreaza cu parteneri
se grupuri de lucratori solicita avantaje dinv straini se straduiesc sa produca bunuri de
partea gu vernului este rezultatul calitate, sarespecte termenii contractelor,
perpetuarii transferurilor de venituri, care sa-si pastreze clientii si partenerii de
au continuat sa fie folosite pe scara larga afaceri. Ele lucreaza, poate, sub o presiu-
dupaanul1990. lmobilismul institutiilor ne mai mare dedt cea pe care o cunosc
publice, a caror existenta si chiar noua firrnele ce lucreaza numai pentru plata
1nfiintare este justificata permanent interna. Dar sunt aceste argumente sufi-
printr-o nevoie de fluidizare ciente pentru ca unele tntreprinderi sa fie
a"mecanismelorpietei",ageneratcorup- tratate drept copilul cuminte si bun, iar
tie. Cetatenii asteaptalnca sa vadarezulta- restullntreprinderilor sa fie vazute cu alti
tespectaculoaselntr-o campanie "anti-eo- ochi? Cu buna stiinta, exportatorii care
Polis 1/ 1998 ------- 69
Libertatea economica -----------
solicita tratament preferential ignora
interesele fmnelor ce lucreaza pentru piata
intema si intereseie contribuabililor. Ei
cer "stimulente" sub diverse forme:
aminarea platii facturilor energetice,
credite cu dobinzi mai mici decit cele
practicate in mod obisnuit pe piatkl, acces
privilegiat la resurse. Dadi un exportator
de mobila, spre exemplu, beneficiaza de
credite cu dobinzi preferentiale si de
ammari la plata facturilor de energie,
poate fi el aplaudat pentru performantele
sale? "A creat 100 de locuri de munca",
poate sa spuna cineva. Da, dar cite Joe uri
de munca s-au distrus, or nu au putut sa
fie create pentru ca alti intreprinzatori nu
au mai solicitat credite din cauza dobin-
zilor mai mari decit cele anticipate? Clti
alti intreprinzatori nu au reus it sa ex porte,
accesullaresurse ftindu-le ingradit de cei
"stimulati"? Daca o banca este fortata sa
ofere anumitor intreprinderi credite cu
dobinzi mai mici decit cele pe care le
practica in mod obisnuit, ea va trebui sihi
recupereze pierderea si, normal, o va
recupera pe seama celorlalti cl ienti ai sai.
Daca RENEL furnizeaza energie u nui rau
platnic (fie el si ,xportator, , pierderile sale
vor fi recuperate fi e de Ia utilizatorii ce
platesc Ia timp ( carora 1 i se majoreaza
tarifele), fie de contribuabili, din plata
taxelor si impozitelor (atunci cind datoria
intreprinderilor nlu platnice este preluata
de catre guvem),
In discursul ewnomic sau politic
din Romania pare sa ocoleasdi faptul
di libertatea economicii a individului este
cu aut mai mica cu cit guvernul cheltuie
mai mult. Niciodata autorit'ltile nu au spus
clar ca orice leu cheltuit de guvern
1nseamna, practic, acelasi leu ma.i putin
cheltuit de contribuabili. Se sustine ca o
mare parte din cheltuiel ile guvemului sunt
menite sa asigure cetatenilor accesul la
bunuri publice, dar niciodata nu s-a fllcut
mentiunea ca bunurile publice nu sunt si
bunuri gratuite. Mai mult decit atit,
guvernul nu a precizat niciodata care este,
pentru momentul de timp dat, sfera de
cuprindere a bunurilor publice
Rezistenta pe care o inumpina
astiizi autoritatile fata de ideea de serum-
bare pe care si-a propus sao initieze este
expresia convingerii mediilor de afaceri
politice - dar si a oamenilor -
ca., Ia urma urmei, toto politidiinteleapta
(care sa acopere absolut toate cimpurile
vietii economice sociale), promovata
de un guvern atoatestiutor, poate sa
conduca la bunastare. Tot mai multi
politicieni acrediteaza ideea ca reforma
poate fi comparata cu un joe de in
care un jucator extraordinar stie cum
inceapa o partida grea. dar mai (tot
de la inceput) si care va fi miscarea sa cu
numarul72. Acea.sta paguboasa idee pare
sa convina tot mai multor oameni
obisnuiti, "partizani" In P-". r1cipiu ai
schimbarii, dar cu conditia ca sc.himbarea
sa nu inceapa cu ei.
In ultimul timp, tot dinspre poli-
ticieni mai vine un semnal legat de un
asa-zis interes national. Din nou se vehi-
culeaza un concept niciodatA definit, lnsa
cu aura de generozitate. La ani-
lor'60, presedintele SUA J .F Kennedy
lansa un slogan ale carui efecte se simt pe
deplin astazi in Romania (St 'lcest lucru
constituind o expresie a retardarii poli-
ticienilor romani de Ia sfir.>itul anilor '90):
"Nu intreba ce poate face tara ta pentru
tine, intreaba ce poti face tu pentru tara
ta". Astazi, in Romania, asa-zisii refor-
matori preiau prima parte a aflrmatiei lui
Kennedy si o arata cetatenilor
spunind: "Este vremea De
acum tara va face mai putin pentru voi,
iar voi va trebui sa faceti mai mult pentru
70
Polis 111998 ----------
Libertateaeconomica -----------
a voastra!". Adica, astazi suntem intr-o
r:
ra libera, oamenii
e catre guvern, motiv pentru care e1 pot
sa faca" ceva pentru tara lor. Guvemul
nu mai este patron, dar s-a transformat in
divinitate, iar cetateanul nu mai este
tutelat de guvern, insa, atentie, a de venit
un ad orator a1 guvemului
4

Este de-a dreptullipsit de sens sa
ru)tepti bunastare si consolidarea libertatii
ca urmare a derularii unor programe de
"reforma" care lasa nerezolvata chestiu
nea proprieHitii private. Acest aspect stir-
neste auta patima politica, incit cei care
sustin ca isi asumaraspunderea schimba-
rii sunt teribil de speriati de chestiunea
proprietatii. Aici 'lsi au radacina, de fapt,
toate "poticnelile" si "ezit:arile" din pro-
gramele de reforma economica petermen
mediu si lung. De mai multe ori a fost
anuntata "macrostabilizarea" economidi,
tot de autea on rcintoarcerea la linia de
pornire. Dar de fiecare data pretul ce
trebuie platit creste, si este normal ca :)i
rezistenta celor amentintati de schimbare
sacreasca,
fond, reforma economica, in-
specifice ptetei -a fost declarata de mai
multe ori incheiata, pentru ca apoi "or-
dinul" sa se revoce si constructia sa fie
"renovata", Iar "renovarea" va continua
la Inca inainte de a se da "cladi-
rea" In folosinta, atita timp cit se considera
ca un constructor poate sa tina seama de
toate posibilele dorinte ale unui locatar
pretentios, si ca poate anticipa toate
pe care acesta leva face in
cas a In perioada in care va locui in ea. Dar
cind vorbirn despre "institutiile pietei", nu
ne referi m strict la Bursa de V alori sau la
vreun alt organism administrativ anume;
acceptiunea acestui concept este mult mai
larga, incluzind legi si instrumente
politice de important! macroeconomidi.
Cit priveste celelalte "etape" ale
reformei din Romani.a, ele incase afUi1n
stadiu de intentie. Departe de o economie
bazata pe legile pietei, romanii mai cred
eli protectia sociala inseamna "preturi
controlate de guvem' sau salarii negociate
colectiv indexari. De asemenea,
privatizarea intlrzie sa se desfasoare. fiind
Inca privita strict ca o solutie de "crestere
diferent cine aincercat sao realizeze dupa
1990, arataastfel: 1) liberalizare (preturi,
comert exterior, initiativa particulara); 2)
stabilizare (inflatie, balanta comerciala,
productie industriala); 3) construirea
institutiilor specifice pietei; 4) privatizare;
5) sprijin extern (nu numai financiar); 6)
realizarea unei retele de protectie socialli
a eficientei", intr-o economie In care daca
ar exista resurse pentru a suporta inefi-
cienta, nici nu s-ar pune problema privati-
zttrii5. Logtca acestei perspective este
deosebit de simpla: daca ar exista resurse
nelimitate ar putea sa fie suportatA inefi-
cienta dar cum toate resursele sunt limi-
tate, consecinta f.rreasca este privatizarea.
Faptul eli politicienii si decidentii iilj)Oli-
tica economica folosesc conceptul de
"economie bazata pe legile pietei"
6
tara
nici un fel de adjectiv - cu alte cuvinte se
feresc de adjectivul "capitalism"- paresa
arate cain mintile lor persista convillgerea
ca exista o a treia cale ce imbina elemente
de capitalism si elemente de socialism.
Numai pentru prima etapa - cea
de liberalizare - Romaniei i-au trebuit
ani! Si, de fapt, nici acum nu este
vorba despre o liberalizare totala a pre-
turilor sau a comertului exterior. A doua
etapa a tot fost reluata dupa ce apareau
efectele liberalizarilor partiale, si de
fiecare data cu un pret tot mai mare. Cea
de-a treia etapa- construirea institutiilor
Revenind la comparatia cu tarile
din Europa Centrala, deja aproape occi-
----------Polis 111998--------
71
Libertatea economic1 ----------
dentalizate,la care ne uitAm pentru cA sunt
mai aproape de noi decit Anglia sau
Germania (eel putin din punct de vedere
geografic), mentalitatea societ4tii, stilul
ei de viatA si vointa ei politic! sunt
elemente calitative care conditioneazA eel
NOTE
1. Expresia apartine p rofesorului Costea
Munteanu, vezi "Un caz de gradualism
patologic", Eronomica, or .1, 1995.
2. Gradul de libertate economicl se determinll
pe baza unui indice a$a-numit al libert!tii
economice. 0 ultimll versiune a metodologiei
de calculare a acestu i indice al liberllltii
economice a fost realizat! de profesorii
americaoi James Gwartney. de la Ronda St:Jte
University, ~ Robert Lawson, de la Capital
University. ln contiouare, toate aprecierile
privind gradul de libertate economicl au ca
bazll stndiul Eronomic Freedom of the World:
1997 Annual Report, publicat de Fraser
Institute, din care o selectie substantial! este
prezentatll in acest numllr al revistei Polis ..
3 . Semnele: ">" $i "<" exprimA un grad de
libertate mai mare $i, respectiv, mai mic.
4. Tot la ioceputnl anilor '60, Milton Friedman
mai puternic succesul transformruilor
mentionate; iar in functie de amploarea
transformArilor, tArile in tranzitie (in
special fostele tAri socialiste) beneficialA,
mai mult sau mai putin, de sprijin moral,
economic si politic pe plan international.
(laureat al premiului Nobel peotru Economic
in aoul 1976) scria: "Omulliber nu se va
intreba nici ce poate face tara sa pentru el,
nici ce poate face el pentru tara sa. Elva ridiea,
mai degrabl, chestiunea: cCe pot face eu ~
compatriotii mei, prin mijlocirea guvemuluV. ,
pentru a ne achita de responsabilitlltile
individuate, pentru a ne atinge fiecare din
scopurile noastre $i , mai presus de orice,
pentru a ne apllra libertatea?", vezi Milton
Friedman. 1995. Capitalism $i libertate.
Bucllfe$ti: Edit. Eociclopedicli, p. l6.
5. latA perspectiva din care abordeazll public
problema privatizll.rii chiar persoaoe aflate la
cele mai ioalte niveluri ale deciziei privind
reforma. Si aceasta se intAmpiA intr-o struc-
tud de personal schimball i n urma rezul-
tatelor alegerilor generale $i prezidentiale din
noiembrie 1996!
72 ----- ---Polis 1/ 1998 - ------ ---
Kurt Schuler
Au tarile in curs de dezvoltare
nevoie de Banci Centrale?*
"Uneori uitiim cA sistemul mane-
tar bazat pe Banca Centralil, asa cum fl
cunoastem astilzi, este 1n !apt 1n cea mai
mare parte o inventie a ultimelor sute de
ani, chiar dacA uncle Bilnci Centrale i$i
regilsesc rildAcinile undeva Ia fnceputul
secolului al XIX-lea sau mai fnainte. Fap-
tul cA predominanta Bilncilor Centrale in
acest secol a coincis cu o tendin(A spre
mai multil, si nu spre mai putinil inflatie
este o realitate care nu mai poate fl trecutil
cu vederea.!n mare, dacA obiectivul prin-
cipal este st:lbilit:ltea preturilor, el a lost
realizat mai bine 1n secolul aJ XIX-lea,
cfnd au exist:lt et:llonul aur si Bilnci Cen-
trale pasive, Consilii Valut:lre sau chiar
free banking.
1
Singura putere cu ade-
vllrat unicA a Bilncii Centrale este puterea
de a aea bani si, 1n cele din unnA, puterea
de a crea este puterea de a distruge".
Paul Volcker, Presedinte,
Sistemul Rezervelor Federale al SUA?
1979-1987
Sistemul monetar
bazat pe Banca
Centralii in tiirile in
curs de dezvoltare
Sistemul Blncii Centrale si
bananele islandeze
A
I
n Islanda climatul este inadecvat
pentru cresterea bananelor. Cu
toate acestea, Islanda a cultivat ani Ia rind
proprii bananieri, in sere, deoarece
guvemul impusese restrictii comerciale
pentru importul de banane. ln cele din
urii1A guvemul a inlMurat restrictiile, si
acum islandezii mAnincA banane crescute
la tropice. 1n sud-vestul tArii. intr-o serli,
s-a p!strat un sigur bananier, ca o atractie
turisticA minorli.
Acest studiu arat! c! politica
monetarn, in eele mai multe tAri in curs
Select.ie $i traducere autorizatl dupli Kurt Schuler, Should Developing Countries Have Central
Banks? First publisched by the Institute of Economic Affairs, London, June 1996.
- -------- Polis 111998 ----"-------
73
--------------------
de dezvoltare, estc astl\zi asemenea ve-
chiului comert cu banane al Islandei: pro-
duce bunuri de calitate la costuri
artificial miD-ite pentm consumatori.
Probele pe care le vom prezcnta aratA clar
d1, pe termen lung- sa spunem 10 ani sau
mai mult- foarte putine va1ute ale t11rllor
in curs de dezvoltare cu sisteme monetare
bazate pe Banca CentralA au obtinut
rezultate la fel de bune cu cele ale valu-
telor principalelor tru-i dezvoltate. Rezul-
tatele monetare slabc au afectat negativ
cresterea economica, atit de necesara
truilor in curs de de7 oltare. Chiar si In
aceste conditii, majoritatea economistilor
si a decidentilor in politica economid1
apreciaza d1 fiecare tarn ar
trebui sa aiba propria-i Band! centrala,
astfel incit sa urmeze o politid1 monetarn
independenta Ghidindu-se dupa aceasta
presupunere, multe tari in curs de dezvol-
tare, eel mai recent noile tm foste repu-
blici ale URSS, si-au infiintat Banci
Centrale.
Desi marea majoritate a tArilor
independente au astazi Banci Centrale,
sistemul monetar bazat pc aceasta
institutie financiarn este numai unul din
mai multe sisteme posibile. Alte sisteme
monetare au avut mai mult succes decit
eel al Bancii Centrale in asigurarea unor
valute de calitate in tarile In curs de
dezvoltare. Caracteristicile acestor sis-
teme reusite au fost:
a) un curs de schimb (cu ade-
vmt) fix fata de aur sau fatA de moneda
unei tAri dezvoltate;
b) convertibilitate partiala sau,
chiar si mai bine, convertibilitate deplina
In acea moneda;
c) reguli stricte ce descurajeaza
puternic guvemul sa utilizeze sistemul
monetar pentru finantarea deficitelor
bugetare.
Experienta istorid1 sugereaza d1
tArile in curs de dezvoltare care vor sa aiba
monede cu calitate ridicatll ar trebui sa
renunte la Bancile lor Centrale.
Oamenii continua sa creada d1
fiecare tarn ar trebui sa aiba
propria-i Band! Centrala, in parte pentru
d1re:rultatul istoric al sistemului monetar
bazat pe Banca Centrala in tArile in curs
de dezvoltare nu a constituit niciodata
subiectul unei analize cuprinzatoare.
Pentru prima acest studiu comparn
o varietate de caracteristici ale calitatii
monedelor pentru toate tarile importante,
incepind din anul 1950. ln aceasta
monografie vom prezenta rezultatele
Bancilor Centrale dm tarile In curs de
dezvoltare, si le vom compara cu alte
sisteme monetare, precum si cu cele ale
Bancilor Centrale din tmle dezvoltate.
(Nota: Studii anterioare pe c;ue cititorii
Je pot utile, privitoare la diverse
sisteme monetare, sunt Cameron (1 967),
Cameron et al. (1 972), Conant (1969.
1927), Dowd (1992), Kindleberger
(1993) si White (1993)). Calitatea
monedei sau performanta monetarn este
de gradul in care o moneda inde-
plineste functiile specifice banilor, preci-
tate In manuale, si anume: functia de
mijloc de schimb, functia de etalon ge-
neral si functia de pastrare a valorii
Ascensiunea Blncilor Centrale
Astazi, sistemul monetar bazat pe
Banca Centrala este larg raspindit. Cu
toate acestea lnsa, in special in truile in
curs de dezvoltare, el este un fenomen
relativ recent. Practica bancilor de depozit
din timpuri st.rlivechi. to China,
Mncile au inceput sa ernita bilete (bani
de hirtie) care au circulat Inca de prin anul
1000 e.n. ln Europa si Japonia,
74
---------------- Polislfl998-------------------
-----------------------Monedasanatoasa----------------------
practid1 a lnceput in jurul anului 1600.
lntr-un numar de tAri. sistemele bancare
au evoluat pinA Ia forme sofJSticate pentru
acele vremuri, si timp de zeci sau chiar
sute de ani au functionat bine flrn sA fi
existat Banci Centrale. to unele tAri, intre
biletele emise de banci a existat o
concurentA similarn celei specifice intre
cecurile de caiatorie sau certificatele de
depozit din zilele noastre (Dowd, 1992).
to juru1 anului 1600, une1e guver-
ne garantau deja unei banci din tArile lor
priviJegii speciale, cum ar fi pastrareain
exclusivitate a depozitelor guvernamen-
tale. Totusi, se censidern d1 practica mo-
dern! a Bancii Centrale nu a aplbutinainte
de anul 1844. to acel an, Parlamentul a
asigurat Bancii Angliei un monopol
asupra cresterii ernisiunii de biletc de
band! in Anglia si in Tara Galilor, si a
interzis celorlalte banci engleze si galeze
ce emiteau propriile bancnote sa aibll
sucursale in Londra. Suplimentar .legi din
anul 1845 au extins reglementMi similare
asupra Scotiei si Irlandei. tn acel timp, in
Insulele Britanice functionau aproape 300
de banci care emiteau propriile bancnote.
Acestea concurau cu bancnotele emise de
BancaAngliei. toanu11921, ultima band
engle7.easd1 a incetat sa mai ernita bane-
note proprii, dar in Scotia si in Irlanda de
Nord si astazi citeva banci care lsi
mentin bancnote proprii. Exceptind emi-
siunile "neacoperite", ce pot reprezenta
maximum 5 milioane de lire sterline,
bancnotele scotiene si nord-irlandeze
trebuie sA aiba acoperire In proportie de
100% in rezerve pbtrate la Banca
Angliei.
The British Bank Charter Acts,
din anii 1844-45, au reprezentat o v ictorie
a asa-numitei scoli de glndire economica
Currency School asupra scolilor rivale,
Banking School si Free Banking School.
Economistii din Currency School erau
adepti ai reglementarii stricte a ofertei de
bancnote si doreau sA centralizeze
emisiunea acestora, rezervind-o BAncii
Angliei, deoarece reglementarea
emisiunilor pentru o singura band! era
mai usor de realizat decit reglementarea
emisiunilor de note bancare pentru sute
de banci. Legea din anul 1844 cerea ca
emisiunile de bancnote ale Bancii Angllei
care ar depasi nivelul de 14 milioane de
lil sterline sa fie acoperite in proportie
de 100% de rezerve In aur. Lcgea nu
impunea Bancii Angliei un nivel minim
al rezervelor obligatorii in ceea ce priveste
depozitele, si aceasta pentru ca econo-
mistii din Currency School nu considerau
necesarn reglementarea stricta a depo-
zitelor. Scoala riva1a, Banking School,
nu el<l in mod necesar impotriva acordarii
monopolului emisiunii de bancnote
Bancii Angljei, dar se opunea regle-
mentarilor privitoare la rezervele minime.
Economistii din cea de-a treia scoala de
glndire, Free Banking School', doreau sa
mentinA concurenta in emisiunea de
bancnote si, sa elimine unele
privilegii speciale acumulate de Banca
Angliei (White, 1984/1995).
Economistii au inceptlt sa
respingA unele dintre principalele ide1 ale
CurrencySchoolind1dinanul1841 clod,
intr-o perioadA de panica financiara,
guvemul britanic a suspendat temporar
obligativitatea rezervelor rninime pentru
emisiunea de bancnote a Bancii Angliei.
Principiul emisiunii centralizate de
bancnote s-a pastrat si a devenit parte a
opiniei conventionale. Monopolul Bancii
Angliei asupra emisiunii de bancnote a
fll.cut ca toate celelalte banci britanice sA
devina, lntr-un fel, dependente de ea,
lntrucit aveau nevoie de bancnotele
Bancii Angliei pentru a plati deponentii
---------Polis 1/1998 ----------
75

care doreau sa retragli bani sub forma de
bancnote. Treptat, economisti.I britanici,
decidentii in politica economic!, oamenii
de afaceri si managerii Blnct' Angliei au
1nceput sa inteleagl implicatille acestui
monopol. Prin unnare, in jurul anului
1890 existadejaln MareaBritanic oteorie
elal:>oratA a B4ncii Centrale, care specifica
ce fel de relatii trebuiau sa eXIste intre
Banca Angliei si restul sistemului
monetar, precum si modul in care trebuia
sa actioneze Banca Angliei. Era o teorie
modului in care functiona sistemul
monetar britanic, si nu o teorie care sa
explice de ce sistemul monetar bazat pe
Banca Centrall1 ar trebui sl1 fie, in general,
dezirabil. Walter Bagehot, pe atunci
editor a1 publicatiei The Economist si
persoana cea mai responsabillt de
articularea acestei teorii, scria la acel
moment: "Sistemul nostru bancar, bazat
pe o singunl rezervl1, nus-a fondat in mod
deliberat datoritl1 unor motive definite. A
fast consecinta graduall1 a mai multor
evenimente singulare si a unei acumulari
de privilegii legale de cltre o singurl
bancl, care acum s-au alterat si pe care
acum nimeni nu ar vrea sa le apere"
(Bagehot, 1912/1873, p. 100).
tn ciuda opiniei lui Bagehot, ce
implica faptul ca alte tan nu au nevoie slt
inftinteze B4nci Centrale, acest lucru s-a
intimplat. Uneori, legile privitoare la
Banca Central! au imitat legea britar.1cl
din anul1844 pin! in cele mai mici detalii,
asa cum a fost cazul Germaniei, care a
inftintat o Bancl Centrall11n anul 1875.
Aparent, guvemele altor tan au motivat
deciziile lor de infiintare a propriilor
B!nci Centrale prin faptul cl1 sistemul
bazat pe institutie a ajutat Marea
Britanie slt dezvolte eel mai avansat
sistem fmanciar din lume si, prin urmare,
Banca Centrallile-ar putea ajuta si pe ele.
De in Marea Britanie erau cei
mai respectati economisti, iar economistii
de peste tot lsi construiau argumentele
plecind de la opinia britanicl favorabill1
emisiunii centralizate de bancnote. tn
citeva tlri ale Europei continentale,
dezbaterile pe marginea inftintArii unei
Blnci Centrale au urmat cursul
controverselor ce au existat in Marea
Britanie inainte de anii 1844-45 (Smith,
1990/1936). La momentul primului
rlizboi mondial, aproape toate tlrile
europene aveau Blnci Centrale.
tn alte pl1cti ale lumii, Blncile
Centrale erau rare. Exceptii notabile erau
Jap<mia si SUA, tan care si-au inftintat
Blnci Centrale in anii 1882 si, respectiv,
1914. Dar, chiar si asa, in rindurile
economistilor si decidentilor in politica
economic! a aplirut un consens larg in
favoarea Blincilor Centrale. Conferinta
fmanciarll international! de Ia Bruxelles,
din anul 1920, organizatl1 sub egida Ligii
Natiunilor, a confirmat acest consens,
recomandind tuturor Uirilor care nu aveau
Blinci Centrale sli infiinteze
institutii cit mai curind posibil. tn anii '20
si '30, consilieri ai Ligii Natiunilor si
"medici monetari" din Marea Britanie si
din SUA, care au subscris acestei
conceptii generale, au jucat un rol im-
portant in infiintarea multor Bl1nci
Centrale noi tn timpul primului rnzboi
mondial, guvemele tarilor combatante,
dar si cele din alte tari, au suspendat
etalonul aur (gold sfllndard), iar sistemele
lor monetare au devenit obiect al con-
trolului politic exercitat de ministerele de
fmante. tn cele mai multe tan rezultatul a
fosto inflatie mare. Nolle Blinci Centrale,
intre care cele din Chile, Ungaria si
Mexic, au intentional sli-si mentinli o
largli independentA politicl. Speranta era
ca pozitia lor ar putea sl1 mentinl etalonul
76


aur mai bine decit ar fi flicut -o ministerele
de finante (multe dintre ele nu au
indeplinit aceastl1 sperantli).
Pin! la eel de-al doilea rnzboi
mondial, toate tarile dezvoltate, exceptind
micro-state precum Monaco, si-au
infiintat Blnci Centrale. Acelasi lucru 1-au
Bcut si cele mai multe tari in curs de
dezvoltare independente (Persia, Egipt,
China, tarile din Europa de Est si Sud-Est,
tArile din America LatinA). tnsl1 coloniile,
care constituiau majoritatea tarilorin curs
de dezvoltare, nu aveau Blnci Centrale.
Exceptind India, care lsi inflintase propria
Bancl1 Centrall1 in anul 1935, coloniile
aveau alte sisteme monetare. Specific!
acestora era mentinerea unui curs de
schimb fix fatA de moneda unei t l1ri
dezvoltate, un tip de uniune
monetarn cu moneda respectivli. Aproape
intotdeauna, coloniile au folosit ca
"monedli ancorn" moneda metropolei, iar
tarile independente au utilizat, in acelasi
scop, lira sterlinl1 sau dolarul SUA.
Puterile coloniale nu vedeau nici un motiv
pentru care coloniile lor sa urmeze politici
monetare independente si, prin urmare,in
general nu glseau vreo justificare pentru
nevoia coloniilor de a avea BAnci
Centrale.
Dupli eel de-al doilea rlzboi
mondial, aproape toate tArile in curs de
dezvoltare care nu aveau Bmci Centrale
si-au infiintat asemenea institutii.
Dezmembrarea imperiilor coloniale
vest-europeneintreanii 1945-1975aaeat
zeci de noi state suverane, nerlibdMoare
sA-si realizeze prerogativele indepen-
dentei, inclusiv abilitatea de a urma
politici monetare independente. Mbu-
sirea URSS in anul 1991 a avut un efect
similar. Ca si in fazele anterioare ale
rlspindirii sistemului bazat pe Banca
Central!, tarile in curs de dezvoltare au
dorit sli aibl1 propriile Bmci Centrale,
gindind cl acestea au contribuit la
succesul tArilor mutt mai avansate. tn
plus, inc! o datA, un consens in nndurile
economistilcr sial decidentilorin politica
economic! a favorizat Blincile Centrale.
Fondul Monetar International (FMI), care
a ajutat multe noi tm independente sl1
inftinteze Bmci Centrale, a fast un agent
foarte puternic pentru impunerea acestui
consens (Conant, 1969/1927; Deane and
Pringle, 1995, pp. 85-96; de Kock, 1954,
pp. 11-41, 121-46).
Decalajul de performantl
Pin! in anii '70, sistemele bazate
pe Banca Central! din tanle in curs de
dezvoltare nu au inregistrat rezultate mult
mai slabe decit alte sisteme monetare, sau
decit sistemele similare din t!ril e
dezvoltate. Au fast totusi si exceptii
in spetli, cazul Braziliei .
Diferite forme ale etalonului aur sau ale
etalonului argint au o oarecare
disciplin! extemli impotriva inflatiei,
chiar si in cazu1 tanlor in care disciplina
politic! internl era slaM. Cea mai recentl1
(si cea mai slabl1) dintre aceste forme a
fast sistemul monetar instituit la Bretton
Woods, care a inceput sa functioneze in
anul 1946 sis-a prnbusitin perioada anilor
1971-1973. Odat! cu aceastl1 prlibusire a
incetat si constringerea externli de
disciplinl impotriva inflatiei. A urmat
apoi 0 perioadli, am precedent, in care
nici o tarn nu mai practicl etalonul aur, si
in care probabilitatea de revenire la el a
devenit foarte mica.
tncepind cu anul 1973 si pinl1
in majoritatea tl1filor dezvoltate
monedele au flotat una fatli de alta. Tdrile
din Sistemul Monetar European sunt,
partial, o exceptie. Ele au incercat sli-si
-----------------Polis 1/1998 - ------
77

monedele legate de marca
gentla.nil, iac rezuitatele bune au alternat
cu ceie reie. T4rile in curs dezvoitare
nu au fost atit de ca tclrile
dezvoitate in adoptarea regunurilor de
curs flotant Multe dintre ele au
regimuri de curs fix de o valu-
emisa de o tan1 sau
au adoptat regimuri de eurs valutar ce
permjteau devalorizarea sau revalorizarea
frecventa cu un pas controiat faUI de
Rezuitatui a fosr o
inflatie anii 1973-1982,atit
t<lrile dezvoltate cit tilrilc in curs de
dezvoitare au inregistrat rate ale lntlatiei
exprunare cu douA cifre. DupA 1982, in
ceie rnai muire t4ri dezvoitate rateie
inflatiei au ScAzut sub 10%, in timp ce in
UiriJe in curs de dezvoitare intlapa a atins
rate exprimate cu trei chiac patzu cifte
in anUmiti ani. TArile in curs de dezvoitare
cu alte sisteme monetare au avur, in
general, rate ale inflatiei apropiate de cele
din dezvoitate.
Figura 1 ilustreazA aceste
tendinte. Penrru a netezi fluctuawe
anuale, care pot fi influentate puternic de
inflatia dintr-o singtJr.l fanl,
grat'jceJe retin ale medici pe
intervale de cinci ani. Perioada in
calcuJse incheie cu anu11993. De atunci,
intlatia merue a ScAzut in Uirile in
curs de dezvoitare cu BAnci Centrale
cu alte sisteme monetare,
reduceriior semnificative ale ratelor
intJatiei in t4rile ex-comuniste
Fig. 1. Rate1e intlaliei: 1955-1993 (Evo1ulia ioflaliei medii pe intervale de
cinci ani)
175
ISO
"" 125
'-'

-
100
<
c:
= ...
75
s
<
ar:
50
25
0
1951
--State 1n curs de dezvolta-e - BancA
- - - - Stare In curs de dezvolwe - Alte sisteme monetare
- State dezvoltate
1956
1961
1966
1971
Anul
1976
1981
1986
1991
Sursa; IntemationaJ Financial Siallstics
Nolk pe '"' """""'"" mod;,; iodfuelw P""'ril"' do <oo,.m pe de
cinci ani Pentru toate 14rile sunt folosite ponden.
78 -PolisJ/1998---------
--- Moneda srutMoasll
Rivali ai
Centrale
Biincilor
C
biar si astllzi continull sa existe
sisteme monetare rivale siste-
mului bazat pe Banca Central!. Ele sunt
descrise pe scurt mai jos. Pentru tntreaga
perioad! de timp acoperitllin acest studiu
(1950-1993), ele au existatin eel putin o
tarll . Definim sistemele monetare in
termenii puterii autorit!tii monetare
asupra cursului de scbimb si asupramasei
monetare. Multeautoritllti monctareau si
alte puteri importante, cum ar fi
reglementarea activitlltilor Mncilor
comerdale si exercitarea rolului de bancA
a guvemelor. Facem abstractie tnsa de
aceste alte puteri, deoarece ele au un efect
direct mic asupra masurllrii perfor-
mantelor monetare efectuate tn acest
studiu. Masa monetarn contine bancnote,
monedll metalica si depozitele din
pasivele autoritlltii monetare. Acolo unde
nu existA autoritllti monetare, cea mai
apropiatll analogie este aurul sau rezervele
strlline ale emitentilor de bancnote,
monede metalice si depozite .
Consiliul Valutar
Cel mai frecvent sistem monetar
rival este Consiliul Valutar. El se
lntilneste tn special tn colonille britanice.
Un Consilio Valutar este o autoritate
monetarn care emite bancnote, monedll
metalicll si, tn anumite cazuri, chiar
depozite ce au acoperire deplinll tn active
exprimate lntr-o valutll strliinll (ancorcl) si
sunt convertibile In valuta-ancorll la
cerere, la un curs fix. Un Consiliu Valutar
tipic, tn forma sa ortodoxll, este obligat
prin lege sll detinll rezerve expnmate
tntr-o valutll strrunll - cum ar fi, spre
exemplu, obligatiuni strrune - tntr-o
proportie de 100% fat! de pasivele sale
(tn unele cazuri, anumite Consilii
Valutare aveau acoperire tn rezerve
strnine tn proportie de 115% fata de
propriile pasive).
3
Consiliul Valutar nu este abilitat
s! se implice tn operatiuni de tip Open
Market, si nici sll stabileascll niveluri mi-
nime obligatorii pentru rezervele Mncilor
comerciale. De asemenea, el nu se poate
implica nici in alte politici monetare dis-
cretionare. Din momentul tnfiint:Arii pri-
mului Consiliu V alutar, tn anul 1849,
aceastll mstitutie a existat tn aprox1mativ
65 de t!iri tn curs de dezvoltare, inclusiv
in tari cu o populatie prea putin numeroasll
pcntru a fi hclusll in acest studiu. Desi
au existat Consilii Valutare pentru uniuni
de t:Ari in Africa, Asia de Sud-Est si In
zona Caraibelor, acum nici unul dintre el
nu mai functioneazll. Hong Kong este
eel mai semnificativ sistem monetar
bazat pe Consiliul Valutartn sensul orto-
dox desi lnceptnd cu anul 1989 guvemul
acestei tllri a introdus clemente specifice
politicilor monetare discretionare." in
anul 1991, Argentina a tnfiintat un sis-
tern hibrid, asemWtor Consiliului Valu-
tar, dar el permite mai mult discretionism
tn politica monetarn decit un sistem de
tip Consiliu Valutar ortodox. Aceastll
practicA a fosttmbrntisatll apoi de Estonia
in 1992 si de Lituania tn 1994 (Hanke et.
al., 1993; Schuler, 1992).
5
lnstitutul Monetar6
Foarte frecvent, tn special tn
coloniile franceze, au functionat Institute
Monetare. Un Institut Monetar este o
autoritate monetarn situatll undeva tntre
o Ban ell central! si un Consiliu V alutar.
Esenta sa constll tn pllstrarea unei lega-
---------Polis 111998 79

turi rigide a CUrsului de SChimb al PfOpriei
monede faUl de o valutA Stnlill4-ancora,
pel1Ilittnd insa un anulllit grad de discre-
tionism in J>Olitica monet.ara. Un lnstitut
Monetar tipic este obligat Prin lege s4
mentina un curs de schimb f"JX a1 pcopriei
mollede far.4 de vaiuta-antora; sa ptlstreze
convertibilitatea monedei proprij far.4 de
vaiuta-anCOr4, eel Plltin penrru franzactme
de cont curent;
7
si sti Pllstreze un grad de
acoperire a in rezerve Stnline
de minimum 50%. Un Institut Monerar
tipic poate desfasura operatiuni de
open-market', atita timp cit rezerveJe
Stnline pe care le detine dep4$esc niveluJ
minim legal.
Puterile de reglementare ale
lnstitutelor Monetare nu au fosUntotdea-
una aceleasi in toate tarile in care acestea
niale. Adesea, ase111enea bilnci detineau
monopoJuJ si asupra altor ale
activitatii bancare, cum ar fi abilitatea de
a Stabili retele de suCUrsale. Dar mono-
J>Olul lor afecta doar .rareori comercia-
lizarea de valute lnline sau tinantare,
comertuJui exterior.
Monopo}uJ b4ncilor comerciaie
private emisiunii de moned4 a
existat in J>este 30 de Ulri in curs de dez-
Voltare, dar el nu mai functioneaza
nic4ien in lume. Banca Franceza a lndo-
chinei si Portuguese Banco Naciona}
Ult:ramarino, b4nci comerciale ti-
Pice care nu emit bancnote, descind din
vechj monopoJuri ce emiteau moneda in
multe Ulri in care au operat.
Free Banking
au functionat.1n UneJe Ulri, Institutele Mo-
nerare au reglementat activitcltile b4ncilor
comerciaie, in timp ce in alte Ulri ele nu
au nicut acest lucru (Collyns, 1983).lnsti-
tutele Monetare au existat in mai mult de
40 de t4ri. Astazi, nici una dintre
incluse in studiu nu mai are o de
1n uneJe Ulri au existat sisteme
monerare compiet l1bere. Free hanking-uJ
este un sistem concurentialin care se emit
monede si depozite, iar restrictiile legale
in Calea intrclri1 in afacen bancare sunr
foarte scazute. TotOdata, in acesr sistem
COnstlfngeriJe legale operatiuniior
institutie, desi mai sununca Ulri cu J>Opu-
Iatie pufin 1n care ele s-au piis-
trat, asa cum este Polinezia Franceza.
Bbci comerciale private cu monopo1
de emi.siuoe
bancare sunt pufin Aici nu
exista o autoritate moner:ara, dar constnn-
gerea lllajQr4 este reprezentata de obligati-
vitatea Pt1stnlrii unui curs de schimb fix.
Un numar de Ulri au avut b4nci
comerciale private -Ia care uneon guver-
nui detinea o cora minoritara de capital -
ce aveau privilegiul monopolului
in emisiunea de moneda, si care exercitau
totOdata si uneJe functii specifice auto-
ritatii monetare. B4ncile trcbuiau s4 pf1s-
treze un curs de schimb f"JX a1 monedei
nafionaJe far.4 de care era
1n secolul !recut $i Ia 1nceputuJ anilor
1900, li'ee-baaJaog-w a existat ln "Pttape
60 de Ulri, inciUZind aproxiJnativ 40 de
Ulri in curs de dezvoitare.1n 1950, acest
Clproape intotdeauna moneda Pllterii colo-
sistem era insa extrem de rar 1nb1nit. El a
lncetat sa Dlai IUncnoneu 1n anuJI962,
cind Namibia (denumita pina atunci
Africa de Sud-Vest) a inceput sa folo-
bancnotele emise de Banca Cen-
traJa a Africii de Sud ca monedtf unica
<Dowd, 1992; Selgin lind White, 1994;
White 1993).
80 ---Polis 1/1998-------------

v.tata st:rlinl ("Dolarizarea")
9
Unele tW. mici au folositin mod
oficial val utA st:rlinA nu au emis monedA
poprie. neavmd vreo autoritate monetarn.
Atunci cind valuta st:rn.inl este dolarul
SUA, sistemul este numit "dolarizare".
Panama este singura tarA indus! in acest
studiu in care astAzi functioneazA acest
sistem. Liberia, tarA unde sistemul dola-
rizArii a functionat multi ani, a inceput sA
emitA monedl proprie in anu11988,
dolarul SUA s-a pAstrat caval utA larg uti-
lizatl, dar nu ca monedl oficiall (World
Currency Yearbook 1988-1989, p. 108).
Si in Puerto Rico existA sistemul dola-
ri7Arii, dar acesta nu este un stat indepen-
dent, fiind teritoriu al SUA. Eritreea,care
a devenit in anul 1993 independentA fatA
de Etiopia, utilizeazl inc! moneda
etiopianA. Tadjikistan, acum stat inde-
pendent dupl dizolvarea URSS in anul
1991, a utilizat rubla rusl pin! in 1994,
cind Banca ei Central! a emis propria
monedl.
Moneda de ocupatie
ln timpul celui de-al doilea
Mondial, si o scurt:A perioadl dupl
aceea, citeva tlri au folosit moneda de
ocupatie, legatl adesea informal de mo-
neda puteri.i ocupaote, dar nu in mod nece-
sar convertibill in ea.
Peparcursul nlzboiului, annatele
Axei si ale Uniunii Sovietice au folosit
monedele de ocupatie ca instrumente de
jefuire. Armatele americanA britanicA
au fost mult mai corecte (Petrov, 1967).
Ultima tarl care a folosit moneda de ocu-
patie a fost Libia. Ea a utilizat intr-o regiu-
ne moneda militant britanicA pinl in anul
1952, moment in care si-a infiintat un
Consiliu V alutar ce aooperea intreaga tarn
(Blowers and Me Leod, 1952).
Sistemul "emisiunii libere"
lntreanii 1973-1983, Hong Kong
a tranzitat neconvingltor de la sistemul
Consiliului Valutar spre Cl.$3-numitul sis-
tern al "emisiunii libere", caracterizat de
un curs de schimb flotant inexistenta
vreunei autoritAti monetare. Sistemul
emisiunii libere a condus Ia o oscilatie
mare a ofertei de bani si, in cele din urm.l,
Ia o crizA a ratelor de schimb valutar. Re-
stabilirea increderii in Hong Kong s-a
realizat prin revenirea la un Consiliu
Valutar, ce continuA sl existe si astAzi
(Greenwood, 1983, pp. 13-18). Dinpers-
pectivl istoric:A, sistemul "emisiunii libe-
re" a fost foarte rar intilnit, astAzi el nu
mai functioneazA nicA.ieri.
Emisiunea de monedl direct de cltre
guvem
tn cele din UI1Ill1, in unele tru"i
guvernele au emis direct monedl flirn sl
apeleze Ia Blnci Centrale sau Ia institutii
monetare. Autoritatea monetarn, in acest
caz, este ministerul de fmante. Emisiunea
directA de mooed! de cAtre guvern este
aproape acelasi lucru cu sistemul in care
Banca CentralA este lipsitA de indepen-
dent! politicl. tn perioada studiatl,
emisiunea guvernamentall de monedl nu
s-a confruntat, in mod obisouit, cu mai
multe restrictii legale decit sistemul bazat
pe Banca Central!, iar in unele cazuri a
avut chiar mai putine restrictii. Aparent,
numai in citeva microstate se mai pAstrea-
zl astlzi sistemul emisiunii de monedl
direct de cltre guvem. ExistA exceptia cA
unele guveme continuA sl emitA direct
monedl metalicl, in coordonare cu
autoritAtile monetare din tlrile 1 or. AstAzi,
aproape in toate tlrile lum.i.i monedele
metalice reprezintA mai putin de 5 % din
totalul masei monetare.
---------Polis 1/1998 81
76
----------
l'rimele ase sisteme monetJice exceplind sistemw "<fllisiunii
'""-ate llecentuf<lzll CUiliuJ de schimb eel ai <lllisiUQii de molleda direct de
fix a/ lllolledei de moue- govern, este tocma; ana larga a
da-ancor.t. S-a mtenbOoat ca l31ele lor de lntlului discretionar de care se
SChimb 6il fie cu adev4tat fixe. Dintt un Banca CelllraJa. ControJw discn,;._
de eel PDtin 80 de fAri, care ln pe- refera Ia lllasei
"?'"I 19St- 993 au !'racticat unw dint., si asupra CUiliuJui de SChimb, si nu
P<DneJe oase SJsteme mo"':tJ!ce ""lllllcate. tuea far4 de intlnenteJe i'Olitiee.L,
lllai i'Oiin de I 0 dintn: e!e OJ-au devalorizat tic4, o Banca CentraJa care este ' ""'-'
molledele far4 de moneda-anCOnl. Toto- donati!lllioisteruJui de finaute exerc;q
datil, un nu1114r lllic de fAri (ma; I'Uiin de co-1 discretionar chiar dacaare, f<>maJ,
10) -au revatortzat monedele fa14 de independen14 i'Olitica.
Ikoi "<misiunii Fiecare dintre sistemete moneran,
lt!Jen, a/ etnistuJUi de monediJ direct DJentionate are <>lracteristici distinct;ve ee
de c4tre guvem sunt COtnplet diterite de le fac sil fuoctioneze diterit UOe!e de
eelelaitesasesisteme,Je-amluatrncaJcuJ a/tete. De exemptu, un Consilio Vaiutac
P<ntru a .sigura un sor ln follJJa sa OJ1odoxa, care se COnliuDbl
hand.cap tn favoarea StstemuJ., bazat pe cu o i<$ire de tn.buie sil-si
Banca CentraJa. reduca lllasa monetaraln ._ .. i Pro-
i'Or!ie. Un l""titut Monetar care nu are un SisteJJJU! bazat pe Banca Ce.utn.Ja SUtpJns de rezerve Sfxlltne tn.buie sil-si re-
duca masa monetar.!, "'-'Pectrnd PtoporJta
A >fnd nume131e si definite 1oate de acope,.ire a PJ'OpriiJor Pasive, s4 spu-
eelelaite tsteme monetJice, este folnsitor nem cu SO%. o Banca
00
are
sa defiuim si sistemut bazat pe Banca nevoie sil-si reduca deJac masa mooelarii,
CentraJa. 0 Banca este o aura- deaareee,ro mod frecvent, ea nu are
"late .mone1ar4 _definum a&tilzi, lo mOd Slabilite niveJUri IDioime P<Oln! "'?.ervele
tiptc, JQ ProP<>tfte de 100 %de guven,, traine pe care le delioe. Este inCOrect sil
Ea esre SCJ>aratJi de lllinisleruJ de fniante PriviJn un CODsiJiu v aiutac sau un lnstitut
SJ :"" PJ'JQ lege, un 1nalt llt'ad de monapoJ Monetar ca fJind daar o var;etate a B4ncii
(dtscretionar) asupm <ootroJuJui lllasei Centrale. E!e, lmpreuoa cu celelaite
m?tare. ControJuJ discretionar este sisteme Dlonetare lllentionate ma; l'naiote,
abilttuea de a destleyiJra i'Olitica mooe1ar4 sunt rivaJe ale sistetnuJui bazat pe Banca
monetJice sau o mOtivap, CentraJa. UneJe fAri au avut """1iatneote
de Pmfit c:a CO""IJ1ngere PDieJnicil. situate Ia lllanita dinlre doW! sisteme
Asti!zi,ma; mwt decit altldatiJ, B4nciJe monetare, dar majoritatea sistemelor
Centrale unt f":"te puJin CO""IJ1nse de Dlonetare s-au idenlif'tcat clar cu un tip sau
Diutute reguh. Celor ma; muJte a/tuJ.L, """mite fAri au COeXistat eletneote
asemeoea instituJii nu lise cere, Prin lege, din doua sau ma; motte sisteme D!onetate.
s4_ o aniUniti!Jimiti! Jlla<inui sau Dar leJldinta a fast ca UouJ dint., sisteme
D1iniJna de traine, si nici vreun sil devin4 do0Jinant,1ntroc1t reslriCJii!e
anume curs de schimb fata de o legislative au .Prelnt1mpinat liScensiunea
Valuti!-ancora. Ceea ce diferentiazJI a/tor '""'Uamente.
istetnuJ Olonetar bazat pe Banca Acum, J>entro ell slim Olai mwt
de toate celelaJte sisteme monetare, desPre rivaJeJe sistemuJui bazat pe Banca
82 ------------Polis I/1998 ----------
---------- Moneda sMAtoasA
CJ f Ill vcdem ce rezultate au obtinut
cu acestain tArile incurs

BSllCB Centrala $i
ca}itatea monedei
J)MD pivind performantele sistemelor
"1
0
acest studiu au fost incluse 155
si teritorii dependente, care
au existat in perioada cuprinsA intrc anii
1951-1993 caentitAti politice separate si
care, to anul 1993, aveau fiecare eel putin
1 milion de locuitori. Am omis in mod
deliberat citeva tAri care nu au avut
recunoastere internationalA si pentru care
datele sunt foarte a.sa cum
sunt, spre exemplu, teritoriile Sud-
Africane. Dintre cele 155 de tm incluse
initial in studiu, Ia sfirsitul anului 1993
mai existau efectiv un numAr de 152 de
state. Republica DemocratA GermanA,
Vietnamul de Sud si Yemenul de Suds-au
unit, in ordinea mentionatA, cu fosta
RepublicA FederalA a Germaniei
(redevenind Gennania), cu Vietnamul de
Nord si, respectiv, cu Yemenul de Nord.
ln studiu, tarile au fost incluse doarpentru
anii in care au existat ca entitAti politice
separate. De exemplu, Ucraina este IllatA
in evidentA separat doarincepind cu anul
1991. Anterior acestui an, ea a fost parte
integrantA a URSS, nefiind o tarA
independentA sau un teritoriu dependent
asemenea unei colonii. Aceste 155 de tm
incluse in stu diu ruprind mai mult de 99%
din populatia globului, si realizeazA peste
99% din productia mondialA totalA de
bunuri si servicii. Prin adAugarea
celorlalte citeva zeci de tm ale lumii, ce
au fiecare o populatie mai putin nume-
roasA decit 1 milion de locuitori, si despre
care, adeseori, datele disponibile nu sunt
deosebit de bune, principalele noastre
concluzii nu s-ar modifica.
Aceste 155 de tm sunt impArt.ite
in trei grupuri: a) tm dezvoltate, absolut
toate avind Bm;i Centrale de-a lungul pe-
rioadei analizate; b) tlri in curs de dez-
voltare cu Blnci Centrale; c) tlri In curs
de dezvoltare cu alte sisteme monetare.
Grupul tarilor dezvoltate cuprinde 18 state
cu economii in care industria a generat
cele mai ridicate venituri incepind cu anul
1950 eel tirziu, plus Spania, care nus-a
incadrat in aceastA categoric pinA in anul
1960. Tlrile in curs de dezvoltare repre-
zintA alte 136 de state, inclusiv economiile
in care industria a generat cele mai marl
venituri dupA anul1970. Ratiuneaimplr-
tirii tlrilorin aceste grupuri vizealA posi-
bilitatea de a ne putea concentra asupra
rezultatelor Blncilor Centrale in truile in
curs de dezvoltare. Am Ul'IJ1lrit sA compa-
rnm cele trei grupuri, baiindu-ne pe cres-
terea economicA si pe sapte elemente de
mAs urn ale calitAtii valutei: ratele inflatiei,
inflatiile inalte, convertiblitatea monedei,
cursul de schimb al monedei nationale
fatA de dolarul SUA, cursurile de schimb
multiple, devalorizlrile din perioada
functionlrii sistemului de Ia Bretton
Woods si confiscArile monedei. Datele
folosite in studiu provin, in principal, de
Ia surse internationale standard( ... ).
Studiul porneste de Ia sfirsitul
anului 1950,astfelincit 1951 esteprimul
an, considerat si an de bazA pentru mAsu-
rarea modificlrii indicatorilor (rata
inflatiei etc.). U nul dintre motivele pentru
care aminceputcu anul1950 estecl pinA
atunci efectele monetare ale celui de-al
doilea rl\zboi mondial nu s-au tncheiat.
Spre sfirsitul anilor '40, multe tAri s-au
confruntat cu inflatie, cu devalori.zari ale
monedelornationale si, pm.lin anul1950,
pentrtl principalele valute, cu exceptia
---------Polis 1/1998 --------
83
Moneda
doi3Ju!u; SUA, eJtisblu ll:striCfii ln calea
<onvertibilitJlW. De,; anuiJ9so a lllarcat
tncq,utut Ilzboiului din c<lloea.acesr,
$J eek1a1re COn!licte llJDJate ca.., au Unnat
au al'Ut un C<Uacte,. limitat PtiJJ comi>IJatie
cu eel de-al doiJea tazboi liJondial. Un alt
JIJotiv JlentnJ ca.., am fnceput studiul cu
anu119so esre faptut c.!, JlentnJ au;; au-
invecy, fi81Jrea,a de
cu UIJJ1 an1 liJtr-u
11
grup cu
celillaJt, iar tabeJele Je tetin 1n
gn,PUri. Taore lilriJe dezvoltate au
lerio,;, datele inlernationaie coml'arabile,
relevante cuprinzi!toare sunt zare.
1n lllod delibezat, tabele]e care Ur-
"'eazallnp., penoada 19SI-93tu pe,;Oo-
dele 19SI-197o $i 1970-1993, care
Sisteme znonetare bazate Pe
Cenl!ale pen<>ade.
Dupa cuznmdiei! Taf>eluJ
1 au;; 1950 $i 1993 "DtniJnd
dedezvoltare cu BIJnci CeDil'ale a
de Pesre doua or;,r, timp ee "IUniJn.t
lor cu alre sisreme liJonetare a sea,,
Ia Ia niJJnai 7.fn anu11993, siq8tuelo
filri CUrs de dezvoltare ca.., nu aveaq
SJsreme Dlonetare bazate pe Bane. c.,.
l!ala llritn:ea, Panan... Puerto Rico
$J 'llui.Pkis..., (tar; ca.., utiJizau dimct mo.
COlespuud Jlerioacte; de IUncuo.., efec.
tiva a sistemului de Ia Bretton WOOds
(clnd a IUnCfionar o forma de talon aur;
$i, l'esjlectjv, anilor ca.., au "J'Jilat
talon aUr). Date!e Slatistiee Provin din
observaw ale ale fiecJlrei tar; din
fiecare gn,pllcolo unde sunt disponibile.
Uneie din tabelele urmatoare le
neda Kong (ca.., avea un
SJstem al Consiliulu; V alutar), Aq:
00
tina
$J Eston,a (care adoptasera sisteme
"''"'lllnatoare ConsiJiulu; Yalutar;. De-a
lunguJ Jlerioactei 1950-1993, Pesre .iuma-
menfioneaza sub denuJllirea de "ani".
Ta!Jelul I "Univecyul"- J>Junam1
JJ>q;m P<Jsibil de tllri $i ani 1n fieca,.,
categorie. Unele labele ulter;DaJc se
Ia ma; PUiine filri, dinlipsa de date. 1'1lrile
in curs de dezvoltare ca.., au lnocut de Ia
sisteme cu Bllnci Cenl!ale Ia alre sisreme
Tabelol 1: de ti1ri
late din filrile 1n CUrs de dezvoltare au a\'JJt
alre sisreme monetare declt eel bazat pe
Bane. Cenl!ala. SingUrele tar; 1n ca.., ni-
ci0dat1Jnu a eJtistat sisremui BIJnc;; Cen-
trale au fost Eritreea, Estonia, llong
Kong, Panama, Pueno Rico $i
Tadjikistan.
el:. Moneda sADAtoasA ----------
'J'Idle tn curs de dezvoltare care
un timp, sisteme mooetare
un alt.sistem
pH tarestul penoadei, sunt mcluse
....... t*g(Xii. iar anii de functionare
rekJr respective sunt impartiti pe
... cJoul c:ategorii. Tarile sunt incluse
..... peabU perioade de timp in care au
...._ ca entitlti politice separate.
ec:onom.icl
10
In analiza noastrA, am agregat
11DJDi datele folosind indicatorii: media
ldlmeticl, deviatia standard sau abaterea
IIIDdard (indicator ce aratA cit de departe
fiCI de medie sunt impmstiate datele) si
mediana (un punct situat Ia o valoare mai
ridic::atl decit jum.Mate din observatii si
mai scAzutl decit cealaltl jumAtate)
11

eoq,aratiile statistice intre tAri si in timp
IUnt tnselMoare, iar cititorii ar trebui sA
fie arenti Ia dificultltile ce apar de aici
(vezi Morgenstern, 1963). Multor tAri in
curs de dezvoltare le lipseste incA un
sistem bun de colectare a datelor statistice
$i nu raporteazA datele in formele
standardh:ate. tn anii studiati, in aproape
toate tarile au existat controluri asupra
preturilor si restrictii in calea conver-
tibilitiitii, ceeace a &ut ca inflat.ia sA parA
mai sdlzutl si mooeda mai puternicA decit
ar fi fost in alte conditii. Apoi, statisticile
din tArile comuniste au fost, adesea, min-
ciuni scandaloase. ln ciuda acestor cap-
cane, posibilitatea de comparare a datelor
intre tAri s-a imbunAtltit in ultimii ani.
Multe tAri au adoptat metodele interna-
tionale standard pentru calcutarea statis-
ticilor, iar prlibusirea comunismului are-
dus reprezentarea falsificatl de cMre
autoritltile statistice nationale tn tmle
foste comuniste. Mai mult decit atit,
atunci clnd mai mutte tipuri de date spri-
jinA aceleasi concluz.ii, ca aici, putem
aprecia c4 aceste concuz.ii nu sunt miraje
rezultate din date .
Datele referitoare la cresterea
economicA, prezentate in Tabelul2, indicA
modificArile produsului intern brut pe
locuitor ( produsul intern brot rcprczintii
valoarea, totalA a bunurilor 5i serviciilor
produse intr-o (JJIA). ( ... ) Atit media cit si
mediana cresterii economice au fost cele
mai mici in tmte in curs de dezvoltare cu
sisteme monetare bazate pe Banca
Central!. S-au inregistrat ins! si exceptii
importante: sistemul Bmcii Centrale nu
a impiedicat China, Coree a de Sud,
Ma1aezia, Singapcxe, Taiwan si Thailanda
sA se bucure de ritmuri inalte de crestere
economic!. Dar, in special in anii '80,
multe alte liDi in curs de dezvoltare cu
Bmci Centrale au avut ritmuri negative
de crestere economic! pe locuitor.
Cresterea economic! si Pm real
pe locuitor nu sunt singurii indicatori ai
bunAstArii. tn multe liDi in care, in anii
'80, cresterea economic! aavut valori ne-
gative, speranta de viatA si alti indicatori
ai bumstlrii au crescut. TotodatA, alte liDi
cu crestere economic! negativA au
cunoscut tendinte de scMere ale altor
indicatori ai bunAstlrii. La inceputul ani-
lor 1990, tn mutte tm est-europene si in
tAri foste republici ale URSS speranta de
viatA s-a redus, in timp ce in toate tArile
care au avut ritmuri de aestere economic!
pozitive speranta de viat.A a crescut (vezi
World Bank, 1995, pp. 212-219).
- --------Polis 1/1998 -------- 85
c
t Medie
--.;::::,
Abatere sta.rulard

MedilllJa


-:--:.::


Abatere staadarrJ

A1edi111Ja 2.3
s. J.s
-....., "'rktr"'"'s6 ,. 2,4
P-"'"'""" on d b ' .., - ROof'cH (P/8
s .._ ':';' ,i::,'"':.:riouot lo do/.,; lo
_,,.,, "" <ak,lat Pe b .. - "'""if"-aooa!t 1'18 I).
.,. "'""' de """"-. Dot,/ "-/ Pe Ioc.;to,. !'llJ ""'
e se opreac Ia lllluJ 1992. Pe
Afts0r4n llle CaJitiltii .
il>t!auc; "'
0
"ede, ?alcJc 'ecJUi ..
Practic1 de fixare .
decz.ete OficiaJ ,, a Pretur.;Ior Prin
b llnele Pretur.; au
0 llloneds de Cali tate .d. 'lllsc de ci'teva sure de o . crescut
Poate spr; "
1
catil PliCI!r, " cee. ce i11J.
cre.r,. __ ,'!_IXli esterea econollJiCI!, dar A,_ , aplu! "!' fotele Oliciaie ale intl'ie.
tn sin ""' - ""'enor; au . - '
SUt:l a Ca/illltii "'on . e nu este o l11.1- c,.stere, asculJS SJtuatia
"'ouede sau , fo edet. Caltatca une; """"'""""" Cil a P"'fllrtlor a fost on
tie; au indi::.r.. !'}"eee OliciaJe ale intla.
funqiiJ : Care O lbt<Jdalij Sladj r-.lt Ca/Jtare. lllonedei.
once lllanu ... r d e llltilar ("'CIIsite tn COrect _u COn'ertibiltlil/ij aindicat
. e econolllie' -.....,. slab:! . -
fusct;,. de llli.J10c d hi ' St llDU11Je: lllolledeie lutuJo . <Oede,,llltructt
lllilsllrcla VaJOrii(c Sc /1Jb, functia de lleconverr;bil r tilrilor COmuniste de Plls gel1eta!) Si functia e.
tare. a al'Utiet. Pesau a ev;m for. . .. Cea lllai larg "liliz.am
llian>a lltlet ll1Jp,;; Cll:, "te Ca/'lillii lilonede; este '-n
Ca/illltii lllonedei . t e"aallarea duceabil.itatca . '"''ilfi.Innau.,.,_
COIJSiden.,., lllai nevo,e Sil se ia ts 1iJnq;,. de Plls::: llJonede de fnd"PPini
lleelas; tilnp, este si: tn e"""""'bnp;edi si, <>!zuri
pc lennen lun De
0
Ion gelleta! . Cil funcr;ona,. et ca em.
11lU/te Uri est-e!r, e'""'Piu, .cele lllai 3 indiCI! s;,:,'1Ilij10c de .Schi/1Jb. TabeJui
"""
1
an;; pc P<riCJade, si
Cilzute. ce IIU>el1le/e ::::.:."'::'tee PletlJriior de lrlcbci!ar
-au Prllbusit, si llOi/ . . ...,. llllls11Ja inti .:_ ' Pentru a
sfabil;,., . e ""lonliltJ au !JCnnis pc l>u . -. ( . ) IPc sunt disPoU/biJ
Ptet1lriJar de Cilt>e Piatil rJniOc:ui a/: llllls"::'!, Uri Silllai /1JU/ti an; dCCit'
86 - tntlilfie,.
-------------Polis 1/1998
76
------------ Polis 111
,. .... -------- MonedasanatoasA ----------
In toate cele trei grope de tari in-
adt mai ridicatA C1"t mai osci-
lillll dDpl tocetarea functionarii siste-
.-Juiiii(JIM'QI' stabilit Ia Bretton Woods
(1971-1993), decitin timpul functionarii
Jaielective (1951-1970). Acest faptre-
&dltDcelarea exercit!rii constringerilor
exaeme impuse anterior de etalonul aur.
aUar fi In timpul functionarii sistemului
8rdtOD Woods, media si abaterea stan-
cl8rd ale inflatiei au fost mult mai ridicate
tD 11riJe tn curs de dezvoltare cu Banci
Centrale, prin comparatie cu celelalte
doul grupuri de tmi. Explicatia constA in
faptul ca un numar de tari in curs de
dezvoltare cu Banci Centrale au
tnregistrat in anumite perioade rate inalte
ale intlatiei, in timp ce aproape nici o tarn
din celelalte doua grupuri nu a avut
asemenea probleme. Yn perioada
1971-1993, inflatia a cunoscut cele mai
marl aesteri in tArlle in curs de dezvoltare
cu sisteme moiletare bazate pe Banca
Centrall. Mediana inflatiei a fost aproa-
pe de douA ori mai mare in cazu1 acestui
grup decit medianele calculate pentru ce-
lelalte doul grupuri. Media si abaterea
standard ale inflatiei au fost si ele mai
marl. Asa cum vom explica in continuare,
inflatiile ridicate au devenit mult mai free-
vente, pentru tlrlle in curs de dezvoltare
cu Bbci Centrale, dupa abandonarea
sistemului Bretton Woods.
Cresterea mare a valorilor aba-
terii standard si a medianei inflatiei pentru
tlrlle in curs de dezvoltare cu alte sisteme
monetare tn perioada 1971-1993 se
datoreaza, in special, inflatiei ridicate din
Argentina si din tlrlle foste republici ale
URSS, care au continual sa foloseasca
rubla ruseasca pina in momentul in care
si-au creat propriile monede nationale. ln
anul 1990, rata anuala a inflatiei a atins
in Argentina2315%. Sistemul ei monetar,
asemaMtor Consiliului V alutar, a perm.is
reducereainflatieila 10,6%inanul1993,
Tabelul 3: Rate ale inflatiei pe perioade (%)
TAri dezvoltate Tm mcurs de TAri in curs de
(toate cu BAnci dezvoltare ( cu dezvoltare ( cu
Centrale) Bmci Centrale) alte sisteme
monetare)
1951-1970 380 ani 818 ani 208 ani
Medie 3,9 10,4 2,6
Abatere 3,5 44,8 3,9
standard
Median a 3,2 3,5 2,1
1971-1993 437 ani 1890 ani 108 ani
Medie 7,3 62,8 19,8
Abatere 4,6 491,3 105,2
standard
Mediana 6,4 11,6 6,1
Suna: International Financial Statistics
NotA: lnfl.atia este calculatli pe baza modificArii procentuale anuale a indicelui preturilor de consum.
---------Polis 1/1998 ------- 87

Ia I 6a ...
, -o 111 anu] 199 1
l993.J99s, J\q:enUna s. ntce an;; hdiatiiJ .
de schhnb fix intre a U11 CUrs e lllan
raport.ul de .... : J>es.o dolarw SUA
. sc,.umb fi1nd d . '
lllmelll nu s-a gindit rolf bl e I.I.
cart
bru
fi 0 blthJr -..q lU a nr., .. __ rolr
--. moneda-ancol<l ar
tan taste repubJici ale llR.s:Ie llluJte
nue l1lai ll'Jari ale . . . au lllregistrat
Proprii, decrt ar fol?'Sind mollede
lllflatiile Ill .
SJ>eciaJa dato 'tx ar.; lllel'ltil o
, n'-4 J>Ote . .
dez-eglasiste1lluJ P . ntlaluJUi Jar de
baza caJculuJui atect1l1d de
dr
i
I
lizeze lllbJa. v;;r Sil Uti-
de la ClceasUI situ . altice fac
inanw I99 . atJe. Estollia a int'iin
r .
2
u.n Slstem asemtt .. KL tat
innatu lh .. _, CConolllic. Considl!r!'l-
-<cul su.nt aceJea care .
o rattl anUalii de 20 atfng si dCpt..
curate l1lai llJici de %. UnCori, inna.
V1na autoritlltilor 20% nu apar diJJ
1
Ulu1 Valutar . ...
r-!!.-- . 111 ar-..

.

tani a
Ia 89% in 199 . (lllvelu.J anurw I99I)
de schhnb aJ

I99s. CursU]
s-amentinutco edelllationare <huon'
depind 1n lllonetare. TllriJe
lllare %Urlj de . care
PDt1' .ImPOrtul de
llStant [;>tJ< ,I ,I
rcl (11Jarca ge ._. ue Vafuta-anco.
fiind de 8: I. l'aJ>Ortu] de SChimb
smgurare de ere
dacti tro s re bruscil a innati .
l
pe luJui e1
nsa, ... substant;.,,
d
Jntotdeauna . 'Ql,
rata anUaJa a , 1llf1atiiJe ce
. . . S-a observat t.aptuJ ...
lllfJatie1 din tilri c.11ntt-e rateJe
monetara com ce fac Parte dintr-o .zona
lllari.fn UltiJnii :::;a nu difere11te
turilor de consum
11lai lllareJn 1li a fost cu eel muit 5%
doiaruJ sr.; ong kong (f:ar4 ce um;, .. __
Clllfad dintl'-o decizie e rezurta 1llai
monerare de a ere activa a autoritlltii
fereat d . ste Oferta de ban; d.
. e COnsecmtele asu , ln 1-
schiJnb, decit ,.,;_ . Pta CUrsuiui de
bun . ... U.Ul 1llOdlfiCc1riJ .
llrilor 111 COncJit;a ... e Prefurilor
. ln care
vcuu

CUrsu] des
0
erta de
T:> ... -r I c.AUnb ar fico
vc u 4 clasific.1 il1!1 . .
S
r. A ca monectA
vA. A.cest Iucru ancora) decrt in
nolllic.111lai id CCO-
tendinta sa a
1
n1f?ng Kong, ce are
S
"' .. IJ>lllga ll1ai PUte . ...
;uegorii: "innaw .,atlile lllari Jn trei
ll1f1aw toarr ( 20-99% anUaJ)
"hi . e lllari (1 00-99ga. ,
I>el'll1f1atii" OOQoa. . ro anuar) Si
<uilriiJe, renteJe . lllic 1n sus
care 11U SIJnt bun . PretiJrile altor bunUrj
decitp.

Uri usorcollJerciaiizabiie
"" roanual SJT'h.,: I
l Oate dateJe di To mu t).
neau nul1la.i di ,_ n . abeluJ 3 Prove-
Stalls.,.: n Fr
ulrJ e Cc1rbuneJ . ,
altor bunur UJ, orezuJw ale
Jb I usor com . .
\Qalassa, I964 erczalJzabiJe
A;_tJ< PP. 586-87'
est.e Prezenta s.... " rt ten-
tilri ce 11n aceJeasi
tere econom .Cc1 rate difetit.e de Cl"e$-
lllondiaJ,tn Dupa .aJ doiJea
care standarcti ... 'JnaocJaf
te1llatic il1[
0
l'l1JatiiJ ZCazii 1n lllOd sis-
in Plus, de date e. 4 tine sea-
diferite,. ce nu sunt s=::.;;vln
l:1ad ll1ai l'edus de 1Zate S
1
au un
lnte./1JatjOilaJ Fr dec[t ceJe dia
de acUratete aJ 'IOancJaJ Statistics. Gladu]
SUrseJar UtiJ'
crescu t ma. , PretunJe de COnsum au
Jl.p l repede in S " ...
A 'fOrd-Est, Si aceas ... . Ud declt in
tere Cconolllic.1 ta cu ntmuJ de cre.s-
lllsUficient pelltlu . . lZate J>Oate fi
de 5% una de 6; distinge intt-e o intJaue
.de credibile dar suficient 1
llf1atie de 5% a d
1
stinge 1ntre
0 .suplimentare una. de 50%. DateJe
111vestigauei pe Sil li!rgim aria
aprop.iat l1lai pe locultor din Sud s-a
1lluJt de ceJ din NOrd-Est.
88
Cilror a lllclude intJatiiJe a
1ne o cu
' U4l" nu cu Precizie
---------------Polis l/J!J9a
Banca Centrc11 .. '-
76
---------Polis 1/199!f - -

M N 4: JDflatii marl

Tlri in curs de
TAri in curs de
Tlri dezvoltate
P::Je.'.'
(toate cu Blnci
dezvoltare (cu Blnci
dezvoltare (cu alte
' .

Centrale)
Centrale)
sisteme monetare)
.
19 tiri-(380 anD
80 tAri ( 1184 ani)
55 tAri (610 ani)
. mt-1970
tare
1 (1 an)
21 (96 ani)
10 (13 ani)
r.rteDWC
0 (0 ani)
6 (14 ani)
0 (0 ani)
..; - ... e 0 (0 ani)
1 (1 an)
0 (0 ani)
,.,.. 1971-1993
19 tlri (437 ani}
127 tAri (2257 ani)
46 @}_ (241 ani)
Mare
5 (6 ani)
93 (494ani)
7 (7 ani)*
Foartemare
0 (0 ani)
39 (114 ani)
11 (15 ani)*
Rinf!rinflatie
o (o ani}
20 (35 ani)
4 (5 ani)*
s.- /nti!IIJJational Fi nancial Statistics alte surse.
PdD ioflatie mare intelegem modificarea anuall a indicelui preturilor de consum cu 20%-99%;
iD&Iie foarle mare 100%-999%; biperioflatie, peste 1000%.
Aeeste date includ un num4r mai
mare de tm side ani decit eele din Tabelul
2. Pentru unele tAri si pentru anumiti ani
datele nu sunt disponibile.
lPflatiile marl au fost rare in tAri}e
dezvoltate, manifestindu-se in mai putin
de 1% din timpul cuprins in perioada
1951-1970, si in aproape 1% din inter-
valul 1971-1993. Chiar si in eel mai rliu
caz, inflatia nu a atins niciodatA o ratA anu-
al4 de 30 %. tn tArile in curs de dezvoltare
cu alte sisteme monetare, inflatiile mari
au crescut de la 2,4% in perioada
1951-1970 la 11,2% in intervalul
1971-1993. Pede altA parte, toate infla-
tiile mari au aplirutin tarile foste republici
ale URSS sau in Argentina, cazuri dis-
cutate mai sus.
ln tArile in curs de dezvoltare cu
sisteme bazate pe Banca Central!, infla-
tiile marl au crescut de la 9,4 %in perioa-
da 1951-1970 la 28,5% in intervalul
1971-1993. Ele nu s-au datorat doar unor
" vinovati" cronici din America Latin4.
Europa de Est, Asia si Africa au cunoscut
si ele rate mari ale inflatiei. lntre 1971 si
1993, aproximativ 73% din totalul tarilor
in curs de dezvoltare cu B!nci Centrale
au avut eel putin un an cu inflatie mare.
31% dintre aceste tAri au inregistrat eel
putin un an cu inflatie foarte mare, si 16%
dintre ele au avut hiperinflatie eel putin
intr-un an. Mai mult, 39 de tAri in curs de
dezvoltare cu B!nci Centrale (adicl31%
din total) au avut eel cinci ani cu
foarte mare.
Convertibilitatea monedei
Inflatia este o nWiurl1 a calitAtii
monedei, dar nu este singura. 0 altA ml-
surn este convertiblitatea extern4. Aceasta
exprinl4 abilitatea legal! a unei monede
de a cump!ra bunuri si servicii strltine,
inclusiv active financiare. Convertibi-
litatea limitatA impiedicl abilitatea unei
monede de a functiona ca mijloc de
schimb.
Utiliiind date furnizate deFMI,
Tabelul 5 clasificl monedele astfel:
neconvertibile, cu convertibilitate limitatA
si deplin convertibile. 0 moned4
neconvertibill nu poate fi utilizatl in mod
legal pentru nici o plat! in str!inMate,
---------Polis 1/1998 -------
89
c
l
bi:l.aa""-

epund """"'ite situaw SJ>eciale
Peso-Ill ""/Janez $1 "'OD-uJ Doni-..,.....,
au f<>st, lllll/fi an;, tn situaue. 0
Cll COnven;bilitate Poate
Sll fJe folo,;til aprobilt; 'I>eciaJe eel
PUiln !>entr, <4tre Principal/;
comerciaJ;, dar !>entru a/te
1n 1950, etau ing,
dezvolfattl cu lllolJed4 pe depr
libiJa. llfonede/e ceJor llJai "':::. .
aveau doar--
Iitate lhnilat!l. R.estr;ctii/e
biiiiiJtii.,., 0 lll(\jtea;,., din cei
llanzacr;j ea div<>xe "Ptobi&i.tn
OCeasti! Sltuat.e -a aliat llJai delllll/t lira
terlina. La 1Dceputu/ ce/fli de-aJ dOiJea
lllondial, evernu] britalJic a
re.stdctionar eonl'ertibilitatea lim; 'ledine
llfonecta britan;cJI a r.bnas dep/in con.'
""'Dede!,...,.,.,
lea DloDdiaJ, """'eta ca..,..,_;,
Bntan;;, o

OCeasti! -...,
ti fo,t ca Ulri!e Silfni- ;,..,, -. to.. or
!eeate de""" dar lllai eta conven;bi/4
n dolaruJ S?A $itn a/te DlolJede. Prni!tn
Bnll/ 1979,/ua terlin!J
converUbilitatea 1n toate
Dlolledele. o lllolJeda dep/in COnven;bi/
4
t;:r -ure
deva10riz.eze lllon .. ..
1 .,, . . --u- e Plllj
a vllle>area StabiJitlf de P!la,.x .
14. 0 fara nu a lost displlSil Sit facJt ::. .... _t 1
d ucru. J>e
e 14 Patte, . .
,,.,..., cq,(-llnpre.
- cu Pt'olllovarea unar Pol'ti .
tare . . 1 c1 lllone-
an COndusJa o ""'<tere a
Poate 1i "tilizatatn llJod legal llent>u Orice
fe/ de PliJti exterue, Sll nece,;te Vreo
aprobare speciaJJt. 13
cen.r., fll/IJ de Dele lllollede, $1 a !leon;,
Ulri!.ar dez,.O/tate Sll"'<fcJJ, trePtat, res-
ttictlile.tn 1970 Can""'a D""G .1':'
1
.
s-au aJ;s,.,_. , :-u , c . vetia
-U4cll SUA Jn ceea ce a-
d"Pta.ea conven;bilit!lfii depJine a "'one-
de/or Iar.tn 1993 .lVarvegJa
8
; sPan/a rll-
tilri dezvo/tate ale cJI-
tor DlolJede .,., pe deJ>hn conl'erbbi/e.
76
----------Polis lllY7o
!E Moneda siinMoas!
laevoJutia spre convertibilitatea
lldlor tn curs de dezvoltare cu
c-ate s-au mani{estat douA ten-
Pocleoparte,dupA 1989 monedele
!J..llri Coste comuniste au evoluat de
.......... de spre
...... italea pal1ialA (linutatA) sau chiar
r;..vertibilitatea deplinA. Pede altA
.,.., JDDlte care au apartinut zonei
Urei stafine sau zonei francului francez,
11 ale c1r0r monede erau
dbiJe, nu mai apartin acum ruct unet zone
ftlubR si au monede neconvertibile.
14
In
ftecare an din perioada studiatA, maJOrita-
tea tlrilor in curs de dezvoltare cu BAnci
Ceottaie a awt monede neconvertibile.
NunWul tmJorin curs de dezvol-
tarc cu alte sisteme monetare a scAzut
drastic atit intre1950 si 1970 cit si intre
1970 si 1993. De aceea, generalizA.-i.le
pentru acest grup sunt mult mai greu de
flcut decit pentru celelalte douA grupuri.
Dar, in anii 1950, 1970 si 1993 numai o
minoritate din acest grup avea monede
neconvertibile. tn anu11993 doar Eritreea
si Tadjikistan aveau monede neconver-
tibile. Monedele celorlalte cinci tAli din
acest grup erau pe deplin convertibile.
Eritreea folosea monedaEtiopiei, care era
neconvertibilA. Tadjikistan utiliza rubla
ruseascA cu statutul anterior anului 1993,
dar pAstra restrictiile pe care Rusia le
inllUurase in momentul in care a decis sA
urmeze drumul spre convertibilitatea
partialA. Tabelele 5-7 contin date numai
din anit 1950, 1973 si 1993. Datele
referitoare Ia anii intermediari (pe care
autorulle poate furniza celor interesati,
Ia cerere), indicA faptul cA modificArile de
la un punct Ia altul reflectA cu acuratete
tendintele corespull1Atoare perioadelor
1951-1970 si 1971-931uate in ansamblu.
Cursurile de schimb
0 altA mAsurt a calitAtii monedei
este evolutia petermen lung a cursului de
schimb. Acesta reflectA modul in care o
monedA indeplineste functia de pAstrare
a avutiei. Cea mai potrivitA monedA
utilizatA ca bazA de referintA este dolarul
SUA, deoarece aceasta a fost moneda
cheie a sistemului Bretton Woods. Mai
mult, dolarul SUA a rlimas si astiizi val uta
eel mai larg tranzactionatA pe pietele
valutare internationale.
Ca si in cazu1 inflatiei, guvemele
pot cosmetiza cursurile de schimb ofi-
ciale, restrictionind in acest caz converti-
bilitatea. Pe de altA parte, existenta restric-
tillor asupra schimburilor valutare, si ine-
v 'tabila primA creatA pe piata neagd pen-
tru valutele strnine, genereazA stimulente
pentru oameni de a ocoli aceste restriCtii.
Pentru a reduce stimulentele de eludare,
guvemele devalorizeazl in cele din UI'D1A
monedele lor si, chiar dacA existA restric-
tii, cursul de schimb oficial pe tennen
lung urmeazA, mai mult sau mai putin,
tendinta pietei negre. Desi existA date
privind cursurile de. schimb pe piata nea-
gri, ele nu sunt atit de clare precum cele
referitoare Ia cursurile de schimb oficiale.
Tabelu16 indicA faptul dl, fatA de
dolarul american, in perioada 1970-1993
chiar si cele mai dezvoltate tan si-au vazut
monedele depreciate. lntre anii 1950-
1993, doar monedele Japoniei si ale tan-
lor din zona IIW'cii germane (RFG, Aus-
tria, Belgia, Danemarca, Olanda si, intr-o
oarecare Elvetia) s-au apreciat
fatA de dolarul SUA. Monedele celorlalte
11 tan din grupul statelor dezvoltate s-au
depreciat fatA de moneda americanA.
--:---------Polis 111998 -------
91
MOdiJicarea

s,_ 4,_ " . ___ 10,7%
.,_"-/F.,.,_ S4fU6., I o/te ----=
&te e.tc1o" ...,.,.,.
1
""''
'Pd1ie 1991 """'' Ia .:- - .,. "'
1
.......... 1991 """' 0 ... .,. .
.... do doJa.v1 -...........,, CoD.<i1Jo1o; >aJo""- do'"""" "r In P<>;- do ....
. 'A- .s-a ltlO<filicat la cadruJ sisle.a:luJu; B"- . .'C SCbi.cnb a ltloaecJei atger,tiniene
.. "'U su......,.ulul a .. ... M C . . <lllCU enllale cu nn n.,.
In """1 '""' ""'"'"'"' ""tar .. .. .,. In "'D<IIrilie
-uor o/o .....,, ""'""' . a to,, do 0% ...,. . .
fo1"'ind "' o.z. '" til '..., d'P-.._ "'-telo do de,"""""' . Beau., ..., ""'""
doJan.I o ' """"'""'"""" r ... po,. . .,...,.....,l oJ ""''"""""" or 'akvi.,.
'""'"'"'"'" "'"oDai, -./ Ja
1n <admJ CrtlpuJu; lilrilar tn clll> 1
"'M;.__
1
lre <Ulii 1950-1970 .rnon .. AeJe
denre . .. ............ ce lte tit-.!"' '-\.1
y <Jt:m manedelar far a de d 1
1
: "'" -" cu,; de dO>:aJr.r.
S{JJ\. . fast de 28.3% lntre anii fc;: aalte S1Sfeme lllo""""" au dePleciat
J:70, 79,6% lntre ""ill970.J993 foil de .'f!'hlruJ S{JJ\., deaarece eJe
tre ""ill1J7o.l99J, "Proape un sten diJ,. aJ ":"" ..,. SlerliJJil $i 1i71JJcuJ liancez ca
nllln.imJ !otaJ de fAri In cu,; de deZVoltore
1
' u Ocest inter.aJ de ti11>p
;;; de'al?rizat PlOpriiJe manede cu .... d"Pteciat fa(<l de dalami
S{JJI. lllai muJt fa(<l de dblllluJ d"Ptec u
15
%, '"' fra,cuJ f""'cez a
"'tre ""ill9SO.I99J, incur.Je m.;
37
1at de llloneda OJneri"""-'1 cu
n CUJll de dez.olfore cu B.!nc; c.,.._, . , %. MaJJedele car, le..au falasit
ale rn
0
AA
0441
e "-uute-a.ocn..... s ,. .. d . .,., . r
"' D..ue s ., "Pleciat fara de - l'mpreuna
daJIIlul S{J A. au fast Cuba haq t 'b. cu ele lllai Blult d0<11 arr, fost detenn;,.,.,
MaJaeZia $i SingilJJDre. LJ ca:. ...,.e'c
1
be'" sJJ a dac.! ar li fast legate rl;- .. de
. . u 1 daJar Zon. ]' . -....ccr
"':"?'"' $J aJ libiei, "Prec;.,.,. CUJlluJu/ tn fi ":' "'" 'lerline cllltinat $i,
de Schimb a fast a fictiuoe .. a Incetat sJJ lllai eJtisre, lnftuC/t
-..., pe -ue lllembre au
s ., d"Ptec . ., PJata lllolledele lar Prea sla!J4 l'Cnftu con.sllderat .llra
1
PIIIetnic. di ,_ e se,.., ca mane.
92 --------- lra
-a.ocorcl. lll J>eriaada 1970-1993 1.
Polis 1/1998 __
76
' Moneda slinAtoas!
a evoJuat totusi mai bine decit
c::IJ'OI1lle servise drept ancod,
-se cu "numai" 38% fat! de
. SUA. TArile care au abandonat
.
1
francez, incetind mai
lMO" ncl drept mone$-ancod, au fost
putin numeroase, Franta a
.....- ajutor economtc mat generos
tldb'C&re au dinaS de franc, decit
tld1or care au renuntat Ia el.
In anii 1950, 1970 si 1993 doar
t1oag Kong, Panama si Puerto Rico au
awt alte sisteme monetare decit eel bazat
pe Banca Panama si Puerto Rico
util.izeazAdolarul american. Doland Hong
Kong s-a depreciat in timpul functionArii
aistemulw emisiunii libere de
(1973-1983), ee avea un regim de curs
flotant, dar a ineetat se deprecieze in
1983, an in care Hong Kong a revenit Ia
sistemul Consiliului Valutar, folosind do-
land SUA ca moned1-ancorn. Argentina
a avut pinA in anu11991 un sistem bazat
pe Banca CentraU. acest an a trecut
Ia un sistem asemADAtor Consiliului Va-
lutar. lntre anii 1970-1991, moneda ar-
gentinianA s-a depreciat cu 99% fatA de
dolarul SUA, darintre 1991-1993 depre-
ciereaa fostdeO%. Estonia si Tadjikistan,
celelalte tAri care aveau alte sisteme
monetare decit eel bazat pe Banca Cen-
trall1, erau in anul 1991 pArti ale URSS.
ln anul 1993, Estonia a adoptat un sistem
asemAnAtor Consiliului Valutar, folosind
ca monedA-ancod marca De
atunci si pinA ast!zi, cursul de schimb
intre moneda Estoniei si marca germanA
a rl1mas constant, raportu1 de schimb ftind
8 coroane /1 marcA germanA. Tadjikistan
este un caz special. PillA in momentul
emiterii propriei monede, in anul 1994,
ea a utilizat bancnotele ruse emise inainte
de 1993 (chiar si dupl1 ce acestea au
incetat sA mai fie mi jloc legal de platA in
Rusia). Rublele emise inainte de anul
1993 s-au depreciat atit fat! de dolarul
SUA, cit si fatAde rublele emise anul
1993. Experienta acestor tAri nu este su-
ficientA pentru a face generalizAri referi-
toare la 80 sau chiar mai multe tAri in curs
de dezvoltare care au avut alte sisteme
monetare intr-un moment oarecare din pe-
rioada 1951-1993, dar statisticile privind
devalorizarea (n.tr. existente in acest
studiu, dar neintroduse in aceastA selectie
a traducerii) acoped mai multe tAfi.
Cursuri de schimb multiple
Citeva tari au mentinut mai multe
cursuri de schimb, astfel incit anumite
tranzactii se puteau legal numai
la rate de schimb discriminatorii.
Cursurile de schimb multiple impiedicA
o indeplineascA functiile de
mijloc de schimb side pllstrare a avutiei.
Pin! in anul 1971, cursurile de schimb
multiple se defineau ca situatii cind intre
cursul oficial de vinzare si eel de
cumplirare exista o de fluctuatie de
2% (sau 1% fatA de valoarea paritarn).
Dupl1 anul 1971, marja de fluctuatie s-a
mmit la 5% (sau 2,5% fatA de valoarea
paritad Acestea sunt, cu
aproximatie, defrnitiile utilizate de FMI.
Initial, documentele FMI (Articles of
Agreement) adoptate prin acordul de la
Bretton Woods obligau tArile membre
pbtreze cursurile de schimb intre
monedele lor si valoarea paritarn intr-o
limitA maxim admisA de fluctuatie de 1%.
lncepind cu luna decembrie 1971,
Consiliul Executiv al Fondului a marit
marja de fluctuatie la 2,25%. Acolo unde
au existat cursuri de schimb multiple,
Tabelul 7 ia in consideratie abaterea
cursurilor de schimb fatl1 de cursul
principal de schimb al dolarul american.
---------Polis 111998 -------
93
c
l
76

TabeiuJ 7: Cursun de sehiJnb JDultipie
S- /AfF Annu<J R_, on Ex-ge R"'&ictions (...,_ u1""" Annu<J R_, on
An.ng.._,- 1'-( ........ , w..,;,, Wo,.,
Ye.arboo.ij fi prelucran. proprii.
&<e P<>Obil"' J><nOU "'1 1950 """1" uu fio Ja foJ de--"' 1i J><nOU ... U1J>riori,
- .. ..,. --...,. '""""'lui de t&i <e" p-"""' de dWnb "''ltip1o ,., .....
1950-1970 poafe fi 0 UUZJe
a ''"""' ...,_ oliopi.., ,; a J>f.<bal "'""" de""""" "''llip1o <a ,; Bliopia; Tadflli.oo
a fo1oit loAin<e de oou1 1993 rubJa ru-.,. 0, 1o <iuda fapMu; dl Ru.;. ou a -lWUJ """' '" &chizn b lllultip le, Tadjitistan a Bcut acest lucru.
Cursurile de scbimb multiple
sunt abateri ale cursurilor oficiaJe de
cump4rare tara de cele de vfllZare care
2% (sau 1% tara de valoarea
Paritarct), pinil in anui 1971, 5 % (
2,5% fara de valoarea Paritanl oficiali1)
dupil1971. Tarue sunt clasificate ca avfud
cursUri de schimb multiple dac4 ele apar
mentionate astfel fie de FMI, fie de
Picks. Pentru uneledfutre
tilrile care nu apar in documentele FMJ
1993 llWnihul tilrilar care au Pl'acticat eur-
sUri de Schimb multiple s-a redus semn;.
ficaov, datoriti1 faptului t4rile dezvoJ-
tate au in14turat apcoape COntroaJeie
asupra sehimburnor Valutare, iar fasteie tiri
comuniste au renuntatla ClU8urile multiple,
fniocuindu-Ie cu un eurs Uniticat.
DevalorizArile ln periOda funcfion4zii
efectiye a sisteJDului Bretton Woods
ce acoperf1 anii 195f}, In special tarile
comuniste, am considrrat ci1 ele au
Practicat cursUri de sclJimb multiple pe
baza altor surse. 1n Anullul Pick's nu
existi1 date pentru 1950.
Cei putin pentru tihile membre
ale FMI, cursUrile de sclJimb multiple au
devenit ll1ai pufin ta8pindite dup4 anul
1955, nu aufncetat Silr.lnullil o Pn>-
Sistemui Bretton WOOds a de-
Venit operatiOnal fn anu11946, dar el nu
a functionar efecov pe depiin pin4 in anui
1950.1n acest an, pentru Prima datil de la
inceputuJ celui de-al Tazboi moo-
dial, cele J11ai muite t4ri vest-europene
declarat monedele P8rtial conver-
tibile 1ntre ele. Articoiele ACOrdului FMI
biemi1 sup4r4toare (de Vries and
Horsefieid,1969,pP. 122-151). AJ>arenra
Ct"e$tere a CUtsUrilar de scJtimb multiple
1ntre anii 1950-1970 PDate silfie o i1UZie
datorat4 faptuJUJ dateJe pentru
anU] 1950 SUnt J11ai putiJ1 COmplete decit
pentru 1970. 1n orice caz, fntre 1970
(Articles of Agreement) obligau tarile
membre si1 D1entin4 ValoriJe Paritare ale
monedeiar lor excepttnd situawJe fn care
apar "dezecbilibre fundamentale"
(notiune care nu este detiniti1 in
doeumenteie Aeordului).
APmape toate tihile necolllUniste
independente ati fllcut Parte din FMI. De
94 -------Polis J/1998---------
Pous .. , -
Au devalorizat
Alte devalorizliri declt fatA de
moneda-ancorll.
Au revalorizat
Mediana devalorizlirilor m
r'indul celor care au
devalorizat
Tabelul include numai tarile care
au fost membre ale FMI, flind excluse
aproape toate colonille. Tmile in curs de
dezvoltare care au practicatin anumiti ani
sistemul monetar bazat pe Banca
Central:l, iar in anumiti ani alte sisteme
monetare (fiind membre ale FMl) sunt
incluse in ambele grupuri.


Singura tarn dezvoltatA care nu a
fost membr:l a FMI in timpul sistemului
Bretton Woods a fost Elvetia. Totusi, ea
a tinut seama de spiritul acordului de la
Bretton Woods. Dintre celelalte tAri
dezvoltate, 10 si-au devalorizat monedele
si cinci si le-au revalorizat fatA de doland
SUA in timp ce erau membre ale FMI;
chiar si SUA au devalorizat efectiv dolarul
fatA de aur, in 15 august 1971. Despre
Danemarca, Irlanda, Noua Zeeland:l si
Spania, care si-au devalorizat
monedele, se poate spune cA ele au flcut
acest lucru odatA cu devalorizarea lirei
sterline in anu11967, intruclt aceasta, mai
degraM declt dolarul, era de factomoneda
Surse. In speciallMF Annual $i Pick $i S6dillot (1971).
Not4: Se considerl cl perioada de funC\i.onare efectivll a sistemului Bretton Woods este cuprinsll intre
1 ianuarie 1951 - 15 august 1971.
Polis 111998 95
76
---------MonedasanAtoasa ------
Dintre cele 74 de f&"i in curs de
dezvoltare cu Bilnci Centrale, 39
deva1orizat monede1e fatil de dolac,
independent de vreo altA devaiorizare a
Va1utei-ancor4 folosite. Prin contrast,
dintre t&ife in curs de dezvoltare cu alte
sisteme montare, numai una din 33 <Zair)
devalorizat moneda, independent de
valuta-ancor4. ln acel timp, Zairul avea
un sistem al emisiunii de monedi{ direct
de Cilt:re guvem, care dintre toatesistemele
diferite de eel al Biincii Centrale se
cu.rsun de scJtimb f'1Xe pentru tilrile
sisteme monetare decit eel al
Centrale cursuri de schimb
pentzu f&"ile cu Biinci CentraJe. 1n
sistemului Bretton WOOds, cursUrile
schimb flotante au fost foarte rare.
lucru nu sugereaza Cil sistemuJ
WOOds s-a intrucit CUCsUriJe
schimb fixe nu pot fi susfinute, ci
faptului cil sistemul bazat pe
aseamana eel mai mult cu acesta din lU'Dlil.
Unii au numit
sistemul Bretton WOOds un sistem ai
Centralil este inerent un sistem aJ
cu.rsunlor de schimb legate sau flotanre.
Presiunile in sensul sistemului
au Venit dinspre f&"ile cu Bilnci Centrale.
Tclrile cu alte sisteme monetare nu au avur
diiicultAti Pilstri'nd cursun de schimb fixe
ale propriilor monede fatil de
valuteie-ancon'l.
CUCsurilor de schimb f'ue, au susfinut
C4 lui aratA faptu1 C4 aceste
curs uri de schimb f'ue nu pot fi susfinute.
(Obstfeld and Rogoff, 1995). Azgumentul
lor se bazeaza, Partial, pe definitu neclare
Partial, pe ignorarea faptelor. Adesea,
critici ai sistemului Bretton
WOOds nu fac distincfie intre cursUtiJe de
schimb fixe cele "legate" (pegged
exch8./Jgc rates). Un curs de schimb cu.
adevilrat f'u este un curs care se mentine
constant in termenii unei monede ancon1.
El este pennanent sau, eel mult, poare fi
Dupa sistemul ui
Bretton WOOds, numacu1 tilrilor ce Prac-
m<>diiicat numai intr-o situatie extrem de
gravil, a.sa cum este rilzboiul.ln linii lllari,
un curs de schimb poate fi considerat f'u
dac,1 se pilstreaza eel pufin 30 de ani ( o
generatie) sau pe intreaga viafil a unui
sistem monetar, dacii acesta funetioneaza
mai pufini ani. Pede altA Parte, un curs
de schimb legat este constant pentzu o
perioadii de timp, in termenii unei
monede-ancon'l, dar nu PQartil o garanue
pe termen lung Cil va nhnlne la
valoare. Un curs de schimb flotant nu este
menfinut constant in tennenii vreunei
monede-ancora. Tabelul 8 aratil ca
sistemul Bretton Woods a fost o
COmbinatie intre cursun fixe legate:
ticau cursuri de schimb fixe s-a redus
substantial. Dintre tilriJe inclose in acest
studiu, doar citeva tilci in curs de dezvol-
tare cu alte sisteme monetare, Bhutan,
nu au apelat la devalorizclci fafil de mone-
dele-ancon'l nici nu au adoptat, pin4 in
1993, regimuri de curs valutar flotant.
Bhutan are un sistem monetar bazat pe
Banca Centralil, dar mone<fa sa este JegatA
de rupia indian4.
Confisc4Ji de monedil
0 COnfiscare de monedi{ reduce
puterea de a detill4tori1or de
bani intr-un mOd discriminatoriu. De
exemplu, convertirea monedei vechi in
monedi{ OOUilJa un anumir curs de SChimb
pentzu sumele mici la un alt curs, mai
pufin avantajos, pentzu sumeJe IDari. 0
COnti scare de monedililnpiedicel abilitatea
acesteia de a functiona ca mij loc de
Pilstrare a avutiei intr -un oarecare grad,
impie<fieil exercitarea funcfiei de mijloc
96 ----Polis 111998--------
MonedasWtoas!
. .,.,.,. IgnaCiO Mas (199 5) a
t;fJIIi multe dintre aceste episoade SI
...,..at pierderile provocate detin!-
...... de bani cash si sub formA de depo-

de monedA sunt extensive, dar
f11.aiar ti tn combinatie, ele pot fi
._..,aete. tn Tabelul 9 sunt sintetizate
can"e.rArile de mooed!. Sunt omise din
lilt& confisc!rilor episoadele cind
JIMIDde au inghetat depozitele bancare,
c11r nu au confiscat bancnote, asa cum au
bt Planul Bonex in Argentina si primul
plan Coli<" din Brazilia, ambele petrecute
tD anul 1990.
La jumatatea si spre sfirsitul
anilor '40, multe Wi, inclusiv Austria,
Belgia si Germania Federal!, au apelat la
coofJ.Sdiri de moned!, pentru a contracara
efectul inflatiei din timpul mzboiului si
din perioada imediat ulterioar!. lntre anti
1951-1993,nici otarndezvoltatAnu amai
practicat confiscari ale monedei, in timp
ce tn 18 dintre cele 134 de Wi 'in curs de
dezvoltare ce au avut BAnci Centrale in
aceastA perioad! s-au imegistrat 24 de
confisc!ri. Din cele 80 de tru-i in curs de
dezvoltare cu alte sisteme monetare in
perioada 1951-1993,doar Estonia a recurs
lao confiscare de monedA. (NotJ: anumitc
Tm dezvoltate (toate
cu BAnci Centrale}
1951- 1970 0 din 19 t1ri
(0 din 380 de ani)
1971- 1993 0 din 19 t1ri
(0 din 437 de ani)
(iJri au reaus de mai multc ai la conliscilri
de moncdA, astfel fncit fn Tabclul 9 clc
sunt luate fn calcul adt fn pcrioadJl1951-
1970, cit si fn 1971-93). Confiscarea din
Estonia (in anul 1992) a fost legatl de
inlocuirearublei ruse, care se depreciara-
pid, cu o monedAnational! noul si stabil!,
avind ca ancorll marca germailA. Noua
moned! estonian! a fost emis! tntr-un
sistem asemAD!tor Consiliului Valutar.
Desi rublarus! a incetat s!mai fie monedA
legal! in Estonia detinatorii de ruble pot
continua s! le p!streze, unii agenti eco-
nomici chiar prefenndu-le pentru valoarea
lor in comertul cu Rusia, ce le creeaz!
avantaje mai marl decit schimbarea lor
contra coroanei estoniene (Kallas and
SOrg, 1994, pp. 11-12).
S-ar scbimba "povestea" dacl am
folosi alte date?
Acest studiu a examinat o varie-
tate de m!suri de bad ale calit!tii
monedei. Aproape toate indicA faptul c!
sistemul bazat pe Banca Central! in tm'ile
in curs de dezvoltare a dat rezultate mai
slabe decit alte sisteme monetare, si mai
slabe decit sistemele bazate pe B!nci
Centrale din tmle dezvoltate. ExistA alte
Tmincursde
Tmincursde
dezvoltare (cu
dezvoltare (cu alte
BAnci Centrale)
sisteme monetare)
9 din 85 de t1ri
0 din 65 de t1ri
(9 din 1411 ani}
(0 din 990 de ani)
12 din 130 de tm
1 din 48 de t1ri
(15 din 2480 de ani)
(1 din 275 de ani)*
Surse. Mas (1995) Pick's Cunency Yearbook (deou
ConflSCarea de monedl din Estonia (iunie 1992)a avut loc 1o legAturll cu lnlocuirea nablei nase cu
propria monedl. 0 conflscare de monedl reduce puterea de cumpliral'e a detin!Uorilor de bani tn mod
discrim.inatoriu, de pildl prin covertirea vecbli monede tntr-una noua,la un curs de schimb mai favorabil
pentnJ sumele mici unul mai putin favorabil pentru sumele marl.
Polis 111998 91
---------
c4i de prezentare de analizA a datelor
folosite aici, alte m4sari ale calitittii
monedei netrecute In revisti1 sau alte
explicatu pentru datelor care ar
reda o alt4 sifUatie?
Datele au fost prezentate intr-un
lllOd impartial sau chiar favorabiJ siste-
mului Bitncii Centrale din fArile in eurs
tibilitate, eel putin in monedele
ca ancon1. Chiar pentru ti1rile cu
lafie llla.i mica de 1 milion de
generali.za.rile refentoare 1a sistell1ele
netare, altele decit eel bazat pe
Centrala, se sprijina pe eJC.perienta a
mwt de f4ri. Statisticile
nomiee, intlatiei, devalorizarilor
fisei1rilor de monedit includ toti anii
care o tanl a avut un sistem monetar si
sunt simple "instantanee" ale anilor 1
de dezvoltare. Argumentu1 fmpotriva
sistemuJui bazat pe Banca Centrala din
ti1rile in eurs de dezvoltare ar fi fost llla.i
putemic daci1 sti1riJe de luClUri ar fi fost
.POnderate COnform PIB a1 fiecitrej titri,
daci1 studiul ar fi .POmit dinainte de anu1
19 50, iar cea de-a doua perioadit analizatit
nu ar fi fnceput cu anul 1971, ci cu
jumatatea anilor '70; sau daca datele
neoficiale despre intlatie cursurile de
schimb, provenite de pe piata neagra, ar
1970 1993. Grupul Statisticilor arar.aq
ti1rile in curs de dezvoltare, care
peri0ade1e 1951-1970 si 1971-1993 au
trecut de la alte sisteme monetare la eel
bazat pe Banca CentraJa, au avut o calitate
llla.i slabit a monedelor fn CadruJ nouJui
sistem monetar.
fi fost Utilizate acoJo UDde datele OficiaJe
indue fn eroare.
ExisUl ci1i mai pretenfioase de a
analiza datele - teste statistice mai
0 Problema Iegat4 de date este
3Ceea ci1, in anu} 1993, numaj ti1ri
complicate si anaiize de regresie - dar ele
nu sunt inlocuitori ai tehnicilor simple
Utilizate in acest studiu, .ci elemente
aditionaJe. Nu este plauzibil si1 prefinzi
cit tehnici mai elaborate ar submina
conclUZia Cit titrile in curs de dezvoitare
in CUrs de dezvoitare CUPlinse in studiu
mai aveau alte sisteme monetare decit eel
bazat pe Banca Centrala. Sapte ti1ri sunt
foarte putin pentru a face o generaiizare
CUprinzatoare in legi1tur.'l cu calitatea mo-
nedei. Pede alta Parte, alte date arat4 Cit
experienta lor este intr-adevitr tipica pen-
tru ti1ri cu alte sisteme monetare. Un nu-
mitr de ti1ri cu .POpulafie de sub 1 milion
de locuitori au de mwt timp alte sisteme
monetare decit eel bazat pe Banca
Centra14. De exemplu, Bermude si
Gibraltar au Consilii Valutare. Polinezia
Franceza Luxemburg au Institute
Monetare. Micronezia si Monaco folosesc
monede sfr4ine. Nu toate aceste state fac
parte dintre fArile In eurs de dezvoltare,
dar ca titrile in curs de dezvoltare cu
alte sisteme monerare inclUse In stu diu ele
au, in general, o calitate faarte ridicata a
cu sisteme bazate pe Bitnci Centrale au
monede de o calitate semnificativ mai
slaba decit cele din fArile eelorlalte doua
gruPUri. ln Paranteza fie spus, tehnicile
statistice de analiza a de
populatie nu sunt necesare In acest stu diu,
deoarece dateie se refenlia Intreaga sau
Ia aproape lntreaga populatie. 1n
asemenea situaw, problema este mai
degraba semnificatia economica a
decit SClllniticat.ia
sfatistica a
Alte mlsUri ale calitatu tnonedei
monedei, inclusiv in.flatu mici conver-
Bxist4 alte masun ale califi1tii
monedei, dar nici una dintre eele larg
utilizate nu .Pare sa fie favorabila sis-
98 ---PoiisI/1998---------
Moneda smmtoasli
lllllllt pe Banca Central A din tlirile
de dezvoltare. De exemplu,
",ntrale din Wile in curs
111
fost implicate mult mat
-..edtllltOritAtile monetare din alte
tn finantarea deficitelor
--- (Fry et al., 1995, p. 14).
a acestui fapt, tmJe in curs de
cu sisteme monetare bazate pe
limiteazA libertatea finan-
ult decit alte tlifi, prin
p.:dd cum sunt plafoane scAzute al.e
11111e1ar dobinzii si obligativitatea consti-
tllrti de depozite in avans pentru valuta
aecesar1 importurilor {Fry, 1995, pp.
155-189; Giovannini and de Melo,
IMP Annual Report on Exchange Amm-
6f'IDt:Dts and Excluwge Restrictions).
Ratrictille tnalte asupra libertAtii finan-
cia'e au tmpiedicat cresterea lor eco-
JIDII'IicA.
Acest capitol a fost concentrat
asupra calitAtii monedei, iar asupra cres-
terii economice am flcut doar scurte con-
sideratii. Se poate argumenta cA sistemul
BIDcii Centrale din tlirile in curs de dez-
voltare a contrabalansat socurile econo-
mice non-monetare, cum ar fi cresterea
preturilor petrolului, reducind volatilita-
tea aesterii economice fatA de cea din alte
sisteme monetare. Asa cum am arMat
(vezi Tabelul 2, referitor Ia cresterea eco-
DCIIlicA, n.tr .) abaterea standard a cresterii
economice a avut o valoare mai micA pen-
tru grupul tArllor in curs de dezvoltare cu
Blnci Centrale decit pentru grupul tlirilor
in curs de dezvoltare cu alte sisteme mo-
netare. TotodatA, volatilitateaafostnumai
cu putin mai scAzutA si, aparent, nu a rrWit
cresterea economicA. lntr-adevlir, tlifile in
curs de dezvoltare cu sisteme bazate pe
Banca Centralli au avut o medie si o me-
dianli a aesterii economice mai mici decit
cele din celelalte douA grupuri. tn aceeasi
mAsurllse poate spune si di sistemul bazat
pe Banca CentralA a provocat tn tAriJ.e tn
curs de dezvoltare un soc mai mare decit
eel pe care 1-a atenuat.
Ultime surse de creditare - ajutl sau
1mpiedicl?
Un argument larg acceptat in fa-
vo&easistemului banrt pe Banca Centralli
in Wile in curs de dezvoltare este cA
sistemul financiar are nevoie de Bmci
Centrale in calitate de "ultime surse de
creditare" (lenders of the last resort)
(Goodhart, 1988, pp. 85-104). Costul
Brutcii Centrale, regAsit in calitatea slaM
a monedei, poate fi acceptat dacA Banca
Centralli face sistemul financiar mai
stabil. Dar, experienta multor tliri
sugereazli cA o ultimA sursli de creditare
creazA mai multe probleme decit rezolvA.
Crizele financiare in perioade de pace,
c..re au amenintat increderea in sistemul
financiar, par sA fie mult mai frecvente in
sistemele bazate pe Banca CentralA, atit
in tMlle dezvoltate cit si in cele in curs de
dezvoltare, decitin alte sisteme monetare.
Acelasi lucru este valabil si pentru
esecurile semnificative ale blincilor
comerciale (adicA, acele esecuri ce
afecteazA mai mutt de 1% din totalul
depozitelor bancare). Poate singura tarn
flirA sistem monetar bazat pe Banca
Centralli care in perioada 1951-1993 a
inregistrat esecuri bancare semnificative
a fost Estonia. tn aceastA tarn, unele blinci
acumulaserli credite neperformante in
perioada economiei planificate sovietice,
si au dat faliment dupA 1992. Altele au
fostinchise de autoritAti Ia sfirsitul anului
1992 si inceputul anului 1993 (Eesti Pank,
1993, pp. 30-31). Tarile cu sisteme mone-
tare bazate pe Banca Centralli, care au
inregistrat esecuri bancare semnificative
Polis 111998
99
76
--------- Moneda Siln!J1oas4-------
sau au avut garanw de sprijin .PCnt:ru a
evita asemenea situatu, includ Argentina,
Finlanda, Mexic, JaP<>nia, Suewa, SUA
Venezuela. pentru a consf:rui o
imagine mai generaliila scaz-a mondia}a
asupra bancare este nevoie de
muit mai multii munca, majoritatea
analizeJor existente SUnt nefavo.rabile sis-
temului bazat pe Banca CentraJa (Caprio
and Klingebiel, 1996, pp. 31-39; Good-
bart and Scboentnaker, 1992, Pp.
399-439; 1VoddBanJ-,1989,pP. 71-72)".
fn eele din llrJn4, alteeva in
afam de tipul sistemuJui monetar .POate
Seilzute decft "normele" c.Qsre.n.
rianta "clasieil" a etaionuJuj
s!Jlnt:kird), ee a funcnonat Pfna
Primului nlzboi 1llOndiaJ. Tabe1111
mera cu lllonede de fnaJt4
din fiecare grup. 1'i1rile fn CUll
voitare care au trecut de Ia un
netar la altuJ sunt CUJ>rinse 1n
gorii,
Cilrora au Cipazfinut tiecarei
1'i1ri1e dezvoitate au avur
multe dintre monedele de
explica diferenteJe de grup in Calitatea
monedei. 0 cale ar fi combinarea
diferentelor de avutie cu diferentele de
sistem politic. Las pe seama altora sa
gaseasca aceste explicaw sa arate Ci1 eie
sunt plauzibile.
emise de Biinci Centrale. 1ntre
1951-1993, aproape jumfltate din
dezvoltate au avur monede
caiitate. ExeeptiiJe eele Dlai notabJJe1
Franta, Japonia Marea Britanie,
avut descaJiticiiri relati v lllinore.
doua treillli din totaiul ti1rilor fn curs
dezvoltare cu alte sisteme monetare
Monede de !naltJ calitate

eel bazat pe Banca CentraJa au avut
nede de caiitatefnalta. Tatodata,
toate care, fntr-un moment sau
au trecut de la alte sisteme monetare
eel bazat pe Banca CentraJ4 au 1'nregistJa1
deteriorarea caiitaW propriiJor monede.
Doar 5% din totaiul tilrilor fn eurs de
dezvoitare cu Biinci Centrale au avut mo-
nede de fnaJta caiitate - o performanta pa-
Iidcl. Tam cu cea Dlai nume.rocts4 popuJatie
incluscl in enumerare este Malaezia, care
f.ll1buJJatatirea caJitatii
Illon.edei in tcirile ln
curs de dezvolta.re
I
ntre anii 1950 1993, 149
dezvoltate ti1ri 1n ClJr8 de dez-
voitare au avur, in timp, sisteme
monetare bazate pe Banca CentraJa. ln
anuJ 1993, 145 de ti1ri practicau acesr
sistem. fn doar cfteva dintre aceste
sistemw Biincii Centrale a Pmdus 1ll0Jlede
de fnaJta calitate. Calitat.ea Unei monede
este 'inalta" daca: rata Dledie a innatiei
pe fiecare decadii este mai ll'lieil de 10%
anuaJ; niciOdata inflatia nu atinge o rata
de 20% anua1; monedae.sre P<UliaJ sau pe
depJin convertibiliila tiecilrei
d"<ade si In anu! 1993; si dac/j nu a a>ut
lac nici a conrJScare de IDonedJI. Acesre
standarde nu sunt foarte dure. Eie sunt llJai
in anui 1993 avea 19 milioane de Iocu-
itori. Evident, eele mai man ti1ri in curs
de dezvoitare sunr absente.
Motive ale diterentei de Cali tate dintrc
DlODede
Calitatea monedei a fost sem-
nifiCativ Dlai Seilzuta in grupw tilrilor in
ClJr8 de dezvoltare cu Biinci Centrale decit
in eelelalte doua grupUri, in specialintre
anii 1971-1993. Aratam fn confinuare cf-
teva DlOtive ale acestei fllra Silincer-
100 ------PoiisJ/1998----- -----
ruu.:. -
Moneda slinMoasA
-
Bloci CentraJc;
7 din 130 (5%) 51 din 80* (64%)
(Bhutan) Algeria, Arabia SauditA, (Benin), (Bhutan),
Congo (Botswana), (Burkina Paso), (Burundi),
(Kuwalt), Cameron, (Ciad),
Malaiezia, (Coasta de Fildes}, (Eritrea}, (Gabon),
(Oman}, (Gambia), (Guineea}, (Guineea-Bissau},
Papua Noua Guinee Jamaica, (Jordania), Kenia, (Kuweit), Liban,
(Emiratele Arabe (Liberia}, (Libia}, Madagascar, (Malawi),
Unite) (Mauritania), (Mauritius), Mozambic,
Myanmar, (Namibia}, (Nepal), (Niger},
(Nigeria), (Oman), Panama, Puerto Rico,
(Ruanda), Sierra Leone, (Somalia), Sudan,
Tanzania, (Togo), (Trinidad), (Tunisia),
(Uganda), (Emiratele Arabe Unite), (Yemenul
de Nord}, (Yemenul de Sud), Zair, Zambia,
I Zimbabwe.
""- Mlli ales Pick's Currency Ye<Jrbook (ulterior World Currency Yearbook), diverse numere
Jlc:QM StaJ!ey Central Banlc Directory 1995; in plus, diverse rapoarte ale autoritlitilor monetare
........ Oinrdin (1989) Hanke et al. (1993, pp. 172-80).
s.t aclase Bangladesh, Bosnia, Croatia, Rep . Slovac! $i Slovenia - \Ari ce par s! fi folosit o scurtA
fllloldlmooedele \Arilor cu care anterior fusesem unite fohnal . Numele de \Ari care aparintre paranteze
illdlcl f-.,tul cA datele privind inflatia sunt incomplete pentru \Arlie respective, dar este posibil ca
iDftiCia medie anuall de-a lungul perioadelor studiate sA fi fost mai micA de 10% anual, ca ele s! nu
ft fDreJistrat tn nici un an ra1e ale i.nflatiei mai marl de 20%.Calitatea uoei monede este "inallli" dacA
IIIIa medie a inflatiei pe fiecare decacU\ este mai micA de 10% anual; niciodatli inflatia nu atinge o ratA
de 20CJL mual: mooeda este partial sau pe deplin coovertibiJA la slir$itul fiecArei decade $i in anul
1993; li dacl nu a avut loc nici o conflSC&re de mooedA.
elm sl le demonst:rnm (acest de membre ale FMI sau in calitate de co-
luau ar necesita un alt studiu, eel putin lonie a unei tm membre. Ele si-au stabilit
Ia fel de extins ca si stucliul de fat!). ca tint! operational! cursul de schimb a1
ln primul rind, ar trebui notatA o propriilor monede fatA de monedele alese
caracteristicAreglisitAla toateceletreigru- drept ancorn, in cele mai multe cazuri
purl: inflatia a fost mai mare in perioada dolarul SUA. ln acelasi timp, aceste tAri
decitin intervalul detimpcu- au pledat in favoarea obtinerii acordului
prms mtre anti 1951-1970. Principalul FMI pentru modificarea cursurilor de
factor care a generat acest lucru a fost schimb, astfel incit se indrepte spre
pnlbusirea sistemului Bretton Woods, ce statutul de convertibilitate a
stabilise unset de reguli care impunea o monedelor lor si sA evite impunerea
clisciplinA externA moderat de puternicA cursurilor de schimb multiple. Cursul de
fat! de infla.tie. Aproape toate tArile neco- schimb a1 dolarului SUA era leg at de aur,
muniste erau parte a sistemului, in calitate iar oosturile de producere a aurului limitau
Polis 1/1998
101
---------- Mouooa S4n4toasa--------------
cre$terea ofertei lui Ia c1teva puncte
procentuaJe anuai. Sistemui Bretton
Woods a descurajat deva1oriz4rile $i
inflatiile 111ari, nu Iea impiedicat.
secoJ cu sistemui de dupa
care ar trebw sane influenteze
gindire. Reaiitatea arata clar
monetar bazat pe Banca CentraJJ
de COnstrfngerea efalonuiw aur,
in dezvoitate Fezultate medi<b
rezuitate foarte Proaste in 1n
dezvo1tare17
0 slM>iciune a sistemului Bretton
WOOds a fost ca. teoretic auru1 era
stabilit ca monedaancor.l, in Ptactica
moneda.anCOr.l pentru Illajoritatea Uirilor
membre ale FMI a fost dolarui SUA (cu
lira steriiiJA $i 1iancu1 francez in roluri se.
CUndare). Acest lucru ainsemnat e4 Siste.
mu1 Rezerveior Federaie (FED) era cheia
intreguJui sistem. Pentru ca sistemui sa
supravietuiasca trebuia ca FED sa se
Dupa pefioada 1973-1
in care in CUrs de
registrar rate ale innatiei exprima..
doua cifre, ele au redus innatia Ia
de sub 10% $i apoi au mentinur-o
acest prag pina asf4zi. Aceste
comporte exceptional de bine. FED s-a
mai bine decit lilarea ltlajoritate
a B4ncilor Centrale; dar cu toate acesrea,
nu a fost fn stare sa indeplineasca stan.
dardeie relativ inalte cerute de sistemu1
Bretton WOOds. A Vind de ales intre sufe-
rinta poverii temporare necesara men-
tinerii etalonului aur sau abandonarea lui
$i posibila evitare a poveru, guvernui
SUA a optat, in anu11971 , pentzu aban-
donarea etalonului aur. SUA s-au alatu.rat
listei lung; de f4ri cu sisteme ""-pe
Iizat un consens international fn
unei innatii SC4zute. Evident, tn
de dezvoitare cu B4nci Centrale nu
reaiizar un consens similar.ln spirituJ
Banca Centrala care au apeiat Ia deva-
Iorizarea monedei in timpui sistemuiui
Bretton WOOds.
centelor lucnl.ri ale lui Adam Posen
1995), sugerez ca diferentele in avutia
nanciadl privat4 explic4 diferenteie
dezvoitate $i tclriie in curs de
voitare cu B4nci Centrale. ln Iipsa
constrl'ngeri externe privind innatia,
cum este etalonuJ aur sau un regim ai cur-
su lui de schimb cu adevarar fix de o
moneda ancor.t, constnngerea
Iizati{ de intluenta politid! a avutiei flnan-
ciare private devine muit lJlai importanti.
B4nci1e Centrale sunt lilai putin
dominante in sistemele flnaciare ale ta-
rilor dezvoitate decit in ceie ale Ulrilor in
Prabusirea sistemului Bretton
WOOds a inlacwt un set de reguJi mo-
netare intel'IlatiOnale llniforme cu un ghi.
veci de experimente nationale, ameste.
cind reguli monetare cu discretionismui
ce eXisra si astAzi.1n Iipsa unw consens
international in cu reguliJe mane-
tare P<Jtri Vite, fiecare far.l a fQ;t .lAsata sa-$i
realizeze singtlr.l un consens intern. Lipsa
unei experienre istorice in privinta aban-
pel'Dlanente a etalonului aur, $i
lipsa unei inteiegeri intre in
Ieg4tur.l cu ceea ce este de fllcut, au ingre.
unar C4utarea consensuiui intern. AstAzi
avem o de aproape un sfert de
curs de dezvoitare (F.ry et al., 1995, pp.
1-3). DolJ1inatia lilai pufernica a B4ncii
Centrale este in reiatie direct proportjo-
naia cu c1$tigume lilai 1l1ari pentzu ea,
generate de promovarea politicilor
monetare nes4n4foase. De exempiu, o
inflatie lilai mare decit cea anticipatil
reduce valoareareaia (i.e., ajusfat4 pentru
a tine seama de intlatie) a datoriej interne
in moneda nationala. De acest Iucru
beneficiaza, de regula, Banca Centrala si
guvernui, dar au de pierdut creditorii
102 ------Polis J/1998 ________ _
Moneda
. dllll'$i debit<:Xii privati. suficienta cain SUA, in alte tMi dez
:'.- exista voltate, de piar-
IUDt creditori pnvatt dA de oameru ale
cletinerea de depozite pensu nu au cu VIetu,
obligatiuni, fonduri ale cAror pentru
de aigurare. Ca indivizi, ale. m s
fie capabili gapuru au din valoare
llllllce cleoareCe multi oameru mat nemultunurea Ia urnele de vot. Prin
(t,Jatisti), participind Ia contrast, multe tAri in curs de dezvoltare
ii"fOIIby-ului Brn suporte erau dictaturi. Inflatia mare, chiar
li'w:eltuia. Pe de alta parte, nepopular.l, nu a putut deveni o problemA
financiare private sunt
pentru a putea surmonta lngeneral,inflatiaesterezultatul
Jiee-riding-ului , si pentru a tipl1ririi de bani de dU:re Banca
. __ un surogat de lobby pentru pentru fmantarea deficitelor bugetului
guvemamental . tn sens larg, deficitele
llitae. ln general , institutiile sunt create de asa-numitele programe
=
sunt in favoarea unei monede extrabugetare (cele mai importante fiind
taaltl, deoarece ea reduce riscul in majoritatea tllrilor schemele publice de
UIM I'Uor neasteptate ale ratelor dcr . pensii) si de i ntreprinderile de stat. tn
,... ale cursului de schimb sau ale multe tAri in curs de dezvoltare, Bmcile
JflbP w ''rilorcele-arprovocapierderi. Centrale sunt obligate prin lege
lllllil11iile fmanciare private din tMile finanteze deficitele bugetului guverna-
... CJIIBI:e t$i pot pennite cheltuiascll mental . Un studiu realizat in anul 1995
_.,._.te resurse pentru a face lobby in asupra Bmcilor Centrale din 44 de tAri in
- aens, dectt echivalentele lor din curs dedezvoltarerelevafaptul ell, in 71%
... fa aus de dezvoltare, deoarece ele din totalul statelor observate, guvemele
CIIIIIOleazA mai avutie, atit in puteau cere Bmcii Centrale fmanteze
...U absoluti cit si relativ la Banca deficinil bugetar (Fry et al ., 1995, p. 12).
C.trall. Sistemul bazat pe Banca Acest studiu omite, desigur, cazurile in
..._.I tn t4rile in curs de dezvoltare care Bmcile Centrale nu sunt obligate
acumularea privata de avutie prin finanteze deficitele guverna-
fiMnciarA. mentale, dar fac acest lucru in urma
Alegerile reprezinta o alta cale exercitarii asupra lor a unor presiu.ni
piac:-eindiviziiisipotexercitainfluenta politice. Este dificil, poate chiar im-
exceptia Spaniei, in timpul posibil, sA Bmci Centrale care
lelimulw generalului Franco, toate tArlle rezista cu succes Ia toate presiunile pe
inclose in studiu au fost de- care guvernele lor le exercita pentru a le
IIIOCratn. Alegerile democratice permit detennina sl finanteze deficitele bugetare.
care au o influent! Chiar si pentrudeficitele mici,
de Zl cu Z1 micA asupra politicilor guver- guvemele din tArlle in curs de dezvoltare
sl-si exprime perio- apeleazA mult mai frecvent pentru fman-
dic opuua m cu efectele combi- tare Ia Bmcile lor Centrale, deoarece
nate .ale acestor politici. Inflatia pietele financiare nu ar fmanta in mod
exprimatA cu o singum c.ifri mare a fost voluntarintreaga sum necesarll sustinerii
Polis 1/ 1998 103
---------
deficitului. 1n 1993, Italia avea un deficit
bugetar ce reprezenta 10,1% din Pm, in
timp ce deficitul bugetar ai Braziliei
.reprezenta doar 1% din Pm ( Wa-Jd Bank,
1995, p. 181; vezi, de asemenea, $i
Anuaro1 statisticilor tinantelor guver-
namentaJe elaborat de FMI). Cu toate
acestea, inflana a fost 1n Italia 1n acel an
de 4,5%, 1n timp ce in Brazilia, rata anua14
a intJatiei a fost de 2148%. Pietele
rmanciare erau Dlai dispuse S4 finanteze
deticitele guvernamentaJe ale ltaliei intr-o
teme monetare erau pe depJin
1n moneda-anCOnl, astfel
de capital ris A Yis de
monedelar-anCOnl nu erau
Pentru a J>revenj scurgerea
t4rile cu alte sisteme monerare ..
fn general, S4 mentinlt monede
inalt4 si sa llnneze PQlitici
economice.
Trans.Parenta $i regu1iJe
fngreunat posibilitatea gu
t4rile in curs de dezvoltare, cu
sisteme monetare, de a folosi
mwt Dlai mare decU pe cele ale
BraziJiei, fn pane deoarece guvernul
italian avea antecedente mai bune in
privinta p14W datoriilor contractate. fntre
monetare pentru finantarea
bugetare. Cursurile rue de
anii 1979-1993, t4rile dezvoltate au
obfinut45,3% din totaluJ solicitAtilorde
fmprumurun de Ia B4ncile lor. Centrale,
fn timp ce t4ri1e 1n curs de dezvoltare au
colectat 85,7% din solicit4rile de
fmprumuturi de Ia autorit4tile lor
monetare, fn majoritatea lor B4nci
Centrale (Fry et al., 1995, p.2).
pus ln situafia in care se ana
lOCale fn alte sau 1n cea a au
stataJe in SUA. 1n general,
lOCale (subnationaie) au muir mai
frecvent decit guvemele nationaie
persistente, deoarece ele nu pot S4
reasca bani pentru a rmanta deficifell
Pentru t4rile care au mentinut
sisteme ale Consiliului Valutar, Institute
De ce B.llncile Centrale sunt
dominante?
Dupa sistem
Bretton Woods, decalajul dintre
formantele sistemului bazat pe
CentraJa din tarile 1n curs de dezvor,_
si cele din alte sisteme monetare
accentuat. De ce, atunci, acest
s4 se r.tspfn<feasca fn t4rile
Monetare sau au folosit moneda altui stat,
disciplina extern4 a cursului de schimb
fix a st4vilit efectiv inflatia, eel putin
pentru care nu au folosit rubla ru-
seasca. Cauza function4rii eticiente a
aces tor sisteme monetare pare s4 fi constat
fn faptu] C4 fransparenta CUCSUrilor de
schinJb rue strictetea regulilor mo-
netare de Prc:>tectie a cursurilar ru:e s-au
sustinut reciproc. Aceie sisteme erau
fransparente fntrucft obiectivullcr mone-
tar era mentinerea cursului de schimb.
Autorit4We monetare nu aveau alte
obiective, sau in cazu11n care ele existau
erau,rn mOd clar, secundare. Tentativele
de impunere a altor obiective erau usor
de observar $i ar fi putut provoea SCUr-
gerea capitaJUriJor. Monedele maj0rif4tij
t4rilar 1n curs de dezvoltare cu alte sis-
CUrs de dezvoltare, de ce alit de
t4ri 1-au lniOCtJit cu alte sisteme monetare,
guvernare intr-o D14sur.l mwt mai mare
de Ieguli monetare?
Factorul Principal al perpetiJMii
extinderii sistemului bazat pe Banca
CentraJa fn in curs de dezvoltare a
fast consensuJ favorabiJ existent 1n
rindunle si al decidentilor
1'n P<>liticile economice. Consensul a fast
un amestec de argumente teoretice,
dorinta de a ar.rnna importanta national!
104 ---PofisJ/1998---------
ilrhtaJei.
tn afam de consensul intelectual
1111Poarea sistemului B&lcii Centrale,ln
Cllea decidentilor in politica economicA
ce doresc sl il lnlocuiascA cu sisteme
aavemate in mai mare mlsurl de reguli
IIIIi stau $i alte obstacole. Chiar $i acolo
Ullde sistemul Blncii Centrale a datrezul-
._ foarte slabe, adesea oamenii sunt atit
de obi$nuiti cu el incit cu greu isi pot ima-
giDa si altceva. ln tArile In care s-au luat
in considerare posibilitAtile adoptArii altor
sisteme monetare, in dezbateri au cintlirit
foarte mult considerente de ordin politic.
Pe ling! faptul cA se proclalllA un simbol
al suveranit!tii economice, Blncile
Centrale pot face un lobby politic extra-
ordinar. Managerii si directorii Blncilor
Centrale sunt persoane importante ale
cl1r0r opinii au o mare greutate. tn mod
natural, cei mai multi vor sl-si plistreze
puterea, care le-ar fi diminuatl in
conditiile functionlrii unor sisteme
monetare guvernate de reguli monetare.
De asemenea, grupurile care lsi
atra.g beneficii speciale din politicile Brut
cilor Centrale, asa cum sunt, spre exem-
plu, intreprinderile de stat si unele struc-
turi ale administratiei de stat, se opun inlo-
cuirii lor. lntreprinderile aflate in proprie-
tatea statului pot sl obtinllmprumuturi
de la Banca Centrall curate ale dobinzii
mai mici decit cele de pe piat.l, iar minis-
terele ale cl1rOr programe ar fi cele mai
vulnerabile Ia reduced de fonduri ca ur-
mare a executllrii unui buget mai echili-
brat sunt constiente de amenintare. Este
clar de ce ele se opun inlocuirii Blncii
Centrale.
Independenta Blncii Centrale
Plist:dnd consensul in favoarea
sistemului bazat pe Banca Centrall, sire-
Aectind realitatea cA cele mai multe tari
au Brutci Centrale, o propunere recentl a
economistilor ce vizealA reduce rea infla-
tiei se concentreazA pe garantarea unei
mai marl independente politice a Blncii
Centrale. Perspectiva dominantl'in cer-
cetlirile empirice recente este aceea cA in-
dependenta B&lcii Centrale ajutl sau, eel
putin, nu ingreuneazA reducerea inflatiei
si incurajarea cresterii economice (Cu-
kierman, 1992; Cukierman et.al, 1993;
Polis 111998
105

WOOd et al., 1993). Interesul fat-1 de inde-
.Pendenta B&Jcii Centrale lsi are OriginiJe
to an;; '20, Clnd ecooolllisu; decideofii
to P<>litica ecooomidl o COOsider.w c!zq,r
cea Illai bt1n.1 cale .Petnru realiZaz.ea unei
monede stabile (Drake, 1989, pp.
255-58). Este iosttuctiv siJ. reaou.tiJn ell
intJatie a B4ncilor '-'-l.ltJIM
Centrale care, formal, Pe
independente, in Pract.ica au
subiect al Ptesiunjj PDliti-
relevant este eel a1 B4ncjj
toate B&Jcile Centrale care au .functionat
in anii '20 au supraviefuit pin11 in anii
1990 au creat, Ia Un moment dat, inflatie
mare in timp de Pace in Unele cazun,
(B8IJk of Mexico), care a
hirtie, in aprilie 1994 o
.PendenM, dar a Urmat apoj
intlationiste, ce au fost dezasrn.,.,
tru economia meXicana . .Poate
chiar hiperinf1atie. Sistemw monetar ba-
zat pe Banca s-a dovedit a fi sus-
ceptibilla presiuni in sensuJ inflatiei man
tn D!oduri fo care, tn nu au fust
alte sisteme monetare, cu exceptia ceJui
iament in stilw celui din Naua
ar fi prevenir acesr dezasbu,
Bandl de aceJ gen esre
Dla.i PUtin gu
reguJi monerare dec1t un Consiliu a1 emisiunii de direct de c.1tre
guvem.
Mwte discuw Illai tecente asupra
unei independente Dlai mari a B&Jcii
un Institut Monetar sau decit
unej monede Strcline. Mai mult,
sebire de lilajont.atea Mrilor 1n
dezvoltare cu sisteme bazate pe
Centrala, Noua Zeelanda are o
pe depJin convertibila.tn cazu1 ei,
tionarea convertibilitAtii .Pentru a
Ceot>aJe s-au conceotrat pe ideea ca
Banca ar trebuj sa POarte
nlspunderea .Pentru atingerea Unei intlatii
fiota, stabi!ita prio lege. fo Noua
Zeelauda, guveroul a stabilit ca tint.!
.Pentru Banca Centrala o rat4 a intlatiei
Clllpinsa intre 0% -2%, caJcwara pe baza
h>dicelui Ptelurilor de con.sum (tinta e.ste
aleasa fiofnclu-se seama de .. UDJite $Ocuri
atingerea tintei privitoare la
transmite PUblicuJui un ..
avertiz.are . .Penbu Mrile 1n CUrs de
tare cu monede neconvertibile,
restrictii nu ar fi ati't de
economice man, pe care Banca
nu Je PDate controJa, iar revizuirea ei se
PDate face printr-o decizie a Cabinetului;
guvernatoruJ B&Jcii Centrale PDate fi
elilJerat cl;, liloCfie to <azul fn care tinta
nu este vez.i Brash, 1992).
Prin Utznare, independenta
Centrale in Mrile in curs de dezvoitam
fost testata de pufine ori a avut si
PUtine suceese . .Prin contrast,
SChimb rlX Ptacticate de Consilii Valum.
de Institute Monetare sau folosirea
monede Strcline au avut un succes
Il1ai mare in unor monede
Acest atan.iament .functioneaza
bioe to Noua Zeelaocu!todl clio Dl<lDJeolul
StabiJirii lui, in anuJ 1989. Dar Canada
esre singtlra tara din Iume care 1-a imitat
Patf.ial. El apare drept Unicat in istoria
sistemului bazat pe Bauca
PDate inregistra in
in curs de dezvoJtare ca alte
fncen:a,; de disciplin:Jre a Puterii de a crea
inaltA calitate in Mrile in curs de
voltare si confinllil sa dea rezult.ate
in Mrile care le Plactica si ast:Azj. SistemuJ
bazar pe Banca Centrala in Mrile in curs
de dezvoitare, indiferent cit de indepen-
dent ar fi pe hirtie, este putin probabil s4
funcnoneze Dla.i bine in sensw asigur.lrij
unor monede de inaitA calitate.
106 ---PoiisJ/1998 _________ _
ajutA Ia meotinerea unei inflatii sc:Azute.
Obiectia implidi faptul di este Ia fel de
usor sA se ob(.inl o inflatie midi practicmd
un curs de schimb flotant. Dacl stau
lucrurile, atunci este greu de inteles de ce
economistii si decidentii in politica eco-
nomidi ar trebui sA trateze regimul cur-
sului de schimb drept semnificativ.
Inflatia ar fi trebuit sA fie Ia fel
de frecveotAin timpul sistemului Bretton
Woods ca side Ia prnbusirea lui incoace,
si Ia fel de frecventA in conditiile altor sis-
teme monetare ca si in cazu1 celui bazat
pe Banca Central!. Faptul cA nu astfel stau
lucrurile sugerea7A di, desi cursurile de
schimb fix nu garanteazA inflatia micA, ele
o fac mult mai probabil!.
0 altA obiectie provine din teoria
zonelor valutare optime, care sugereazl1
di in economiile marl, in care comertul
exterior reprezintA doar o midi parte din
activitatea economidi general!, cresterea
economic! ar putea sA fie mai mare in
conditiile unor cursuri de schimb flotante
sau in conditiile modific!rii dese a
cursului de schimb legat, decit dadi s-ar
practica regimuri de curs fix (Willett and
Al-Marhubi, 1994). AceastA teorie nu a
avut niciodatA un efect prea putemic,
deoarece sustinAtorii acesteia nu s-au
inteles intre ei in privinta semnificatiei
conceptului de zona valutar! optima.
Dezacordurile lor arat! un defect al
teoriei: presupunerea di economistii stiu
mai bine decit "actorii" pietei ce monede
ar trebui sA foloseasdi oamenii. Acest
luau este impotriva uneia dintre ideile de
ba1A ale teoriei economice, aceea di cea
mai bunA cale de a determina ce s! fie
produs este concurenta. Modullogic de a
detennina zonele valutare optime ar trebui
s! conste in a acorda oamenilor
permisiunea nerestrictionatl de a alege
intre monede si a vedea astfel ce rezultA
(White, 1989).
107

EXi.stll deja o anullliti!
intre lllOnede. l'llrile dezvoltate iiDpUn
Plltine bariere 1n <>Ilea detiJJerjj de Valute
8lriline si de active OXpfimate in DlllJlede
este cea pe care oamellii 0
ll1ai adesea $i ceJlllai U$or.
8lriline, chUJr nu au mers atft de de-
Pane a.stfelincir 84 garanreze acesrera
81atutuJ de tni.J10c legal de platJ!, de care
se buCUrll PlOJ>riiJe lllOIJede. Dup4 PJ"4bu.
iroa8istemwu; Bretton \VOOds, detineriJe
Toate ObiectiiJe
t:ru o Banca Cent:raJa este
o molled4 de calitate 1nalut
cain tiecare taztt P<>litica
alegerea de c.1b-e
de active Primate fn mnnede 81raine au
Qescuttn dezvoltate. fn 1n CUes
de dezvoltare cu Bi!nc; Centraie,rn ciuda
bariereJor legaie.lltuJfi <lalneni siJ
P4stre:r.e Valute 8lriline de <>Uitate fnait:J
in lOculmonedei nalionaJe.latjj de ce se
intre l1lai llJU]te Variante
molled4 cu calitate ridicattj.
dimpotriva, ceJe lllai
Centrale din fkile in CUrs de
nu au fost In sa
de inaJtll calitate. Pentru
dezvoitare, alegerea reaJa
esumeazi! ca 50% 70% din totaJul
lariJor SUA bancnote, si 20%-30% din
totaJulliJircilor g<:nnane bancnote 8unr
linute 1n atam 14rilor de origfue <Beny,
1995). Ca llllnare, OaJnenjj din DlUlte Ulri
1n eurx de dezvo!tare Uu!;c4 faptuJ cil,tn
actualeie COnditii, fkile lor sunt Parte din
zone Valutare oprime cu SUA 8au cu
monedf1 de Calitate scazufii,
auspiciiJe unui sistem monetar
Banca Centl-aJa, o .rnonedJ! de
inaitain CadnJJ unUi sistem
Germa.zua.
Politicile lbonetare lo ftril.c
de dezvoitare: concepure
Unportate?
o ultill111 intrebare nu neaparat
o obieq;e este daci!fixarea altor linte
OJ>er.,fiOnaJe DlOnetare, CUJn ar fi 0 Val<Jare
P<ntru PIB DofllinaJ, ar da rezuJtare Ia tel
de bune sau chiar ma; bune decir fixan:.
Politica monetara ar trebuj
subiectuJ aceiUia$i test C4ruia 1i
puse alte bunun $i servicii, $i anWJJe:t
ca lint.! "Pera1iona14 a CUrxuJu; de sebimb
fJX. Penn;teli-rni silfrec, din nou, Peste
:Dgumentele teoreuce si s.ine concennan,
asupra perfollllantelor efective ale
teme!or monetare. Multo filri au avur
o taztt ll1ai bine situatll Pmducmcf.d
Insasi sau 1n
acoperitll de acest studiu, --.,vuuaa.
rilor fn CUrs de dezvoJtare ar ii
P<>litie ll1ai buna importind politica
crt!$teri econolllice relat.iv bune,
ede cu inaJUJ <>Uitare,rn conditiiJe Ptac-
tic4rjj UnUi reg;., al eurxwu; de SCbimb
fix. De aselllenea, ele au lllenfinut zec; de
au; CUrxUri de 8chimb fixe". Nic; o lal:l
nu Pare 84 fi Drlll4c;r vreo a!UJrinUJ
DlOnetara pe o J>erioad4 de 10 au; si.in
""!iOritatea <:azurilor, aselllenea linte n-
au fosr llon4rite decit clfiva au;. Dinrre
1oate linte!e monetare, eurxw de sebimb
netarcl, Prin folosirea sistemelor
cate StabiJesc UD CUes de SChimb CU
varar iu de 0 moneda-ancor.l,
de o taztt dezvoJfatli.
gtJre P<>liticile monetare, pe baza BanciJI
Centl-aJe, eJe au redus calitatea Pl'OpriiJd
lllonede, P.lra sa beneficieze de un
de Cl"e$tere econolllic.i. Uneie tJ1ri 1n
de dezvoitare cu sisteme bazate pe
CentraJa, cum este Coreea de Sud,
Imbuuatatit in maro lll4sum calitat.ea
monedei $i, pina In anU] 1993, par sa tJ
reaiizat o calitate a acesteia comparabilJ
108 ---------Polis "1/J99a ________ _
'
8dicl sistem bancar complet
., -..1 cl to sistemul mooetar res-
tlliltl o autoritate mooetarli care s4
1992, Estonia a inlocuit rubla ruseasdi cu
propria-i sub auspiciile
unui sistem Consiliului
Valutar, legat de marca ge11IlaDA. Suc-
cesul Argentinei si al Estoniei in reduce-
rea inflatiei ainfluentatLituania sA-si infi-
inteze si ea, in luna aprilie 1994, un sis tern
monetar aseiiWlAtor Consiliului V alutar,
legat de dolarul SUA. Toate aceste trei
tm au avut rezultatele economice solide,
desi Mnuielile dl ar intentiona rev ina
Ia sistemul Bmcii Centrale au provocat
atacuri temporare si nereusite impotriva
monedelor lor. Alte in curs de
dezvoltare ar face bine sA-si
Consilii Valutare sau intreprindA mai
multi pasi radicali in sensul inlocuirii
monedelor lor cu dolarul SUA, cu marca
gei1IlaO.A sau cu yenul japonez.
Traducere de Claudio Doltu
cute de autoritAti}e chineze, in Hong Kong va
continua s4 existe un grad inalt de autonomie.
Cbina experimenteazA practic acum celebra
teorie: o larl. doua sisteme (N.tr.).
5. lncepind cu anul 1997, solutia Consiliului
valutar a fost Bulgaria, aceasta
flind, practic, singura cale de a depli$i difi-
cultl\ile economice $i fmanciare ale \lrii,
dupA prabu$irea din anul 1996 (N.tr.).
6. !n limba englezA, MonetJuy Institute. Asupra
acestui termen nu existl deocamdatl un
c:onsens, 'i nici mAcar o accep\iune generall
tn rtndul ec:onomi$tilor romlni (N.tr.).
1. Tranz.aqii de c:ont curent, adicl exporturi ei
importuri de bunuri ei servicil (N.tr.).
8. Opentiuni de open made aau openatiuni Ia
pia\a liberi, adica vlnzlri ei cumpArlri de
titluri de valoare (in spCcial obligatiuni) ce
au scopul de a diminua sau mllri masa mone-
tari exiateotl to circuJatie. Autoritatea mone-
tarl care ae implicl tn asemenea opera\iuni
poate manipula, tntr-o oarecare mlsurl, masa
monetarl ti gradul ei de licbiditate, flrl ali
apeleze Ia tiplrirea de bani sau Ia retragerea
de bancnote de pe piat! (N.tr.).
,_--------Polis 111998 --------
109
76

9. .,._, .. , ": ........ ,; .... ,, ..
,.,..,: u-.,,"' <>: '"""-lltot., Ptio
doJ.,_, '''"'"ee "'"''"u,. de
.. .. ..,..._.-..., -.... ......
lOti '" "'"""' alt<i lOti, <t>oold.,,,. "'"
BJgulf,fn SJ>ecUU 1n pen
0
ade de inlLJue
lo<>vch ""'""" 'liooall '' Plero., dlo
Cfedibilitate, este lnloeuit:l, neoficiaJ cu
1n doua Pfrtj egaJe: 50s
vor fi lJlai lllici decit
se Plaseaz. Peste
12. GrupuJ de l4ri care


llloned.t ancora Peorru
denlllJlit zona lirei sferlitJe
...... - .,...,., - ...... u....- ,;.,,
, ....... ....,.,, ": - .... '"'"" (laloo
l<o.,.l) 01 de a ""llel. Sp,.
eJCeznplu ,fn Europa de Est
1
; 1n lloile l4r:i fosre
I 3. Clarit;catea Bradelor ,; a .
tibilitate folosit:l de Kurt
.,.bile; alelJRss. P<>P1aoa '"'"lot .,.,.
doJaruJ SUA fi spre lJlarca Beztnana.
lo ....... -.. ...... .. - ...
ca pondere a depoZiteior 1n (ecbiva.
pe care Fondul
nalionaJ o d4 llcestu; <
nu lfmlne inS4 sfrict in
reg4site 1n Statutui
Kurt Schuler
leotollo ....... '"'"'J .............. ,
lllonetare def"lllit:lfn sens larg (Vezi Claudju
o.,.,, s,,,_, -"-., c.,.P...,,, ""''
&ooo,.lct. """"""" 1997, pp. 21-29).
""'"'''"'-..dol- exp"""
bilit4lii baz:tndu_se pe Anullnd
(OUlJlit Ji AnuaruJ Afonetar
Unpaz-te regio:JuJ c
00
...... -ex; ...... ' ot.., '"""'"'"'
baocv,; foton,. direct r.. ...._,e .,.,,
Precum fi 11tilizarea une; par,; din depotiteJe'
de "'"" ,....,, dio ,,.,,, ... ..,.,. <unu,;
CTesciitoare a libertaru:
raJ sau liber. El considera C4
ficare 11t:ilizata 1n anuarui Pict
decft cea a FMr Ji,
Zlln, renectlllllult lJlai cJar llloefuJ
se pot COmpara lntre ele.
de """"" '""""""' celo; foJo,;, r.. ....._
81
onarea lllasei lllonetare. Aceast:l ultima ac-
cepliune elCp.rizna un fenomen lllonetar Patalei
_,..,., ... .., .... ": -c...., (ez;
s... no._,, .. ., ...,. '<loc;ty"' .... .
hoo economy, lbe '"e or Ra,.,., ... !o
Ro"""J., Economic Re>fc.,, T-31,
1994) ( N.tr.). '
10. c,., ..... 0Cooo..,;,1 "'e ,..,,
14
de IQOd;.
Gc4riJe !o '"""ea Pmd"'"'"'
1
.,.,. B,.,
(l>JB) ""' pe '""ltor. PIB '-'lc o
0
iodi"'""
de PlOblellla convertibiJitJltii 1'01
&Ursa lldiliooalil lucrarea
Cornpllrate, ip4rut:l in anuJ 1997 It
Econolllicl, Bucurqti (Capitolul
bilitatea sau liznbajul coznuo,. a1
Pp. 19-31) (N. tr.).
14
- Zona lire; SferJine a lncetat silzna;
81Jull972. Zona fraaculu; fraacez se
in 8lJUll993 doar Ja
0
Parte din
ale Fraore; din vesru1 Atiicii.
loolat lo """''' ce red, "'"'""''
8Ctivit4lii econolJlice ale une; f4ri 1a llive} llla-
EJ loc!od, oto- booOUiJ
0
,
serviCiilor f"UJaJe reaiizate lntr-o tan! in de.
"'""
1
""'
1
- (": ob;"" Oo) CN.o.).
'' ........ '""""""' .... _ ... ...,, ... .,
ledi Sfalistice, tn lJlod Cl"escator &au
15
-lo aou1 199s, sistemele asem4oatoare
liulu; VaJutar din Argentina Lituaru.
registrat cazuri de bancare
ficative (N. tr.).
16. 1'4rile dezvoltate Pot obtine ele
lJlai buoe. Sugesfii Pentru imbu
0
ilt4tire.
lllelor lllonetare pot fi B4site 1n
llayet 0978) Selgin 0988).
,; -"""-....... -
lll __ cu uo an lnaiore.
17
- 0 ar CUprilJde:
Cambodgia, Guineea, Jamaica,
Nisena, Filipioe, Rusia, TlllJzania ,; z.r.
18. Statui esre dolarizat ,; a mentmut
curs de scbio:Jb tiJC din 1904, dupa ce
110
------------Polis J/J9!Js ----------
.l.v ..
Kalaitzidakis, Lawrence H. Sum-
-.,IDd Steven B. Webb. 1993. "Central
11111t IDdependeoce, Growth, Investment, and
Real Rates." ln Carnegie-Rochester Confe-
renee Series on Public Policy39 (December},
pp. 95-140.
Deane, Marjorie, and Robert Pringle. 1995. The
Central BMJks, New York: Viking Penguin.
De Kock, MH. 1954. Central BIUlk.ing. 3rd. ed.,
London: Staples Press.
De Vries, Margaret Garritsen. 1976. The
International Monetary Fund 196611971: 1"be
System Under Stress. Volume I: Narrative.
Washington DC: International Monetary
Fund.
and J. Keith Horsefield. 1969. The Inter-
national Monetary Fund 1945-1965: Twenty
Ye.w of International Monetary Cooperation.
Volume II: Analysis. Washington DC:
International Monetary Fund.
Dowd,Kevin (ed.).1992. The Experience of Free
Bvmng. London: Routledge.
Drake, Paul W. 1989. 1"be Monewy Doctor in
the Andes: The Kemmerer Missions, 1923-
1933. Durham, North Carolina: Duke
University Press.
Eesti Pant (Bank of Estonia). 1993. Quaterly
Review l.
Fry, Maxwell J. 1995. Money, Interest, and
Banking in Economic Development. 2nd ed.
Baltimore: Johns Hopkins University Press.
_,Charles A. E. Goodh.art, and Alvaro Almeida.
1995. "Central Banking in Developing
Countries." Lucrare in curs de aparitie.
University of Birmingham and London
School of Economics 9 (June).
Gerardin, Hubert . 1989. La zone franc. Tome 1:
Histoire et institutions, Paris: Editions
L'Harmattan.
Giovannini, Alberto, and Martha de Melo. 1993,
"Government Revenue from Financial
Repression." American Economic Review 83
(September), pp. 953-963.
Goldstein, Morris, Peter Isard, Paul R. Masson,
and Mark P. Taylor. 1992. Issues in the
Evolving International Monetary System.
Occasional Paper 96, Washington DC:
International Monetary Fund.
Goodhart, Charles. 1988. The Evolution of
Central Banks. Cambridge, Massachusetts:
MIT Press.
_and Didc Scboenmaker. 1992. "lnslitutional
Separation between Supervisory and
Monetary Agencies." Giornale degli
Economisti e Annali de Economia, Vol. 51
=----------Polis 1/1998 -------
111

Nos. 9-12, pp, 353-439.
"'-""'od, lobn G. 1983. "lim to R...,e ""
Iiles, Tb,.e P"cticaJ Ptopo,.lo." As;.,
..,...,.,. Monitor, 'Vol. 1, No. s, .............
October, pp, 11-39.
lionte, S"'ve li., W.. loooo8, ,.. Icoa Scbok,.
1993. Rouiao C"=ocy .. d Fio""c"' A
Co" .. cy Board Appro,ch to Rerono.
Kallas, Siirn, lnd A{lltt
Rel'oi'11J in Estooia.
Science,, Ioatirute of
Roulld Table \V
0
ltiog
London: Routledge.
"Y<k, F .A. 1978. or Afonoy..
lbo Aqp,.,..,t R""-; Ao An.o(ysfs or u,
1heory and Practice of Conc/Jrrent
..... """edo. P-(SJ>cc;aJ) No. 10,
London: Institute of Ecooolllic Affairs.
IMP (lot.,.,tiooaJ Afooetaty Food), Aono<J
R-.. 1947.r9W_ "'"bioBtoo De, Io..,_
Kindleberger, Charles p
History of Wes
1
e
121

Yo.rt: O.ttom Uni",._ ..
(Marer, Paul). 1993.
Econol11ies: A GIIJ'cie to
Washington De: World
Mas, Ignatia. I99s. "Thing,
Money: 1\ Recent
Reform Scbezne:; and
tional Monetary Fund.
lAfp (lotetootiooaJ Monetary Food), Aono<J
R_,on 1950.1978.
"'"b;Btoo De, lotetootiooaJ Monetary
Food. fDeoo- olteno"" Aooov R"Pon
on Exchange A.nangernenrs and Exchange
R t!Sirictions.)
IMp (lot-tiooaJ Monetary Food), Aono<J
Report Do Ex ....... A-.. .., " aod
48, No.4, pp, 483-512.
Mitchell, B.R. (ed.). 19
92
.
Historical Slatistics: Ellrope
ed. Basingsto.Ice, England:
- 1993.fntemllliooaJ HistOriqf
ADJenc.u 17SO-J9aa. 2nd ect.
England: Maclllillao.
- 1995. lote121atio
11
aJ
At'ricll, As1;, llod Oceanj
11
Basiogsto.Ice, England: Macm:n_:
Excn..go R<>bktions, 1979.94. "'"'""8"'
DC: International Monetary Fund. (Denu.
..,.. .. _"" Aoouar a-. &-
8
R t!Strictions).
IMP (lote,'"ooJ Moo..., FoOd), a.._,
Fioaoee SlatJstics Y-.,-. <fifente oo-
ap4nzte lntre aou 1984-94. Washington De:
Morzan Central BIIJJk
Robert Pringle.I995. Lontt ... _:
Baokiog Publications.
Morgenstern, Oskar. 1963. Oo fbo
Ecol10111Jc Obso-,11/ions. 2nd ecfo.
International Monetary Fund.
IMp {lote,otional Moo..., FoOd), IA(p s.,...y_
dii'erite numere.
1M F (lore,tiooaJ Af <Oty Food). 19S 1.
Surveys of Exchange Controls li.Dd Res.
Princeton Press.
Obsrteld, Maurice, aod Kenneth
"Tbe Mirage o[ Fixed E.tcbiiJ
Jollr1Jal or Economic Pt:rspecrfvt16,
4. (Fall), pp. 73-96.
Peebles, Ga'Vio. 199 I. A Short Histozy
Money. Sydney: Allen aod Unwin.
-' io Aq..,lio._ Bun.., ro.t., R"Pu-
bhc or a-.,Y,If""-,_ KJo
8
..,., oru,
Jordon, lodooes;,, J"P ... No"' z-.r .. d,
PortugoJ, SpoJo, s .. Od.,, S"'iiZetfaod.
"'''";8too De, lot<tootiooaJ Monetary
Food. (P..,_ li or I9SJ Aoouv R"Pon no
Exc!Jange Restricti'ollSJ
IMp (lotetoat;ooal Monetary Food).l994.
FioOOcUJ R<r.uoos "-.< Coon- or u,
Fortoer Soviet Union. w.,Mogtoo De,
lnfen!ational Monetary Fund.
Petro", vladimir. 1967. "Money aod
Allied OccuPation of
II. Jollns Hopkins Vnivenity
HistoricaJ BlJd PoliticaJ 84Ua
No. 2. Baltimore: lobliS Hopkins
Press.
Pic.Ic, Fraoz, IIJd Rene! Sc!dillor. 1971.
Mooies of the World: A Cnroo/t:j
YaJut16. Brooklyn, New Ya.t:
Publiscbing Co.
PJ'cxs yt!llrboox. I955-7Bn9.
lMF (lo.....,.,DaJ FoOd). 11'
01
.ot s.,_
nomic Outlook, diferite numere.
ln""""""..r Fi._,ioJ StMJstics (/FS), lotem,.
UooaJ Afolletary FoDd,fhtem.uo..r Ffooocw
Slatfslics, Af""b""" lone 1995, eo.ROA{,
fi difezite numere t.ipiirite, 1948-1995.
York: Pick PubJiscbing Co. (Oe,_a_
Ulferiollril: World CllJrency y eJlrbook).
Posen, Adams S. 1993. "Why Central Bant
Pendence Does Not Cause Low lnfhliord
Ct:tofrll/ BIIDking, Vo1.2, No.3 (AutulJlll),
112
51-63.
-1995. "Declarations Are Nor Enough:
cial Sector Sources o[ Central
Moneda sWtoasA -----------

Massachusetts:
St8datical Office, Statistical
m.ROM or 38 tb edn. (1992) $i
lfplrite 1948-1995.
H. 1984. Free Banking in
Experience, and Debate,
Cambridge: Cambridge
Bdi!ia a doua, revlzutA $i
adlugitA, London: Institute of Economic
Affairs, 1995.
. 1989. "Fix or Aoat? The International Mo-
-netary Dilemma." In Lawrence H. White,
Competition ll1Jd Currency: Essays on Free
Banking and Money. New York: New Yorlc
University Press, pp. 137-147.
_ (ed.). 1993. Free Banking. 3 Vols., Aldershot
England: Edward Elgar.
Willett, Thomas, D., and Fahim Al-Marhubi.
1994. "Curreocy Policies for Infl.ation Control
in the Formerly Centrally Planned
Economies." World Economy, Vol. 17, No.
6 (November}, pp. 795-815.
Williamson, John. 1995. "What Role for Currency
Boards?" Policy Analysis in Intemational
Economics 40. Washington DC: Institute for
International Econo.mics.
Wood, Geoffrey E . Terence C. Mills, and Forrest
H. Capie. 1993. "Central Bank Independence:
What Is It and What Will It Do for Us?"
Current Controvemes 4. London: Institute of
Economic Affairs.
World Bank. 1989. World Development Report
1989, New York: Oxford University Press.
_. 1994. World Data CD-ROM.
_. 1995. World Dt;velopment Report. New
Yorlc: Oxford University Press.
World Currency Yearbood. 1984-88/89.
Brooklyn, New Yorlc: International Currency
Analysis. (Denumirea anterioarA: Pick's
Currency Yearbook.)
r--------Polis 111998 ----=------ 113
Joseph T. Salerno
Beyond Cafcufationaj
Sound Money and t.he
for Capitaiisi./1 and
Ex-Coi11I11unist Euro
Introduction: '!'he
Lesson of the
Socialist Calculation
De hate
diabJe misallocation of
economy. %en private
means Of Production" is
is Under socialist central
kets for capita] goods and
es cannot come into
A
lthouga the arWUnentaoon in impossible for the Plaaner,
the Papers coiJected in this J>r<>duclion costs. Economic
Volume may sometimes be COII!pJex, the and chaos also reign when,
lesson they leacb is simple and direct: any to ""change is
hope for the suCcessful "ansfonnation of <onll:o/s, a cenll:a/ featUre ot
Ex-CommUnist Oconom;es into mu and SOcialist and state capitalist
Producave market economies depends nomies Oleis111an 1979 Reiman.
crucially on the implementation of Where prices are arbitra.-ily
lll&htuo.onaJ reforms that establish the govemment decree, the profit
PrerequlS!Ies of economic Ca/cuJation. Of capitalist-enll:epreneurs .,.
These mcJude: Ml Ptivate ProJ>erty rights ing/ess lllJd give absolutely no
m ali categones of gOOds lllJd services, of the most valuable. uses for
mcludmg, lllJd especially, capital goOds; resonrces. FinaiJy, arbitrary
2. free<Jom to exchange these Property of the money supply by centra/
bUes at Ptices established on Unhampered govemments distorts monetary
markets, and 3. sound money. The ab- bon and, in the latter stages of
sence Of even one of these Preconditions intlation, tenders it completely
IOSU/ts m What AfUnay Rothbard (1993, pllllJning PlOducoon Processes of
!25) has Ca/led "caicuiaoonaJ <hans", than a few days dUration.
llich llD!JOses a .Pervas,ve lllJd itreme. Now, al!er decades of
* 1ace"!nd di t

0
"'>ula Pofis va '"""' ,; ""'ibo(i. . . . al "-b
-" ........ $i ... Col I ...... 'm = "" -,
losenh T Sa].._ bli - oi Prof"'""""' Sal.,,. 0 -""' m limb,""''"' '"- .... pu cat UJ acest OUznar a1 t ,., .1:
Co-"'"" 0 C d J>, " . "'>u '' "'"' "' r, ""'1""' " i""t--.
'<gb, "-c;ai;.,, . ;. ', ., ti "
8
"'" ""no,;., if h.p.,;hilif4t,. pl8nJ11c.fri;,,!i..-
"""" . ""'"""' (!.""'"" .. - d, 'P>riti<.) I 14 ----------- - ,,.
--------ro.us 4/1997
illlomiC calculation
the institutions
'ftee markets, and
of the Soviet
economies has
lllllsb'eaDl economists
tbis lesson. Thus,
economic
"privatization",
W"monetary restraint"
on the road to
(Carrington 1992;
1991). But,
to governments of
-.munist countries (Sachs
- is hardly a substitute
of sound money.
reason for the continuing
the majority of Western
absorb the complete lesson
debate has to do with
gulf between Austrian and
monetary theory (Salerno
Salerno 1994). While Austrian
ISSical microeconomics share a
heritage in the marginal
of the 1870s, Austrian and
monetary theory, despite a
of cross/fertilization during
the debates of the 1930's on capital,
saving and investment, and business
cycles - the fruits of which were
subsequently aborted by the keynesian
Revolution - developed in isolation
from one another. Given this situation, a
few words on the nature of sound money,
its role in economic calculation, and the
means by which it might be achieved is
hopefully not out of place in this
Postscript.
Sound Money and
Monetary Calculation
E
conomic calculation requires
homogeneous units that can be
manipulated in arithmetic operations.
Because money is the general medium of
exchange and, as such, the one good that
is universally and routinely accepted by
market participants, it always constitutes
one of the two goods that are exchanged
in every market. Consequently, money is
the item in which all economic quantities
- cost and revenue, profit and loss, and
capital and income - are expressed and
computed. Economic calculation,
therefore, always is and must be monetary
calculation, i.e., calculation employing
money prices that result, or are expected
to result, fromactualexcbanges. Thus, the
primitive production processes of
household or barter economies are driven
by subjective valuations of collections of
heterogeneous goods not by objective
calculation of profit and loss. Moreover,
while capital goods may exist in these
economies, there is no way of ascertaining
their capital values singly or in com-
bination. Without such an aggregate ex-
.pression for his productive wealth, an
individual agent producing in autarky or
Polisl/1998----------------
115
Moneda
for direct exchange WouJd never be bl
to Precisely deterllline if a
action WouJd (or did) result in an expa,.
SIOn or fh:_
......... t uon 0 us SOUrces Of fu lure
productJon, that is, in capital accu-
mulation or capital COnsUJnPtion. Ail he
Would be able to anticipate (or record).
the collection Of heterogeneous
noncomlllensUrable goOds and services
Used as Illputs in t/Je Production Process
and the different Variety of goods com.
Pos1ng or received in ""clumge for t/Je
output of the Process. It Would also be
nnpossible, Without monetary ex
t .d . cuange
o ' entlfy a Unifor, interest or SOcial'
time-preference rate to be Utilized . .
tal a t:- m capl-
. (Salerno 1997, PP.
21
_
23
.
Mlses 1990, p. 65; Mises 1966, 210-211 '
230, 260-62,491, 5I4-5IS). In Short
1
;
the of llloneY. there are
economic quantities ""d vi resource
"-U./ no economic t' .
CalcUlation 1'1tis th ... Ime-consummg
. ...., .su IS e tOUndation th ,
of the classical dOctrine of soulld m e_ economy s struclllre
as refonnulated by Ludwig von Mi:::Y, rad,caJiy "shortened" and
. Mises (/966, 224) stated utis <oordmated w,u, the
doctrme in the following telllls "% of consumer preferences
economic caJcuJation require . . at m the Present and future. As
.. ' s 1s a mone- ch b .
tary system Whose function;" . aos eg1ns to prevail,
b
...... g IS not cess .
sa otaged by govern,.,.,ent ,nt fc es, especially those
"t """ er erence ti fb .
he endeavors to e"P"lld t/Je quantit f on o us mess st:uctures,
money in circulation in Orde t . y
0
goods, and raw materials
th
r o Increase u
1
e government's capacity to spe d . nemp oyment skyrockets,
d
. n or 111 blou,., d
Oii er to bnng about a tem'Poran,
1
. "H epression takes shape
f
.,_J owenng mid t ftb . .
0
the rate of interest diS' t s o e ragmg
lll egrate all h"""' .
CJJtrency matters and derange eco . . , .--nnflation reaches its fllJa/
Calculation. The fJrst aim of DOlJtic lS a headlong "flight int<J real
Policy must be to PTevent gov::::':;; durmg Which market
&om embarking UJJon inflatio d fr, eager to nd t/Jemselves of the
creating conditions Which : an om nuously depreciating and nearly
d
. ncourage curren b .
ere lt exP'Illsion on the parr of banks " c Y Y Immediately SpelJdia
Money is t/Jus unsound to U, although t/Jere is scarcely anyone
extentt/JatitpromotescaJcu/atiolla/ h e found Who Is Willing to accepl
by falsifying entrepreneUrial . c aos exchange for "real" goods on any
. Pnce ap- At thi .
Pnusements and proflt Calculations and . . s Pomt, bm ing the ready
bJhty of e1ther a relatively sound
116 --------
Poas 1/1998
- Moneda sl\natoasa
it is true a fortiori in
The function of mo-
of exchange and
it calculation insures that,
of an inflationary
its distortive effects on
l!IIIDOD, and resource allo-
lianitted swiftly and directly
in point is the situation in
of the money supply
le emission of unbacked notes
known as "fiduciary me-
:ionallreserve banking sys-
tbis usually occurs when a
aeates additional reserves
banking system in order
domestic interest rates.
ICIOIIUnercial banks receive these
they loan them out by
checking deposits, in the
PBJporarily increasing the supply
and lowering the structure of
interest rates. Unfortunately, tllls decline
in interest rates does not reflect a change
in the underlying intertemporal consump-
tion, or "time", preferences of market
participants. Moreover, this movement of
interest rates will reverse itself just as
soon as the inflation of bank credit ceases.
Nevertheless, entrepreneurs, should they
misperceive the initial fall in rates as a
long-term development, are induced to
borrow the additional credit and invest it
in adding to their stocks of capital goods.
They act in this way because their
calculations using the lower interest rate
indicate that the present discounted value
of the future output attributable to a
specific capital good now exceeds its
current purchase price, despite the fact
that overall consumer preferences for
consumption in the more remote future
have in reality not intensified. The
increase in demand for capital goods that
results will lead to broad-rangmg increa-
ses in the prices of capital goods relative
to prices of consumer goods. This rela-
tive-price movement, to the extent that it
is expected to persist and even strengthen,
will furt!1er falsify profit calculations and
mislead capitalist-entrepreneurs into
increasing the allocation of monetary
investment and productive inputs to
capital goods' industries in order to
expand output.
The apparent prosperity in the
real economy will be mirrored in the
financial sector, as the artificially-
depressed interest rates in conjunction
with higher earnings of firms producing
capital goods precipitate a boom in the
stock, bond and real estate markets. The
calculatio nal chaos produced by the
unsound bank credit inflation will only
be revealed when fears of price inflation
compel the central bank to constrict or
Polis 111998- -------
117
Moneda
'">est tlJe flow of new llloney tllrou
credit ll1arkets. At this PDint the disto,,.,.: gh Cllld, up to the
of the cenhr.... il.
pr,Clllg Process C0ases and mone- --y' s er .......
tary Calcuiauon once again comes to PIJJposesofeco"OI!Jic
'ff:ciJrateiy anct sensiti,.Iy reflect the lllost es m the relation
higbJy aluO<J uses of scarce anct demand for the
1'bere generaiJy ensues a sharp ees. the reswting
llloement of interest rates llDd a fi upw-::; po Wer Went on so
COllapse, follo\Ved SOoner or /at:::;' a
depressJOn of rea/ OConolllic ilcti 'ty Uld disregllrd thern
higher rates of ::::: farafield."
busmess billlkmPtcies centered . th . But the classicol
capita] goods industries T'h m e especla]Jy in those
" e so-caJJO<J central b
depression" or ''recession'' IS tb . d ank sat atop
d
. . e peflo ban!,;_
Urmg Which the en-o,. and i.J. -..,g system as an
l!Jents col!Unitte<t dUring the mest- der or last resort" or
chaos fostered by ,;'tiollal gency liquidity", Still
.. .u..ta .... on are sconA ti .
exposed and corrected , ... d H. 1"'-' or CTedit exPCU1sio
11
. '_, ecoJIOmy ati al 1 .
PalllfuJJy re-coordinates H.e 1 t c c cu atiolla] chaos
re a lVe sine
1
.
outputs of conslllner , ... d ca .tal ss eye es. MlSes
.... Pl goods that '1'L
WJth the demoJJstrated consumpt" n/ ""' f"ust aim of
saving Pieferences of the PUblic JO must be to Prevent finrn
A sonod money, then ;_; si JnflatJon and finm c""'tin,
one Which does not lead to , te lllp!y Which encoUrage credit
.fi . sys lllatic Part of "S
""SJ 'COtion or llUJiit;cation Of . -...,. o a
CalcUJation. In 1\fisess monetary P<>Iicy WoUJd
Sake of ecoliOJl!ic calculation all th . the abobtion of r,.t CIJ!Tency
needed is to a v
0
id great a d b at
18
banking, but also the strict
tluctuations in the SUpply of mo:eya" :ctional -reserve banking,
soUnd money Pro gr.., therer. . Ords, sonod money necessi.,..
,... . ' ore, lS not de .en, ... d 1. biJ . .
- unattainable ideaJ but one that - Ja Jbes U!CIJrred
by totally separ,tin th can be Whether in the fonn of notes or
supply Process from the m;;:;r deposits, are "IJ;u;ked, 100
m olves aboU.lJing CeJJiral biJJJki s Teseres of the money
Paper flat money and r,esto . ng IU!d accurately soUnd money ......,.
. nng a com- both
1
1
lllOdJty money chosen by and totaJl egalyllDdeconolllicaJly,
subJect to the lllarket. l!istorican th: IUJd depoSJts be Jliade to function
classiCal gold co;, pr .: me Property tiUes to the money
soUnd money: the Datur.d IU!d "<< a llJOd,ty, standing in the SIUJle
. U-uterable goJd d .
scarcuy of gold completely
1
eposus at banJcs as
h
. Prec Uded re ts
l'Permnation as weu as rigidly liJniti ce,p or Wheat stand to the
the extent to Which aJ ng depoSlted for storage in grain
b "" n reserve 'lllis
anics COUld expa,d fiduciary I!JO<J . mean,thatthecteationand
MJSes 0996, p. 224) explained. Of tiUes to nonexistent Property,
the essence of ll-actioJJal reserve

--------Polis 1/1998
Moneda sWAtoasii
monetary calculation and price appraise-
ment.
3
And this is precisely the reason for
the practicability of the sound money
program: it seeks only to liberate the
purchasing power of money from govern-
ment manipulation and control to fluc-
tuate freely in response to market demand
and supply. As Mises (1996, p. 224)
emphasized, "(The sound money) pro-
gram is very different from the confused
and self-contradictory program of
stabilizing purchasing power."
Because money is a tangible
commodity that is traded on the market,
it is endowed with its own variable supply
and demand, and therefore its "price" or
purchasing power can never be rendered
constant or stable. Unlike a nonmonetary
good, however, whose price is almost
always determined and expressed as a
unitary quantity of money, the purchasing
power of money itself is embodied in an
exhaustive and heterogeneous array of the
alternative quantities of nonmonetary
goods for which the money unit exchan-
ges at a given moment. In other words,
the purchasing power of money is simply
the unaveraged series of exchange ratios
constituted by the reciprocals of all reali-
zed money prices in the economy. Thus
money's purchasing power is unavoid-
ably entwined with the economy's
structure of relative prices, which is
constantly in flux. To stabilize purchasing
power in the strict sense, then, means to
freeze relative prices permanently,
effectively abolishing monetary
calculation and the market economy.
Some contemporary macroeco-
nomists, such as those associated with
either the monetarist or the modern free
banking schools, find fault with the sound
money program precisely because it
makes no attempt to stabilize one or
l Polis 111998 -------- 119

other macroeconomic statistical
00
Usfnlct. For example, Milton Friedman
and Other monetarists argue that the
long-run appreciation of the PUrChasing
P<>wer of money, or "price deflation" is
likely to occur Under a sound
regJme becaUse tire SOcuJar growth Of <eaj
output tends to outstrip the increase in the
supply Of gold, thereby discouraging
boUnd to PUrsue a
involves attelllptiJJI
statistical average oti
the stock of lllolley
tbatrougb]y
growth of real
Presumably stable
V, Which denotes the
lation of money. 1'he
implement their
banJc Wit}] absolute
,
mvestrnent and producing a suboptimal
tate of econolllic llnliVth. AdditionaJly,
they clazm, the PUrchasing P<>wer of
money is SUbject to Ullpredictable varia.
tiollS as a resuJt of change, in the stock of
money due to alterations in the COsts of A .
. var,ant of J>roducmg gold and in the demand for Program is offered by
gold for nonmonetary uses. These SUdden school, an offshoot
changes m the money supply are likely founded by Arth,
over a money supply
fiat currency and
media.s
to brmg about short-run fluctoatiollS in Mundell in the 1970s.
real output durmg the transition to the Uphold the stability of tho
altered PUrchasmg PoWer of money. the overarching goal of
lVhile they therefore Prescribe a pro/llam but quibble With the
of stabiJamg the PUrchasing P<>wer of sumption of Io _
" ng run
money, or e money" for short, the growth rate of money's
lllonetar"ts. do not actually intend to subject to SUdden 3IJd
freeze all Pnces U! tire economy. Rather Variations, they argue, a
" stabilaations of "the price flJ<ing the l!ro\Vth rate of AI
level an average of P<lrhcuJar Prices rise to CYclical instability
.,.,.,Ved at by soo;e arbitrarily selected SUpply-siders WouJd thns
Statistical method .. They nghtJy E>erceive banJc to follow a "price
that any poJ'ticaJ mteiference With the mJe thecell!JaJ bank Would
Sfnlctrne of relative l'rices Pmduces Calcu. of some Widelyftraded
lat,onal chaos. HoWever, in an ttempt to (or banJcet of commOdities),
.?"cum vent th, they P<>sit the limits. The commodity
long-run neutraJ,ty of money, meao;,g as the t!Kternat SIJlndard. -
that the generaJ level of Prices is Ultizna_ is gold_ WOuJd be ase.;itive
tely deterlllined by a monetary process impending lluctuatioUs of the
0
Peraung '" a macroeconolllic realm Thus When V increases
separate and distinct from the real or spending (MV) in the'
llli<roeconolllic processes that defennine increase there Would qWckly
the system Of relative Prices. upward ,;,ovement of the gold
Thus, m terms of the Equation of the ceotral banJc WOuld engage
E<change, l.e., MV the monetarists lllarket sales to reduce M and
advOcate that the central banJc be legally gold price from exceeding
120
---------------Polis 1/1998
average of prices
10me fictional general price
productivity norm were
increase in labor produc-
UDmole, would cause a fall in
terms to the rise in
from this "productivity inno-
vation." With nominal wage rates main-
tained constant, labor would reap the
fruits of the productivity enhancement as
real wage rates increased pari passu with
the drop in P. Without going too deeply
into the rationale of the productivity
norm, the superiority of a price level that
varies inversely with productivity inno-
vations over a stable price level suppo-
sedly lies in the greater success of the
former in neutralizing "unwarranted", i.e.,
purely money-induced changes in relative
prices. To implement such a neutral
money, it is necessary only that the mone-
tary system operate to maintain constancy
in the total flow of spending, MV, in the
economy. Stabilizing MV is equivalent
to stabilizing nominal income PQ and in-
suring that productivity-driven increases
in Q always elicit an inverse and equipro-
portional change in P. Actually, stability
of nominal income results in only an
approximation of the productivity norm,
which, strictly speaking, dictates that
variations in Q that are not caused by
productivity changes, but by changes in
factor supplies, be fully accomodated by
an increase or decrease in MV rather than
a fall or rise in P. This would prevent a
fall in the nominal price level of labor and
capital services in the case where their
supplies have expanded. The productivity
norm is thus also consistent with stability
of nominal wage rates and rents.
What is the connection between
the neutral-money doctrine and free
banking? According to Selgin (1997, pp.
67 -69), a leading free-banking theorist,
" ... a comprehensively deregulated or
'free' banking system (makes) for a
relatively stable relationship between the
volume of aggregate spending (the one
thing the central bank needs to control)
and the quantity of central-bank-created
. Polis 1/1998 --------
121
Moneda sanatoasa
base money (the one lhing it definitely
can contl-oJ) .. .. Jn short, a free banJcing
system, given some fixed quantity Of base
money to Work With, '""ds autornali<>l/Jy
to stabibse DorniJJaf income. Getting
nolnioai income to grow at some Prede.
tenn;ned rate then becomes a relatively
snnpie matter ot hnving the cenllaJ banJc
exiJ"'!d the stock ot base money by that rate."
What both the money Stabilizers
(monetaris"') and neutralizers (free ban.
kers) have in common, then, is their
strongly-held, but profoundly en-oneous
belief that money, when it is functiorun;
properly, exists in hermeticaiJy.Sea.Jed
isolation from rea.J economic Processes.
This is the reason that both ot their ap.
Proaches to monetary reform involve
stabilizing elemen,., such asp or PQ. of
the macroeconomic Equation ot
Exchange. The use of this analYtical de-
vice obsCUres the UOavoidaJ>Ie microec
0

nomic implications of the of we t
money s PUrchasing Power. Thus the that money's effect on .lel .. k( - c .... u,o escape
ProPonen"' of stable and neullaJ money the allocation of resour,..
faJJ to comprehend that the market neutralized by stab;
detellllines both the general level of Prices aggregate or average. As
and the complex structure ot their 417-IB) explained: "It lllay
"'Part of
0
De and the the effects of a change in the
same P'>Cing Process. Any Change in the or supply of money enco._
supply of or dem<md for money Originates of Opposite ch<mges occ..,.
at a spec,fic PDmt m the system, Precip;. large at the same time and
tatrog a sequeutJai and uneven ad.iustroem ""tent it may happen that
that alters individual Selling of the ;wo opposite move..,...
Pnces, mcomes, <:ash. balances, and de. that no COilspicuous changes
mand schedules for goods at each and sfrocture emerge. But even
every step Of the way. As this monetary fee"' on the conditions of the
adJUstment PJOcess UOfoJds over time, real individuals are not absent. Eac1J
mcorne and Wealth are theliefio
. . . "' neces. m the money relation taJres lis
sarJ[y redJStJ-,buted between individuals, llnd Produces ;,. own Particular
dependmg o th 'ti th
and n PDSJ. on m e Process If an inllatJoliJlry movement and
the nature ot,,.
1
lllhatJng caUse, e.g., honary one Occur at the same
Whether Jt" an Increase ot decrease in an inflation is tempoJalJy follow.il
122 ---- h ,,.
------- ro-'IS 1/1998
the sharp, recurrent bursts of inflationary
credit expansion undertaken by the
national fractional-reserve banking
systems that had been superimposed on
the international gold standard.
10
In sharp contrast to sound money,
, because every
is subject to
if:basing power . More-
t.oney that has been
.. t embodies those
puwu1y suit it to serve
of exchange and a tool
Thus, for the
monetary calculation,
- and in fact, always
the comparatively
purchasing power that
characterized a sound
.amce, the variations in the
occurred in the course
century and up until
prevent private individuals
building an intricate and
structure in the West. The
and depressions that
----:ked the nascent industrial
Western Europe and the
this era were attributable to
monetary regimes that aim at stabilizing
the absolute level of some macroe-
conomic construct such as the price level
or nominal income in a vain effort to
negate the purely monetary influences on
economic calculation end up seriously
deranging the structure of relative prices
and falsifying real-world. monetary
calculation. As demonstrated above,
when a fractional-reserve banking system,
either as a result of its alleged own inner
workings or in responding to the stimulus
of a net inflow of cash reserves created
by a stabilizationist central bank, expands
its credit by creating fiduciary media, it
causes a reduction of interest rates not
warranted by a change in social time
preferences. This results in a pervasive
misdirection of entrepreneurs' intertem-
poral price appraisements and economic
calculations, and promotes systemic
capital malinvesment and resource
misallocation. There are many other criti-
cisms that could be made of
macroeconomic stabilization, but, for our
purposes here, the important point fs that
the goals of stable money and neutral
money are both fundamentally incon-
sistent with the preservation of the
integrity of monetary calculation. Only
the implementation of a sound money
program, in conjunction with full and
unfettered private property and free
exchange, provides an escape for
ex-Communist countries from their
lingering calculational chaos.
r------Polis 1/1998 --------
123
----------- Moneda S4lliftoasii
The Road to Sou11d
Money
structure and the
system that
credit expansion.
W
hat Mises (1981, p. 480) explained, "The
" sa1d in 1953 is sti]J Valid:
Sound money still means today what it tion to '"<rease the
meant in the nineteenth centu'Y: the gold CJCcuiation and the
Standard. Tbe eminence of the gold stan. money not fully .
dard consists in the fact that it makes the covered by deposits
determination of the monetary Unit's No backd<>or mus
1
1Jo
purchasing power independent of the mflation eon sUp in."
measures of government.lt Wrests from . TlJefirstintlJU
the hands of the 'econom;c tsars their bit the existing central
most redoubtable instnunent. lt makes it nment itself from
impossible for them to in11ate." Tbe soand transactions that
money ideaJ is thus a full-bodied gold money. ThiS inclu
tandaro that is completely se/>ltated from operations and loans by
the State. Unfortunately, unlike the and "emergency"
implementation of the Other two Prete- finance ministry.
. quiSites of econom;c c:alcular;
00
, PriVate banJcs and other fin"'"""'
Property and free markets, Which can and must also be forbidden
should be accomplished swifuy in one portion of new demand
day if possible the establishment of a Words all demand deJN-
soand money regime Will teqllire a some- noncheckabie .. ,. vings"
What longer transition per;0 d." But this mabie on demand- made
does not mean that rapid and meaningful Of the monetary refonns
Strides cannot be taken toward the ideaJ SUbject to l 00 percent
immediately. observance of this rule
ln fact, Mises (I 98!, pp. 485-90) legal/ y Obliged to split
suggested a transition Program for the .. deposit" and "savings"
monetary reconstruction of postwar the former would be strictly
Europe in the early 1950's that can be from exPanding its
readily adapted to the case or con. the total of its unco
temporary ex -Commlillist Enrope todaY. liabd,ties as they stood on
Indeed, the CIUrency Board Option that lillplementation of the re-
has been proposed by a number or propo. Words all new issues of r,.....,
nents of stable money in recent Years WOUld be strictly precluded.
represents nothing but a flawed variation dePiltrnent would be free to
of Mises's Progtam.'' Tbe Misesian te- fide time deposits, such as
fonn is driven by two aims: to debar the deposit With contractually
national govenunent from financing any maturities, and these liabilities
future budget deficits by means of debt be subJect to any law regarctmg
monetization and to preclude the requirements; banks' savings
SYstematic distortion of the interest-rate lli!d Other institutions would alsD
124 -------- n....,,.
r-w1s f/1998
r=- Moneda swatoasll
, i.e ., less
lleucies, such as the
mark, and the
and speculators
markets become
of the credibility
reform measures
domestic currency -
Roinanian leu - will
-.OUI
6
mb appreciation
the existing exchange
leu and a selected hard
1118Dlple, the dollar, is to be
new legal parity. This
effectively maintained by
mditional convertibility
currencies.
achieve its purpose of establishing the
legal parity as the effective market ex-
change rate, the agency would be legally
empowered to create leus which are
backed 100 percent by dollars. The
agency would also require an initial stock
of dollar reserves with which to redeem
any and allleus offered to it at the legal
parity rate. These reserves are to be lent
to it by the central bank or the fiscal arm
of the government, in perpetuity and at a
zero interest rate. It must be emphasized
that the Conversion Agency will have no
further dealings with the central bank or
the finance ministry after the receipt of
the initial loan of foreign exchange reser-
ves. Moreover, the strict legal prohibition
against the central bank creating leus
through loans or asset purchases will
continue in force until the transition to a
classical gold coin standard is completed
and the central bank is abolished.
13
Nor
will the government be permitted ever
again to issue leus, with the exception of
the minting of subsidiary coins. However,
to forestall any attempt by the government
to finance its deficits by flooding the
market with small change, the minting of
coin will be subject to two legal condi-
tions: first, the coins will have full legal--
tender power against no payee but the
government itself; second, the govern-
ment will be obliged to redeem all coins
offered in leu notes or deposits without
delay or cost to the bearer. Finally the
Conversion Agency will not be granted
any monopoly privileges in its dealings
the convertibility
and the dollar, a fourth
in foreign exchange: it will operate as any
other agent in the foreign exchange mar-
ket, buying and selling on an unhampered
market.
ll!hu'"": the creation of a
charged with the sole
and selling leus in
dollars at the legal parity
tbe legal parity). In order to
Once these four steps have been
taken the country will effectively be on a
dollar-exchange standard. Under this
---Polis 1/ 1998 --------
125
----------- Monedas<hl.itoasa
monetary regime, so long as the dollar;
leu excbange tate remains rigidly f"IXed,
arbitrage Will insUm that the Pllrchastng
power Of the leu COntinualJy and tapidly
adjusts so as to maintain "purchasing
power parity" With the dollar. 1bus, both
the rate of overall Price inflation and the
configuration of relative prices in term,
Ofleus and of dollacy Will tend to be iden-
system a c i l i ~
U.s. ill11ation rate
To see how this '
expansion of the
generated by the
that does not
demand to hold
drive Up prices in
ratio between the
tical. 11Jis mean., that it WilJ be impoSSible
for a given commodity to be PUrchasO<J
more cbeapiy in tenn, of one currency
tlJan the Other anywhere in the WOrld.
the dollar and the leu
fixed leu-dollar
This also implies that there is no
necess;ty for a domestic monetary policy:
the supply of lens WillJluctuare auto-
matically in response to variations in the
balance or PaYments as an essential Pan
Will now be chectper
With Ieus, there Will
dollars at the
Which the Con
called upon to redeellJ.
newlY-issued leus
money, genera] prices
of the Process of preserving pun:hasing
power Parity. T!rus, if there is an increase
in the demand for leus in the economy,
the attempts by households and busine-
sses to increase their holdings of the CUr-
rency Will cause a reduction in the demaud
for norunonetary commodities and ser-
Vices. As leu Prices begin to decline, the
bid up to reestablish
prices. And as long as
to inflate its domestic
operation of the dollar--.
Will insure that the leu
power at roughly the
dollar. Additionally, as
adjustment process runs
income and wealth will
from Romanians, who
new dollars late in the
most prices in the U.S.
purchasing power of the leu Will rise
above Parity With the dollar, making it
cheaper to buy With lens than With don.,..
This Will lead to an increase in exports
and fall in imports for Romania, resulting
in a balance of paYments SUrplus and a
net intlux of dolJacy. Tbe.se excess dollars
Will then be brought to the Conversion
Agency and redeemO{l for lens at the Par
exchange tate. As the supply of lens in
circulation thus expands, leu Prices wilJ
to U.s. residents and
especially the U.s. govern-
initial recipients of the new
transfer of real income and
leu users to dollar users is
the balance of payments
be bid back up Until Pllrcb;,sing power
Parity and, consequently, balance of
payments equilibrium are restored.
Romania experiences with
ring the process, as there
balance of Romanian
U.s. that is compensated not
of rea] goods and services
While the money supply is
spontaneously adjusted to the demand fof
money through changes in the balance of
PYmeots, it is also the case that this
126 ---------------Polis 1/1998
but by paper dollars. It should
that the specific effects on
income and wealth dis
-nia would rest to
policy of the U.S.
(or some other
the case may be).
negative aspects
atinlvP.s fixing the ex-
the domestic
"harder" - yet
-fiat currency in
the point that it is to
as a transition expe-
respect, it does have
FII'St, and most impor-
over the quantity of
hands of the domestic
its central bank, thereby
!llediate relief from the
l!lllmne calculational chaos
~
lfi!rinflation, which is threa-
oa... current regime of
monetization. Second,
suppressing all further
.ions of fiduciary media,
temptation for government
control over the banking
of intervening in credit
lower interest rates and to
provide a short-run boost to employment
and real output during (imported) cyclical
downtums.
16
Simultaneously, it roots out
the underlying cause of financial panics:
the mismatching of the term structure of
assets and liabilities that is an inherent
feature of fractional-reserve banking.
With the ever-impending threat of finan-
cial collapse negated, the government can
no longer seize on the need for injecting
"emergency liquidity" into the fmancial
system as an excuse for once again
unleashing the central bank to inflate the
money supply.
This last quality of Mises' s tran-
sition program is absent under the
currency board solution favored by free
bankers and some monetarists. Under the
currency board system, although the
currency board notes themselves are
backed one hundred percent (or more) by
debt claims denominated in the foreign
reserve currency, much as the notes of
Mises's Conversion Agency are, com-
mercial banks would be free to issue
deposits and even notes only fractionally
backed by the currency board notes
(Schuler, Selgin and Sinkey, p. 17; and
Selgin 1992, p. 655). This leaves the
system vulnerable to financial panics,
especially those initiated by or involving
"capital flight'' into foreign currency.
17
ln
this situation a broad movement by
foreign and domestic investors in
Romanian enterprises and securities to
liquidate their investments and convert
their leus into dollars for investment
abroad would first necessitate a wholesale
conversion of leu deposits into currency
board leu notes. This would threaten to
break the fractional-reserve banking
system and und.oubtedly bring irresistible
pressure to the currency board to assume
the central banking function of a "lender
of last resort".
Polis 111998 --------
127
---------- ---.__
A !mal Virtue of Mises 's propo-
Sed transition regime is that llle last step
to a completely sound money, a 100 per-
cent gold standard, Would be simple and
painless. Unfortunately, this finaJ step
could only take place after the U.s. itself
had decided to restore llle gold basis of
the dollar.
19
But once the U.s. dollar was
again dermed as a specific Weight of gold,.
say one-two thousandth of an once, the
Romanian Conversion Agency would
tllen be in a position both to convert its
Paper dollar reserves into gold at the rate
hold in the
redeemable c
1
aun., ..
notes and demCIJJd
WOuJd be litera.J
Would function
11
actual gold in excha.,;
that those Who
are getting de
of the precise qllantih
on their face. fn
of $2,000 per ounce and to calculate the
gold content of the new gold leu.
20
It
would then use the gold obtained to
immediately redeem its leu notes and
close its doors. Since the Romanian
public thinks and calculates in leus, it
might be wise for llle Conversion Agency
deposits to operate
property titles to
be, their issuing
legally obliged to
reserves against aiJ
Of course, as
money tirelessly
standard may be undoJai
decides not to continue
to mint the gold reserve into coins
denomi!lated in leus, before paying them
out to the public. This once-and-for-alJ
coinage operation could be Paid for by a
special fund built up from the interest
earned on the Agency's dollar reserves.
But WhellJer it does this or pays out gold
in the form of bullion and dollar- deno-
minated coins, leaving it to the payees to
engage private mints to transform the gold
at their own expense into coins of their
preferred sizes and denominations, it is
indispensable for llle public to take phy.
sica! possesSion of and become famiJiar
rules of the game".
objection is completely
it applies just as fully
aimed at restoring the
With gold money. In either case, indi-
Vidual leu holders would lllen decide What
PDrtion of their cash balances to retain in
the fonn of gold coin and What portion to
and econom1c calculatJoai
ment may in the future
all-around price controls
collectivize the means of
these violations of"the
or more properly, of the
property and freedom of,
Undoubtedly plunge the
again into calculational
is that sound money is also
institutional requirement
calculation that can be
government destruction
rights. But this means that
and preservation is imperat
Wishes to survive and flolll"islJ4
128 -------------Polis 1/1998 '
of measuring changes in
power of money and on the
and analytical meaningless-
Mtically constructed price inde-
1966, pp. 219-223 and
Heilperin (1939) 1978, pp. 259-69. As Mises
concluded: "A judicious housewife knows
much more about price changes as far as they
affect her own household than the statistical
averages can tell ... If she "measures" the
changes for her personal appreciation by
taking the prices of only two or three
commodities as a yardstick, she is no less
"scientific" and no more arbitrary than the
sophisticated mathematicians in choosing
their methods for the manipulation of the data
of the market."
5. For brief overviews of monetarism, see Cagan
1989 and Meltzer 1933b; detailed expositions
of the monetarist reform program can be
found in Bordo and Schwartz 1987 and
Meltzer 1987. For a critique of monetarism
from the perspective of Austrian monetary
theory, see Salerno 1991.
6. The classic proposal for a gold price rule is
presented in Laffer 1980. Miles (1984)
provides a book-length exposition of supply-
side monetary theory and policy. Unlike
Laffer. Miles would dispense with gold
altogether and advocates a combination of a
"forward index price rule" based on a basket
of selected commodities and an "interest-rate
price rule" targeting long-term interest rates.
Under this proposal, the central bank would
retain its virtual monopoly over the money
supply process, buying and selling both
commodity index futures contracts and log-
term goverpment bonds. For a critique of
supply-side proposals for monetary reform,
see Salerno 1982, pp. 7-11 and Salerno 1987,
pp. 249-52.
7. For discussions of the productivity norm. see
Selgin 1991; Selgin 1995; and Selgin 1997.
8. The metaphor of a "price swarm", I believe,
is due to the American theorist,
Arthur Marget (1938-42, 1966) although I
cannot seem to fmd the exact location of its
use.
9. Hayek (1967, p. 124), too, recognized this
crucial point, writing," ... in order to eliminate
all monetary influences on the formation of
prices and the structure of production, it would
not be sufficient merely quantitatively to
adapt the supply of money to these changes
in demand (for money), it would be necessary
to see that it came into the bands of those who
t Polis 1/1998
129
Moneda san.itoascl
actUally desire it..:
10. A. Nobel r..u,.,.,. "'""'"' AJJa;, (J 98?) po"
it: "In !he final analysis, the only effect of the
(fractional-reserve banking) system is to
create morally indefensible "false claims" aad
"unearned income," despoiling one Part of the
poPulation in favour of another ... The system
generates econoznic Unbalance, au Unhealthy
concentration on financial rewards, and
Unbridled speculation .. . All the major crises
of the eighteenth, nineteenth, and twentieth
century Were the resUlt of the Proliferation of
Promises to pay aad their monetization."
lJ Oo UU, P<>iot, l992, pP. ?0.7J,
Otherwise, Rothbard supports the "One-Day
Plan" for desocialization put forward by YUri
Maltsev 0990).
12. An especially good discussion of !he nature
aad functioning of cun-ency boazus, whlch in-
cludes references to the recent literature, is
liumpgc aod Mclo li<c J 99s. Cu"""'Y
boazus have been suggested for countries such
as Lithuania (Selgio and Sink:ey 1991), Russ1a
(Ranke and Schuler 1993 and Ranke, Jonung
and Schuler 1993), and Mexico (Hul1lpage 1995).
13. Tbc cc,,,., bank '"'Y bc P'<trtittcd io
existence during !he COUrse of the transition
period, COntinuing to COllect and dispose of
the interest on its assets and to Prov1de check-
clearing services to the col1lmercial banks (if
it had performed Ibis fuoctJon in !he Past).
Under no circumstances, however, should the
centra] banJc be permitted to retain its function
of regulating !he banking system and, in
ParticUlar, of monitoring and enforcing the
syste.r:n 's adherence to the new 100 percent-
reserve rule for de.r:nand deposits. The very
rationale of centra] banking is to foster support
and fractional-reserve banks in !heir natUral
desire to expand credit, and this has been its
historica] function as Well. Thus, it would be
!he height of folly to JJenn.it officials Whose
very jobs consisted in Underznining sound
.r:noney to exercise any influence over the
e.r:nerging sound money regime.
J 4. Th;, ;, ooly truc to tbc "'"'" ""' Rotnaoiao,
actUally do receive the newlY-created dollars
late in the Process. However, although this
would generally be the case, it need not be
so. Should the initial recipients of the new
.r:noney, e.g., the U.s. government or U.s.
import fions, spend most of their newly.
acquired dollars directly on Rol1lanian
130 -------------Polis 1/1998
for "dollar'' and "foreign exchange market"
wherever these terms appear.
20. If the par rate between the leu and the dollar
had been fixed at 7,000 leus per dollar, then,
given the definition of the dollar as 112000
oz. of gold, each gold leu would contain 1/14
millionth oz. of gold (= 1/2,000 oz. of gold
per dollar x 1n000 dollars per leu).
21. The enforcement of one hundred percent
reserves would not require the continuation
of the administrative mandate of the transition
regime that banks be split into deposit and
saving departments. Presumably, by the time
the government of the U.S. and possibly other
G-7 governments have decided to restore the
gold standard, Romania will have formulated
a body of property law that includes
recognition of the true economic nature of
bank notes and demand deposits, i.e., as
nothing more or less than property titles to
the money commodity, gold. In fact. it would
not be difficult to incorporate a legal principle
requiring 100 percent reserves for demand
deposits into a system of property law adopted
from Western market economies, becaose, as
de Soto (1995, pp. 29-30) bas pointed out,
such a general legal principle was contained
in the continental European juridical tradition
which extends from old Roman Law to the
French and Spanish legal codes of the early
twentieth century. A second problem that
would need to be resolved upon the transition
to a completely sound money is the dispo-
sition of the fiduciary media that were issued
by the banks prior to the transition period and
whose stock has been since frozen. While the
continued existence of these media would not
necessarily disrupt monetary calculation, they
would remain a source of weakness - and,
therefore, of never-ending temptation for
government intervention - in the financial
system. One possible method of liquidating
them is to transfer to the commercial banks
the proceeds from the sale of the central
bank's assets upon its dissolution. The
commercial banks would then use these assets
to purchase the gold reserves necessary to
transform their margin of unbacked demand
liabilities into 100 -percent gold-backed
money certificates. This would mean of
course a windfall capital gain for the
shareholders of the these banks.
r------Polis 1/1998 -------
131
Mon.eda
BlBLIOGR.AF'IE
.1\Jlais, MaUrice. 1987. "The C ,,_., a..
d I ,_, e<h.,,., &
"' " la,pu"'""" "I. Geo,.e R. Peiwel. l'l ""'..;,., "''
ed., "=w ""d me "'"""-tio., of the :n,., ... ,..e, ow., P.
of &o":'nqc Policy. New Y.,., New Yo;{ B_, .. R
Untventty P,.,,, Pp. 491561. &.n%i,
Borcto, lviichaeJ D. lllld "'-na
1
S h . -andJeaoM
"Tb r_ "'l c Wartz. 1987
e -ce o[ Stable Mooey n, . to C-cy
lllld Evidence." 1o lacnes A D t:ory of Cieveiiilld
J S b "' om lllld Anna Q
c "'""' '"-' 'rhe s..,h for Stable lot. ""'"). Pp. 2-IJ
oney.- lissays on Monetary lit; "'Anb.,.,19,
Chicago, um,.,,,, of Cb;"'&o .,;: "'"" n..alu.pr;,r,
53-72. PP. l.otiie,- Auoc;,.,_
B,, __ T'?'"oi, Costantino. 0937) 196Ji. n,e "'"'"'V..,Y'ri, N.
&nnonncs of InDaJion.-A Sfud f
0
PI.,. 'fhe 8,
DeJ'rociation in Post. w.,. Q, 0'
0
';"nry M,.get, Ani.., IV.
Milllceot li. Save,, lnodo . 7:;'Y ""'' of Pn,.._. A
& Uowio Ltd. n. o,.e Alieo hobl.,, of
Cg., , PhUUp. 1989. , l
1
h New Y"'*, Anht.
Batweu, MUrray lviilgate "nd " ,_ '" n o n Mcl(innon Ronald 1.
Od , - re= "ew,.., th ..
s., oe Ne,.llu.,..__. M.,.y. New Y"'*. e '"""" .,.,
W. W. Norton & Co.rnPany 1 Market Econo.rny ..
C
. .. pP. I9s.2os A .
arrington, Samantha. 199
2
.. .,..._ R . 5 (Fail'
A oe e.rnoneu !vt
1
,,
lat.ion of the Co.rn.rnonweaJtb Offnd - e Allan 11. 1987.
Stat
, r:;-. ependent " ,
"' A.... Papers '"'d It; d.' """"
(May), pP. 22-u. Ocee "'Ks B2 "'d Ann, l.&hw....,
de Sotn, Jesus lfuerra 1995 .. A C . . Stli!JJe Money: Ess
11
-
. "' Ot.ieaJ AnaJysi Ch . . .., ..
o[ CentraJ BanJcs lllld Fractio aJ/'1> s lcago; Unzversity of
b
. n .neserve Free 20]
220
""king !in., the Auso;, P.., . ,
" . !>ectiVe. ]J,e 1993 . ...,.._ B of Austri<l/J Ec
0110
Illics v
18
- a. 'ue enefits
pP 25-38. '
0
' no.
2
Bo,m,_ .. 7fle CNto
- 1997. ''ACritiCaJNoteonFracu aJ R . 707-710.
Fi
B
. on - eserve 1993b ''l.- .
'"" '"king. uPUb&h., Ms -
Guyot, BriJc. 199. "llong Kong's R.. Ri son, ed., The Fortuna
P
. ""' " .. '
ro.rnPting Fears of S1owdo ... .. """ rr, ' .ccononllcs. vew IOrlc:
s.
.. n. "J'e ""Iii/
12
lreetJoUm<i 230 (S'P""'b" IO) . pP. 8-134
llanke Steve If 1 ' p. A./6. "<tis. "''" A 1984
' nQog, ""' /(ua Scbuie,
1993. Russia
11
ClJrrencr- d Anw11g lheRoadto
J A B
O,.,,Y B-Apl>'oacQ
10
llefo . "" Books. ke,
Yo'*, Rouu<>ige. "'" New "''"" Ludwig Voo . 1952.
- lllld l(Urt SchUler 1993 "c,_ B 1o Aaron Director, ed.,
.... ,ency oarc:Is ,_ ....
and Currency Convertibility ., """ 'JUI8/Jon: A Conferena:
'"' Cato a '""'"a! 12 (Winter), pP. 687. 7os '"'ers,ty of C'!ucago
llaYek, P -A. 1978 Dehalio'"""- of"< Uruvern;ty of Cbi"'Bo
n,e -"E%ent 1/eJin<>J. r...,"' ';;., In:"'Y - 1966. fi%an Action, A
o[ &,,"""'AlTaiD ""'"' """ 3,d, ed. Ch,go, llei/pe,;o, "<ieh.,J A. Wi39) 1978 l re Co-y.
Monetary EcononUcs. - 1978. On me M""pO/doo
Po"'"Pine P,...,. ' deiph,_, o,cy,_ T,...,, Bettioa Bieo
lloppe, llans-lfer.cna
00
...
1
tb 1 . Feny, Ny. Free Market Boob.
h .. Oerg G1ud
0
(
9
QUeJ,.,, "'d IV>Jt.,. Block.
1998
, . - I 52) 1981. n,, Theory
Fiduej'"Y Media." ?he lle<dew or' . o,cy,, lodian'POli, IN ...
Aus/rj<l/J Reln.rnaoo, Guenter. 1939.
132 --------------
Polis f/1998
TI1e Review of Austrian Economics, vol. 8 ,
no 1. pp. 71-115.
. 1997. "Monetary Neutrality Vs. Monetary
-Calculation: The Problem of Deflation." 1997
Austrian ScholMs Conference Wor.k:ing Paper
27, Auburn, AL: The Ludwig von Mises
Institute.
Sapsford,Jathon.l997. "Japan's Banks Will Keep
Asian Spigot Flowing and Help Avoid Credit
Crunch." The Wall Street Journal 230
(September 8), p. Al5.
Schuler, Kurt. 1996. Should Developing
Countries Have Central Banks?: Currency
Quality and Monetary Systems in 155
Countries. London: Institute of Economic
Affairs.
_,GeorgeSelgin,andJosephSinkey, Jr. 1991.
"Replacing the Ruble in Lithuania: Real
Change Versus Pseudoreform." Policy
Analysis, No. 163 (October 28), Washington
D.C.: The Cato Institute.
Selgin, George. 1992. 'The Ecu Could Stabilize
Eastern Currencies." The Wall Streel Journal
(January 9), p. Al2.
_. 1997. Less Than Zero: The Case for a Falling
Price Level in a Growing Economy. London:
The Institute of Economic Affairs.
Walters , Allan.l992. " A Hard Ruble for the New
Republics." National Review (February 3),
pp. 34-36.
I Polis 111998 -------- 133
llans-llelll:lann lloppe
The Future of Li
A Plea For A JV;
.RadicafisllJ *
C lassicaJ liberalism has been in
decline for lllQe than a century.
Since some time in the secolld halt of the
nioetee,th century, in the U.S. as well as
iu Westen, Eutop., Pllblic affairs iuste;w
have been shaped U.C.....iugly by SOcialist
ideas. In fact, the tweuueth ceuru.y lllay
IVell be described as the century par
"-"relltmcr: Of SOCialism: Of CODUnunism,
fascism, DaUoDaf SOCfufism, and most
endUringly soc;., demOcracy (mllderu
American liberalism and ueo-cou-
5ervatism). .
To be SUre, this decline has not
beeu a COuthJuaus one. Matte,. did DOt
alWaYs become """"1ium a libezal Wew-
P<>int. There were also SOJne "'Prieves. As
a tosult or W<>rfd War II, for instance,
West Gennauy and lbtly e!>erieuced
comi>UisOn to
the Sf8tus quo ante UJJder DatiOJJal sociaf_
ism""" fiJScism. SiJnilarly, the
of the couunuDist Sov;et Emp;, in the
late l980s has led to a "'Dlarkabfe libeJa_
lizatiou &rup.,,lfoweve..,
as much as liberals Welcomed these
events, they wen: not indicative or a
In.q,..., din _, -. - Polis lhdu; ,; ""''""""' ong;.w. io ,_
- ." nu...,. fi _,,.. <oot'rin14 a P'O/'"'"Uiui Ho .... ,.,.,.. Ia , .. _ .. ,., do Ia B-looa, s.....,, s.,..,.,., 1997.
134
PoiisJ/J99a '
Liberali si liberalisme
degenerate? If so, how is this to be
explained? On the other hand- and this is
what I propose to do - one may consider
the rejection as indicative of an error in
one's doctrine. In this case, one must
reconsider its theoretical foundations and
identify the error which can account not
only for the doctrine's rejection as false,
but more importantly, .for the actual
course of events. In other words, the so-
cialist transformation must be explained
as an intelligible and systematically
predictable progressive deconstruction
and degeneration of liberal political
theory originating in and logically arising
from this error as the ultimate source of
all subsequent socialist confusion.
L
*
* *
iberalism's central and momen-
tous error lies in its theory of
government.
Classical liberal political
philosophy - as personified by Locke and
most prominently displayed in Jefferson's
Declaration of Independence - was first
and foremost a moral doctrine. Drawing
on the philosophy of the Stoics and the
late Scholastics, it centered around the
notions of self-ownership, original
appropriation of nature-given (unowned)
resources, property, and contract as
universal human rights implied in the
nature of man qua rational animal. In the
environment of princely and royal rulers,
this emphasis on the universality of
human rights placed the liberal
philosophy naturally in radical
to every established government. For a
liberal, every man, whether king or
peasant, was subject to the same universal
and eternal principles of justice, and a
government either could derive its
justification from a contract between
1/1998 -------- 135
LiberaJi si liberaJ.isllle
Private ProJ>erty OWne., or else it COUld
not be justified at all But could it? Could
anygover.ncnent be so justified?
The atfmnaoVe liberal answer is PriVate
Well-knoWn. It set out With the llndeniably and to
tine Proposition that, mankind being What are
it is, lliUtderers, robbers, thieves thugs approp . t
. . fla on conartists, etc . Will always eJ<ist,lllld life "'<change fr
in society Wi/1 be impossible if they ate COncen, the
0
'"
not threatoned With physlCaJ Punishment. iurisd icti on
In order to lllainJa.m a IIbera/ SOcial On/er reso... ,_
I"b a/ . . "'filet,
1 er s "'-"led, it is necessary that its of private
membe., be in the position to compel, by separate
the threat or application of violence, .iurisdiction, in
anyone who Will not respect the life and conflicts
ProJ>erty of Others to acquiesce to the rules resoUtees. No
of society. From this correct Premise, P<>ssibly Slltmllder
ilberaJs Went on to conclude that this .iurisdiction over
mdiSpensabie lask of the lllaintonanee of of his Propeny to
law llnd Order IS the unique fUnction of sells or Otherwise
govenunent. (in Which case
Whether this conclusion is exclusive
COrrect or not hinges on the det'mition of pro pert} owner
goVenunent. It is COtrect, if govenunent advantages of the
Slll!ply means any indiVidual Otfllm. that ho wever and seet
PtoVides Protection and secUrity services Protecoo; of his
to a paying clienteJ of private cooperation with
ProJ>erty OWners. However, this was not property. Every Ptoi'OIIJ
the det'mition of government adopted by from, sell to, or
l1bera1s. For allberaJ, government IS not anyone else concern"'-'
simply a specialized Govenunent PtOJ>erty Protection,
two Unique characteristics. owner may at any
Uni.ke a normal it possesses a discontinue any such
compulsory territorial monopoly of Others or change his
JUriSdiction (ldtimate decision-lllaking) lions. Thus, in order to
lind the tight to las. But if one assumes for protection, it
this defilllllon of government, the liberal P<>ssible and is eco-
conclusion is false. It does not follow specialized individfla/sor
from the right and need for the Protection Which Provide
of pel> on ancJ propeny that protection atbitration services for a
rightfully should or effectively can be clients.
ProVided by a monopolist of .iurisdiction While it is easy to
and lasation. To the contrary, it can be contractual origin of a
demonstratod that any such institution is titive security suppliers,
136 f/1998,-____ """'"'"01!!
contradiction
of "implicit" or
tnements, contracts, or
all of these characteris-
aud confused attempts
10 one and the same una-
lllat it isinnpossible
!!tification for government
between private
*
* *
L
iberalism' s erroneous
acceptance of the institution of
governnnent as consistent with the basic
liberal principles of self-ownership,
original appropriation, property, and
contract, consequently led to its own
destruction.
First and foremost, it follows
from the initial error concerning the moral
status of government that the liberal
solution to the eternal human problem of
security- a constitutionally limited gov-
ernment - is a contradictory, praxeolo-
gically impossible ideal. Contrary to the
original liberal intent of safeguarding
liberty and property, every minimal
government has the inherent tendency to
become a maxinnal government.
Once the principle of
government- judicial monopoly and the
power to tax- is incorrectly admitted as
just, any notion of restraining government
power and safeguarding individual liberty
and property is illusory. Predictably,
under monopolistic auspices the price of
justice and protection will continually rise
and the quality of justice and protection
fall. A tax-funded protection agency is a
contradiction in terms - an expropriating
property protector - and will inevitably
lead to more taxes and less protection.
Even if, as liberals have proposed, a
government limited its activities
exclusively to the protection of
pre-existing private property rights, the
further question of how much security to
produce would arise. Motivated (like
everyone else) by itself-interest and the
disutility of labor, but with the unique
power to tax, a government agent's
answer will invariably be the same: To
maximize expenditures on protection -
Polislfl998---------------
137
---------- Liberau si liberaJisme
and almost all of a nation's Wealth can
conceivably be consumed by the cost of
protection - and at the same time to
111inimize the Production of protection.
The more money one can spend and the
less one must Work to produce, tbe better
of[ one Will be.
Without )(,
80
between the
long as they
to each Othec.
tbe liberal
Moreover, a judicial monopoly
Will inevitably lead to a steady
deterioration in the qUality of protection.
lfno one can appeaj for .iustice e>cept to
govenunem, jUstice will be perverted in
favor of the government, constitutions
and supreme couns notwithstanding.
Constitutions and supreme courts are
eternal peace,
and UnifiCation.
blisJunent of a
is iustified and
govenunent constitutions and agencies,
and Whatever limitations to government
action they might contain or find is
invariably decided by agents of tbe very
institution Under consideration.
Predictably, tbe def"lllition of property and
protection Will continually be altered and
the range of jUrisdiction expanded to the
govenunent's advantage.
Lastly,
of accepting
ancient idea o.f ... --
rights and tbe
the law", transtor.a.
egalitarianism. Aa
egalitarian or even
of old liberals,
human rights is
ment, the result
tbe destruction
Once a
Secondly, it follows likewise
from the error regarding the mora] status
of govenunent that the traditional liberal
preference for and attachment to local -
decentralized and territorially small -
government is inconsistent and
contradictory. Contrary to the original
liberal intent, every local government bas
incorrectly
princes and kings
patible with the idea
rights, the question
government With tbe
sality and equality
The liberal answer is
and entry into Pnv-..
an inherent tendency toward
centralization and Ultimately becoming a
world govenunent.
function. However,
lity before the Jaw is
different from and
idea of one un
applicable to everyone,
Once it is incorrectly admitted
that in Order to protect and enforce
peaceful cooperation between two
individuals A and B, it is justified and
necessary to have a judicial monopolist
X, a twofold conclusion follows. If more
!ban one territorial monOpolist exists, X,
Y, and Z, then, just as there can
presumably be no peace among A and B
at all times. In fact, the
nable schism and n ~
Jaw of kings vs. the
ordinary subjects is fully.PQII
democracy in the separatjoj
138 ---------------Polis I/1998 ---------; ,
uberali si liberalisme
use it to his and his proteges' advantage.
He owns its current use - usufruct - but
not its capital stock. This will not
eliminate exploitation. To the contrary,
it will make exploitation less calculating
and carried out with little or no regard to
the capital ~ ck, i.e., short-sighted.
Moreover, wit free entry into and public
participation in government the perver-
sion of justice will proceed even faster.
Instead of protecting pre-existing private
property rights, democratic government
becomes a machine for the continual
redistribution of pre-existing property
rights in the name of illusory "social
security", until the idea of universal and
immutable human rights disappears and
is replaced by that of law as positive
government-made legislation.
*
* *
I
n light of this, an answer to the
question of the future of libe-
ralism can be sought.
On account of its own funda-
mental error regarding the moral status of
government, liberalism actually contri-
bu\ed to the destruction of everything it
had originally set out to preserve and
protect: liberty and property. Once the
principle of government had been
incorrectly accepted, it was only a matter
of time until the ultimate triumph of
socialism over liberalism. The present
neo-conservative "End of History" of
global U.S. enforced social democracy is
the result of two centuries of liberal
confusion. Liberalism in its present from
thus has no future. Or rather, its future is
social democracy, and the future has
already arrived (and we know that it does
not work).
Once the premise of government
is accepted, liberals are left without argu-
,-------Polis 111998 139
LiberaJi si liberalisrne
ment When socialists PUrsue Ibis PrellJise
torts lo/llcaJ end. It monopoly is just, tllen
cenlraJization is just. If laxation is .iust,
tllen more laxation is also just. And if
democratic equality is just, tllen tlle
"'_Propriation of private Property OWner;,
1S JIJst, too (Wllile Private Property is not).
Indeed What can a liberal say in favor of
less laxation lllld redistribution? If it is
admitted tlJat laxation and monopoly are
JIJst, tlJen he has no principle moral case
to maice. To lower taxes is not a moral
illlJ>erative. RatiJer, tl!e liberal case is ex.
elusively an econolltic one. For in:;tance
lower taxes Will Produce certain long-run'
economic benefits. Etowever, at tlle same
lime lower taxes also imply economic
COsts, at least in tl!e Short-run and for some
people (the current tax recipients).
MtiJout moral "'111llnent at his disposal
a liberal is left Only Wit}] the tool of COst .'
benefit llllaiYsis, but any such llllalysis
must involve an illleipe"'
0
llal C01llparison
of Utility, and any such com/larison is
impoSSible (scientiticalJy iml'Ormissible ).
Etence, the outcome of cost-benefit llllaly.
ses is arbitrary, and every proposal.iusti-
fied WitlJreference to them is mere option
In tlJis situation, democratic SOcialists
Only apvear more upti-ont, consistent,"""
consequent, While liberals come across as
stany.Yed, contUsed, and IJJiprincipled
or even OpPortunistic. They accept tlle
basic premise of tlJe current Order. of
democratic government but tlJen COns-
lantly lament its anti-liberal outcome.
If liberalism is to have any future
it must repair its fundamental error.'
Liberals Willllave to recognize that no
govellllnent can be COnlractually .iustitied,
tl!at every govenunent is destructive of
What tl!ey Want to Preserve, and tl!at
Protection and tlJe Production of secmity
can On/ Y be rightfully and effectively un.
140
derta.Jce
11
by
secUrity
have to be
private ProPetf
law society),
Years ago by
OUr OWl) ticne
Rothbard.
apra-national political
constitu-
and money, global
, and universal and
ubiquitous multiculturalism, anarchist-
liberals propose the decomposition of the
nation state into its constituent hetero-
geneous parts. As their classic fore-
bearers, new liberals do not seek to
take-over any government. They ignore
government. They only want to be left
alone by government, and secede from its
jurisdiction to organize their own
protection. Unlike their predecessors who
merely sought to replace a larger govern-
ment with a smaller one, new liberals
pursue the logic of secession to its end.
They propose unlimited secession, i.e.,
the unrestricted proliferation of inde-
pendent free territories, until the state's
range of jurisdiction fmally withers away.
To this end - and in complete contrast to
the statist of "European
Integration" and a "New World Order'' -
they promote the vision of a world of tens
of thousands of free countries, regions,
and cantons, of hundreds of thousands of
independent free cities - such as the
present-day oddities of Monaco, Andorra,
San Marino, Liechtenstein, (formerly)
Hong Kong, and Singapore - and even
more numerous free districts and neigh-
borhoods, economically integrated
through free trade (the smaller the
territory, the greater the economic pres-
sure of opting for free trade!) and an inter-
national gold-commodity money
standard.
If and when this alternative li-
beral vision gains prominence in public
opinion, the end of the social democratic
"End of History" will have arrived and a
liberal renaissance have begun.
1/1998 --------
141
Dan Diollisie
lihe.ra]j
8
l11
111il en a.risl11
0 incursiune tn ideologia rerrolutie .
. 'l
1'ara .Roi11ciileasca
. Mo" of Ro-;.. hhton.,,
1848
"- """"""by a,, "'otury idoology. ""'
t/,. <doology of "'"'""'""on wh;,h "'"" b.,;, of-
t"eef "'"':" --"""'""of "lop;,."";.,;,.,,"""'""-
""' "'':"-' .nun .. .,;,.,. Tb. "'""' o;, to """P ...
....... tdoo/og"al "'"'"'"""" ........ , ., ....... W/U"
"I deile_liberafe(. .. ) #-llll IJ/l.rit ce., ilCeastJI Ordine a
. mat UWtii ln largife organiz!Jrli de tip
smteze ProKraJnaace ale l'e"<Jiufiei de Ia In tnod lraniu cu
184/!' '. Acea.,til Propozitie unw reolutionar;, In
dinrre cele lllai tenace cJ4ee ale istorio- """mite do menu,
grafie; romJ!n<$ti. Se consider!, ca- me; ProPrietlltli
siunan;m, cil reolufia din fllrile neasc4, este greu
romine a fost Pllrtiltoare a idei!or liberale liberalismului
si cil ea a confribuit esentieJ Ia punerea specU4 este prea
bazeior ideologice ale Rominie; mo- <earn! impoltanta
derne. Dintre ceJe dou4 af'll1IJatii, eel PDtin de factorul religios,
prima suportll atlUtnite nuante; scopuJ pozitia Bisericli 1JJ
articoluJw de fatii esre de a aduce 1n dis- relatiIa "t<ciJISuJ
cuue lltlele dintre acestea.fn plus, CTedeJn reli!fiDasift din l'U1ea
cil o no.izuire a rlld&:iniJor "liberaJismu- ''era l'itatea misticlr' a
lui" romilnesc ill putea aduce ""Utnite Demersul
Clarjfjcilri Si Cllnna IJIJeJe CODfuzii. incUn;iune 1JJ ideologia
Un prJm element, care ar purea asa cwn se
relaUiza asertJunea Priind C<Uacferu1 economic si
libe<al eXemplar a1 idei!or '"olutiei, esre ciltorilor miscllrli de Ia
indeDiabila influentii pe care au ut-o centret inestigatJa BSUJn
asupr.!Ja$optj<ti]or din V alabJa si MolcJo_ Principa]ele teme ale
Proiecteie SOcialismwu; UtopJc, mal cum ar fi abundenfa,
ales Cele foUrierJst si Saint -simollian (ln CretfituJ, ideea re volu(iei
142
---------------Polis 1/1998
Liberali liberalisme
mesianic al sefilor
ti dispenseazit de grija
legitimitatii "Convingerea mistica ami-
siunii lore atit de puternicii, incit absoar-
be orice indoiala asupra Jegalitatil ac-
tiunil'.
1
Ei vorbesc tara nici o retinere in
numele "poporului su veraii', des pre care
nu se indoiesc d ii unneazit in proiectele
si lupta lor.
0 epoca a armoniei si abundentei,
cu totul diferita de experienta istorid de
pina atunci, este anuntata ca iminenta.
Acest optimism nemitsurat pe termen
scurt caracterizeaza de altfel utopia si
milenarismul, iar imaginarul
nu face exceptie; distingem Ia ei
"raccourci escatologic: advenirea bruscii
a ultimei fericiri, lipsa flagranta de
continuitate intre mizeria absoluta si
salvare'
9
Schimbarea de registru exis-
tential este fulgeratoare: "!ntr-o singunl
zi. societatea romfineasca, ce de secoli
luase o se schimba
intr-o societate de egali, a ciirei deviza fu
Dreptate si Fratie. FiW amiidciune, tara
cea mai mica socoteala pentru trecut, toti
se gindeau numai Ja fericirea viitoan!'
10

Aceasta rapiditate extrema a
instaurarii noli ordini -la care tacea deja
referire, cu un deceniu si ju.matate inaintea
revolutiei, Teodor Diamant (discipol ro-
man al utopistului francez Charles
Fourier), pentru care ar fi fost suficienta
organizarea unui singur falanster pentru
ca exemplul sit se propage cu mare viteza
si lumea visata sa devina realitate - este
solidara cu o viziune conform careia so-
cietatea irunagazineaza un enorm poten-
tial ascuns. Ca o solutie suprasaturata,
care se cristalizeaza aproape instantaneu
de indata ce apare un nucleu, societatea
se poate transforma brusc si radical, cu
conditia sa existe un catalizator a1 acestei
transformitri; s-ar produce astfel o
veritabila avalansa utopicif
1
Energii
imense, care se consuma fara folos in
Polis 1/1998 --------
143
LiberaJi libe,...,' .
"-'lSllle
lurnea Orgallizat4 Pe ''<cbiu} tnod I
( cit"<te: In
1
urnea realll), P<Jt li dintr.o
ag,-egate, COua/,zate, PUse 1n >aloare cu
0
eficacltate tnaxilll!l, itnediat ee Utop.
lllSta.J.eaza. 1a se
. utopist, ,; }JentnJ revo.
lut,onar, rotnini In Particular, este
sut;c,ent S4fie eliberat un reson ascun.s
(a c4m, revelatie a 3\ut-o) }JentnJ a se
declan,;a Un efect de "'alan,;4 ce hJstau.
Jeaz4 o lurne nou4. de Unde ,; absenra
onC4re, }JersJJe<:tive diacrollice a lll;lsu..
ri/o,. care !rebllie luate, "'!iJzu]llladua. hsrnuJUJ..
. lnfens;tatea "<!eptk:i; se expr;,.4
.eel rna, adesea Ptin Xaltatea Unu; lhnbry
"' ""': abUnd4 Jefe<intele bibliee. lntr.
0 epocil_'n care lrJO<fellirea ideo]ogicll a
Lurniitilor vorbe,te dese,r; In sffltagme
.lscute de l!oiiiantism, Jla!etisrnll/ Xaltat
a/ dJScUn;IJ/u, revoluuo.,. Poate li inteles.
La ace..t caPitol, "<ilnpion absolut Jlare s4
lie Ion lfeliade-Rilduiescu", Probabil
Pnnc'Palui Ideo log al "'>oluue; dill Tar
Rotniineascll. "Shvctu, /JersoJJalilift" , a
Iii.., .. _ J JlJ}
e_,e, """' condifiile istcrice Obfecti,.,
if fifceau an lector ideaJ J>enhy . '
R .
'"MI<J romantice. o IIJaf apfi.

dia eleme.otele care cornpan /X>rfrehJI.
robot a/ utopishJfu; In 'Postaz;, de Prokt.
refbl71Jator I'OIIJC1LJtic''l3.
Revolutionar;; aveau convin.
gerea ell trliiesc o }Jerioad4 UIJic4 ,; dec;.
Sl\1,1 a Istoriei, Una dintre aceJea '
.d. se
;; .'Cil t.itnpiJ/u; Pro fan, }JentnJ a
lllscne Ill Ofdmea ''in log;ca aproape
sul'ranaturaie ale tnaruor tnornente fonda-
toare.J?en;zytere;, si Inwere;, SIUJt nouuru
rec!Uente In discUn;u}lor. "Ac"'-'ta fu
0
OC1$tere din oou a l'Dl11a.o.iJor'' s;nn ..
. , r ..... .(Ca o
Pmclamaue a Guvelllulu; prov;ZOriu lta-
tat4 IJ iunie 1848' d ou4 Zi/ e duN
tnomentul aurora} al ProclamiJr;; no;;
144 -------- .
Polis 1/1998 ----------.;
ubefali si liberalisme
Ja marginile pamintului ca roma.nii nu
Je-au Juat nimic, ca ei nu-i vor In tara
Jo1'7.2. Spre sfirsitul lunii iunie, ctnd se
parea eli trupele rusesti se pregMeau sli
intervirm in Valahia, a fost emisli elitre
popor o proclamatie
23
ce asigura eli crucea
lui Christos e o armli mai puternieli dedt
oricare alta.
Yncrederea nestrlimutatli in pu-
terea crucii nu a impiedicat Guvemul sA-
si ia si alte mlisuri de precautie, parlisind
capitala pentru a se pune la adlipost din
calea presupusei invazii. De altfel, pe
durata revolutiei, actiunile mai prag-
matice au alternat cu atitudini milenariste
utopice. Acestea din urma s-au impus
luomuna cu insiisi in manifestlirile publice ale capilor
lllllgoasele persistente
este cea a unei inter-
Chestiunea era deja
tn proclamatia de Ia
schitatli o solutie in
mistic: "Crucea
nostru si rusul nu
UJoastnf fi1n'i sa c;Uce mai
se inchina. De nu se
acesta, vom trimite
ce nu lea vem, ci preo(ii
IJOStri, mumele noastre,
care, insofiti de lngerul
pe cei ce se scoala
vor tipa si se va auzi pJnii
revolutiei, impregnind profund dezba-
terea de idei din timpul evenimentelor din
1848.
Nu trebuie ignorate nici diver-
gentele ideologice din chiar stnul elitei
revolutionare. Existli diferente notabile de
abordare intre moderatul Heliade-
Rlidulescu, de exemplu, despre care se
poate spune eli afosttn fruntea revolutiei
din Tara Romaneascli, flirli sa fie cu
adevlirat un revolutionar
24
, extrema
stingli, maximalistli, reprezentatli de C .A.
Rosetti altii
25
Punerea in
studiuJ acestor diferente ar necesita adop-
tare(\. unui alt nivel de analizli decit eel al
investigatiei noastre; aceasta areca obiect
atmosfera ideologicli dominantli a "nebu-
niei revolutionare a pasoptismuJuJ>'l6.
Identificarea filonului mistic
central al ideologiei revolutiei de la 1848
din Tara Romaneascli fumizea.zli o nouli
grilli de lecturli a celorlalte componente
ale acestei ideologii. Este acum momentul
sli abordlim unele plirti din discursul
economic politic al
revolutiei.
r------Polis 1/1998 -------- 145
LiberaJi si liberalisme
Eco.llolJlia ParadisuJui
""
I nainte de a discuta aspecte concrete
ale imag1naru1ui economic Pa-
SOpfist, este legitim 84 ne lntreb<lm 1n ce
e>istll o doctrina eeonom;cil a
Put"'" oar. vorbi de un sistem
de idei C<lerent, SIJSceptibil sa Slructureze
o adevllrati! doctrinA? Sau va lrebui Inai
degraba 84 ne rezum<lm Ia a inve-ia
elemente disparate, uneor; confradictorii,
ale une; g1ndiri economice Inca
embrionare, invadata de referinte
exterioare ( dintre care cele religjoase sunr
la Joe de cinste)?
TonuJ acestor interogatii suge-
rellZII si olspunsui pe care 1nclin<lm 84-1
aducem .lntr-adev4r, ""=blul eteroclit
de idei Iegare de <conomie care au circUlat
1n T4rile Romi!ae 1n perioada ce ne inte-
reSOazil cu greu ar pellllite sa vorbim de o
ideoJogie 1n sensU/ deplin a1 cuV!ntu!u;,
ciic; ar 1nsemna 84-i atribuim o consistentll
si o coerentll pe care nu le are. Cu toate
aces tea, o 1recere 1n rev;,m a uno, aspecte
ale iOJaginaruJui econolllic a1 genellltiei
Inoldo-valabe a anilor 1840, de care ne
vom ocupa 1n continoa,.., este de llatunl a
reeurenta unU; anum;, num4r de
reJa Vietor, nu
mlntuitoare decir--
singll.r;l
ideofogeme, de scheme ideatice ce
Iniltturisesc o ViZiune a lumii materiale si
SpirJtuale, nelipsitll de o semnificativa
Unitate. C1nd 1ntrebuint4m tennenuJ de
ideofogie de-a lungul acesru; articoJ,
pentru a desemna atmosfera intelectuala
Proprie i"liioptiste, o facem 1n
acest sens lllai lllOdest aJ notiunii.
Dezvoitarea gind.irii economice
1n Principate este plasatil, spre sfirsitul
Prime; a secoJuJu; a1 XIX-Iea,
sub semnul one; sincromza,.; cresc!nde cu.
cnltura economica occidentaJa. Pe IJ'nga
foaae ilnportanta intluentll a sociali<Wor
UtopicJ, este notabila, de asemenea
'
146 ---------------Polis l/1998
lntru cautarea
leriaJe morale",
riaJe intro atil;J
rilor, lntrucf{ nu
lntru aceasta
an'fl4t vrednica de
Stiintelor'28
Liberali si liberalisme ----------
care o aveau
despre ordinea
instaureze 1n
in jurul unei
nelimitate.
in gindirea lor,
consistenta doar
Dintre toate
flomiteau crearea de
unei lumi noi
asa cum o formula
Ia 1nceputul anilor
mizeria, de a face
bogati si siiraci:
fmir que de l'une
ou par la violence,
!icbesses de ceux qui ont,
qui n 'ont pas; ou par le
etconsequenunent
des troubles et des
ou bien par une telle
de produi ts, qu 'il soil
a ceux qui n 'ont pas
ceux qui ont'31J. Din aceste
, Diamant o prefera
evident pe ultima, pe care o crede posibila
prin aplicarea modelului fourierist, care
consta in "/'art d'associer les masses de
cultivateurs et artisans reunis, et de
quadrupler par cette unite d'action et par
les economies que procure l'etat socie-
taire, le produit de leur industrie'>3
1
Pro-
iectul e aut de promitator, lnclt chiar UD
esec partial ar putea constitui o mare
realizare; in eel mairau caz, in care teoria
lui Fourier s-ar dovedi falsa, utopistul
roman estimeaza di se va putea totusi
asigura eel putin triplarea capitalului
angajat initial in falanstere
32

Revolutionarii adopta
aceeasi nepasare fata de caracterul
fatalmente Iimitat al resurselor materiale,
de unde extremul lor optimism privind
abundenta viitoare. 0 sintagma care revi-
ne foarte des 1n legatura cu reformele pre-
conizate este ca acestea se vor face "1n
folosul tuturor si 1n paguba nimiinui'
33

Boierii vor putea lin.istiti si de buna voie
sa cedeze o parte din mosii clacasilor, caci
"vistieria va despagubi pe totl'
34
Mai
mult ch.iar, proprietarii sunt asigurati ca
"aseziimintele cele noi si d.repte peste
cur1nd vor inzeci veniturile voastre"
35

Sursele acestei abundente erau, In mintea
revolutionarilor, mai ales o noua organl-
zare a muncii si, dupa cum vom vedea mai
jos, expansiunea creditului.
in aceasta logica de joe cu suma
pozitiva (element, In principiu, de libe-
ralism), cu dt proprietarii vor da mai mult
parrunt taranllor, cu alit mai mult vor ds-
tiga ei insisi: "De acum fnainte proprie-
tarii cei mari vor fi cu adeviirat tari,pentru
cii Ja drepturile lor se vor interesa doua
milioane cinci sute de mii de pieptu.ri. De
acum 1nainte proprietarii lsi vor Jnmul(:i
venituri/t! ( ... )"
36
Nu e surprinzator ca
acest tip de diiwrs i-a sed us mai degraba
pe dedt pe mo5ieri, carora le era
Polis 1/ 1998 -----......,----
147
LiberaJi Si liberalisllle
de fapt adresat. fn cursu/ IucrArilor
CollJisiei P<opr;ebltii, lnstituita de PUferea
ca ce/e doua I>ilri Sll
se Puna de llcord Prinll--o dezbatere des.
<hisa asup,. une; Iedisb-ibuir; a VAmi'n-
tului,reprezentantii tAraniior au orbit de
ma; multe ori fn ace/ .. ; sens. l'reotui
Neagu, PrinciPilluiior Pllrt!tor de cu>fnt
se fnscr;. fn ace'"'si logica a bei$uguiui
potential: "( ... ) clnd Iocaitorjj vor fi
Siobozi a DlUncJ cit Je Pasta Prin PU/inf4,
I'Vr SQ>ate rod1Jri lndoite din fJiinJ!nllJJ Mlii
=inea dllp;[ corn iesealn liJJjj lrecau
$idl00nea v"'-'D:I; liJlnd Zt:cilliaJa din llCel
rod, rnmt ti avea mare folos i Prin
IJrJnare na pierdefi Dimid'", sau "din
bratele noastre iese On a.,, de aur i
arginf'3s_
. Aceastll paradigrna a izvoruJui, a
du!u, nesecat care I'Oate aduce belrugui
tuturo, nu a reu$it fnsa sa ti convJnga pe
/>lOprietari. Mare. lor majunr:an, au rilmas
ancomti fno--o Iog;ci! a bogAtie; limitate
$i a/>Alntntulu; ca Va/oare sigora; tn fond,
su!Jratata mo#ilor lor nu era exfensibi/a
. '
uu a Ceda o Parte i'nsemna a r.lmfne cu
mai PUtiu, orice ar fi zis tAran;; $i
revolutionaru. DptimJsmui ideoiogilor
revolutie; nu a putur convinge $i antrena
ciaseie avure ale societlltii.
P.roprietatea
C hestiunea Pmprietlltii, fn PrimuJ
rlnd a celei funciare, ocupa un
Ioc centra/ ln timpui revolutie; ll"<optjsre,
COllSUtuinci nu doar o lllizll econoDlicJ!, ci
si una ideoiogica.
fn COnditii!e Piltruncierii tn Mrile
romiine a rellltii/or econom;ce de tip cap;.
talist, $i ale atragerii acestor tAri fn
circuitu/ comerciai international din
"Poca, are loco a rellltii/or
traditiona/e de proprietate asupra
148 ---------------Polis 1/1998 ------""""l
uberali si liberaflsme
a fost
planului.
timp de zece
1848, ca un
ComtSiei,
1nvoirea artico-
de a se piitrunae
de fr.I(ie side pace,
misiunea sa si sean-
. mai tempestoa-
dezbaterile celor
awt loc rarrun una
interesante si mai
gindirii economice
punct de disputA a
sau nu a caracterului
tnaintea dezbaterii pe
Boierii, si chiar repre-
revolutionare care
Ion lonescu de Ia Brad,
itatea recunoasterii
ipoprietAtii ca prealabilla
ulterioara asupra even-
Parti din pammt cAtre
tAfani. Acestia, dimpotriva, refuzau con-
sacrarea proprietAtii ca bazA de discutie
si doreau, in schirnb, sa pun.a ca prealabil
articolul 13 al Constitutiei, adicA nece-
sitatea de a deveni si ei proprietari inainte
de a se stab iii inviolabilitatea proprietatii.
Pozitia boierilor era simpla si ea
este bine rezumatA de delegatul Lahovari:
"Propriet1ltea este sfinti1. Domnilor; pentru
ca ea este o riisplati1. a meritului omului,
sau rodul sudorilor muncii sale; ea este si
in natura lucrurilor omenesti ( ... ) . Prin
unnare, acest drept tiind 1n naturii, trebuie
respect1lt si sprijinit de to(i ( .. .)"
44
in plus,
sustine Lahovari, violarea proprietAtii ar
constitui un precedent periculos, ar face
sa dis para motivat.ia muncii si ar provoca
oroare in Wile civilizate.
In principiu, boierii nu refuza
ideea de a ceda clacasilor o parte din pA-
mint, dar nu vor sa fie fortati. Printr-un
argument nu lipsit de subtilitate, ei atrag
atentia ca nu pot sA dea pamint tAranilor
decit dacA sunt recunoscut.i ca proprietari:
"Daca acum nu se sfinteste(proprietatea),
va sii zicii cii noi n-a vem mo5ii, side unde
o sii 1mp;Jrtim 7'
45
Logica lor este bazatA
pe legitimitatea proprietAtii; odatA aceasta
recunoscutA, odatA exproprierea fortatA
exclusa, se va putea negocia o tranzactie
pentru ada pamint taranilor, dar tara vreo
obligatie, in deplina libertate.
Destul de paradoxal, Ion Ionescu,
care reprezintA guvemul, partizan convins
de altfel al unei reimpartiri a pamintului,
sustine la acest punct pozitia proprie-
Ca si colegii sai din puterea
revolut.ionara, el nutreste iluzia cAse poate
gasi un aranjament de comun acord cu
boierii. Mai mult, acest economist de
doctrinarespinge calificativul de "ro51i',
si vrea sa risipeasca orice binuiala de acest
gen privind revolutia valaha: "( ... ) am
declarat cii 5i propriemtea este sfJntiJ., prin
Polis 1/ 1998 --------
149
LiberaJi si liberalisme
ll.ri]}Elre ca nu SlUJtem socfalistl'
7
.
In ce prieste P<>zitia tllranitor Ia
dezbateriJe din Comisia ProprieiJltii
putern distinge ceJ Plltu. doua linu de'
argumentaue.
lntr-o Prima faza, tendinta lor
ma; ales a !>reotuJu; Neagu. este de a con.'
testa radical dreptu/ de PI"Oprietate priatil
asupra PAmfntullli, pe moli ca PllmintuJ
nu a fost creat de munca omului, ci de
Dlllllnezeu, dec; se cuvine sa fie Proprie-
tatea lufuror: "Jar PIVPrielatea de P:Imint
care nimen; D-a Iucr;u Ia filcerea cestui
P4mlnt, liindca >tim ca numa; TatiJI eel
ceresc sing,q a filcutacest !'iindnt si 1-a
dat liintelor insutlefite filcute far de fnsus;
1ittiiJ Spre a se hr1n; pe acest Nmtnt,
zicfnd: cresteti sf PillllJJJU/filf siumpJep
PifmlniUJ si-1 Sblpfnjti pe dlnsuf, cestui
proprfetar ne CIJnoastem rob;( ... )"". In
acee,.; logica, PreotuJ Neagu afirma:
"dac;[ un om este go}, se cade s;J se
imbrace"9
Asemenea idei racJicaJe neavi'nd
llici o $ansa de a fi retu.ute de Colllisie _
ma; ales ca nu erau agreate nic; de
guemw reolufionar si llici chiar de o
vane illlpolfantil dintre t4r1111i, care doreau
si ei sa obtiM Pllmi'nt 1n PI"OPrietate _ o
a/tiJ platforma de negociere se degaj41n
labi!ra deputatilor s4tem. A.ceasta consta
1n a garantarea iniolabiJit4W
ProPrietiJti;, dar "llnlai dupi! o reiiDJ>lrtire
a PAnuntului.
La baza acestui argQment se aflll
lllalea ca a Priorfnu a cn.ptu/Ui inabellabu
a/ PI"OprietiJtii, cia artiioluJu; 13 a1 Consti.
lutiei: "No; ceast;I Proprfetare si "'lfU/a-
rnenhJJ ce ne-a lmpilat de .,; $/lptesPre.
zece siplnii acurn, nu Ie de
sfinte; ( .. .) in Vremea ceasl<t de cum
lnllfnte sllnt;J este ConstJtufia ce este
scoasa din sllnf<t EvanglJelie'". AltfeJ
spus, o relmpllrfire a PllmintuJu;, ma;
150
--------Polis 1/1998
Liberali liberalisme
sa de deschidere
Iasi , tn 1843,
vede in credit
ui a reviirsat
1n pustiurile
.. ). Creditnl material
societiitilor si eel
In sine fericirea nea-
lll'l11are, cea mai 1naltii
Statele mari au nevoie
ca sa se tie si cele slabe
mijloc mai puternic spre
asemenea frazeologie,
, indica la cei care i se
lncredere necontrolatii si
lllistica chiar, 1n putetea
creditului; aceeasi iluzie: putinta sa de
creare a bogiitiei'
57

Aceast:A credinta este tmprutasita
de tott seft.i revolutionari, ca si de cam
toti economistii romani din epoca. Ion
Bratianu (care tn 1857 avea sa afinne,
intr-o apologie a schimbului, ca acesta
"transformii piimlntnl intr-un paradis si pe
om 1n inger'
58
), Moruz, Ion Ionescu,
Ghica, BlHcescu, Martian, Vincler,
Heliade-RMulescu, s-au ocupat cu totii
de credit, crezind ca au gasit tn el un
remediu miraculos tmpotriva saraciei.
Proiectul lor de bandi nationala "se
inspira din literatura economicii francezii
a anului 1848, cultivind iluzia cii prin
credit se pot tiimiidui relele societi1tii,
emancipa si ridica clasele siirace"
59
.
De fapt, lucrul cu care revolu-
tionarii nu se pot tmpaca este caracterul
fatalmente limitat a1 resurselor econo-
mice. Condusi de viziunea mistica a unui
paradis terestru aflat la tndem1na, ei igno-
ra faptul ca fictiunea monetara nu poate
crea boglitie prin ea insasi, si se cred tn
posesia unei solutii de abundenta
nelimitata, capabila sa sparga cercul
consttingerilor materiale. "Poporul roman
cheamii toate stiirile Ja fericire, recunoaste
facerile de bine ale comertului, stie cii
sufletullui este creditnl, careniciodatiin-a
vrot sa i-11nlesneascii sistema trecut>60,
proclama revolutionarii pe ctmpul de la
Islaz .
Ca si pentru altele dintre ideile
lor, conditia esentiala pentru ca visul sa
se tndeplineascli. este credinta tn el. 1n
cazul particular a1 creditului, romfuili ar
fi trebuit convinsi sli. se tncreadli. tntr-o
moneda fiduciarlL Cum subliniaza G.
Zane, aceasta era greu de realizat tntr-un
spatiu tn care instabilitatea politic! si
economic! ti obisnuise pe oameni sa se
replieze spre valori sigure, ca metalele
Polis 111998 --------
151
LiberaJi si liberaJisllle
!>retioase, si sA nu aibJt lnore.Jere 1n ll1rtii!e
de valoare". Propagllllda desfi!.
<uratJitn 'cris, ma; ale.s 184Q ,fn fa-
voarea inlrO(fiJCen; Ullei lllOQede f"Jduciace
nu va fi lneunllnaUi de suece, decit muJt
revolufie. Pill<! atunci, P"'oPtistii au
r.lmas cu credinta 1n credit, v.!zut ca de
Aceasta couvingere, care are for-
ta une; credinte religioase, este exemplartJ
pentru modultn care lumea si
cea puteau comunica Jn ima-
gillacu.l roman;; Cl"editul,
care se bazeaz4 in principal pe Valoarea
lllOraJi! a lncrederij, devenea un izvor de
Conversia resu'>elor
'Pirituale, din care Ocesti Vizionar; aveau
CIJiar "Xcedent,/n re.surse ll!a!eriaJe, care
le lipseau 1n lllOd dUreros, nu Piltea 11rma
declt cllile enigmauee ale utopie;, traseuJ
celmai scun intre reaiitate si vis.
Revo]utfa co11se11suaJa
U na dintre ce]e lllai surprin-
ParticuJarita.ti ale dis-
CUrsuJui revolutionar de la 1848 in Prin-
cipate e.sre tonuJ silu conciJiant, Jlreocupat
sA evite orice sA dei>ilseascll orice
contradictie. "Caracteristica actuJui de fa
ls/az slJl io tonuJ rt:d<lcficj sale lnwciuitor
si Jn cuprinsuJ sifu revoJufiona.r".
remarcil pe buni! dreptate istoricuJ. ActuJ
limdamentaJ a! revolutiei din Tara Rom.
neascil cbeamil, in nume]e poporuJui
roman, "toate SliiriJe Ia fericire"" si
Prezinta Viziunea unei arrn.onii intre toate
cJaseJe ln spiritul autorilor
PatibiJe CIJ
dox.a1,
ea vrea S4
intre
Proclamatiei, lipsesc antagonismeJe,
lipseste cu desiMrsire lUpta de clasif.
"Nen:prezentfnd o ade l'liralJlrevoJulfe de
clasiJ, duPif cum susfine IDatedaJisrnuJ
istodc, miscarea Pasopfistif se desem.
neaza in sensU] l/JJei concilierj incom.
152 ---------------Polis 1/1998
Ideea centra14
lutionareste ca nimeni DU
be relatiile sociale
74
Doar astfel fiecare
tsi va primi partea si nimeni nu se va simti
oprimat.
1ntelegem, din aceastA perspec-
asezArii str1mbe, a
din trecut, si instau-
a unei alte asezliri a
de ce la Bucuresti, "aliituri de veselie,
domneste moderafi;i'
75
: pentru carevolu-
tionarii nu vor impuM nimic ce nu e
deja tn natura lucrurilor, cea adevliratA,
atit de mutt timp reprimatA. Revolutia este
de fapt o eliberare pentru toti, stAp1ni sau
robi. Acest spirit se si ill doctrina
fourieristA, care considern ca. lumea poate
fi schimbatA a se recurge la constrtn-
gere sau violentA, si nu illtimplator utopis-
tul francez a fost a tit de popular ill Princi-
pate. "Daca egalitari.stii tind spre un maxi-
mum entropic, libertarii propun dezor-
dinea programatica ( ... ). fntre cele doua
tabere se inalta deci figura lui Fourier,
apostolul tmpacarii, al Armoniei. ( ... )
alaturi de popularitatea europeana a
fourierismului, si tendinta maestrului spre
echilibrarea celor mai nAvalnice pasiuni
a tacut ca utopistii din Principate, urmind
liniile de forta ale unui cert genius loci,
sa se opreasca tocmai la acest model -
preponderent, desi nu unic'
16

Armonia diferitilor, chiar a opu-
silor, nu putea nu fascinatia
pasoptistilor, care visau sa concilieze
vechi si nou, bogati si Principalul
ideolog a1 revolutiei din Tara Roma-
neasca, Heliade-Radulescu, nu 1ntim-
s-a pasionat pentru "echilibrul
contrariilorm; ill activismul sau politic
el s-a ilustrat, dealtfel, printr-o consec-
ventA" vocatie a oximoronulul'
18
, cu cir-
cumstanta atenuanta "a milita cu
daruire egala pentru cauze diametral
opuse e un lucru obi$nuit la reformatorii
utopici"
9

nu trebuie se scbimbe
pasoptistA nu-si
un om nou, ci sa schim-
1ntrucit revolutia se face spre
binele tuturor, ea nu poate avea dusmani
naturali 1n interiorul tru'ii; vocatia ei este
= Polis 111998 --------
153
Libera.Ji liberaJisllle
de a-i C011Vertj pe TOJDanii Ia Pl'OJ>lia-j
cauz11, de a nu "'<c/ude pe nimen; de Ia
OsPilluJ J\.tftudinea de luat far.!
de advenar;,ln aceasfillogici!, este de a
lise explica ma; bioe 11oua ordine, Pf!otru
a le risipi evelltualele temen. " Frautorf
Nimenj n-a PU/lJt a...., Fn Kind a <'4 nlpi
:r'e'' IO "
moSUJ, , 'lleearci! guvernuJ s4-i con-
Vingct pe boierii Osfili.
C'md contrarevolutionaru tree la
fapte, ei lrebu;e Asttel, dupii o
teotat;v4 de lovitur.I de st,r lllilifar.! esu-
atil, co OCazia limeraliiJor celor care l<i
dlldnser4 viata llpilrlnd Guvelllu.l Prov;-
ZOriu,IfeJiade-RiuJulescu face Un apella
clemeofi! fat4 de Vinovati: " Sufletete
aces tor martiri. ce stan acum Foaintea lui
Durnnezeu, iaru pe fiatii lor rlitAcip care
i-au Ucis; iertat; si "<Ji ca sd l?ldd C/J n-au
fnanuci, ""sd I'Jid4 C/J cu ade Jlr.it au lost
lliD;fgifi. RemUScarea cuge/lJ!Ui e Pt:rkap-
sa cea mal cl7lnbl ce se P<>ate imugioa.
Ruga{j-Vif lUi DIJOJnezeu, fi'atilor, s4-i
IJJin/Ufe de ceastil Pt:deapsa, de cest
Vierzne neadonnJt.,. La fel, dupii ce zvo-
nuJ une; ioterventu ruse.,; si fuga Gover-
OU/ui,la sfiroituJ IUniJ iunie, dllduserll clio
nou O<azie de lDanife.stare reactiooanlor,
tonu1 este 1topiic;u,tor si iert4tor:
" MftropoJitut Vine cu dd. Brlifiauu si
Cimpineauu. PoporuJ se !rage 11n pas ma1
FoapoJ si asteapfii rezuJtatuJ. SofdatiJ
Fugen/JlJcbie silartisJ }Ur/i lofi C/J vor P4zi
intereseJe poporuJui, si PoporuJ Ji
l1abrtifiseaz/i sf iaru pe eel doJ comaudfri
viJJovap ( ... )"'2
Acest spirit de conciliere, care
dolllioa GuvernU/u; PmVizonu,
nu este pe placuJ tuturor revolu-
tionari. J\.ripa intraosigeom, sau />Oate
doar IDai realism, accepm greu aceste coo-
ces;; reper,re fllcute adversariJor. 1ntr _,
154 ----------Polis 1/1998
scrisoaz-e
se adresa
P<llriase
cearn
(. ) /J{J
la acea .1-'VDNa .
tosim dar
ClplleclaJ 0
Pr;l, in
( ... )
LiberaH si liberalisme
lipsit de
in acest
slincercAm
privind
flillsoptiste. Daca
iillft"qja economic!
ales, fourierista.
colective a muncii
Falansterului lui
atribuite statului-
'
86
, reform a
funciare, iata
de altele, apropie
i de doctrinele
pentru caracterul
pasoptiste pledeaza
ca refuzul net de a
proprietatii private
a fost: "Respect la
JXOprietatt!'), respin-
cle cltre revolutionari a
"socialisti" si "comu-
tntreaga logic! de joe
dezvoltata in d.iscursul
ae poate explica conver-
revolutiei de la 1848,
st si a celui liberal?
PIPUCatia acestei coexistente
tine de domeniul credintei revolu-
tionarilor. Ca si liberalii de secol al
XIX-lea, ei credeau ca, la un nivel pro-
fund, lumea este in armonie, dar, spre
deosebire de liberaH, ei credeau ca detin
cheia acestei armonii fundamentale si se
taceau interpretii ei. Altfel spus, aveau
tendinta sa se increada in functionarea
libern a pietei , dar se sa poata
anticipa rezultatele acestei functionari;
revolutionarii romani aveau credinta
liberalilor, dar nu si modestia lor
epistemologica.
Aceasta dubla caracteristica poa-
te fi inteleasa in raport cu mesianismul
elitei revolutionare de la 1848, cu fllonul
mistic-milenarist care strabate revolutia
pasoptista, constituind chiru: frrul ei
conducator. Din combinarea celor doua
aspecte rezulta si ambiguitatea funda-
mental! a proiectului revolutionar: pasop-
tistii vesteau poporului libertatea, dar in
acelasi timp aveau o idee destul de precisa
despre ceea ce poporul, odata tiber, ar
trebui sa faca. tn viziunea lor, acest fapt
nici nu constituia o problema, intrucit erau
domlnati de sentimentul de a fi depozitarii
unei revelatii speciale. Un exemplu care
ilustreaza aceasta situatie este eel al
Comisiei proprietatii. Instituita pentru a
gasi armonia intre boieri si taranii
ea nu si-a indeplinit functia la care
Guvernul se gindise. Departe de a se
comporta conform initia-
torilor Comisiei, cele doua tabere n-au
ajuns la un acord, ci, dimpotriva, n-au
facut decit sa-si exhibe divergentele
ireductibile. Cind taranii, de exemplu,
si-au prezentatrevendiccUile (suprafata de
prurunt necesara dupa parerea lor unei
famllli), adunarea s-a adincitintr-o "tacere
meditativli', iar "lndoiala era mai pe toate
fetele zugravitil'
81
, aut de exagerate au
pruut cererile lor. 1n fata aces tor asperitati
r----- Polis 111998 --------
155
LiberaJi si liberaljSine
nea$teptate, puterea revoJutionar4 a
suspeDdat pur $i simplu lucr4rile
Colllisiei; cfnd reaJitatea bareazil caJea
mesianismuJu; revo)ufionar, realitatea
este abolita.
Daca eJtisra liberalism 1n
log;. revoJufie; de Ia 1848 din Tara Rol!!ii.
"<<sc;;, si 1ndoiaJ4 cA !tistl, se impu.
ne s4-! distingem de liberaJismuJ integtai
NOTE
1. Voz; PJaton, Gh. I.e li,.._, rcuuwn,.
XlXe siecJe: e'/apes, foanes d 'ex.
PressioiJ, in Zub, Al. 1985, PP.75-76.
2. 0 dew;.,., inD"'tei "''''"'"'"''" Ulnpie
fTaJ:Jcez asupra elitei romane$ti din priJna
jumiltate a secoluJUi al XIX.Jea depi!$e$te
Cadrul prezentuiUi art.icoJ. Pentru llln4nunte
(unele cu totul pitoresti), se pot coosuita:
Aotohi 1994, Cojocaru si Oroea 1966,
Popovici, D. 1979, Tomoiagll 1971, Zaoe
1980 (capitolui "Saint-simooism $i follrierism
in Romarua'').
3 . Vezj Antohj 1994, p.88.
4. Vezi Lovinescu1992, VolJ, p.I03.
5. Cf. A.nuJ 1848 ... , voJJ, p.49().
6. "( ... ) lnnuJ "'' pJin de .,.. ..;lat. ""' "''"
sene B. Lovioescu referindu-se Ia discllrsui
revoJutiooar dio Vaiabia. "Proclamatia de Ja
Islaz, ca $i toate actele Guvemuiuj Provjzoriu,
suot expresia acestej mentaJit4!i Illistice",
Lovioescu 1992, volJ, p.103.
7. Artico1 ... l'nmeuf n,.,.,, 22 iunie 1848,
rePmdus in A.nw 1848 ... , vol.U, P31.
8. Lovinescu 1992, voiJ, p.IOJ.
An lobi 1994, p.33.
10 'c. a ........... in to.;..,.,, 1997., oJJ,
p.130.
1J. Ae..,.., ''""""' ""' "liliza" de Aolnhi
0994, p.44): "( ... ) Diamant cootioui! sil
Iucreze peotru a declan$<1 in VaJabia avaJao$a
Utopieil, dio coovfugerea ( ... ) Cii exempluJ Silu,
Priotr-o fulgeriltoare accwturatioiJ du Pire
idtfal, va faiaosteriza. Europa".
12. Un ""'"' """"'1" <fintre "'Ult.1e po,Jbile,
Spre iiUstrarea acestei alirtnatii: "Ni$te Pteofj
Veoitj in delegafie Voir!l sil fucUnUne pe Eliade
cu o coroaoil de spice. PoetuJ o refuzil,
oevofud sil 1nlreaeii pe lsUs, care ou purtase
156 -----Polis 1/1998
ubefali si liberalisme
de Ia justice et de
faire cesser le debat
qui n 'ont pas sans
Citat din Diamant
repetat chiar in
(Cf. Anu/1848 ... ,
dar $i in multe aile
... IIIOflca asupra chestiunii
se pot consulta, de
1975, sau lscru, Gh.D. si
Proprietatea este baza societAtii (in Pruncul
Romin, nr.23, 5 august 1848), RomBnii nu
sunt comunisti (in Foaia pent:ru minte, inimA
si 1iterahri, nr.49, 13 decembrie 1848).
48. cr. Aricescu 1862, p.17. .
49. lbzd., p.64. Replica imediatA a lui Ion Ionescu
este: "Se cade, insa cumphind straie" (p.64),
iar cea a deputatului proprietar Robescu -
U11l1Atoarea: "Trebuinta de a lmproprietAri va
recunoa$tem, lnsa dreptul nu" (p.65), ceea ce
repreziotA esenta poziliei boierilor.
50. Scurtulescu, deputat satean, ibid. , p37.
51 . Stan StAnic!, deputat satean, ibid., p38.
52. Buga, deputat satean, ibid., pp.38-39.
53. Pentru perioada din preajma revolutiei
pasoptiste, putem vorbi de un veritabil "haos
monetar' (Popovici, J. 1931, p .49) in
Principate, cu zeci de monede diferite aflate
simultan In circulatie $i fara o moneda
nationala (vezi si Zane, G. Impreviziunea,
pp.l0-11).
54. Zele lln (1991) vorbeste de o adevarata
"invazie" de camatari evrei dupa 1830.
55 . Cf. Giurescu, C.C. 1972, p .l88.
56. Cf. foBJe stiintiflcii si literara, nr .8,
27 februarie 1844.
57. Zane 1930, p354.
58. Ibzd., p353.
59. Clipa, N. ; Iacob, Gh. 1994, p. 40.
60 Cf. Anul 1848 ... , vol.I, p.492.
61. Zane 1930, p351.
62. Lovinescu 1992 vol.I, p.102.
63. Cf. Anul 1848 ... , vol.I, p.492.
64. Lovinescu 1992, vol. I , p.l04.
65 . " AstAzi fu ziua tn care toate clasele societAtii
se lnfrati.ra", proclama Guvemul pe 15 iunie,
dupl!. una din numeroasele sl!.rbl!.tori
revolu\ionare; cf. Anul1848 .. . , voll , p.616.
66. Sintagml!. a lui Diamant din "Memoriul sl!.u
c!tre guvernul Moldovei", din 1841, reprodus
in Diamant 1958.
67. "ln secolul a1 XIX-lea, burghezia romaneasca
( ... ) a fost conformistA in materie de religie
( ... ) , secularismulliberal a evitat cu grijl!. orice
formA de anticlericalism direct $i declarat, iar
ateismul a ocupat un loc extrern de modest in
discursul elitei intelectuale". ln Barbu, D.
1996, p.42.
68. Biblicele, lucrare publicata in 1858 la Paris
69. Op. cit., pll.
70. Cf. Popovici, D. 1979, p. 82.
71. Cf. Anu/1848 ... , vol.l, p .493.
72. Cf. Anu/1848 .. . , volll, p.411.
13. lbid.
74. "( .. . ) vrajmasii vc.
1U erau $i nu sunt
Polis 111998 ------ --
157
--Liberal; si liberaJisine
boierii, ci pravilele cele rele", Ie spune
GuvernuJ faraniior; cf. AnuJ 1848 ... , voJ.I,
p.615.
75. S. Antohi 1994, p.92.
76. ibid., p.20.
77 Acesta este titlulllileia dintre Scrieriie sale
"filozofice" ulterioare revoluf.iei (de o Valoare
teoretica cu totuli'ndoielnica).
78. S. Antohi 1994, p3I.
79. Jbid., p.30 ..
80. Proclamatie a Guvetnului provizoriu cAtre
PI'Oprietari.i de J>4a:llnt, datata 16 iunie 1848;
cf. AnuJ 1848 ... , volJ, p.6J9.
BIBLIOGRAFIE
*** Anul 1848 ih Principate1e Romane. acte ,fi
documente. 6 volume. 1902-1910. Bucuresti:
Carol Gobi.
Antohi , Sorin. 1994. Civitas imaginiJJis. lstorie
si utopiefn cuJturaro1DNJA. Litera.
Iscru, Gh.D. fi
ConsideraliJ
funciaraiQ
fa capitaJf.s.m Iii
1746-f864.
R.S.R.
Aricescu, C.D. ed., 1862. Chestiu.aeaproprietAfii
dezbatutA de propriefari sf pfugari fa 1848.

Barbu, Daniel. 1996. Sc:risoare pe nis1p: timpuf
si privirea in civi]izatia romaneasca a
secoluJui aJ XVIn-Jea. Antet.
C4Jinescu, G. 1985. Istoria litemturij romfine de
la origiru pnA ih prezent. B Minerva.
Lovinescu, E.
modeme. 3
Minerva.
Popovici, D. 1979.
sipoezfe.
Clipa, Nicolae Iacob, Gheorghe. 1994. Idei $i
fapte din istoria economica a Rominiei.
Bacau: Plumb.
Cojocaru, I. Ornea, Z. 1966. Fa.!onsteruf de 18
ScA.ieni. Ed.itura Politic4.
Popovici, Jean.
Romania. lqi:
TomoiagA, Radu.
fdeofogia
Bucuresti:
Corfus, Ilie.I975. L 'evolution de /'economfe
agraire en Vaiachfe a l 'epoque moderne
Bucarest: Edituca Academiei R.S.R..
Di1Unant,Teodor. l958. Scrierj economfce.
Bucure$ti: Editura .Stiintifica.
Giurescu, Constantin C. 1972. Confribufiuni Ia
studiuJ originilor si dezvoffArij bUrghezfeJ
romifne Pin4 la 1848. Editura
.Stiintifieil.
Radulescu, Ion Heliade. 1858. BibliceJe sau nolifii
histonce, philosophfce, religioase si politfce
llSUpm Bibliei. Paris: Preve & Co.
158-
Tornoiaga, Radu.
in pcdoada
Zane, Gheorghe. 1930.
principate/e
"Casej .Scoale.ior'".
Zane, Gheorghe. I
Ern1nescu.
Zeletin, $tefan.1991
$1 rofu! ei istoric.
Hurnanitas.
Zub, Alexandru. ed.,1
StructUres, Interf-
Modern Romania
Academiei R.S.R.
-Polis J/1998 ------,
a capitalismului
extrem
ia,sights underlying the Austrian-libertarian case for extreme
Jiberal order of private property - are (1) the consistency of
Widivism with ethical objectivism, (2) that of ontological
methodological free will, (3) the impact of public opinion
mstirotional change, and (4) the muroally reinforcing nature
ethics and lawful competition in the provision of security.
s recent critique of "anarchocapitalism" misses all of these
his allegedly "naturalistic" theory of the state is non-
inconsistent with human action in an environment of limited
...acertainty, as well as ethically irrelevant, or even authoritarian-
itfails to articulate a clear-cut criterion for the identification
Even if it did imply a specific procedure for the identification
fiDaocing of certain ''goods", it would still fail to procure any
orthodox economics of state provided "public goods". For the
Blrbulescu, claims to be value-free and to take into account
IDd benefits as they perceive them. The libertarian principle of
by contrast, provides an objective and ethically defendable
volunt..ril.y acquired security and all forms of robbery,
plunder. A new ideological creed, upholding private property,
be needed in order to unleash the power of the market in the area of
The political-economic insight that whatever degree of order
survives not because, but in spite of governmental policies,
the case for a stateless society.
government secures
individual by stricdy
llfaalion, making justice
of access; and be yond
The State, on the other
genesis and by its pri-
""rely anti-social. It is
ofnaturalrights, but
justice cosily and difficult of access, and
has in variably held itself above justice and
common morality whenever it could ad-
vantage itself by doing so . ... Taking the
State wherever found, striking into its
history at any point, one sees no way to
differentiate the activities of its founders,
administrators and beneficiaries from
those of a professional criminal class.
Albert Jay Nock,
the individual has no
that the State may pro-
him. It has always made
Our Enemy, the State (1935)
Polis 1/1998 --------
159

Primo telllpo
I
T rei articoJe PUblicate in Polis
Voi.3- Nr.3-4!1996 sub titlui
generic "Econom;a poJ;ocA a PlOductie;
de secllritare" Propun, ca un facro, de re-
generare llloraJil si de redresare econo.
m;c4, as;g,,...,. protectiei persoanelor
si a I>roprietAti; lor Private Prin lllijloaceJe
capitaJismwu; extrem. Este vorba despre
douA texte Jibertu;ene de referilJfll, sem.
nate Gustave de AfolilJar; (1996) si
AfUQay N. Rothbard 0996), I>recedate de
un m;c comentariu illtroduct;v (ComA-
nescu 1996a), a/ cAru; tiUu se dorea o
trimitere la binecunoscutui dicton
antietatist collSacrat clndva de Thomas
Paine: "Society in every state is a
blessing, bat go "''=enr. e "'n in its best
S/Jlte is bat a necessary eYiJ, in its rvorst
state, an intolerable one" (Common
Sense, 1776).
GrupajuJ pledeazti pentzu ideea
cA stam; si slujiloril slli voiuntar;,indatil
ce sunt iudecaH coUSecvent, Prin Prism a
legilor IDOraJe Obisnuite care guvecneaz.!
relatiiJe illtelJ>ersonaJe CUrente, dar si a
legit or econom;ce care guv""'eaz.! coo.
perarea reciproc ba-
Zatil pe Tes!Jectui IDUtuaJ a/ Propr;etiltil pr;.
>ate dobindite prU, mijloace P<>snice
(muncA, J>roducfie, 'cbimb >oluntar), se
dovedesc a fi un rllu inutij. Cu alte cuvm.
te, des; agresiunea f'JZicA fmpoltiva pee.
soane; si a proprieiJ!Iii nu !'Date fi Probabil
nicAiec; complet eradicatJI,
zarea ej de stat- lncepfnd Prill mono-
!'Oiizarea coercitivA a "Iegil si ordini;" si
Prin !>relevarea de impozite cu fOrta sau
sub amenintarea cu forta - este at1t "OcivA
din PUnct de Vedere moraJ, eft si ille-
ficientJj din PIJJlct de Vedere econom;c bilitatea
alternativa etic si economic superioari si a proprietilW in regilD
160 ---------------Polis 1/1998 -----..,
Controverse
de nivelul
de populatie
1111ui sistem de
em: cistigurile
seama j efuiril
sltora (Coma-
a nu permite
iv costurile
t,..-ivate, pervertind
ilractualismului pen-
de protectie in
si in para van al
autentica, comercia-
!lllllllrele acestui sistem vo-
sociala, ar sfusi proba-
rapid eficienta presta-
Vfu-ii statelor existente,
altora noi - o sarcina
mai putin dificila - si de-
.matorilor cu cele mai intens
licitate servicii de protectie, la cele mai
reduse preturi cu put.intA.
ln concluzie, delegitimarea agre-
siunii institutionalizate si un "nou crez
ideologic" 1n potenta etica si economica
a prqprietatii private, similar celui care a
tacut cmdva cu putinta Revolutia Ame-
ricana (Bay lin 1967)- dar alimentat acum
de o mai buna intelegere a institutiilor
capitalismului integral- pot deveni cheia
substituirii haosului etatist degenerativ cu
ordinea eficienta a unui sistem de drept
1n intregime privat. Jar in cazu1 eel mai
nefericit, in care monopolurile coercitive
asupra "protectiei" nu vor putea fi totusi
complet eradicate, izbmda libertarianis-
mului inca va fi aproape deplina daca va
reusi sale reaseze in ochii opiniei publice,
pe ele si pe functionarii lor voluntari, pe
palierul moral al eel or mai josnice bande
mafiote, unde le este locul, asadar sale
spulbere "legitimitatea". 0 data cu ea, va
disparea si posibilitatea exploatarii unor
mase inerte de "sclavi voluntari", iar agre-
sorii se vor confrunta permanent cu ostiJi-
tatea victimelor, determinate sa-si caute
drumuJ spre "utopia" ordinii proprietatii
private si pe dreptii furnizori de protectie,
capabili s-o instituie si s-o apere, asa cum
Ulise "pe mare sau pe uscat cauta sa vada
fumul casei sale" (LaBoetie 1996,p. 40) .
m
Desi nu neaga initial ideea ca
statui este un "rau", fie el si "necesar"
(p. 48), este limpede ca Barbulescu nu
vede mtre protectia liber contractata si
agresiunea comisa in numele protectiei o
diferenta categorica, favorabila etic celei
dintii. Dimpotrivli, socotind eli ambele ar
da nastere doar unui "acelasi pericol de
abuz in principiu", el pledeaza calduros
pentru cea din urma, pe care o vede, e
drept, in culori deosebit de atractive.
I Polis 111998 -------- 161
Controverse
"AsumJndu-si monopolul foiosirii fortei"
- scrie eJ (p. 52) - "statui asiguni" un
"echilibru de forte" In care nimeni nu este
In m<lsura "sa-si impuna prin forta voin-
ta", afara numai de cazurile de abuz, cind
chiar statui ''lsi abandoneaza rolul de
arbitru", expunJndu-se Ia "riscuJ de a
sabota propria sa lucrare".
Din nefericire, tot ceea ce de-
monsrrea.za asemenea a1Irmatii duioase
este ca preopinentuJ meu nu .sesizeaza
aspectul moral al tezei extrern-capitaJiste.
tllharuJ nu devine mai putin tllhar daca-
si intituleaza agresiunea "relatie concep-
tual contractuaJa", sau prada "impozit de
solidaritate", sau capriciile pe care le
satisface cu ajutorU] prilzii "justitie so-
cialli" si "stimuJare a cereru", sau con-
flictele cu alti tzlhari pentru un monopol
teritorial asupra tl'lhariei "protectie acor-
data contribuabililor", sau sclavia
"scoJarizare gratuita" si "serviciu militar
liber consimtit", sau lmpclrtirea prazii cu
rivalii de care nu se poate descotorosi
"democratie", sau descendenta dintr-o
veche familie de tllhari "traditie ce se cade
conservata" etc., nici daca-si atribuie,
"failibilist" si "(auto)ironic" , un aJJUmit
"stil liberal ", sau daca, dimpotriva,
cochet1nd mai sigur pe el cu "paterna-
lismuJ cond itionat", isi "sfatuieste"
victimele (cu pistolul la t1mpla) sa se
prostemeze In fata lui caIn fata Iogosului
lntrupat al "eticii naturaJiste". Cu .sau tara
a.sistenta .semantica a unui asemenea
dublu limbaj orwellian, t1lharui este tl'lhar
daca - si in masura in care - nu respecta
integritatea fizica a persoanei si pro-
prietatii altora.
lnc1t, cu sau fara asistenta
dub]uJui limbaj orwelJian, orice stat
institutionalizeaza tllhliria, in masura In
care- fie si numai monopolizlnd coercitiv
productia de "securitate" silsau preJevlnd
162 ---------Polis 11!998
Controverse
om poate fi
constitutiei
acestea sa fie
113).
nicidecum
agentii de
"manifesta
pe protectorii
statului? Numai
din urma, pot ad era
gama a motiva-
la cele solidare cu
sa persoana i cu pro-
cit nu le intrebuin-
a initia forta impo-
.-mnan 1989, p. 127).
putin adevarat di D.
de politie silsau justitie suspectilor care
se dovedesc, in cele din urma, nevinovati.
ln ciuda importantei indiscutabile a
recunoasterii agresorilor implicati in
astfel de cazuri (functionari ai politiei, ai
tribunalelor, ai sistemului penitenciar,
etc.) a dreptei compensatii pe care
o datoreaza victimelor inocente
pe care le-ar datora-o orice alt
aducator privat de prejudicii similare),
aceste deziderate nu sunt numaidecit
irealizabile in cadrul unui stat idealizat.
Ele sunt, e drept, foarte impro-
babile intr-un cadru etatist concret, din
motive lesne de lnteles (acolo unde
initierea violentei fizice impotriva
persoanei si a proprietatii prin mijloace
politice este, Jn principiu, legitima in ochii
maselor si legiferata de stat, fie si numai
in mod sporadic pentru 1nceput, imple-
rnentarea neabatuta a spolierii "legale",
impinsa pina la ultimele sale consecinte
imaginabile, tinde sa devina o necesitate
a afirmarii si supravietuirii pe piata
politica) . lnsa la nivelul pur principia!, al
respectului fiecaruia datorat proprietatii
tuturor, exemplele potrivite de agresiune
care ilustreaza ilegitimitatea morala a
oricarui stat, fie el si ultraminimal, se
refera nemijlocit Ia "impozitare" silsau la
monopolizarea coercitiva a "protectiei".
Poate incurajat de exemplul ne-
p. 125-26) lsi alege
concret pentru a ilustra
ca un stat ai carui
fericit ales de Friedman, Barbulescu se
pronunta categoric in ce priveste statutul
moral al statului: Sub aripa sa parinteasca,
el poate asigura un "mediu ideal, In care
raporturile de forta dintre oameni au fost
eliminate din calcul". Basi" (J)n prezent
statui asigura acest mediu, chiar daca
1ntr-o maniera imperfect!" (p. 52; subli-
nierea lmi apartine). Un veritabil salt
axiologic, in haul contractual care des-
parte statul de contribuabilii sail
preventive aplicate
111998 --------
163
Co.ntroverse
IV
StrJn.s legata de saJtuJ acesta
P<ctacuJos este o impoitanta eroare eco.
nomicJI pe care o comite B.!rbulescu.
aceea de a <rede CilU, afata unu; asemenea
"cJoP<w' ideaJ (tenneu coJocv;aJ Propus
de preopinentu] meu fa repetate co
0

versaw), fn fntceg;me Purificat de agre.
siUne, ''lnses; legiJe econom;e; de piafll
nu (llla.i) su.nt ValabiJe" (p. 52).
Putem limpez; acest Punct,
asuJ>a cilruia nu eJtista COnJrove,.e J>tinc;.
Piale fntre ecouomiti, fie e; adepr; ai
Oric4zu; fel de sblt sau antietati,t; ireduc-
lrbili. LegiJe economice lucreaza P<nna-
nent i implacabil, indifereut de cadmJ
instiJutiolla], pe fntreg spec11u1 CUprins
1ntre sclavia generaJ;zat!l sub dictatura
UnUi FiilJrer SUJ>rem, llnic llJare PlUprietar,
plan;rlCator # stapra de scJav; cu drept de
Viaflli de lllOarte asuj)la lor, i Jif>ertatea
Ubicua a tuturor, 1n cadruJ ordin;;
PlOprietJJJil Private "eadulterare P<>litic.
Legile eco.nolllice garanteazil, de
pild4,1n cazw 1ncercolrilor de impJemeu.
tare de liicto a ceJu; dintf; regitn,lllanifes-
tarea inelucfabi14 a haosuJu; de tip socia-
list, coextens;v cu absenra molledei ,; a
preturilor penllu factor;; de Productie,
generate de sclJimbUrile voluntare fntre
actori-proprietar;, de care calcuJele
antreprenoriaJe de leUfabiJitate fnlr-UQ
sistem bazat pe diviziUnea intensiva a
lllunc;;, ecesare acumutilri; sistematrce
de capital "sanatos" structurat, dev;n
imposibile. Iar 1n cazw 1n care sclavagis-
muJ este 1n plus "demOCratic" (i.e., dllc!J
sclavil au dreptuJ sil-o;
agresorul-oot din lotuJ <andidafilor la
timcfia sup"'lllil), haosU] alOcafiolla] va
Iinde sil fie dubJat de o "tragedie intertem.
P<>raJA a comunelor- i.e., de aplicarea
principiuJu; "stilp1nuJ temporar apuca
imediat tot ce P<late", 1n dauna Dric.lre;
164 --------------- Pofis 1/1998
Controverse
este coex-
proprietate.
Barbulescu
profesorul Hans-
problemade
strict praxeo-
la asa-zisele
complementat
prin invocarea
- si in ce masura a
preopinentul meu:
politica incepe prin
.Problema eficien-
datorita faptului ca
Edenului. Conform
eel mai eficace mi jloc
partiala, daca nu totala, a
este institutia pro-
Regulile subiacente aces-
fost identificate cgrect, in
de catre John Locke,
fiecare persoana isi
corp, precum si resursele
le intrebuinteaza cu ajutorul
corp, inainte ca altcineva
lucru. Aceasta posesiune
de a utiliza bunurile aces-
sacoteste de cuviinta, atita
recurge la agresiune impo-
triva proprietatii altora, i.e., atita vreme
cit nu modifica tara sa i se permita integri-
tatea fizica a proprietatii altuia si nu
obstructioneaza controlul altuia asupra ei
fara consimtamffitul sau. Yn particular,
odata ce un bun a fost apropriat sau luat
in posesiune prin homesteading, prin
amestecarea muncii cuiva cu el - aceasta
fiind expresia intrebuintata de Locke -
proprietatea respectiva nu mai poate fi
dobindita ulterior decit prin mijlocirea
unui transfer contractual al titlului de
proprietate de Ia proprietarul precedent,
catre eel ulterior.
Motivul pentru care aceasta
institutie duce la cea mai mare productie
de avutie cu putinta este limpede: orice
deviere de la acest set de reguli implica,
prin defmitie, o redistributie de titluri de
proprietate si, in consecinta, de venit, in
dauna utilizatorilor-producatori de bunuri
si a contractorilor, catre non-utilizatori-
producatori si non-contractori.1n conse-
cinta, orice asemenea deviatie a.duce dupa
sine relativ mai putina apropriere origi-
nara de resurse a caror raritate este perce-
puta, mai putini\ productie de bunuri noi ,
mai putina intretinere a bunurilor exis-
tente si mai putine contractare si comert
mutual benefice. Aceastaimplica, natural,
un nivel mai redus de trai, in termeni de.
bunuri si servicii comercializabile. Regula
conform careia numai primul utilizator (si
nu urmatorul) obtine dreptul de proprie-
tate garanteaza ca eforturile productive
vor fi atit de intense cit este cu putinta, in
permanenta. Iar regula conform careia
numai integritatea flzica a bunurilor (si
nu valoarea proprietatilor) va fi protejata,
garanteaza ca fiecare proprietar va depune
cele mai ridicate cu putinta eforturi gene-
ratoare de valoare, i.e., eforturi de natura
sa sporeasca valoarea proprietatii sale si,
de asemenea, de natura sa previna sau sa
------Polis 1/1998 --------
165
Controverse
combata orice modificari defavorabile ale
valorii acestei proprietAti cum pot ele
rezulta din actiuniJe altor persoane care
afectea.za proprietatea sa). Astfel, orice
deviere de la aceste reguJi impiica, de
asemenea, nivele mai scazute ale efortu-
rilor generatoare de Valoare, in or ice mo.
ment" (Hoppe 1993, pp. 195-96).
Gustave de
au aderat la
niana,care
institutionaJa
UrmeJe filiere;
nunate
continuator a1
Aceasta este teo ria bu nastarjj care
complementeaza cntica libertariana a
statuJui furnizor de bunUrj publice. Ea
intervine dupa demonstratia faptuJui eel
"notiunea de clase obiectiv distincte de
bunuri private si bunuri pubJice este
incompatibila cu econolllia subiectivJst.a,
a scolasticilor
in ee-l
Hoppe, desi el
si de aceea trebuie abandonata o data cu
toate celelalte distinctii bazate pe ea"
(Hoppe 1993, p. 246; pentru detaliile
demonstratiei cf.ibid.,pp. 7-8, 175-176;
v. si sectiunea VII de mai jos). Din
perspecfi va acestei teorii, productia com.
petitiva de securitate, pe baze contrac-
tuale, ar fi optimaia din PunctuJ de vedere
al consumatorilor chiar daca am presu-
Pu.ne prm absUrd. de draguJ discutieJ: c;'f
ua critenu limpede de deparmjare lntre
bunurile publice $i ceJe private ar exista
$i ca secuntatea ar fi un bun pubHc, con-
formacestuicritea'u(Hoppe 1993,pp. 8-
14, 176-177). Depane, .lnsa, de a subor-
dona subiectivismul economic unui
a furniza un ansamtj
continuturi ale dreDfDI
1993, p. 179).
in acest
subiectivism etic, eventual cbiar unei
subspecjj emotiviste a acestuia (pentru a
evita confuziiJe ce pot aparea datorita
tendintei lui Barbulescu de a redefini
termeni consacrati, Pi1strez mom en tan
acceptiuniJe lor traditonaJe, precizate in
dictionare filozofice standard, cum ar fi
eel editat de Antony Flew), teoria
bunclstarii astfelmteleasa este lntru totuJ
compatibiia cu orice fel de etka solidara
cu respectuJ pentru propriemtea privata.
Desigur, majoritatea libertarie-
nilor, inclusiv Lysander Spooner,
este, :i'n eticl!, un obiecti
traditia jus-naturalistilor
Rothbard, si anume unul
166 --Polis f/1998
Controverse
....ietatu private
doar perfect
economic
preferintelor
_ si eficienta in
si demonstrabil
c:onsidera ca insti-
reprezinta unica
ltii, justificabila
fund tns!ll>i pre-
a oriciitUi demers
astfel indt etica
justificarea ultima
(Hoppe 1993, cbs. 9
aceasta este mai
meta-eticii pozitiva
de tip clasic, dar toc-
ei pot aparea norme
cea dintii fiind
proprietatii.
vine greu sa accept
pe care o continua
i se poate aplica indis-
pur subiectivista,
karacter non-cognitivist"
49), tara riscul de a ge-
Preopinentul meu i-o
cite :i:mi dau seama
nu tocmai standard),
esecului sau de a dis-
IUUectivismul economic
individuale demon-
privite drept date
sociale, deoarece nu
IIJOSibilitatea de a le deduce
IIlkar ca distributii sto-
tipuri de date) si eel etic
adevaruri morale inter-
.-ncabile). In particular, ideea
DU poate emite judecati de
altcuiva", atribuita de
OricArei "teorii subiectiviste
48),este un simptom a1 aces-
lntr-adevar, ea n-are nimic
de-a face nici cu subiectivismul economic
(care afirma doar ca nimeni nu poate
deduce sistematic judecatile de valoare ale
altcuiva, asa cum urmeaza acestea sa se
materializeze 1n actiuni), nici cu obiecti-
vismul etic allibertarienilor (care afmna
dreptul fiecaruia de a-si urmari nestin-
gherit propriile judecati de valoare numai
Jn milsura in care aces tea se materializeazii
Jn actiuni strict circumscrise de institutia
proprietiUii private). (V. si Diamond
1997, pp. 312-313, referitor la neutra-
litatea etica a subiectivismului economic,
afirmata de Carl Menger - fondatorul
Scolii austriece - si de succesorii sai).
Acestea fiind spuse, voi arata 1n
continuare de ce pozithi preopinentului
meu, at1t cit o inteleg, indiferent cum do-
rim s-o intitulam, mi se pare atit incom-
patibila cu orice fel de etica, cit si macina-
tA intern de inconsistente praxeologice
grave.
VI
Deficienta etica si inconsistenta
praxeologica a )Xlzitiei pe care se plaseaza
preopinentul meu sunt, consider, legate
side esecul sau de a distinge 'intre deter-
minismul- sau reversul sau, liberul arbitru
- ontologie si eel metodologic. intr-ade-
viir, daca ideea de optiune (si deci res)Xln-
sabilitate morala) porneste, dupa cum
cred, inevitabil de la ipoteza metodolo-
gica a liberului arbitru (indeosebi tn ma-
terie de preferinte ultime), atunci ipoteza
ontologica a inexistentei liberului arbitru
este, pentru argumentatia etica, la fel de
irelevanta ca si i)Xltezele ontologice privi-
toare la culorile ochilor 'ingerilor. Astfel,
daca distictia operata de Barbulescu (p.
49) 1ntre ceea ce numeste subiectivism
"emotivist" (care postuleazaliberul arbi-
tru) si, respectiv, "naturalist" (care respin-
ge liberul arbitru) s-ar limita la un ma-
nunchi de vagi consideratii ontologice, as
Polis 111998
167
Contrsverse
putea s-o ignor ca fiind dintru 1nceput lip-
s ita de once impoztanM practica.
Dar "subiectivismU] naturalist"
pe care-1 recolilanda preopinentul meu,
asa cum llinteieg, este incompatibii cu
libeiU] arbitru in materie de "scopun ulti-
me" nu doarcaadevaruitim,in sens onto.
logic, ci sica ipotezil inevitabilil de lucru
a agentuJui moral care nu detine "cheia''
ipoteticului sau ''program" normativ
( cheie care 1-ar dispensa dintru inceput de
povaz-a oricaror decizii privitoare Ia sco-
PUri Ultime, lacindu-I sclaVU] paslUnilor
sale predetermmate). fiind, cred ca
"subiectivismuJ naturaJist" nu mai are
dintru inceput nimic de-a face cu nici un
fel de problema etica, ci doar cu problema
adaptArii economfce a mijloacelor Ia
scopUri rigid f"lXate fara Yoia actoruJui
Dinperspectiva "subiectivismului natura-
list", actiuniie nu mai sunt niciodata
"bune" sau "rele", ci numru ''adecvate"
sau "inadecvate".
Desigur, convingerea preopinen-
tului meu ca "omul... este Orientat, <<pro-
gramat:>> prin ln.sasi natura sa spre urma-
rirea atingerii anUmitor scopuri" ultime,
ba chiar a unui "nucleu comllil de nevoi
sau dorinte umane pe care le avem cu
lofii' (p. 50; sublinierile 1mi apaz-tin), ar
deveni interesanta 1n sens cognitiv abia
in momentul in care ar fi insotita de o
demonstratie riguroasa a eXistentei sale,
de o descriere intersubiectiv recognos-
cibilll a procedUrii de acces la "(c)unoas-
terea acestui nucleu comun" (sa se fi reve-
care au disparut
tele anticipative,
antreprenoriaie, pe
umana, care iiDplicfi
inceftitudine intersubj
numai prin supUDenl
ror ipotezeior illteaJJali
rent ai preferinrelor
sistenta praxeoJ
Barbulescu se colltulelj
lat el oare exclusiv unor initiati?) de
aici, Ia misteiUJ "explicani anticipani"
sistematice a "comportamentuJui seme-
nilor fara a mai fi nevoie de "a lua
de scopurile evaiuanJe celor-
laiti" abia ''post factum, pe baza <<prefe-
rintei demonstrate a acestora" (p. 50).
Plna atunci, avem eel muit de-a face cu
168 --PoHs f/1998
Controverse
"ce scopuri ultime ar trebui sa ne ale-
gem?". Complementar, lanivelul mijloa-
celor, ipoteza liberului arbitru deschide
calea dezbaterilor praxeologice, pe tema
"ce mijloace sunt adecvate pentru
atingerea anumitor scopuri?" . Evident,
primul tip de intrebare este ill mtregime
incompatibil cu "subiectivismul natu-
ralist" allui Barbulescu, in cadrul caruia
"raul" este red us utilitarist la "neatingerea
scopurilor" (p. 50).
Mai grav, ceea ce propune in
fond Barbulescu - cu brosura Despre
Libertate a lui J. s. Mill in mina si cu
asigurarea ca nu pretinde "nicidecum
dreptul neconditionat" deane face binele
cu forta pe buze- nu numai ca nu este o
etica, dar este o pseudo-praxeologie
utopica si autoritara. Utopica, deoarece
neaga necesitatea demonstrarii prefe-
rintelor prin schimb voluntar ca indicator
ultim si indipensabil al cooperarii sociale
sial eficientei economice, si aspira (dupa
cum inteleg) la substituirea calculului
economic rational, coextensiv cu proprie-
tatea privata (Mises, 1966), cu "unele
considerente de rationalitate" nepreci-
zate, 1n care Barbulescu (p. 50) isi pune
nadejdea pentru adaptarea mijloacelor la
scopurile "comune" ultime, materializate
1n "bunuri publice". Autoritarii, deoarece
isi arogli implicit, pe baza de simple
afrrmatii, capacitatea de a discerne acest
misterios "nucleu comun de nevoi si do-
rinte umane pe care le avem cu totii"
(p. 50), cu sau fru"a stirea noastra, cu sau
tara voia noastra, darla care urmeaza sa
ne aliniem neabatut, numindu-le "bunuri
publice", si pe care urmeza sale fmantam
spre binele nostru, sub supravegherea
clarvazatoare a sacerdotilor "naturalis-
mului subiectivist".
Prin contrast, pozitiile libertarine
de tip Rothbard-Hoppe combina liberul
Polis 1/1998
169
- Controverse ----..
arbitru, ati't la nivelul mijloaceior c1t si a1
scopurilor, cu ideea cognitivistii de va-
Ioare justificabila a anumitor scopuri
ultime - care ar trebui de aceea llllnarite,
insa care pot sa nu fie Unnante de anumite
persoane, 1n deplina de cauza,
semenij lor nedispunand deci't de mijioa-
ceJe compatibile cu scopuriJe acestea ult.i-
me }uste pentru a i'ncerca sale determine
totusi s-o faca.
VII
Sa presupunem 1n fine, prin ab-
surd, ca B<kbulescu ar fi efectiv capabil
sa specifice o teorie obiectiva a impo-
zitiirii (c1t?, cine?, cind?, cum?, exact pen-
tru ce fel de "protectie" anume? de ce asa
mai degraba deci't altfel? etc.), astfel i'nci't
rezultatul sa poatii fi implementat, sub
deviza "paternalism conditionat fata de
contribuabilii adulti caroraacest bun .. .nu
Ii se pare suticient de valoros in compa-
ratie cu taxa Barbulescu si/sau cu suferin-
ta psihica detenninatii de existenta impo-
zitiirii". Chiar deoparre lipsa din
textuJ sau a celui mai rrrav indiciu asupra
felului cum aceastii isprava ar putea fi
dedusa rational din "subiectivismul" sau
"naturalist" (altfel deci't recurgind
exclusiv la silogisme cognitive de felul:
"Las'ca stim noi!''), aceasta cuime a
ipocriziei eufemistice i'nca n-ar avea nimic
de-a face cu teo ria economica a bunurilor
pub lice.
ora de virf,
clame) pot
supunrnd
de beneficiari

1ntr-adevar, i'n cadmJ acesteia din
urmanu lncapenici un fel de paternalism,
conditinat sau neconditionat.lar defmitia
bunurnor pubHce n-are nimic de-a face
cu anumite bunuri specifice, morale sau
imorale: in in care satisfac anu-
mite criterii pur formaJe (non-rivalitate si
non-excluziune) , or ice prestatii (e.g.
transmiterea pe lungimile de unda TV a
schingiuirii unui inocent, i'n dirr.ct si la o
invocate ca paravao
sociale. Departe de a
impozitare, invocarea
Jn acest sens nu
criteriu obiectiv de rectl.lllll
telor inchizitoriale.
170 Polis 111998 ---- ---:
Controverse
tivelor de justificare a activitatii guverna-
mentale cu ajutorul teoriei bunurilor
publice.1ns1 aceste confuzii si argumen-
tul utopic corelat, al pseudo-praxeologiei
autoritare deduse din "subiectivismul
naturalist", nu epuizeaza, din nefericire,
erorile preopinentului meu. El contesta si
din al te motive faptul ca "productia de se-
curitate se supune acelorasi legi ca si alte
marfuri obisnuite" (p. 52). Voi arata in a
doua parte aacestuieseu casirestul obiec-
tiilor sale specifice in acest sens sunt la
fel de nefondate.
Secundo tempo
I
C
el mai redutabil argument
etatist avansat de Barbulescu
impotriva capitalismului extrem se
bazeaza pe omologarea ordinii proprietatii
private "cu o multime de mici statulete
(atitea cite companii private de protectie
vor avea o existenta care sa nu fie doar
efemera)" (p. 52). Desi initial nu neaga
categoric posibilitatea sustinerii mutuale
a rivalitatii economice dintre companiile
private de protectie pentru cistigarea de
noi clienti, pe de-o parte, si natura contrac-
tuala a relatiilor dintre persoanele private
si protectorii lor' pe de alta (p. 51)' preopi-
nentul meu cade sistematic in capcana
rationamentelor circulare ale criticilor
productiei competitive de securitate pe
baze contractuale. El sf'useste prin a
sustine ca protectorii privati se vor
transformain state deoarece ei suntdintru
inceput aidoma statelor , ceea ce revine,
consider, la a pune concluzia lnaintea de-
monstratiei. Astfel, in punctul culminant
al incercarii sale de a minimaliza plauzi-
bilitatea deservirii victimelor unei compa-
nii tiranice, care incearca sa se transforme
in stat, de catre rivalii sai legiuiti, Barbu-
Polis 1/ 1998
171
Controverse ---.....__.
lescu se intreabaretonc "de ce nu au inter-
Venit tltrile occidentale in ajutorul tlnga-
riei in 1956 sauin ajutoruJ Cehoslovaciei
ln 1968?" (pp. 52-53).
R<lspunsuJ este, desigur, acel<l$i
ca si la intrebarea "de ce nu au intervenit
tarile occidentale in Ungaria sau 1n
Cehoslovacia lnaintea invaziiJor sovietice
din anii mennonati, pentru a-j proteja pe
cetAteni de opresiunea relativ mai <<tira-
nicA>> decit cea OCcidentaia a propriilor gu.
veme, maghiar si,respectiv, cehoslovac?''
Sau "de ce 'nu inte.-.m SUA in Prezent,
nu numa; in Ungariasi Cehia, ci in (aproa-
pe) intreagaJume pentru a furniza tuturor
popu/atiilor mai asupnte de propriiJe lor
state libertatea economicA relativ ma1
ridicatA de care se bueura americanii?"
MotivuJ evident este c.1 SUA si tltrile
occidentale sunt deja state care au de-a
face cu alte state in jocul cu suma (eel
muJt) nuli1 care este competitia interstatata
pentru exploatare a producf1torilor si
comerciantilor Pa.snici, la Scarti mondiaia.
Statele "intervin" orideciteori aceasta este
in avantajuJ perceput a1 politicienilor
aflar; la putere, dar - spre deosebire de
cazul protectorilor privati - aceste avan-
taje n-au dec1t 1nt1mplf1tor de-a face cu
interesele populatiei derfnd, "interne" sau
''externe". De pildli, o casta politica solid
legitimatA ideologic (de intelectua]jj edu-
can, acreditati si subventionan ieftin de
stat) poate externaJiza adesea costuriJe
anumitor "cruciade" armate, transferind
cheltuiala asupra contribuabililor interni,
1n avantajuJ unui complex politico-
militaro-industriai restrins, confonn bine-
cunoscutului adagiu al lui Randolph
Bourne, este sf1natatea statuJui".
Dar ea nu poate internaJiza practic nicio-
datao Parte semnificativci din potentialele
beneficii pe care le-ar culege o compan;e
privatA de protecne llirgindu-si activitatea
teritorii, depane
ideologic'' I

172 ---Polis f/1998-----j
Controverse
mi se pare Sl
ca protectoni
rtzboi si pace ur
.ljtate al statelor
s-au mmsformat
Barbulescu nu
ca statele se
atuncl observatia
truism retoric).
mai sus, c'ita vreme
cu un monopol al
iJerritim In ochii
"justitiar"
sa sara In ajutorul
sa-l rasplateasdi, li va
ului local. vorba
mi:>Cii-n tara <bta, rlul,
numai rnie. iara tie
costunle specifice
si scad pentu
i namte al opmiei
crez ideologic liber-
statului este cea care
rea competitoril or
serviciilor de protectie
depozitare ale unei
lllmulate In secole pot alege
pace dupa logica extermi-
itiei politice, care este
costurile conflagratiilor
inerte de supusi, in
cu mvelul servitutii lor
se va repeta niciodata
agresor cu clt este mai lim pede perceputii
de victime ca atare, iar strategia lndoc-
trinarii etatiste, Ia care au recurs In trecut
guvernantii abili pentru a reduce aceste
costuri la nivele gestionabile prin forta,
devine o optiune tot mai inaccesibila cu
fiecare pas al opiniei publice spre "noul
crez" rothbardian (Rothbard 1994).
Nimic din toate acestea nu impli-
di, rna grabesc sa adaug, ca guvernantii
pot transfera Ia infinit toate costurile
conflagratiilor internationale asupra
supusilor 'imbroboditi ideologic. Costul
ridicat al intretinerii "frontului intern" al
lndoctrinarii proetatiste, pe parcursul con-
flagratiilor dure, prelungite, de tip Afga-
nistan sau Vietnam. este notoriu. Pede
altft parte, c1ti1 vreme existii competitie
interstat;,uii, costurile de oportunitate ale
nefructificarii tuturor posibilitatilor de a
exploata rational teritorii cit mai intinse
mai bogate se vor solda in general, pe
termen lung, cu trecerea rnonopolurilor
teritoriale necorespunzator exploatate din
mlinile unorexploatatori relativ rnai putin
liberali In ale unora relativ mai liberali,
side aceea mai avuti si mai puternici.
l!.....,mentul ultim in favoarea
m capitaliste, care le
pe toate celelalte - care mi
Barbulescu li scapa, in mod
cu totul -tine de aderenta sau
opiniei publice Ia ceea ce
othbard numea "canal JeaaJizat
0
In masura In care unii tirani in-
zestrati cu aptitudini antreprenoriale se
pot uneori angaja in exploatare petermen
lung, sau daca exisHi o anumita soli-
dartate cimentata ideologic lntre gene-
ratiile de exploatatori aflati Ia
cirma unor state, putem deci asista, chiar
in cadrul "masluit" al competitiei inter-
statale, Ia supravietuirea statelor relativ
mai capabile de lnavutire prin liberalizare
"interna", chiar Ia respectarea partiala
a unor reguli rudimentare de confruntare
"cavalereasdi'' In relatiile externe vio-
lente. Acestea din urma pot dirninua
pierderile beligerantilor care le adopta pe
termen lung (Anderson &Gifford 1995),
desi eficacitatea tor militadi poate fi
Sl al agres iunii" ( 1977, p. 7).
impotriva propriilor clienti
atit mai costisitoare pentru
Polis 1/ 1998
173
Controverse
subminata de ideologia "natiunii-stat", a
c:Arei af'umare tinde sA justiflce rational
1n ochii statelor dezvoltarea, utilizarea si/
sau amenintarea cu Utilizarea annamen-
telor de exterm.inare in masa. Dar attt
singtJruJ
optirnaJe esre
Pentru o
"liberalismul" intem c1t si oprobriul
de poJiticieni fata de "crimele de razboj"
vor fi intotdeauna temperate de haul
contractual care desparte interesele lor
materiale de cele ale supusilor lor. lac
inchiderea contractuala a acestei diver-
gente, brclnite din statolatrie, presupune
materializarea proiectului ideologic
libertarian.. Pe scurt, an.umite analog;;
intre competitia interstatala si cea intre
furnizorii privati de protectie pot fi Utile,
dar numai cu conditia de a ti intotdeauna
strUQire de o imagine clara asupra gracjuJui
Rothbard ln
tirme; . .Din
efortunlor Ju.i
critica de
neoclasic de
profesoruJui
competitiv

capAtA rapid
de discretje injectara ln cazw dintli de
posibilitatea transferunlor legitime,
inclusiv ale costurilor si beneficiilor
materiale ale razboiului si ale p4di.
pe care cu tow ar
cf. Gwartney &
Nirnen; nu poare
cite compan;;
semana rna; rn
cite cu
cu alte tipuri de
- 1n !ntregirne
teritorializarea
m
Simple atirmatu mi se par, de
asemenea, si rationamentele ''tehnice"
referitoare la teritorializarea pe raze marj
anumitor servicii de
depane de orice
Hzare coerciti vli, c1ti
implicli si supraPID.
plelor jurisdictii,
matatelor aspecte ale
duse Ia scara, niveJul
in forma optimaJ4
competitivli.
fn ciuda
Iescu (p. 53), atit n.oiDIJIII
c1t si alti autori libeJtarieal
1n afara multiplicitAtii
arbitraj private -
leas; teritorii a unor
la fel de multiple side
dieni si paznici de noapte.
politiile de stat sau
tectia privatli a spa till or si
(sute de km) a tutUror serviciilor de
protectie, preluate de de Ia
Nozick si chiar de Ia Molinari. Naivitatea
pretentiilor de a "demonstra" a priori
teritorializarea sau non-teritorializarea
anumitor tipuri de protectie este, din
perspectiva economicA, comparabiJa cu
cea a tentativeior de trisectie a UDghiuJui
cu rigla si compasul din perspectiva
matematicil. Iar replica lui Rothbard, de-
Parte de a ti "superficialli" (p. 53) , este
in perfect acord cu teoriile cele rna;
soflsticate ale f"umei, care subliniazli ca
forma si dimensiunea optimli a une; orga-
nizatii depind de costuri tranzaqionaie si
orgarnzatorice, despre care nu dispunem
dec1t de informaw calitative, asa 1nc1t
dale sau locative, a
a corporatiilor nationale
tionaJe, etc. Un exemplu
de instructiv de jurisdicfie
'
174 -------Polis f/1998 -------,
Controverse
cum sunt ei controlati
.Jn Pennsylvania
nici un control asupra
ll'olitiile feroviare nu sunt
de companiile care
le finanteaza si fatA de
( citat in Osterfeld 198 3,
acesta, explica pro-
Benson, a fost consecinta
intr-un domeniu spe-
de, protectie. Structuri
iara de acest tip exista
Bfecte similare au specia-
tenta competitiei diverselor jurisdictii
sisteme de drept in cadrul aceleiasi
comunitati" (Harold J. Berman citat in
Benson 1990, p. 297). Pe vremuri era
vorba, desigur, des pre dreptul canonic si
sumedenia de sisteme paralele laice
(regal, feudal, urban, comercial, etc.),
fiecare cu jurisdictiile lor specifice,
deservite de mecanisme de executare
proprii adesea independente. Din ne-
fericire, adaugll aceiasi autori, tutela
politica asupra legii si ordinii a redus,
istoric vorbind, varietatea sistemelor de
drept Jaw enforcement, amenintind cu
spectrul unui "program unic de legiferare
centralizata si de reglementare admi-
nistrativa" (Bermancitatde Benson 1990:
298) . Revirimentul actual a1 multiplici-
tatii lor explozive, mai ales in SUA, a de-
venit posibil numai datorita ineficientei
birocratice crescinde a statului, cuplate cu
posibilitatea reactualizarii unor traditii de
self-reliance relativ recente (Benson
1990, ch. 9; 1998).
Asemenea constatari nu sunt de-
la nivelul sindicatelor,
Fcomerciale, t1rgurilor agri-
loc accidentale.ln ciuda sugestiei contrare
a preopinentului meu, specializarea
serviciilor de arbitraj implica efectiv -
pentru a fi viabilll petermen lung - si ceea
ce el a numit "o specializare in folosirea
fortei" la fel de intensa. Profesorul
Benson subliniaza limpede motivul
pentru care lucrurile stau astfel, observ'ind
ca rationamentul se aplica inclusiv in
cazul sistemului anglo-american de
common Jaw, altminteri relativ apreciat
' bisericilor, scolilor, etc.
daca definim
Benson, cape "ansambul
regulil e de conduita si
sau procesele de aplicare a
IICeStea" , atunci constatam nu
pina in prezent "aceasta
se desfasoara (in SUA- n.
pe unul sau doua fronturi, ci
fronturi" (Lon Fuller citat in
p. 298), ci ca "probabil
distinctiva caracteristica a
legale occidentale este coexis-
de libertarieni:
"Tribunalele regale britanice
aveau initial jurisdictii extrem de limitate.
Apoi ele au inceput sa rivalizeze cu alte
tribunale (la executarea deciziilor carora
se vegbea cu mijloace contractuale private
- D.C.C.) in judecarea unui numar mai
divers de cauze. Ele beneficiau de avan-
-------Polis 111998 --------
175
Controver1ie
cial itate sub
(Benson, J
Pe
politice esre
mise are
prime/e
traj silsau
tajul competitiv ca o Parte a costului
utilizarii lor era transferataasupra contri-
buabililor, in loc de a fi suportata de catre
litiganti . Diverse grupuri de interese erau
bucuroase si'i-1$i transfere costurile pentru
servicii/e de protectie erecutare (a
deciziilor judecatore:>ti - D.C.C.) asupra
altora, recurgind Ia tribuna/e guvenJa-
mentaJe apoi Ia paznici, poliri:>ti :)i
procurori guvemamentali. Guvernantii
s-au gri'ibit intotdeauna sa iasa In 1ntim-
pinarea doleantelor lor. Combinatia dintre
ahtierea dupa putere :>i dorinta de sporire
a atributiilor birocratice ale functionarilor
guvernamentaJ; si v1natoarea de transfe-
1ntelesul
atribuir de
lui Murray Kothl._;
utopica esre
rfimi'ne limitat".
ruri (sau de rente) a grupurilor de interese
transforma inevitabil un stat limitat Intr
unu/ extins."
Repet, in ciuda serviciilor pub/ice
de "enforcement' care 1-au subminat,
Printre
discerne in rextuf
din ce/e mai jm,.._:
dilectia sa spre
Ea este
rezervate, de felul
sfi'r:)ind practic prin a-1 anihila (Benson
1990, ch. 3), sistemul de common law
britanic este apreciat de libertarieni
datorita inertiei comparativ impresionante
a arbitraju1ui competitiv cvasi-privat in
cadru/ sau, pe seamacaruia se poate pune
af'trmarea unui capitalism reJativ viguros
(de:>i evidellt nu at1t de solidar cu
proprietatea privata Inc'it sa curme din fa:> a
nerespectarea ei sistematica :)i, implicit,
surparea propriilor sale temelii). Dar
libertarienii nu uita ca istoria afinnarii :)i
prabusirii dreptu/ui privar In Anglia
ilustreaza perfect i$i 1iOliclaritatea pro-
ductiei specia/izate de arbitraj cu produc-
modu/ cum va
ace.stor servicii (de
vizibiJ" (p. 53).
logic revine apo; jq
tia -;pecializata de "enforcement'. Dupa
cum subliniaza profesorui Benson, pe
termen lung, prima nu poate s upravietui
telJnologiei poate
lume de mici
prize nep/acute, e.g.,
tactice" (p. 54). in
Vedea lucrurile le
libertarienilor. care
viitoare progrese tehno.ldi
duca sau sa
lizarii (echivalat de
am vazut. cu un
monopolizarii coercirive)
caz ideea e:-;te caraiogatt.
specu/atie rragila" (p.
fara a doua (In ciuda prediJectiei lui
BarbuJescu (p. 53) pentru jumatatea
aceasta de masura); iar cea de-a doua tara
cea dintii tinde .sa duca Ia eficientizarea
exploatarii etatiste, fiind un "mix" deose-
bit de pervers, studiat In literaturade spe-
Am obserrat deja
atribuie lnarmarea nucJealli
rigorilor mi/itare ale
natiuni/or-stat, cimenrare
guvernanti/or Ill duhu/
Rothbard 1996). Acelasi
repetat despre armamenrul
176
-----Polis 111998---------,
Controverse
Cum ar putea fi
in masa (sau a
nrminarea in
daca - si numat
sa nimiceasca
a zdrobi rezistenta
"inamice". Prin
b"bertarianfi, eficientli
; minimale. chiar
sunt inevitabile.
preocupare a indi-
companitle de protec-
contractarea pache-
.aectie la cea mai ridica-
scazut pret, interesul
urma este de a ocroti
a persoanelor si
in cazuri de litigiu,
reguh sold'indu-se
cein limbajul sugestiv
s-ar numi "interactiuni
pentru cei ceo adopta.
de conflict violent,
suma eel mult nula).
"suma maxima" a
este determinata de opinia
opinia publica este mai
is de furnizorul de pro-
sofisticate asigurari preventive si punitive
impotriva agresorilor luati ca persoane
individuate. Pentru acestia din urma,
amenintarea unui petec libertarian cu
distrugerea ar echivala cu o condarnnare
pe viatl'i la un trai 'in gaura de sarpe, ei
put!ndu-se astepta oricind la represalii ad
hominem din partea oricarei companii
libertariene din lume specializatein astfel
de cazuri, mandatate de oricare dintre gru-
purile independente de victime. Captura
unor asemenea criminali ar constitui,
desigur, capitalul moral si cartea de vizita
a vinatorilor de recompense de pe 'intreg
mapamondul. tn treadit fie spus, protec-
torii libertarieni vor trebui sa se dispen-
seze, pentru a nu se transformain agresori,
nu numai de armele de exterminare in
masa ci !)i de orice alte practici militare
care aduc atingere drepturilor de proprie-
tate ale unor inocenti (Rothbard 1994, pp.
269, 293) .
Asadar tehnologia, nu doar a
protectorilor legiuiti cia tuturor, inclusiv
a statelor, va tinde sa fie dezvoltata silsau
utilizata in sensul optimizarii compe-
tentelor investitorului in directia pe care
cadrul instituticnal o desemneazaca fiind
"suma maxima" a tuturor
ractiuni repetate posibile
violente) lntre protectori
fiind constrin:,i de
relativ mai profitabiHi. Acesta directie
"naturala" este exterminarea in masa in
cadrul institutional al competitiei intre
natiuni-stat si, respectiv, anihilarea unui
numar relativ red us de combatanti profe-
sionisti in cazul unei lumi desprinse ideo-
logic de stat. ln general, dezvoltarea si
utilizarea eficienta a tehnologiei este
determinata de cadrul institutional si nu
invers. lar institutiile depind de ideo-
logiile subiacente. Un alt exemplu
instructiv ar fi eel al tehnologiei destinate
combaterii poluarii: dezvoltarea ei in pas
cu revolutia industrial a a fast descurajata
Ia finele secolului trecut de asa-zisul
"interes general", legiferat de state
si de competitie sa pro-
putine daune proprietatii :,i
iar daca opinia publica este
solidara cu ideea de respect
proprieUitii private, atunci
legiuiti pe piata servi-
va fi viguroasa.
lume libertariana extermi-
va fi cu atlt mai putin atrac-
nu poate declt sa consol ideze
a grupuril or de indivizi
sa-:,i achizitioneze eel mai
-------Polis 111998--------
177
Controverse
tmpotriva tendintei sistemuiui de
common Ia w(inca dominant pe atunci tn
Iumea anglo-saxona): "industrializclrii" i
s-a acordat prioritate i'n fata respectului
proprietatii. Ce contau fumul, zgomotele,
accidentele de care se pungeau poseorii
de drept ai unor proprietati p1na atunci
CUrate, linistite si protejate de lege? Este
aici unui din costuriie de oportunitate
adesea subestimate ale respingerii
libertarianismului, care ar fi respectat,
evident, proprietatea, stimulind
tehnologia necesara unei bune delimitari
protejilri a ei , inclusiv 1mpotriva
poluiirii (Block 1990).
fn acelasi sens, institutiiJe liberta-
riene sunt conditiile necesare si suticiente
pentru dezvoltarea tehnologiei necesare
structurilor optimale de protectie a pro-
prietatii 1mpotriva oricilrui tip de agre-
siuni violente, fie ca este vorba despre
unitilti teritorale suprapuse (unele de
propoqii mondiale, e.g. cazuJ dreptului
comercial sial sistemelor corespunzatoare
de enforcement) sau de companii de pro-
tectie si asigurare hiper-specializate (e.g.
in protectia bi1nci1or sau a ciiilor ferate)
cu filiale dispersate, probabil adesea pe
'intreguJ mapamond, in pas cu tendinteJe
de mondializare a econonuei. Dar aici
cuvtntu1 "dezvoltare" nu trebuie nicide-
cum interpretat in sensul ca tehnologiile
deja existente ar fi eventual insuticiente
pentru dezvoltarea de corporatii multina-
tionale profilate pe securitate. Dimpo-
triva, chiar anumite comunit.ati locale
actuale contracteaza In prezent de la
asemenea antreprenori de mare anvergura
Benson 1990,
pp. 180 ff.; 1998, p. 5). Dar tehnologille
corespunzatoare sunt prin definitie
suboptimal dezvoltate din punct de vedere
economic, ati'ta vreme cit incitativele
asociate cu proprietatea privata, schimbul
178
voJuntar etc.
alternative
specifice 1n
consumaron.
- Polis 1/1998 _____ __,
Controverse
ostilitatea a statului de
protectorii privati si cu existenta printre
acestia a unui important segment mai mult
sau mai putin "ilegal" (Friedman 1996,
p. 303-304). .
De asemenea, am observat deja
a pluralitatea si reteaua jurisdic-
a Occidentului, croite
pentru a beneficia de avantajele speciflce
ale standardizarii si extinderii economic
optimale 1n ftecare domeniu de specia-
lizare, s-au afumat nu ci1n duda
avansului etatist si independent de
1ntinderea statelor. ln aceeasi ordine de
idei, profesorul Rothbard (1996, p. 164)
invodi edificator faptul c! epoca de aur a
arbitrajului privat s-a declansat cu mult
1nainte ca deciziile arbitrilor s! fi fost
recunoscute de stat, ca la faptul
1n Anglia secolului al XIX-lea sistemul
de drept comercial "era manevrat greoi si
meficient de tribunalele guvernamentale".
Desi predominant empirice, asemenea
observatii deja insistent ca
diviziunea muncii si eftcienta 1n domeniul
legii si al ordinii se nu
ci 1n ciuda coercitiei etatiste, atunci c1nd
cea din devine suficient de ino-
silsau de legitimitate 1n
poate fi interpretata,
moment abstractie de
a termenilor, ca afir-
pentrU servicii de protec-
sau scade 1n sens invers
"protectiei" stat, cele
de prestatii tinz1nd sa fle
conjugat. Profesorul
ochii opiniei publice. Cel mult, perfor-
mantele "protectiei pub lice" pot ft poten-
tate indirect de sectorul privat, 1n m!sura
1n care eficienta acestuia, de
functionarii statului ca o amenintare la
adresa propriului lor buget, ar atrage
sine un plus de eforturi din partea lor. Dar
chiar si aceast scenariu, pentrU a se solda
cu happy end, presupune 1n mod nerealist
ca eforturile impiegatilor publici nu vor
fl canalizate 1ndeosebi spre obstrnctio-
narea sectorului pr ivat. Ajungem astfella
argumentul de fond 1mpotriva ipotezei
protectiei private cu
p. 249-5 1) citeaza econo-

el, numeroase observatii
peaz.a ca protec-
se dezvolUi exploziv, ca o
stringenta, 1ndeosebi acolo
si ordinea" furnizate de stat
de scumpe sau cbiar total
(Benson 1990, ch. 13). Iar
pentru protectie
ridicarea pretu].ui de utilizare
"protectiei" de stat, indica un
substitutie si nu unul de comple-
'intre cele doua prestatii,
care se coroboreaza perfect cu
statul.
r-------Polis J/ 1998 --------
179
Controverse
Este vorba, desigur, despre faptuJ
eel "tutela" statului nu poate asigura 1n fapt
decit o pseudo-justitie, o pseudo-absenta
a agresiunii.1ntr-adevar, agresiunea nu
cooperarea) este de fapt prezenta
orideciteori statui sile:>te eel putin una din
Piirtile unui Iitigiu scl accepte un "arbitru"
pe care altfeJ nu 1-ar fi acceptat (nicidecum
platit). De pilda, relu!nd exemplul clasic
aJ arbitrajului privat, Benson (1990, p.
222) documenteaza pertinent faptuJ ca
deparre de a spori atractivitatea arbitra-
jului, "legalizarea" sa 1ncep1nd din 1920
1-a fclcut mai costisitor, deschiz1nd, In
cuvintele unui contemporan, perspectiva
rnentara a unei
riene, In stare sa
prenoriale de
lnspre strategiile
diu lung, i.e.,
ca utilizatorii sa se trezeasca "siliti sa dez-
bata nu cauza lor, ci meritele arbitrarii",
In fata unui tribunal pe care nul-au ales.
Privita sub acest unghi, cre.sterea eficien-
tei statului lnseamna invariabil cresterea
pentru litiganti a costurilor asociate cu
protectia lmpotriva nerespectarii pe de-
plin a deciziilor luate de arbitri desemnati
de comun acord, deci cre.sterea costurilor
cooperarii, simultan cu scclderea costu-
rilor agre.siunii prin legalizarea comer-
tului cu privilegii. Cum solutia cooperarii
(ca tip de interactiune repetitiva) reflecta
costurile relativ mai scazute ale ei pentru
citate. Pe de altt.
aboiirea
tal poate
puternice, cita
"tratacnente'"
put in foarre hotJS.4h.
dependenta de
toare in timp, iar

Nurnerosi
de aceea, ca un prim
extrecn, adoptarea
secesioni.ste. Barot
aceasra privint:I, sub
tarea teritoriala a
"suqxize neplacure"
minate tehnologic) Si
prin "parohia/izare" sl
tali medievale", incofDDIIij
tate a moderna atlara in
lizare'". Preopinentul
fuzm /ogica e/ernentant
cauzalitate. Asocierea,
fiecare d intre Piirti , cooperarea va fi cu ati't
mai frecventa , iar serviciile de protectie
autentica vor fi cu ati't mai eficiente, cu
cit statui va fi mai sclerozat.
lui acesta, a centralizarii
grarea economica este
dovada ca cea din urmA
cea dintii. Adevarul este
integrarea economic4
presupune, dar esre efPl'tiv.l
fragmentarea politica,
VI
Slabiciunea statului, este
corelata pozitiv cu vigoarea protectiei
autentice, contractuale. Desigur, prin
acea'ita nu vreau sa neg existenta unui
puternic efect de ptJtiJ dependence In
domeniul protectiei, care face ca alter-
nativele private viabile sa nu poata fi
(re)descoperite adesea dec!t gradual :>i sa
necesite eventual prezenta comple-
180
Chiar empiric
este doar retoric<1 glo
este, de pilda, asocial nu
netare, ci dimpotriva,
zintegriirii iresponsabile a
mondial, urmate de cele
episoade inflationiste din
originile istorice ale instituPI"'
liste, inclusiv etalonul aur $i
-Polis !/ 1998
Controverse
supra!itatal viabil,
pactica) reciprociU\tll,
.-..parte decit In tumea
"societati feudale"
ale libertarienilor")
gA.se:;.te cu cale sa le
. observatia ele-
liberului schirnb
want peace. starve the
fice asociate si unei
dt mai suspicioase Ia
referit mai sus pentru
inismul tehnologic -
Legat de problema "parohia-
lizarii"' trebuie spus si ca etica proprietati.i
private este perfect compatibila aut cu
teritorii comerciale "deschise", de tip
Disneyland, cit si cu segregarea non-
agresiva, pe orice fel de criteri.i, inclusiv
nationale. lntr-adevar, libertatea de
disociere nu este decit cealalta fateUi a
libertatii de asociere. Din discutiade mai
sus nu rezulta dedt ca, In cadrul ordinii
proprietatii private, "natiunea" constituiUi
voluntar va fi relativ mai putin periclitata
de exterminare In masa c!ta vreme nu se
identifidi ideologic cu furnizorii ei de
protectie, iar penalizarile materiale ale
"parohializarii" economice vor fi sopor-
tate de cei care opteaza pentru ea Ia 1ntrea-
ga lor valoare. Cu alte cuvinte, deschi-
derea fied1rei comunitati va fi economic
optimala, din punctul de vedere al persoa-
nelor care o compun.
Multe comuniHiti constituite
teritorial a poate stimula
voluntar ar opta probabil pentru discri-
minare sociaHi de diverse tipuri (sex,
religie, rasa etc.) :;.i s-ar multumi sa cu-
leaga doar avantajele I iberului schimb de
marfuri (eventual cu unele restrictii con-
tractate de comun acord pentru a evita
"deviatille culturale"). Tot ce poate spune
icarea fara precedent a
omice :;.i a diviziunii
a muncii, generi:nd o retea
ente bazate pe
. care este cea mai buna
a multiplicarii acelor
mat-unte" de care se teme
(p. 54) Deci , argumentu11n
'i statului nu poate fi
baza ide1i ca "vom avea un
ortional mai mare de
proportional mai mici", deoa-
' lnainte de orice, o struc-
acnative politice mult mai favora-
schimb (tara a mai pune Ia
transparenta relativa a noilor
guvernamentale, pe care o recu-
preopinentul meu).
I ibertarianul despre acestea este ca, desi
le-ar ocoli evident pe cele care nu le (sau
nu-l) agreeaza, ele sunt'in mare parte com-
patibile cu exigentele integrarii econo-
mice mondiale (in masura in care nu
impun restrictii migratiei capitalului), iar
discriminarea (non-agresiva!) 'impotriva
detractorilor proprietatii private se poate
dovedi in anumite 1mprejurari chiar
rentabila economic,lndeosebi petermen
mediu :;.i lung.lmportant este, in cele din
urma, ca proiectul scindarii teritoriale sa
dirruna doar o etapa pe agenda libertarie-
nilor, telullor ultim fiind ordinea proprie-
Uitii private neadulterata politic, si ngura
-------Polis 111998--------
181
ControveiNe
compatibilii cu filozofia contractualisti1 a
libertiitu individuale. Orice concesie
cutJi statuJui !mpotriva acesui tel fmal -
e.g.1nJocuirealui cu "Utopia" lUi Nozick
(1997, cap. 1 0) sau cu "Metauropia semi-
nozickianii" a lui Sbearmur (1996a, pp,
142ft.; 1996b, pp. 202 ff.) - 1n.seamni1
stirsituJ libertarianismului si renasterea
statoiatriei din cenu.sa sa.
VII
0 serie de erori ale preopinen-
tului meu sunt elementare .si nu Je voj
rectifica, in incheiere, dec'it pe scun. Cea
dintii este, din nefericire, si o scapare a
lui Molinari, pe care Bi1rbulescu o reite-
tea.zli ca atare: "fn cazuJ in care con.suma-
torii de securitate ar fi fost mai puternici
dectt Produci1torii, ei nu le-ar fi 'incredintat
niciodatii securitatea lor. Or, dacJ1 initial
producJ1rorii de securitate sunr mai puter-
nici dec1t consumatorii, nu vor putea ei
impune cu usunnm acestora regiJnuJ de ge victimele 'Prio
monopoJ"? <Molinari 1996, p. 149, eitat curg4Ja serviciile IIDOI
de BllrbuJe.scu 1n n. 12). Dar speciaJizarea (p. 52; 1n original ""
si diviziunea muncii au 1a bazi! avantajul 1ntre l'lranteze ), adica.,.
COlllJ>arativ $i nu pe eel absolut, astfel1nc1t un stat gata constrtuit,
Pmdnci!torii pot foarte bine fi tuai slab; nimic despre PIVCesuJ
declt consumatorii. (Dactilograra unu; un /XJtenfi;tJ tiran, tnt-
a vocat poa te fi mai inefic ient4 1n legiuit, ar putea --
actrvitatea e; dec1t ar fi avocatul, dar asupra tuturor
diviziunea tuuncjj Si SchimbuJ pot COnti- dintr-un teritoriu fllr.la
nua s4 fie avantajoase JlCntru amb;;, clta CUrs, toate pelUlJizllriJe
Vreme ea e.ste relativ si rna; inef'lCienta ca te 1n abaterea sa de Ia
av0car; 1ntr -o situatje anaJoag4 cu dactilo- eficientei economice. I
grata JlOate fi si body-guardul avacatului). pom., 1nseamna c4 el va
DincoJo de llceast;! eroare (care poafe fi pufin <apabiJ s4->i exen:ife
eventual rem&JiatJ! Partial invoc1nd efecte lDentuJ "'"d se va frnnsfomJ
de pafh-depelldence), am viizur c4 penfru dac;l s-ar fi all at dintru
a ridica semnificativ COSfurile de "inva- bucatelor unu; stat
zie" ale untti vittuaJ stat, este suficient ca rivalitatea 1ntre protectori
vicfimeJe s4 nu se identifice cu eJ ideofo- bil sansele tiraniei. ConOar
gic, ci Sil-l saboteze cu toate mijJoaceJe preopinentuJui meu, statui
(evident non-agre,ive!) ori de c1te ori au 'Pericol de abuz" care "exiall
posibilitatea, si s4-si ofere bucuroau. p>- cipiu" (p. 52), ci un abuz deja
182 ----Po!is]/f998 '
Controverse
l-am atins doar
pe parcursul respin-
lui Dan
sli precizez pe scurt,
pentrU care consider
un dispozitiv &namic de
a pOliticilor perverse, iar
concentrate (a reuniune poate
acoperi 'intreaga populatie, angajata astfel
intr-un iJnens "joe" de exploatare mutuala
cu suma negativa). Iar daca- 1n ciuda
vocatiei sale perverse- produce uneori si
bunuri pe care toti beneficiarii le apreciaza
mai mult decit costurile suportate (e.g.
eficienta 'impotriva unui agresor
sau legi "bune" pentru toti), atunci aceste
bunuri pot fi inca si mai eficient prod use
de piata libera.
1ntr-adevar, o data legitimat
ptincipiul transferurilor coercitive (eel
putin la nivelul productiei de lege si
ordine), statul va ftluat cu asalt de grupuri
de presiune bine organizate, dornice sa-
si asigure beneficii nete, mai degrabadecit
sa suporte costurile beneficiilor
unicul sistem viabil
a bunurilor autentice.
se plaseazA 'in regiunea de
transferate altora. PentrU a ajunge sau a
ramine la putere, politicienii competenti
le vor "vinde" privilegii 'in schimbul
sustinerii lor materiale si ideologice,
costurile urmind sa fie larg distribuite 1n
masa dispersata si inevitabil dezorga-
nizata a tuturor cetatenilor. Acolo unde
exista traditii mostenite din vremurile
cind proprietatea era socotita un drept
natural cvasi-inalienabil, procesul
dezvoltarii unei societati a vln.atorilor de
privilegii -'in care fiecare nu cistiga decit
'in dauna celorlalti- poate fi gradual. Dar
erodarea acestor traditii este practic
ineluctabila, de vreme ce politicianul
destoinic nu are nevoie dec'it sa transfere
un pic mai mult de la fiecare in beneficiul
a unor consideratii pur
(referitoare la absenta de
ale esecului si ale
de tipul pierderilor si al
, in domeniul deservirii
de catre birocratiile guver-
unele consideratii euristice
"teoria" bunurilor pub lice (a
juridicaa fost demonstrata
Hoppe). Meritul acestei
dinamice este ca trece mult
ceea ce pot sugera comparatiile
kcapitalismului extremcu unstat
ea ft.ind susceptibila de a orienta
demersurile noastre anticipative
cutarui grup de presiune bine organizat,
pentrU a-si acbizitiona suportul grupului.
Altminteri, acest suport va fi acordat
politicianului rival dispus sa 'incheie
, ceteris paribus (cf. si
l996b).
Argumente similare au fost
de David Friedman (1989) pentrU
si de J. R. Hummel (1990)
acela a1 nationale. Ambii
castatul tindesanu producadecit
i de la masa dfspersata a
or spre grupuri de interese
t1rgul.
"Democratizarea" comertului cu
privilegii este o etapa necesara pentru
culegerea de catre politicieni a tuturor
beneficiilor potentiale asociate cu
183
Polis 111998
-- Controverse
transferurile, ea oferind initial un avantaj
comparativ celor care o sprijina fat<l de
cei ce i se opun. "Constitutiile'' si "inter-
pretarile" lor, pede alta parte, departe de
a marca "limitele" statului (care, o data
acceptat principiul agresiunij inMitutio-
nalizate, nu pot fi dec!t provizoni vor
fntotdeauna prin a fi largite In
cu erodarea mentalitatii contractuali.ste,
de regula In "situati i de criza") nu
marcheaza al tee va de cit a v;wsuri/e
Leviathanului, codificlnd invariabil
abaterile de la etica proprietatii private
deja acceptate de opinia publica.
timentele de actj..:.. :J
namentala,
care li s
etatist).
in
mat ur doar ace
protectie sau leg;
Orice utilizat-
idealht in beneficiuJ
corect intuit. mai
satisfacerea unui
conturat dispus
e.ste un
In competitia politic4
astfel. Pede
masura pol1tica "bufiA"
euri.stic vorbind, un
masura In care co.sturile
in favoarea ei trebuie
restrins, iar beneficiile
"clandestin" de ansarnbuJ
pune lntrbarea: de ce ar sra
bine In lumea capital"
Raspunsul e.ste
Astfel , un monopol etatist ges-
tio nat rational (de politicieni destoinici,
rezultati din procesu/ "selectiei naturaJe''),
In masura In care sa submineze
rezi.stenra mentalitatii contractualiste pe
plan intern (consecinta ultima a
legitimarii transferurilor) sa-si anihileze
potentialii rivali extern; "mai liberali"
(e.g. un stat mondial, consecinta ultima a
logicii etatiste ilustrate de Barbulescu),
tinde .sa degenereze lntr-un imens
"putinei" redistributiv, "demo-
cratic", rnenit reduca victimele Ia
nivelul subzistentei necesar reproducerii
fortei de munca (de Ja..,ay 1994). in cele
lntr-o lume extrem
i1>i cum para doar penrru sine
1>i ord ine pe care 11 de
arbitri pri \ ati. Pentru
avantajele illteracti unilor pe
reciprocitate, el nu mai trebue
din urma, structura incitnti vel or a.sociata
unui monopol coercitiv a.supra legii si
ordinii li promoveza pe ce1 mai rcli dintre
cei n1i in functiile de lideri (presupunind
includa o tan! l ntreagii in
clientilor unor furnizori care
principiu1 de
ca ei dispun, In reM, de atribute .siinilare
cu rivaJii lor); iar o data mMalatJ In funcfii,
li stimuleaza secrete cele mai rele
polirici dintre cele rele (i.e., sa impinga
protectia, Iegislat1a 1>i spre cui mile
kafk.iene ale coruptiei legale 1>i ilegale; de
altminteri, fara asemenea aranjamente
mai muir .sau mai putin "111formale",
haosuJ alocationa1 determinat de absenta
calculelor de rentabd It ate bazate pe
profiturj 1>i pierderi In toate rompar-
reguli "bune'' sunr as tfel
abundente In lumea capital
extrem, dedt sub tutela statului. Pe
parte, lnainte de oferi sustinerea
politician l'n .schirnbu1 pririlegiilorpe
le or ice potential grup de
ar trebui acum sa suporte
edificiirii .statului. Orice lege
orice capriciu razboinic al potentiali .
rnembri ai cornpl exului mili
industrial ar avea mai lnt1i nevoie
184-----
Polis 111998
Controverse
elsa fle perceput de opinia publica aidoma
agresorului extern. Pe scurt, fie statul
1mpiedica populatiei 1ropotriva
agresiunilor externe, ne, daca nu o1ropie-
dica total, este un obstacol inutil1n calea
protectiei eflciente, care s-ar dizolva1nda-
tl\. ce opinia publica ar deveni predomffiant
libertariana.
Evident, n-arn facut 1n aceasta
s-0 refuze.
acest rationament la
nationale, inferarn ca 1n

de resort tind sa fie
grupuri de interese speciale,
ultima sectiune decit sa 1rnping analiza
optiunllor publice (GwartneY & Wagner
1988) p1na la consecintele ei ultiroe, refu-
z1nd sa-mi asum dorintele pioase concen-
trate de majoritatea exponentilor acestui
curent'in asa-numita "econornie constitu-
tionaUi" (v. totusi Olson (1982), si
Montemartini (1958) pentru alte doua
abateri notabile de la regula, 1n afara celor
doi autori rnentionati 'in deschiderea
acestei sectiuni). Daca par excesiv de
promitatoare 1n latura lor pozitiva,
rationamentele de mai sus pot fl primite
1n spiritu\ unui "optimism rezervat" 1n
care le-a propus David Friedman, unul din
. De asemenea, daca
apfu"are autentica este totusi
prezent, prin asumarea poverii
public cu un public foarte
(Friedman) de un grup puternic
ideologic, ea va fl roai efici.ent
de ace\a!)i grup pe o piata libera,
comparativ mai "privat" (i.e.,
de consumatori "c\andestini"
minimum). ln particular, dad\
autentica1mpotriva unui autentic
extern este posibila 1n prezent
unor eforturi private de acest gen,
tendintei statului de a nu genera
spoliere \egala comercialiiind
atunci demantelarea statu lui
este de asemenea posibila 'in
, singura conditie necesara fund ca
Bl BLIOGRAFlCE
inspiratorii lor.
Dar fie ca le privirn cu optimism
sau nu, ele pastreaza o savoare euristica
aparte, de care n-am vrut sa-i lipsesc pe
cititorii lui Dan Barbulescu si ai roei.
Complementar cu cele spuse mai sus,
asemenea consideratii pot adauga un plus
de luciditate, de natura sa risipeasca rama-
sitele mirajului unui stat liroitat, ca alter-
nativa stabila a capitalismului extrem.
G. M. & Gifford, A. 1995. "Order Out
of Anarchy: The l ntemational Law of War
Benson. B. 1990 Justice Without the St11te: The
Enterprise of uw. San Francisco, CA: Paciftc
Research Institute.
_ . 1994. 'Third Thoughts on Contracting Out."
Journal of Libertarian Studies 11 (1 ).
Caw Joumal15 (1).
Baylin, B. 1967. The Ideological Origins of the
American Revolution. cambridge: Harvard
University Press.
- \998. "Crime ContrOl Through Private Enter-
prise." The Independent Review1 (3). (in curs
de apari\ie).
Bllrbulescu. D. 1997. "Anarhocapitalisrnul- o
noutl. utopie politica'l" Polis 4 (3).
--- ------Polis Jl/998 185
Controverse
Block, W. 1990. "Environmental Proble.rns,
Private Property Rights Solutions." ln W.
Block, ed., &ono.rnics and the EnvirollCDent.
Vancouver: The Fraser Institute.
E. de La. 1996. Discurs despre servituteJJ
voluntar4 (ed. Lavinia Stan), Bucure$ti, Ed.
Universal Dalsi
Co.rnAnescu, D. C. 1996a. "Statui: un rau
necesar?" Polis 3 (3-4).
- l996b. "Spolierea legaia: intre comertul cu
privilegii $i haosul calculaJional". Di!ema
AnuliV (187).
Diamond, A.M., Jr. 1997. "Economi$tii aUstriecj
$i mediul cultUral vienez in timpul ultimiJor
habsburgi." 1n romane$te de Dan Biirbulescu.
Seco/u] 20 1-311997.
Flew, A. (ed.). 1996. Dic(Jonar de filozofie $i
logic4. Traducere din engleza de D.
Stoianovici. Humanitas.
Friedman, D. 1989. The Machinery of Freedon1.
Guide to a Radical Capitalism. La Salle, IL:
Open Court.
_.1996. Hidden Order. The Econo.rnics of
Everyday Life. New York: Harper Collins
Publishers.
Gwartney, J. & Stroup, R. 1993. Ufut Everyone
Should Know About Economics and
Prosperity. TaUhassee, FL: The Ja.rnes
Madison Institute.
Gwartney, J. & Wagner, R. 1988. Pubh'c Choice
and Constitutional Econo.rnics. Greenwich:
lAI Press, lnc.
Herbeoer, J. M. 1997. "Rolul activitatii antrepre-
noriaie In privatizare." Traducere de Octavian
Vasilescu $i Dan Cristian ComAoescu. Polis
4 (3).
Hoppe, H.-H. 1993. The &ono.rnics llJJd Ethics
of Priv81e Property. Boston: Kluwer.
- 1996. Small is Beautiful and Efficient: The
Case For Secession. Telos 107 (Spring).
- 1997 "On Certrunty and Uncertainty, Or:
How rational Can Our Expectations Be?"
Review of Austrian &anomies 10 (I).
Hummel, J. R. 1990. "National Goods VersUs
Public Goods: Defense, Disannament and Free
Riders." Review of Austrian Economics 4.
186-
-Polis 111998
a Friedman $i apiirarea
teligentii a Iibertiitii

econom1ce
kiedman, Hidden Order - the
of Everyday Life, New
Col\inS publishers,
a lui David Friedman
1
JPi pune 1n fata unei probleme
pare a avea un grad supa-
conso\are. Primul motiv de conso\are este
ca David Friedman - cbiar 'in contex.tul
cultural american- nu pare a f1 totdeauna
convingator. Socrul sau, arata el, nu 1-ar
contrazice 'in probleme de fizica (David
are un doctorat1n fizica \), desi, ca geo\og,
are destule cunostinte de fizica. m scbimb,
nu ezita sa respinga ideile lui David cu
privire la comertul exterior. Aici s-ar
pfu'ea cane gasim pe un teren al cunoas-
terii comune, ce nu are nevoie de inStrU-
amsolubilitate. Prima roea pornire
pe la toti cunoscutii si necu-
sa le arM pur si siroplu o carte
popularizare a modului eco-
de g1ndire. Dar ma opresc: ma
l!indul ca prietenii mei ruozofi vor
mente analitice speciale, a cfu'Or ro1nuire
ar trebui deprinsa 'inainte de a trage con-
cluzii (p. 78).
A1 do ilea motiv de conso\are tine
de faptul arnintesc de vremea dnd
nici eu nu 1mpartaseaiU idei aseroana.toare
cu acelea din cartea lui David Friedman.
Autorul care ro-a "convertit", ca sa spun
asa, a fost John Stuart Mill, prin paginile
dedicate libertatii de opinie 'in On Liberty.
de individualismul metodo-
ca pina si distinsi adversari
unismului vor da 1napoi "ln fata
ce se degaja din
politicieni, roi-ar f1 tearna
due si la cei pentrU care nutrearo
ar fi 1nteles modul economic de
dupa ce recent am cum s-au
puna sub control pretul uleiului.
Chiar asa, ce este gresit 'in por-
de a pune sub control pretul uleiu1ui7
are rabdare, am sa-ncerc sa
chestiunea ceva mai jos. Poate
acesta si este tot secretul discutiei:
lucruri nu pot fl clare de la bun
Este nevoie sa onnduiesti pre-
lllisele necesare pentrU a ajunge \a conclu-
Ceea ce m-a impresionat la Mill a fost
\ipsa invectivelor si construirea de
arguroente 1n ftlozofla po\itica. Este poate
greu de descris acurn -'in alt context poli-
tic - efectul contrastului dintre textullui
Mill si eel a1 scrierilor de fi}ozofle politicl
faroiliare mie p'ina atunci. Ca si John
Stuart Mill, David Friedman nu este
preocupat sa puna ideile pe care \e soco-
teste gresite ""lntr-o proasta" prin
imagini sau, roai rau, prin orice
demontare a unei conc\uzii pripite se face
zia intuibila 1n temerea mea.
Ar fi totusi unele motive de
polis 111998 187
Recel12ii
printr-un argument. Acesta este aspectul
inteligent a1 modului de a proceda allui
David Friedman, la care face aluzie titluJ
acestori'nsemnari. Ceea ce adaugc'i David
Friedman stilului argumentati v este foarte
rnult umor, precum si o placere rnolip-
sitoare de a practica modul economic de
gi'ndire.
altul rna; bun de
a o Stiincl
prez1ca moduJ de a
nilor.
2
Si, dae4llJ4
oamenilorprin
)at sa sustin C4
mai .sus .s-ar purea
pre viata de zi cu zi
Suntern insa
A ventura intelectuala este un pro-
gram epistemologic pentru David
Friedman. Cred ca-m; voi aminti mereu
cum, In curtea UniversitaW din Chicago,
mi-a expJicat ca o teorie care nu genereaza
paradox uri nu-si merita numeJe de teorie.
Este poate aici si intluenta formatiei sale
initiale; fizicienii pun pret pe "ideile
traznite."
disc uta cazuri reaJe
,
cipiul de mai .sus. Este
din acesr punct de
logica expunerii lui
Ceea ce in
introducere a conceptuJUi
A venturile intelectuale, ca si ex-
plorarea tinuturilor necunoscute, pre-
supun un ecbipament special. S-ar purea
sa fim de Ja i'nceput frapati de principiui
de ba.za a1 g1ndirii economice: rafiona-
litatea actiunii. Ace.st principiu este ilus-
trat de modui ideal)n care eu traversa
parcul centra] pentru a ajunge la casuta
mea POstaJa: nu merg1nd pe alei, ci scur-
tl'nd drumui peste iarba. "Ideal" nu are aici
un sens moral, ci 1nseamna pur si simpiu
"idealizarea unei situatii": singuruJ obiec-
punctul de vedere a1
vaioarea este ob.servaf4
cum aces tea sunr puse in
actiunile indivizilor. lar
se face a pel, de fapr,
vaioarea sunt schimburile
tiv avut 1n vedere e.ste telul relativ sirnplu
o A in care sunr sase
o jumatate de kilogram
Bin care .sunr un
un kilogram de carne, insea-..
indiferent care o duci
rea unei jumfWiti de kilogram
este pentru tine de cinci litri
invers.
Filozofic vorbind,
str1ns legata de optiuoe.
de a ajunge la cutia postala, iar timpul
ci:>tigat sau pierdut de mine este U:>or de
calcuiat. In plus, faptul ca tree prin iarba
nu are cum sa afecteze ierbii.
Costurile si beneficiile actiunii indivi-
du/ui sunr cele care-i determinc'i actiunea
(p. 6) .
nam avem Ia dispozitie un
oportunitii(i dintre care ale gem
RestuJ oportunitatilor .sunr jertlite
putut citi un roman in locul
David Friedman, dar am jertfit
Cu principiul de mai sus aj11ngi
repede Ia paradoxuri. Daca fiecare
tra ver.seazarationaJ parcul, atunci gazonuJ
este distrus. Dar nici unul dintre noi nu
va contempla cu plc'icere rezultatul. Tre-
buie sa abandonam principiul rationa-
litatii aqiunii? Problema esre ca nu avem
188
oportunitate. Din punctul de
g1ndirii economice, avem de a face
cu un cost de oportunitate. CostuJ
oportunitate nu este un tip anume
ci un mod de a 1ntelege costul.
Daca ai un buget, atunci COSbll
(sau pretulJ. pe care 11 suporti inseamnl
cantitate de litri de Japte jertfiti pentru a
--
Polis I 11998
-------- Recenzii
problema cooperfu"ii dintre oameni. Doar
ca probabil nu este Uunurit care va ft fiind
motivul pentru care argumente a$a de
stringente nu par a convinge multa
iar lucrul acesta11 face sa se simta1ndreP-
ta.tit sa aiba mari mdoieli cu privire la
1ntregul demers.
Cititorul nostru sceptic are si nu
are dreptate. Are dreptate daca este vorba
despre reticentele publicului. Nu are drep-
tate daca sugereaza ca lucrurile s-ar plasa
pe fagasul unei constructii ideologice.
Faptul d\ avem sau nu o pretuirP- pentrU
libertatea economica nu are aici nici un
rol. Ceea ce conteaza sunt teOrille si coro-
borarea consecintelor lor empirice de
este o lume a optiunilor.
tntr-o lume a optiunilor, co men-
.) nu fac decit sa transforme
o parte a lumii: o serie 1ntreaga
nu-mi mai sunt accesibile.
actioneaza doar eel care da
ceilalti sunt ca niste prelungiri ale
ditre fapte.
Nici un proiect anume de socie-
tate nu poate f1 sustinut cu metoda de mai
sus. Ce-i drept, reciproca nu este adeva-
rata. Asa cum se vede si din cartea lui
David Friedman, instrumentele analitice
ale gl.ndirii economice pot servi la demon-
tarea ideilor fnte ale gindirii antiliberta-
riene. Am ales zece asemenea idei din
cartea lui David Friedman, 1mpreuna cu
contraargumentele aferente.
Preturi\e, 1n schimb, fac posibila
lldonarea actiunilor indivizilor 1ntr-o
aoptiuni\or. Miezul gl.ndirii econo-
este teoria preturilor (p. 18) .
Modele\e unei economii sunt
IDStruite mai \ntii pentrU cazuri ideale,
simplif1cate. Apoi vor fi introduse,
cu bucata, elementele care ne
1) oamenii au nevoi: valoarea
bunurilor este data de gradul1n care aces-
tea satisfac o nevoie umana. Exemplul eel
mai nimerit pare a fi viata omului. Ca sa-i
definesti valoarea ca mai sus, ar trebui sa
o poti schimba pe altceva. Ai putea avea.
de situatiile reale. InstrUmentele
de baza, cu care sunt constrUite
prime modele, sunt "curb a cererii"
ei"curbaofertei". David Friedmaninsista
asupra ideii ca acestea sunt instrumente
analitice, nu fapte observabile (p. 97).
Cititorul sceptic 'lsi va fi z.is deja,
'in sinea sa, ca a 1nteles 1ncotro se'indreapta
argumentarea: catre ideea \ibertariana a
unei societati 1n care piata libera rezolva
o sacosa cu ceva viata plus altceva si alta
cu ceva mai putina via\3., dar mai mult
din alt bun? Cum sa nu- raspunde imper-
turbabil David Friedman (p. 15). Desigur,
noi nu am schimba }ntreaga noastra viata
pe o suma de bani: cadavrul nostru nu are
ce face cu banU Mici parti de viata le
schimbam pe altceva: ne 1mbataiD chiar
daca asta ne scurteaza viata.
Mult mai interesanta este strUC-
tura argumentului lui Friedman, atunci
189
- --------Polis 111998
cind este vorba de "nevoi" de genui
'ingrijirii s4nMatii cei dintr-o tara
saraca au nevoie de fugrijire medicaJa, dar
nu pot permite"). Daca traducem
acesta idee in limbajuJ opfiuniJor, atunci
ceea ce rezulta este urmatorullucru: cei
sclraci nu merg I a doctor deoarece au optat
pentru altceva (pentru Incalzire sa zicem) 0
A-i forta ingrijeasca s4natatea
inseamna sa-i lipsesti de altceva (sa-i lasi
sa fugbete, de pilda- p. 17). 0 Iume cu
mai putine optiuni este fatalmente mai
putin umana.
rnic neobisnuit.
tiva congregafie
De ce cere oare
Ar putea sa mi le
din rationa.rnentuJ
2) A apifra capitalismultnsearnna
a apara privilegiile capitaJistilor Ideea
aceasta a fost atl't de des si in fonne atl't
de variate repetata, incit pare pentru mui ti
sa fi capatat forta unui argument.
ca, atunci clod eu
actiunea mea a reveJat
mine; a o pretinde pe
constringi pe cineva
beneficiuJ. Critica
este decit pledoarie
tiranie (in beneficiuJ
4) Firmele
impozitele. Pentru rnuJU
ideal daca persoanele
impozitele. Au doar destui
Problema este
este altceva dec!t ''un
pe tennen lung"intre indivi.l
spatele unei firme stau
impozit va fi suportat nude
tate, ci de actionari. munc.itn.i
sau consumatori (p. 127).
Cum mai sus nu este vorba des-
pre un argument, mi-as putea eu per-
mite sa rna joe doar cu def"mitiile. Daca
prin capitalism mtelegem libertate econo-
mica, atunci cu greu poate fi vorba de
apclrarea privilegiilor cuiva. Privilegiile
nu sunt compatibile cu libertatea.
David Friedman invOd{ exemplul
clasic allui Adam Smith. Contra capita-
vremjj sale el a aparat ideea salan-
5) Comercian(ii nu
La urma urmei - observa cu
Friedman -legile tizicii ne
nu "produce" nimic: materia
conserva. Toatcl productia nu ilor mai mari pentru muncitori.ln schimb,
el a aratat ca favorurile acordate de stat
(tarife preferenfiale, de
pilda) sunt daunatoare. "El a fost un apara-
tor a1 capitalismului - nu a1
(p. 63).
rearanjare in forme (valoroase
de materie si energie (p. 128).
Daccl locuiesc In Buc._.
carte pubJicatA la unde
rar, are mai putirul valoare penbU
decit aceeasi carte vinduta pe
11nga blocul meu. Ceea ce este
cclrtii nu trebuie sa fie neapiirat vizi' ......
3) Adaosurile comerciale mari
sunt un }af. Multi cred - scrie David
Friedman - ca atunci cind cineva pune un
adaos comercial de 90%, ar putea
avea un profit cu un adaos de 30%, sunt
jefuiti (p. 75) .
La limitcl, exemp1ul meu ar fi
urmatorul; Duminica trecuta am fost 1n
talcioc. Cineva vindea reviste publicate
de o congregatie re1igioasa. Plna aici ni-
6) Libertatea economicl
'Vir$ita 1nseammr capitalism sAlbatic,
acestagenereazli comportamente
gla': Contraargumentul utilizat de David
Friedman merita o atentie special!. F.inll
conducator a1 contraargumentului este
urmatorul: Jibertatea economica inseanml
asociere voluntara; este in interesul tau
190-
Polis 1/ 1998
. ----------- Recenzii
(pentrU strUctura argumentului v. pp. 18 3
- 185).
rationalitatii actiu-
de treaba si curosecade,
, nimeni nu vrea sa se
C1te guverne nu se lupta cu
(p. 152).
stau exact pe dos 1ntr-o
a::;ociatiile au un caracter
tntr-o astfe\ de societate un
roai bune: este patrivit
unui loc 1n ierarbia de
sau mai mari ai societatii.
Se lupta. ce-i drept, atita tiiilP
cit ea este practicata de m1ini private.
A.ltfel, daca este vorba despre pretul
roonedei nationale, banca centrala chiar
este obligata sa faca specula pentrU a
stabi.liZa rooneda. De la Caz la caz, observa
David Friedman, este interesant de vazut
si daca banca centrala este un speculant
1n stare sa si c1stige bani (p. 185).
vede si semnificatia exacta a
antUibertarian.
Intentiile bane conteaza.
oavid Friedman de "intentie
reciclarea pe scara larga a
crede ca asta ar salva copaci.
eel putin 1n America, lucrurile
pe dos: arborii din care se face
marea lor roajoritate cultivati
acest scop. Daca a sca.zut cere-
ei nu mai sunt cultivati (p.
9) Veniturile doctorilor. Ca toti
indivizii, probabil ca roai toti roedicii cred
ca au prea putin bani (fata de cit ar rnerita).
tnsinealor eel putin (dacanu chiar1ntr-o
sedinta de guvern), eeilalti cred ca doctorii
au si asa prea multi bani-
Aproape sigur ca eroarea celor
Ceea ce conteaza sunt conse-
nu intentii\e.
care cred ca dau prea multi bani pentrU o
operatie este ca nu iau 1n considerare dec1t
partea din veniturile medicului care 1i
revine 1n urma rouncii prestate. Aceasta
este departe de a fltnsa B de atras
atentia eel putin asupra unei alte campo-
nente: venitul adus de capitalul uman. 0
parte din venitul doctorului este rodul unei
investitii: 1n pregatirea proprie (pp.
8) specula este an Jucru rau prin
. Credinta aceasta este larg r{ls-
Nu chiar 1nt1roplator poutia
a Partidului Corounist s-a numit
"Comisia extraordinara de lupta
contrarevolutiei si ... " (spe-
Care ar fi argumentul1n favoarea
? Bconomia este coordonata de
. Actiunile speculantului roodif1ca
llw.blri\e. Speculantul cutnPara rnasiv un
205-206).
ldealul corounist ("de la fiecare
dupa capacitati, flecaruia dupa nevoi")
presupune, de fapt, o proprietate cornuna
asupra capitalului uman. Aceasta, ca de
altfel orice alta forma de socializare a
capitalului uman, nu face dec1t sa urmeze
o logica a aservirii. oaroenii sunt tratati
ca sclavi.lar din aceasta perspectiva, eel
roai tentant este sa fie pus 1n coroun
capitalul urnan eel mai valoros.
Defectul demersului de mai sus
este, p1na la urrna, unul foarte siJnplu:
purtatorii capitalului uroan tind sa-i
ascunda existenta- Am avut ocazia sa
ob:;erv lucrul acesta (socant precum ceva
atunci cind acesta se (roai) g{lseste
pe piata.ln felul acesta eVea face sa creas-
d pretul. Cind bunul stocat de speculant
tucepe dispara de pe piata. acesta rev in-
de si, desigur, face sa scadrl. pretul. Asta
nu este altceva dec1t o actiune de stabili-
zare a preturilor. F\uctuatille masive sunt
atenuate. Alternativa la specula s-ar putea
nu f1e altceva decit foarnetea periodica
- --------Polisol/1998 191
---------------------------Recenzu
ce arn intelltio&i
Jonam - P0rnind de
David Friedman.
idei.
FarmecuJ
Friedman este ca UJJej
genu! celei de maj SUs
. .
care te scoate dintr-o prejudecata) ctnd,
pe vremuri, taceam munca de documen-
tare traducere din limbi strrune: eel mai
rational era sa dezvaiui c1t mai putifl din
capacitatile mele lingvistice. Acesta a si
fost sfatuJ prim it de Ia cei mai versati cu
sistemul. Dar un sistem care nu-i stimu-
leaza pe indivizi sa investeasca si sa
Valorifice capitalul uman este fatalmente
generator de saracie pentru toti. Nici
vorba ca fantomaticele "nevoi" .sa poata
fi satistacute vreodata.
pro1ecte sociaJe i"JlCre .
Este oare, de pi
mentare prin care indiYil:tij
sa intreprinda o anurne 8Cltia.;
"vaccinarea obligatorie
10) Dacii preturile cresc,
gu vemuJ trebuie sa intervinif sisa le punA
sub control. Chiar asa, ce este oare gresit
1n pornirea de a pune pretul uleiului sub
control? Nu depinde "siguranta alimen-
tara" a atitor oameni de ulei? Si 1ntrebiirile
pline de nedumerire ar putea continua.
sens, ca o masura de
torilor de a actiona in ilJteali.l
Din nou, pentru a fi l'nteleasa,
problema trebuie ad usa la nivelul indivi-
zilor. Sa zicem ca uleiul ar fi costat 15000
lei/litru. Reactia cumparatoruiui este sa
scada consumul de ulei. Daca guvernul
fixeaza prin decret pretuiia I 0000 de lei!
litru, cererea creste. ln schimb, scade
oferta: producatoru] nu este interesat de
pretul scazut. Apare astfel penuria de ulei.
RezultatuJ este ca trebuie sa stau la coada
(p. 254) . Problema esre
multe ori, este vorba i"1JS4 de
1n favoarea unor interese
si In dauna marii majoritati
rilor Ceea ce conteaza, dup4
e.ste Mructura unui argument Si
vedea daca el se aplica intr-ua
cular dat.
Aceeasi preocupare se
si In momentele In care David
plaseaza accente n
1n prezentarea unor co nee pte, ci
structura lor intern<!. Cel mai
este cazui conceptu/ui de eficienrA, .
ca sa cumpar ulei. Daca pierd o jumatate
de zi pentru a cumpara un litru de ulei,
atunci am irosit timpul1n care as fi putut
cJstiga 10000 de lei. RezultatuJ este o
pierdere neta de 5000 de lei. (Pentru un
el prefer a sa se inspire din
Marshall . David Friedman se disfaafl!tl
de abordarea inspiratii de Pareto a
concept: o schimbare este Pareto-efJCiellll
daca este benefica pentru un individ.
daca nu provoaca daune nim4nui $
argument mai dezvoltat, inspirat de
punerea sub control a pretu!ui benzinei in
S.U.A., v. pp. 245-247).
Controlui preturilor 1i avanta-
jeaza pe cei care au timp si stimuleaza, 1n
genere, oamenij sa piarda vremea. Din
picaturi de interventionism guvernamen-
tal se naste oceanui de nemunca.
Lista de idei IlXe ale mentalitatu
nelibertare este depane de a fi epuizata.
cuiva. Dupa David FriedJl!an, sihJaCiilt
reaie presupun compararea dauneJor
aduse unor indivizi cu beneficiile altoJa
si balansarea aces tor daune si pierderi.
Modul de a intelege eficienra,
adoptat de catre David Friedman, lncearQ
sa fie mai aproape de situatiile reale, in
care problema este de a alege raul eel mai
mic (pentru caracterizarea eficientei in
acest fel v. pp. 224-225). Evaluarea pier-
192 --Polis 1/1998 ---------
Recenzii-
pentru un numar
de indivizi, crede David
imposibiUl. Cu alte cuvin-
mai buna ne scapa. Efici-
alegerea d\.ului eel roai mic.
Subtil itatea, rafinamentul, \ipsa
credintei di ai identificat deja cele mai
bune solutii cred ca 1ntregesc tabloul
trasaturilor unei abordari inteligente.
4
oa, id. \996. Hidden Order- t)JC 4.
of Life. New York:
Cullins Publishers, 340 p. ln
uirniterca Ia aceastii lucrare se va
intre paranteze , pagina sau
Ia care se [ace refcrin\i.
explica prezice comportamente,
umanc, nu motive sau mecanisme ale
s.a.m d. (p.\6).
manualul sau rnai tehnic (v. Friedman,
1990. Pnce Theory: an Intermediate
Ed.a 11-a Cincinnati: South-Western
g Co .. p.23
Se spune ell Price Theory de David Friedman
ar fi eel rnai bun manual de analiza
econornica. Probabil ca Hidden Order are
toate srt se plaseze in fruntea listei (nu
prea a d.lr\ilor de popularizare a
analizei economice. lnteligen\a
cu care sunt abordate teme variate este mai
mull ca sigur cheia acestui succes. Noi nu am
facut aici decit sa urmarim una dintre teroele
car\ii.
-Polis 111998
193
Oana Diaconu
Limite $i perspective
independentei hiincilor
-
Stephen Kirchner, Reforming Centra}
Banking, The Center for Independent
Studies, 1997.
lnclinatia intiationisti1 a
' 'P erformantele" politicilor
monetare discrefionare din
ultimeie decenii, inflatia, instabilitatea
sa Ie creeze acestora
comportament neintiationist
aranjament, asupra caruia
dedicata politicii monetare-
monetarc! si intemationala, cit si
evidentierea importantelor costuri pe care
acestea le pe tennen scurt si
petermen lung, au facut ca 1n prezent, 1n
interioruJ mainstreamuJ-lui, sa se contu-
reze un nou consens 1n ceea ce priveste
obiectiveJe politicii monetare. Cei putin
1n teorie, se sustine astazi ca principalui
obiectiv al politicii monetare este de a
reaJiza stabilitatea preturilor . In practica
1nsa, o serie de probieme - care tin dena-
tura obiectivelor unnarite (de guvernanti,
centrale s-a concentrat in
1-ar purea constitui cresterea
independenttl a1 Bancii
Prima tara care care a
(1989) o refonna ampla in acesr
de politicieni si birocratii bancii centrale),
de numarul instrumentelor disponibile
pentru realizarea obiectivelor, de incon-
.sistenta dinamica, de incertitudinea 1n
care poJitica monetara este conceputa si
impiementara - pun serios Ia 1ndoiala
capacitatea si determinarea autoritiitii
1nsarcinate cu elaborarea si punerea 1n
practica a politicii monetare de a mentine
un astfel de obiectiv.
0 posibila solutie Ja acest tip de
probieme ar constitui-o imaginarea de
araniamente institutionale care sa limiteze
scopul de a induce Bancii CellMIIi
comportament antiint1ationist,
Zeeland a. (intre 1989 -1991, si
ca Chile si Canada vor adopta .. -
directia cresterii gradului de indepeiiiii!Jiil
a btincilor lor nationale. De
tratatul de Ia Maastrich, din 1992,
tarilor membre ale UE sa elaboreze
legislatie care sa confere o mai matt
independenta bancilor lor centrale.) Dia
acest punct de vedere, cartea austra-
lianulut Stephen Kirchner, Refol711ing
Centra./ Banking', nu este numai o sintezi
pe tema rolului Bancii Centrale In asigu-
rarea stabilitatii monetare, ci si o prezen-
tare a moduiui 1n care refonnarea acesteia
a fost practic realizata 1n Noua Zeeland!,
si a rezuitatelor obtinute In urma acestor
reform e.
In anii '80, Noua Zeelanda avea
una dintre ceJe mai ridicate rate ale
inflatiei din OCDE, 1n medie 12% pe an
194 --PollsJ/1998-

t990, si una dintre cele mai
economidl. La
so, Noua Zeelanda a
aJllplu program de reforma
care "a inclus dereglemen-
a sistemului financiar, a
si capitalului, retorma
public incJUsiV 0 Jargii priva-
tl'llllf]()ratizate retorma sistemului
si taxe, a criteriilor si proce-
determinare a politicii fiscale"
. 1n acest cadru, 1n 1989,
1 va adopta Legea Bancii
reflectat 'in planul politic si 'in eel al poli-
ticii economice.
Apare frresc1ntrebarea: 'in ce rna-
sura eficacitatea noilor mecanisme va fi
influentata de o schimbare 'in preferintele
inflationiste ale societatii" Pot garanta
aceste aranjamente institutionale ca, in
viitor, 'intr-o alta con junctura politica, gu-
vernul si Banca Centrala nu vor alege din
nou calea inflatiei?
Kircher se opreste asupra cazului
Noii Zeelande,1ntrucit crede ca acesta ilus-
treaza o serie de probleme majore legate
de chestiunea independentei Bancii Cen-
trale, de natura sa ofere un dispuns la
'intrebarea fundamenta.la: este indepen-
denta Bancii Centrale un obstacol eficient
1n calea politicilor monetare inflationiste?
a Noii Zeelande (The Reserve
w Zeeland Act), prin care s-a
sa se stabileasca "stimulente
.,..nnale pozitJ ve pentru RBNZ (The
Bank of New Zeelandn.n.) care
t.ranteze un mvel scazut a1 inflatiei ''
Trebuie spus ca, anterior noii
se manifestase deja o schim-
radicala de optica asupra politicii
mnetare, care \:)i propunea sa se axeze
petermen mediu a inflatiei,
Centra\ a reusise o diroinuare a
w:cslcta p1na la 7% 'in 1987. Acest fapt
di independenta bancii neo-
Independenta Bancii Centrale este
considerata a genera perforroante supe-
rioare In materie de inflatie, 'insa dificul-
tatile 'in determinarea'in practica agradelor
de independenta a diferitelor Banci Cen-
trale,lmpreunacu alte probleme de masu-
rare, fac dificila demonstrarea unei legaturi
statistice'intre cele doua fenomene. Gradul
de independenta al Bancilor Centrale este
dif1cil de mfuiurat, pentrU eli, pe l'inga com-
ponenta institutionala a independentei,
conferita de structura institutionala si
cadrul legislativ, apare si o componenta
comportamentalli., care se ref era la "gradul
Jn care comportamentul observat al
Bi111cilor Centrale variazii cu preferintele
autoritatilor si ale altor actori economici,
Jn ciuda cadrului institutionaf'(p. 21).
Aceasta distinctie este extrem de impor-
tanta, pentru ca o Banca Centrala cu o pu-
ternica independenta institutionala poate
avea, 1n practica, un comportament depen-
dent sau invers. Componenta comporta-
a fost mai degraba o forma-
lizare a unui puternic consens 'in materie
de politica economica cu privire la nece-
sitatea combaterii inflatiei, 'in contextul
reformarii radicale a 'intregii economiii
neo-zeelandeze. Reducerea drastica a
inflatiei dupa 1989- deci dupa adoptarea
legii - \a mai putin de 2% mtre 1991-
1996, demonstreaza ca noile aranjamente
au fost eflciente 'in domeniul mentinerii
st imuHirii unui comportament anti-
inflationist, 'insa nu trebuie uitat nici un
moment ca rezultatele reformarii Bancii
Centrale au aparut in contextul unui
curent general de opinie antiinflatiomst
in societatea neo-zeelandeza, care s-a
mentala a independentei este extrem de
dificil de cuantiflcat, ceea ce face ca, pe
ansamblu, gradul de independenta a unei
---------Polis 111998--------
195
--Recenzii
Bcmci Centrale sa fie greu de estimat.
Desi foaite multe studii au gas it
o corela(ie IJegalivii lntre independenta
Bancii Centrale si inflatie, Kirchner atrage
atentia ca statislica a multor
rezuJtate empirice este sciizutii "si ca, de
multe ori, alti factori de natura economica.
politica institutionala, trebuie luati 1n
consideratie.
In materie de inflatie.
Daca empiric
o relatie 1ntre
trale performantele
In materie de inflatie
rati unile penrru care '
tinde sa fie consideraf4tn
mai eficient obsracoJ in
monetare inflationisre, si ia
asemenea teorie se justifict
Chiar daca lntre cele doua feno-
mene exista o corelatie, majoritatea studi-
ilor nu pot produce dovezi asupra directiei
cauzaJitatn E:ste posibil sa existe tari cu
o aversiune mai mare fata de inflatie (ex.
Germani a, El vetia), care sa-si formalizeze
aceasta aversiune prin crearea unei Banci
Centrale independente, :>i deci, In ace.st
caz, aversiunea fata de intlatie, :)i nu inde-
pendenta B:incii Centrale, este cauza prin-
cipal a a inflatiei scazute. Acesta ar putea
Se aflfma ca
Centrale reduce posibilirarea
de a-s i finanta deficitele
eJimina posibilele "cicluri
imprima un comportamenr
nist, dinamic, cornpatibil cu
functionare ale bancilor,
"setul de cucumst,'lJJ(e in
prerunlor eMe sacriticiilii
<ilte obiective".
In problema incons
namice, independenta biincii poare-
tui o :solutie in ll1<bura in care
institutie va ave a ca ob1ectiv unic.
reafizare;J st;Lbiiit<i(Ii pre(lll'ilor. ln
fi cazul Noii ZeeJande. Kirchner crede
lnsa ca absolutizarea acestei aversiuni
ignora roJul important pe care institutiile,
Ia r1ndu1Ior, 11 au 1n intJuentarea prefe-
rintelor intere:selor. Performantele bune
ale Bane,; Centrale neo-zee/andeze dupa
1989 mai :sunt atribuite, 1n parte, reformei
economice generale lncepute In 1984. Se
apreciaza ca liberalizarea economiei si
noi/e leg; ale muncii au avur o contributie
substantiala Ia reducerea presiunilor
inflationiste. De asemenea, rezultatele
:sunr atribuite :)i conjucturiJ ciclului de
afaceri anume: .. absenra uneipresiuni
substan(iale in <wii care au
urmat imediat introducerii noului Act" (p.
Noii Zeelande, Actul adoptat in
prevede in:stituirea unu1 singur
I I 1). De exemplu, Australia, care a trecut
1n acela:>i timp printr-o perioada de
recesiune, a obtinut cam aceJea:)i rezuJ-
tate 1n materie de inflatie, far:I nici o
reforma a institutiilor sale monetare.
Cazul Noii Zeelande demonstreaza difi-
cultatea estimarii impactului independen-
statutar: mentinerea stabilitatii
desi continutul tennenului nu este
cificat, el urm'ind a fi :stabilit prin nego.
ciere cu guvernul . NegocieriJe ulterion
au definit stabilitatea preturilor ca o rata
anuala a intlatiei 1ntre 0 :>i 2%. ProtocoluJ
incheiat cu guvernul In 1996 va creste
limita superioara Ia 3%. Pentru a se asi-
gura de respectarea nivelului inflatiei sta-
bilit prin negociere, intre Banca Central!
guvern, se in:stituie un contract care
penaJizeaz;J gu vematorul Biincii Centrale
pentru performanrele prO<lste ;tie biincii in
materie de infla(ie.
tei Bancii Centrale asupra performantelor
RBNZ nu es te obligata sa
implementeze directivele g uvernului cu
privire Ia rata de schimb, daca le considera
196
-----Po!Js 111998-

cu obiectivul statutar al
i\or .Totusi, guvernul are
peste obiectivul statu tar
preturi\or prin intermediul
al consi\iului de Ministri,
0
perioada de un an, ce poate fi
Mai mu\t, obiectivele politicii
uebuie negociate anual cu gu-
iar acesta poate demite guver-
.. In cazu\'in care nu se ajunge
. oeci, autoritatea ultima
politicii monetare si obiective\or
politici monetare de a fi neutra fn raport
cu economia real a fntr-un regim cu Bancii
Central if este J.i.mitatii, datoritii faptului cii
economia ajusteazil perturbatiile
monetare prin modificarea preturilor
relative" (p. 123). El pare a f1, 1n aceasta
chestiune, un adept a\ teoriei non neutra-
litatii bani\or, promovata1n modul eel mai
consistent de ditre aripa Menger, Bohm-
Bawerk, Mises a scolii Austriece. In
esenta, non-neutralitatea 'inseamna ca
modificarile cantitatii de bani1n circulatie
ne guvernului. Singurul
In calea comportamentului
inconsistent al acestuia ar fi ace\ a
guvernu\ are dreptul sa lsi impuna
de vedere , or ice hota.r'ire a sa prin
tsi impune decizia asupra Bancii
'intr-o economie" nu pot afecta niciodata
preturi\e tuturor bunurilor1n acelasi timp
si'in masudi". Stroctura preturilor
este de asemenea modiflcata "dincolo de
faptul di toate preturile au crescut 1n
termeni monetari"
2
Din perspectiva non
neutralitatii, orice interventie pe plan
monetar genereaza inevitabil redistributie
rea\ocari artificiale ale resurselor ,
acestea dind nastere unei structuri de
productie care nu reflecUi nevoile pietei.
Piata va sanctiona aceasta neadecvare prin
poate fi racuta numai 1ntr-o
publica, crescind astfel costurile
ale unei asemenea decizii.
Reforma neo-zeelandeza i\us-
ea problema conflictului dintre
Wependenta Bancii Centrale si principiul
publice. Pastrarea auto-
final e a guvernului asupra politicii
monetare este vazuta de Kirchner ca o
expresie a" doctrine/or suveranitiltii parla-
menwre si. responsabilitiitii ministeriale",
tnecanismul cidului economic. PentrU a
mentine stabi\itatea preturilor
3
si,'in plus,
a nu afecta preturile relative, orice
autoritate monetara ar trebui sa cunoasca
nu numai "cantitatea optima de bani'' ce
ar trebui furnizata (si aceasta nici o au to-
ri tate nu poate sti, ci numai piata poate
descoperi), ci si sa fie capabila sa aloce
acesti bani astfel 1nc'it sa nu modifice
situatia initiaHi, ceea ce, dupa cum
demonstreaza Mises, este cu neputinta.
care "li.mite<IZii gr:1dul Jn care
cheie ale politicii economice pot fi cedate
unei autori.tati independente''. Oecizii\e de
politica monetaraafecteaza distributia ve-
nitului averii In societate si, In conse-
cin\a, adoptarea lor trebuie decisa pe plan
politic. Autorul considera ca, totusi, unica
posibil itate de a" izola politica monetarii
de consideratii politice este deane asigura
cfi ea are consecinte m.iniJne asupra eco-
nomiei reale" (p. 112), si aceasta s-ar
putea realiza prin mentinerea pe termen
lung al unui obiectiv de stabilizare a
preturilor.\n mod surprinzator, Kirchner
'insa ca "posibilitatea unei.
Aceasta face "capacitatea politicii mo-
netare de a fi neutra1n raport cu economia
real a" nu "\imitata'', ci imposibila.
lndependenta Bancii Centrale ca
solutie Ia inconsistenta dinamidi a gu-
vernului rididi si alte probleme. Din punc-
tul de vedere al teoriei birocratiei, elabo-
rata de curentul public choice, trebuie avut
In vedere di birocratii urmaresc de multe
--------- Polis J/1998 -------
197
- Recenzii
ori propriiJe interese, cum ar fi cresterea
bugetuJui institutiei, a prestigiului si
puterii personale, a sigurantei functiei
etc., care pot sA difere at1t de interesul
pu bJic cit si de interescle gu vemuJ ui, toate
acestea punindu-si amprenta asupra
realitiirii politicii monetare. Existll peri-
coiui ca independenta bAncii fatA de gu-
vem sA nu reprezinte declt o mai mare
libertate acordatA birocratilor bAncii de
a-si unnAri propriile interese. De aceea,
in analiza comportamentului bAncii
lrebuie Iuat in considerare nu doar cadruJ
in care se realizeazA relatia BAncii Cen-
lrale cu guvemuJ, ci si a directiei in care
actioneaz:t motivatiile rezultate din
srructura institutional:! internA a bAncii,
<>datil garantatA independenta ei fatA de
guvem. acruru, un faliment aJ IIJIOi
0 parte din literatura dedicatA suficient de mari P<Jate !rage
ana!izei comportamentului Bi!ncii Cen- serie de cr.Wuri in I ant, care a,..,...,.,.
trale sustine C<l bimcratii acesteia, odat:! in perirol stab iii tatea si chi..- fu....,...
eliberati de presiunile guvernantiJor, au unui astfel de sistem. Realitatea
interesul sa ii imprime acesteia un un sistem bancar cu rezerve fractiodoiil
comportament neinflationist, nlspunzind are nevoie de un creditor de
in acest sens lobby-ului exercitat de instantJ! pentru a se mentine. Mal
comunitatea financiara, de care, prin na- comunitatea bancar;l este prima care <lie
lura sistemului, ii leaga interese puternice. constientizeaza necesitatea si avant'lide
Se alll11Ji! C<l Banca Centra] a si comuni- unui asfel de sistem. Ea este peste tot Will)
tatea financiara sunt "singuru/ grup de dintre cele mal putemice grupuri de poe-
in teres care suportil costurile infla(iei siune si este de asteptat sa fac<l un lobby
intr-o forma suficient de concentratil extrem de putemic impofriya renuntarii
pentru a mer ita efortu/ u nei opozi Iii Ia functie. De accea, chiar dadl
active" (p. 53). fi viabil, ceea ce este i ndoielnic, alit timp
Leg:tturile dintre Banca Central A . cit sistemuJ bancar este unuJ de rezerve
si comunitatea financiara pot fi insa si o fractionare, nu se stie in ce masura un asfel
surscl a inflatiei. 0 BancA CentraiA care de proiect ar fi si realizabil.
fumizeaza lichiditAti sistemului bancar, Dad! de crerutor de ultima
ori de cite ori acesta are anumite pro- instantJ! se mentine, Banca Centrala va
bleme, nu P<Jate avea un comportament trebui sa isi exercite in continuare func/ia
consistent antiinJJationist. fn plus, functia de control. Acolo unde totusi un Ol)lanism
de supervizare si ultima creditare creeaza separat es te abil itat sa au torizeze, sa
probleme de hazard moral in interiorul contmleze bl!ncile, exist:! in practic<l o
sistemului financiar. Kirchner crede C<l conlucrare strinsil intre e/ 5i Banca
198-
Polis 1/1998
----R . o \ +
__-- ecenzn , ..
(cazul Germaniei, de exemplu),
astfel perico\ul unui com-
inconsistent antiinflationisto
Recentele reg\ementari din Noua
au lncercat, pe cit posibil, sa evi-
unor astfe\ de probletne.
5
upervizarii estelndeplinitade un
tn care institutiile fmanciare sunt
la o transparenta maxima a
lor si In care "Banca Centralii
u
1
1 rol minimal" (p. 104), accentul
bugetul este stabil it In termeni nominali 0
Am prezentatln aceastli recenzie
numai citeva dintre aspectele abordate de
Kirchner In discutarea problemei inde-
pendentei Bancii Centrale. In centrul a-
cesteia se chestiunea conflictului din-
tre responsabilitate si
pendenta Bancii Centrale poate ajuta la
reducerea mconsistentei dinamice a gu-
vernuluio Insa trebuie imaginate solutii
prin care o Bandi Centrala independenta
poate fi facuta responsabila pentrU actio-
se pe responsabilitatea indi-
in asunwrea riscurilor fimWciare ".
reforme,ln opinia lui Kirchner, fac
Zeelanda tara cu "eel mai putin
nrionist regim de supervizare din
nile sale, prin care sa se reduca propria
inconsistenta dinamidl. Cea mai sigura
solutie ar fi ca obiectivele bancii sa fie
stipulate printr-un contract cu guvernul,
dar aceasta implid\, eel putin partial, su-
bordonarea bancii centrale guvernului
Mai mult, parlamentul si guvernul tind sa
limiteze gradul de independenta conferit
unei institutii care ieselnafaracontrolu\ui
politic. To ate acestea fac ca determinarea
Bancii Centrale de a mentine o politica
neint1ationista sa depinda. In
(p. 104)
Ca o contrapondere adusa tezei
c:onsef\oatorismului " unei Banci Cen-
independente, teoria birocratiei sem-
!)i alt tip de stimulente care pot sa
rmine comportamentul acesteia
parte, de unset de circumstante politice
side intensitatea preferintelor antiinflatio-
niste ale unei societati la un moment dato
ln cazul Noii Zeelande, Kirchener crede
d\ succesul reformei RBNZ In reducerea
inf1atiei depinde in mare parte de atitu-
dinea guvernului fata de stabilitatea pretu-
rilor 0 Cu to ate d\ abandonarea obiectivu-
lui stabilitatii preturilor este In prezent
mai pentrU guvern, nu exista ga-
rantii caacest lucru nu se va realiza In vii-
tor, daca interesele electorale o vor cere
Totul depinde, In mare parte, de optiunile
viitoare ale neo-zeelandezilor. In
prezent Kirchner crede eli, dupa un dece-
niu de reforme. acestia .. au astazi prefe-
rinte inflationiste mal reduse',aceste pre-
ferinte "sunt subiectul aceleiasi probleme
de inconsistent<l dinamicii cu care se
confruntil guvernul $i RBNZ" (po 108) 0
ru a se comporta neinflationist . o
bancu centraH'i independenta trebuie sa nu
poatrt profita de pe urma inflatiei, din
retinerea proftturilor rezultate din deti-
nerea de obligatiuni guvernamentale !)i
din operatiunile open market. Aceasta
probletnft apare mai ales In cazulln care
banca hi obtine fondurile necesare
functionarii prin retinerea unei cote din
profitul generat de activitatea proprieo 0
solutie ar fi ca banca sa nu retina nici un
procent din profttul obtinut, iar activitatea
sa sa fie finantata de la buget. Aceasta ar
genera lnsa o situatie de dependent<\ a
bancii fata de guvernoln Noua Zeelanda,
acestei probleme is-a gasit o solutionare
interesanta: finantarea bancii se face
printr-un acord de fmantare care se nego-
ciaza cu guvernul odata la cinci ani, si care
trebuie ratificat de Parlament. Mai mult,
In acest acord, pentru a genera motivatia
unu i comportament neinflationist,
-------199
---------Polis 111998
200
- Recenzii
Yn concluzie, independenta ban-
cii centrale nu poate garanta un comporta-
ment consistent neintlationist. Solutia
finala In problema stabilitatii monetare,
"progresia logica de Ia preocuparea
actuala vizavi de independenta Bancii
Centrale" (p. 127), ar constitui-o, In
viziunea autorului, demonopolizarea
baniior prin a.sigurarea
piata monetarcl,
NOTE
I. Kirchner, Stephen 1997. Reforming Central
Banking, The Center for Independent
2. Mises, Ludwig von. 1966. Human Action.
Chicago; Contemporary Books. fnc., pp.
412-413.
3. Problema stabilitl!!ii niveluiui prerurilor este
una din chestiuoile controversate dio teoria
monetanl austnacii, distingindu-se in acest
douii oricntiiri; una. deJa mentiooata. cu
originlle In Menger, Bohm-Bawerk. Mises.
care respinge, pe considercnte de calcuJ eco-
nomic. ideea stabilitafii prcruriJor; alta
inspiratii de Wieser, avlnd ca principali
continuatorj pe Hayek pe adepfii free
hanldngu/ui cu rezerve fracrionare, care. pe
comiderente de uWizare a monedei ca etaJoo
de masurare a valorii, susrin necesitatca
mului bancar si instaurarea
concurenta bancara ('' free
Independenta Bancij
fi astfe1 "precursorea unor
fundamentaJe in natura
monetare si a teoriei monetare"
menfioerii Unci Valori stabile a b8!Jilor.
4. Nu mii voi opri aicj asupra tipuluj de
banking sugerat de Kirchner. In e&eali -B
vorba de un sistem cu rezerve
bani de hlrtie. Acest tip de cnncuren14
ridica o serit! de pmbleme care pun sub
intrebarii capacitate acestuia de a
stabilitatea monetar;i de a nu dislorsicJaa
activitatea economic;!. Vezi IIulsmann. 1996,
Free Bilflking ilnc/the Free Bankers. Review
of Austrian Economics IJ (1). Austriecjj.
orientare misesliuJ;i cred. prin prisma liCeSiar
probJeme, Ca singuruJ sistcm CapabjJ sii atiuaa
obiectivele menfionatc ar fi un sistem de
coocurenfii bancar.:i cu acoperirc proceoluaJj
in metal prc(ios.
------Polis 111998-
Manualul
Tranzitia
Tranzitiei sau
Manualului
Dobrota (coord.), Economie
- Manualul catedrei de
wnumJc;; Politicif din A.S.E., Editura
1995.
patru) de autori,'ln fapt,'lntreaga catedra
de economie politica a Academiei de
Stiinte Econornice (ASE) din Bucuresti,
din care 20 de profesori unlversitari, doc'-
tori in economie, 4 conferentiari, doctori
in economie, 7 lectori universitari, un
asistentun.iversitar si doi preparatori. Mai
rnult, aportul diferitilor autori nu este
evidentiat pe capitole, cum se'intimpla la
editia anterioara, astfel'lncit nu poti stii
cine a scris, ce a scris.lntr-o perioada1n
care se vorbeste tot mai mult despre
manuale alternative, acest manual face ca
totul sa se reduca la vorbe. ln fapt, dupa
acest manual se fac subiectele la
examenele de licenta, astfel1ndt el are,
indiferent de calitatea lui didactica, o
A
parut 1n 1995, la Editura
Economlca, Manualul de Eco-
JK>mie Politica (Economics) este 1n fapt
oreeditare ''lrnbunaUitita" a unuia anterior
aparut 1n 1992. Fara indoiala, nevoia de
a teoriei economice , mai ales
tn conditiile tranzitiei interminabile, este
evidenta si nu mai are nevoie de argu-
mente In plus. Se pune 1nsa mtrebarea
daca orice gen de cunoastere "economlca"
poate constitui baza unei societati libere
(asa cum se presupune ca o dorim pe a
no astra). Daca nu or ice fel de cunoastere
poate ajuta la realizarea unei astfel de
societati, atunci ce fel de cunoastere o
poate face?
Nu stiu exact cum ar trebui sa
arate un manual pro-capitalism, dar iata
cum arata unul anti-capitalist. Chiar pe
coperta mai sus amintitului manual apar
primele semne ale unor reflexe socialiste.
Daca socialismul a1nsemnat ceva la nivel
personal, atunci 1n mod sigur el a fast
caracterizat de neasumarea raspunderii
fata de actele proprii. Cum altfel ar putea
fi numit faptul ca acest manual este
semnat de nu rnai putin de 34 (treizeci si
cerere asigurata.
ln ce priveste calitatea lui didac-
tic!, tot ce poate face acest manual este
sa descurajeze studiul economiei castiinta
si sa 1ncurajeze considerarea ei ca un fel
de alchimie, accesibila putinllor inltiati.
Manualele se Impart, 1n timpul studiilor
de nlvel undergraduate, 1n cele de intro-
ducere si intermediare. In cele dintli se
predau bazele disciplinei, urmind ca
problemele relativ mai sofisticate sa fie
prezentate'in cele din urma. Ei bine, acest
manual tine locul amindurora 1n mva-
tam1ntul economic superior romanesc,
este si capra si varza, introduce studentul
---------Polis" 111998--------
201
- Recenzu
1n economie, transformJ'ndu-1, simultan,
1ntr-un aproape-specialist. Daca 1n locul
unui singur manual, care introduce no-
tiuni tara a da nici un exemplu concret,
tara 1ndoia1a din ratiuni de spatiu, s-ar fi
publicat doua manu ale, unul introductiv
si altul mai avansat, nu am nici o urma
de 1ndoiala ca studentii ar fi fost mult mai
atrasi de studiul economiei.
Lipsa de logica a manualului
este tlagranta, si nici nu putea fi altfel,
dat fiind numArul mare de au tori; dar ce
si prin cunoasterea acesre
. . I
agentu economici ",peste
9
se razg1ndesc si spun

0
I'OfeacW
nsc, _m .spectal atunci cflld
dmtr-o mformare incompfeq
apelarea la surse adesea
(pag.25), iar Ia pagina 255 se
greseala, "riscuJ
incertitudine". Asadar,
nu e.ste reductibila Ia o probabilitate
sa devina rise, care ln.sa e.ste reductj,Jjt:J
o probabilitate, dec1 ceva ireductib.il
definitie devine reductibil, greseaJA
mentara de fn_ in C4lf'
albul este negro SI totus1 alb, once se .POitt
spune despre el, fclra a exista pericoJuJ Ci
a gresi.
ne intereseaza acum este ce fac autorii
lui pentru a mascaaceasta. Si ce nu fac!?
ln primul dnd, atunci c1nd pureed la un
rationament, nu precizeazA premisele de
Ia care pornesc. Astfel, 1n tot cuprinsul
cartii se utilizeaza notiunea cheie de "ra-
tionaJitate", tara ca aceasta sa fie defi-
nita vreodata. La pagina 18 se
despre criteriile de "rationalitate si efi-
cienta" tara ale enunta 1'nsa niciunde 1n
cursul manualului. Daca sunteti un stu-
dent interesat puteti atla din alte manuale
(Dolan- Lindsey 1991, pag 525) ca
rationalitatea este de doua feluri: comple-
ta (full) limitata (bounded). Ratio-
nalitatea completa presupune faptul ca,
atunci c1nd iau o decizie, oamenii detin
1ntreaga in-formatie necesara, adica au
0 alta urmare a confuziei rafiona-
litiitilor este ca, atunci c1nd schimba preJIIi-
. sele, trec1nd de la cea completa Ia cea l.imi-
tata, autorii nu-si dau seama de aceasra,
prezent!nd teorii 1n esenta bazate exclusiv
pe cea de a doua, ca fiind bazate pe cea
dint11. A.stfel, de exemplu, prezent1nd teo-
rema lui Coa.se, care sus tine cal'n conditille
definirii si respectclrii stricte a drepturilor
o cunoastere perfecta; iar cea limitata
sustine ca, oamenii doresc sa ia
decizii care sa le serveasca c1t mai bine
scopUrile, ei au o capacitate limitata de a
obtine si procesa informatia. Pornind de
de proprietate, externalitatil e negative
(care desemneaza situatia !n care costuri
rezultate dintr-o activitate sunt impuse sau
cad asupra unei persoane din exterior) sunt
internalizate fanl a necesita interventia
statului, autorii nu sesizeaza motivul care
a stat la baza cercetarii lui Coase functio-
narii statului sunt si ei oameni si au o capa-
citate lirnitata de cunoastere (rationalitate
limiata). Teorema si solutia l ui Coase nu
au nici o relevanta 1n conditiile rationa-
litaW complete.
la esecul 1'n a face di.stinctia antedoara,
izvoreste un altul: de a distinge
1ntre rise si incertitudine. Astfel, desi
initial disting 1'ntre incertitudine, ca un
eveniment caruia nu i se cunoaste
"probabilitatea de aparitie", (p.25) si rise,
ca un eveniment caracterizat prin
"posibilitatea descrierii unei legi de
probabilitate pentru rezultatele scontate,
202-
Cea mai importanta consecinta a
erorilor metodologice si l ogice (episte-
mologice ar fi prea mult spus) este ca 1n-
tregi COipuri teoretice dezvoltate In ultima
jumatate de secol, pe baza rationali tatii
Polis 1/ 1998-
Recenzii ---------------
si care 1n nici un caz nu pot fi
ca marginale, sunt lasate
in afara acestui manual.
In aceasta situatie se gaseste
austriad\ a ciclurilor de afaceri,
de Ludwig von Mises si apoi
von Hayek, care sustine ca
este generata de sistemul bancar
rezerve fractionale de Banca Cen-
acestea fiind la dndullor principa-
vinovate pentru existenta ciclurilor
MOnoll1ice (alternante ale perioadelor de
economica cu cele de recesiune).
1n care piata este cea mai buna metoda de
coordonare (intr-un mod descentralizat)
a activitlitii economice, mai exista, totusi,
fume care coordoneaza centralizat. CeH1-
lalt este analiza econom.idi a dreptului
care, aplicind metodele economiei, 1n-
ceard\ sa explice si sa prevada functio-
narea si constituirea dreptului. Bine-
1nteles, nu aflam nimic despre ele din
acest manual.
0 altA teorie, Uisata deoparte, este
Aceasta teorie introduce importanta
aotiu ne de "preferi nta de timp", adica gra-
dul in care oamenii prefedi bunurile pre-
zente celor viitoare (vezi Dolan, Lindsey,
1990, p.719 .)
De:>i amintesc de teoreroa lui
Coase, autorii "uitA" sa roentlOneze faptul
cA eel de-al doilea articol al lui Ronald
Coase, The Problem of Social Cost , In
care s-a conturat sus-numita teorema, este
teoria Public Choice sau a alegerii pu-
blice, omisiune eel putin ciudata, deoa-
rece autorul acesteia este unicul (probabil
pentru mulUi vreme) detinator al Pre-
miului Nobel carene-a vizitat tara si, mai
mult, cartea In care se gaseste aceasUI.
teorie este tradusa In romaneste (James
M. Buchanan, Gordon Tullock, Calculul
Consensului, trad.dr. Paul Fudulu, Edi-
tura Expert, 1995, Bucuresti). Aceasta
teorie sustine ca functionarii statului, fund
si ei oameni, tind sa-si urmareasdi pro-
priile interese si nu un "interes general";
1n consecinta, actiunea starului 1n eco-
nomie, flind privita prin aceastA prisma,
de fapt o aplicatieln economia bunastarii
a unui concept dezvoltat 1n anii '30, In
articolul The Nature of The Firm, si
anume eel de "cost de tranzactie". Costul
de tranzactie poate fi siroplu definit ca
fiind costul functionarii pietei, anume
costul impus de gasirea si 1ncheierea con-
tractelor. Acest cost de tranzactie este, In
conditiile rationalitatii complete si a
premisei cunoasterii perfecte, evident,
zero, el nemaipuund astfel explica de ce
In anumite situatii internalizarea exter-
nalitatilor negative nu este de dorit (atunci
cind costurile de tranzactie sunt mari).
(vezi Dolan, Lindsey, 1990, p.874).
este evident dubioasa.
De un tratament similar au parte
Pornind de la articolul din 1937
al lui Coase s-au dezvoltat doua corpuri
teoretice import.ante, primul fund teoria
firmei, elaborata de Armen Alchian,
Harold Demsetz si Oliver Williamson,
care lncearca sa explice de ce,1n conditiile
si teorii In evidenta crestere de popula-
ritate 1n occident, precum cea a lui Hayek
despre cunoasterea dispersaUi (acesta
sustine ca informatia relevanta pentru
luarea deciziilor economice este disper-
sata 1ntre o multime de oameni, fiind
propagatA prin intermediul sistemului de
preturi); cea a lui Akerlof despre selectia
ad versa ( adica tendinta oamenilor care au
de facut fata celui mai ridicat rise de a
cauta sa se asigure).
R. Lucas (nimeni altul decit deti-
natorul Premiului Nobel din 1995) , T.
Sargent, R. Barro si ceilalti economisti
apartinlnd scolii RA TEX (scoala astep-
tarilor rationale, care sustine oatnenii
---------- 1!1998 --------
203
Recenzii -------
lsi fonneazc'i a.steptarile privitoare Ia viitor
at1t pe baza experientei, cH si pe baza
pol iticilor guvernamentale ce sunt eel mai
probabil sa fie adoptate) sufera un
tratament similar.
elasticitatea cererii in functje
formulele sunt enuntate fara lliei
monstratie logic& sau rnatematicl
85-88).1n plus, manuaJuJ practica
ciudat: incllcit, neclar, in mod
descurajind o eventuaJA Iectura de
0 altii remarc<'i ce trebuie
este cii, in timp ce majoritatea
1n locul acestor teorii apreciate,
'in general, In mediile academice occi-
dentale (a se citi americane), care detin
astazi In mod evident suprematia inte-
lectuaJa In domeniul cercetarii econo-
mice, sunt introduse "anumite teorii"
obscure si inevitabiJ falacioase. De exem-
plu, pe nu mai putm de cinci pagini sunt
prezentate ideile unui obscur autor fmncez
(mai bine cunoscut drept sefuJ comitetului
ce planifica centralizat sau presque
economia In zilele de hei-rup ale socia-
lismului francez) pe numele lui Michel
Albert, a carui unica calitate este ca a
aparunn romaneste (evident o carte mult
sub ni velul obisnuit al Editurii Huma-
nitas). Pe scurt, acesta sustine ca exista o
diferenta si.stemica intre capitalismul de
tip american, orientat mai mult catre piata,
si eel de tip renan (german), In care alo-
carea resur.selor prin mijloace politice este
mai larg practicata. Cu alte cuvinte, in
Gennania, capitalismuJ nu se mai bazeaza
pe respectul proprieti]tii private, ci pe
dragoste, bunatate, soHdaritate, etc.; nici
pe coordonarea deciziilor economice pe
baza sistemuJui preturilor, In conditii de
libertate economica, ci prin cuvinte de
dragoste soptite Ia urechea patronilor.
Mmnatiile lui pot fi interpretate astfeJ:
fie ne spune cum cA cultura influenteaza
comportamentul oamenilor (imensa
descoperire!), fie nu ne spune nimic.
citeaza de obicei lucnlrile originaJe
cercetare -In definitiv care e.sre rolui
manual daca nu a eel a de a face accesibile'
unui student obisnuit rezultatele ultiJnelor
cercetari obtinute - ace.st manuaJ citeazt
abundent alte manuaJe (!), lasind imJ>resia
unei compilatii lntre manualeJe lui Paul
Samuelson (citat de 15 ori) Gilbert
Abraham-Frois(12). Mai mu/t, manualuJ
lui Samuelson este citar de sapte ori dupt
editia englezii, de sapte on dupa cea fran-
ceza si o data din italiana iar, cind se citea-
za lntr-o Jimba, se folosesc editii diferite.
Simllar este si cazul celui de al doilea in
topul citatiilor, Gilbert Abraham-Frois, al
c<lrui manual este citat de 7 ori In franceza
si de 5 ori dupa editia romana. Fara
lndo1ala case putea edita mai bine aceastA
carte.
CeJ mai riiu lucru despre acest
manual nu a fost Inca spus: anume stilul
si modul In care este el scris. EJ nu este
facut pentru un student care lnvata logic,
urmarind fuuJ ideilor, ci In vederea me-
morarii prin repetare . De exemplu, Ia
Acest manual are lnsa SJ o cali-
tate, anume ne permite .sa observam care
este curentul dominant de idei lntre profe-
sorii romani de economie. Lao prima ve-
dere, am putea spune ca el este unul
neo-keynesian. Astfel, autorul citat eel
mai des este Paul Samuelson, figura re-
prezentativ& a sintezei neoclasice, SJ care
a dominat, prin lucrarile sale Economics
(cu W. D. Nordhaus, ed.15, McGraw-
Hill, New York,1995) si The Foundation
of Economic Analysis (Harvard
University Press, Cambridge, 1947),
multa vreme lnvatarn1ntul economic din
S.V.A. Ja toate niveJeJe. Am putea avea
impresia ca curentul dominant romanesc
coincide cu eel american dar, atentie,
204 Polis 111998 ----------
Recenzii
si-a sch.imbat ideile. Autorii
1 sustininca faptul ca politicile
pet avea efect asupra fluctuatiilor
itatii economice, 1n timp ce
_.,.,)son a renuntat la aceasta idee 'in
15 a manualului sau (pentru mai

ther Shocking Reversal in
" in The Freeman , feb.
1996). 1n consecinta, putem spune ca
pozitia actuala a curentului dominant in
scolile economice romanesti este un
keynesianism de moda veche, care a
schirnbat numai limbajul, nu si continutul
discursului.
1n concluzie, desi exista un ca-
pitol ce merita citit (capitolull9: "Echili-
brul si dezechilibrul economic"), acesta
este un simplu accident1ntr-o lucrare care
se situeaza departe de ceea ce astepta
publicul at1t romanesc educat cit si
studentii facultatilor de stiinte economice.
Polis 111998
205
Note despre autori
Daniel Stancu
a absolvit Academia de Studij EconoiJtice din Bu....,..
1n anul 1991. In prezent este asistenr universitar doo.
torand 1n cadrul catedrei de management de Ia "<:eeaei
institutie de lnvatarrunt superior.
D. Gwartney
L. Lawson
Claudia Doltu
Kurt Schuler
206------
Profesor de economie general a >i >tiinte politice Ia I ~
State University. 1mpreuni1 cu D.R. Richard Stroup..,.
coautor al manualului larg utilizat In SUA: Economics:
Private and Public Choice, Harcourt Brace, 1997 si a1
best-seDer-ului de popularizace Mlat Everyone Should
Know About Economics and Prosperity, James Madison
Institute, 1993 (trad. rom. de Drago,; Aligico, Econoi1Jie
si prosperibJte, Alutus-D, 1994) Membru a1 Socjetam
Mont Pelerin; In perioada 1993-1994 a predat la Central-
European University, Praga, Republica CeM. A publicat
numeroase articole In reviste de specialitate.
asistent la Catedra de Economie Genera/a a Capital
University, Columbus, Ohio.
lector universitar doctor la Catedra de Economie Generala
a ASE Bucuresti.
participa la un program post-doctoral organizat de
Universitatea Johns Hopkins, Baltimore, USA. A fost
consultant pe probleme de politici monetare In Armenia,
EI Salvador, Jamaica si Lituania. Este coautor al studiilor
Currency Boards for Developing CowJtries: A Handbook
(lmpreuna cu Steve H. Hanke, 1994) >i Russian Curency
and Finance: A Currency Board Approach to Reform
(lmpreuna cu Steve H. Hanke /:ii Lars Jonung, 1993).
- Polis 1/ 1998
---------Note despre autori------------
Hans-Hermann
Hoppe
Dan Dionisie
Cristian Comanescu
profesor de economie Ia Lubin School of Business,
Universitatea Pace, New York; Senior Fellow la Institutul
Ludwig von Mises, Auburn University, Auburn, Al., si
coeditor Ia Quarterly JoUIT1111 of Austrian Economics si Ia
JoUIT1111 of Libertarian Studies.
profesor de economie la Universitatea Nevada, Las
Vegas, Senior Fellow Ia Institutul Ludwig von Mises,
Universitatea Auburn, Auburn, Alabama, coeditor Ia
Quarterly Journal of Austrian Economics si la Journal of
Libertarian Studies.
a absolvit Facultatea de Stiinte Politice si Administrative
in 1995; doctorand in Stiinte Politice la Universite Libre
de Bruxelles, din 1997. In prezent, lucreaza ca expert in
cadrul Departamentului de Afaceri Externe al Presedintiei
Romaniei.
este coordonator al colectiei "Societatea Economica" a
editurii Nemira l)i co-editor al revistei Polis. Promoveaza
liberalismul de tip laissez-fake prin articole; traduceri ~ i
seminarii private. Este vag asociat cu Facultatea de
Stiinte Politice si Administrative a Universitatii din
Bucuresti.
Mihail-Radu Solcan absolvent al Facultatii de Filozofie din Universitatea
Bucuresti. Lector la Facultatea de Filozofie. Editor al
lucrarii Limitele puterii. A tradus Samuel Huntington,
Viata politicii americana.
Oana Diaconu preparator Ia Catedra de Economie, la Universitatea
Politehnica Bucuresti.
Octavian Vasilescu absolvent al Academiei de Stiinte Economice, Facultatea
de Economie Generala, specializarea Economia si Dreptul
Afacerilor. Actualmente student in cadrul ciclului de
studii aprofundate "lntreprinderile multinationale".
Polis 1/ 1998 -------
207
POLITICAL SCIENCE JOURNAL
ECONOMIC FREEDOM
DAN STANCU The of the Freedom Annual Report
J1 L GWARTNEY
ROBERT A. LAWSON Economic Freedom: General Hesentation, Trends and Ratings; Ex-
Communist Countries Profiles
CLAUDJU DOL TU Comment: Romania and the Issue nf Economit, .d0111 in Post
Coomunist Eurooc
SOUND MONEY: LESSONS OF THE PAST,
STRATEGIES FOR THE
KURT SCHULER Snould Countries Have Central
JOSEPJ I T. SALERNO Beyond Calculational Chaos: Sound Money and the Quest for
Capitalism and freedom in Ex-Communist Europe
LIBERALS AND LIBERALISI\,. S
HANS HERMANN
HOPPE The Future of Liberalism - A Plea for a New Radicalism
DAN DIONJSI E Socialism, Lib"ralism, Utopia and Milleniarism in Romu . ian
Revolutionary Ideology at 1848
DEBATE:
DAN CRJSTJAN
.......
COMANLSCU In Defence of Extfeme Capitalism
;-i
DAV'D FRIEDMAN
STEPHEN
KIRKHNER
NITA OOBROTA{Ed.)
B.C.U. ,.t'-1. EM'Ni:SCU" IA$1

--
BOOK REVIEW

Hidden Order - i. " Econom;cs of Everyday Life
Reforming Central Banking
Political Economy - The Handbook of the A.S.E. Political Economy
Chair
NOTES ON CONTRIBUTORS