72 JOSEPH S. NYE, JR.

Cu toare acestea, complexitatea a fost punctul slab al sistemului. Cnd lui Bismarck
-au s!1cccdat politicieni mai putin sistcmul de aliante nu a mai putut fi ps
trat In loc sa canalizeze conilictele departe de Germania, eum a tacut Bismarck lneu-
rajnd Franla risipeasca energiile in aventuri coloniale pe continentul african, factorii
de decizie g,ermani dinainte de 1914 mai degraba au lasat aliantele sa deead tensiunea
sa creasca. In loe sa renoiasca ntelegerea dintre Germania Rusia, Kaizerul a lasal Ru-
sia sa se ndrepte spre 0 alianta cu Franta apoi cu Marea Britanie. Ceea ce a fost cndva
un sistem fluid, multipolar de aliante s-a transformat treptat in doua bloeuri de aliante, cu
consecinte periculoase pentru pacea eUFopeana.
oruGINIIE PRIMULUI RZBOI MONDIAL
Primul Rzboi Mondial a ucis peste 15 milioane de oameni. ntl'-D singur btalie, eea
de pe Somme (iunie-decembrie 1916 - n.t.) , au fost 1,3 milioane de morti rni(:i. Com-
para(:i asta cu cele 36.000 de victime cnd Bismarck a atacat Austria in 1866. Statele Unite
au pierdut aproape cte 55.000 de solda(:i in Coreea Vietnam. Primul Rzboi Mondial a
fost un groaznic rzboi al slirmei ghimpate, mitralierelor artilerie; care a ne-
cimat 0 ntreaga genera\ie a nerelului european. Nu a distrus numai oameni, a distrus
trei imperii europene: cel german, cel austro-ungar cel tarist (rusesc). Pna la Primul
Rzboi Mondial, balanta globala a puterii era centrat ln Europa. Dupa aceea, Europa inca
mai conta, Insa Statele Unite Japonia devenisera jucatori importan(:i. Primul Rzboi
Mondial a inaugUrat Revolutia Rusa (cea din februariel917, cnd Duma instituie Guver-
nul Frovizoriu, respectiv ce din octombrie, in urma careia intreaga putere trece n mi-
nile se formeaza SovietuI Comisarilor Poporului, V. 1. Lenin fiind
Stalin comisar cu problemele na(:ionalit(:ilor, iar Trotki la externe - n.t) nceputul unor
bt!ii ideologice ce au sfsiat secolul XX.
Cum s-a putut Intmpla 'un asemenea eveniment? Prin\Ul Bernhard von BiUow, cance-
laruI Germaniei din 1900 pna ID 1909, s-a ntlnit cu succesorul sim Bet.ltma..'ln Hol1weg
in palatul cancelarului de laBerlin, la pu(:in timp dupa ce a izbucnit rzboiul. Iata cum des-
crie Blow ceea ce amintit
Bethmann statea n picioare in mijlocul ncaperii; i voi uita vreodata fata, privirea clin ochi?
Exista un tablou facut de un pietor engiez celebru, ce un ncfericit tap cu
o privire ce exprima un chin de nedescris n och sm, 0 durere pe care am vzut-o aCUl11 la
Bethmann. Pret de cteva momente, nid unul nu a vorbit. n cele clin urma i-am Z:8: "Ei,
spune-mi cel putin cum de s-au ntmplat toate astea". A ridicat minile lungi slabe catre
cer mi-a raspuns pe un ton lipsit de vlag, extenuat: ,,0, macar de-a$ n multe polemci
de mai trziu asupra vinoviei in rzboi, peseori fi dont sa fi fost posibil sa fac 0 poz
cu Bcthmann Hollweg stnd acolo n momentul in care a rostit accsle cuvinte, 0 ascmenea
fotografie ar fi fost cca mai buna dovad ca acest om nefericit nu a vrut niciodat rzboi.:-;
Genera(:ii de istorici au examinat originile Primului Rzboi Mondial au ncercat s
explice de ce a venit rzboiul. Dupa cum vom vedea, este imposibil sa desprinzi 0 cauz,
insa este posibil sa analizam problema la diferite nivele. La fiecar dintre aceste nive!e,
baianla puterii - ca sistem muitipuiar ca poiiticii de state separate lideri individuali-
este esen\iai pentru a n\elege cum a izbucnit rzboiul. Pe masura ce sistemul de alian\e
a devenit mai pulin flexibil, balanta puterii a devenit mai pu(:in multipolar, iar probabi-
litatea rzboiului a crescut.
-'"
l
Descifrarea conrlictcIor internationale 73
Trei nivele de anaHrn
Parti din nispuns ntlnim la fiecare din cele trei nive le de analiza. Parcimonia ne su-
gereaza sa ncepem cu cele mai simple cauze, ca sa vedem ct de mult explica, sa tre-
cern la ceea ce este mai complex, dupa cum e necesar. A;;a c, examinm mai nti expli-
catiile la nivel de sistem, att structura ct '1 procesu/; apoi, la nivelul societtii interne;
in final, i abordam pe indivzi. Dupa aceea, folosim experimente cu conditionari ipo-
tetice ca s vedem cum prtile se asambleaza intr-o explicatie a Primului Rzboi Mondial.
La nivel structural, au existat doua elemente cheie: ascensiunea puterii germane ri-
giditatea crescut a sistemelor de alianle. Ridicarea puterii germane a fost cu adevarat im-
presionanta. Industria grea gennan a pe cea a Marii Britanii in anii '(18)90, iar-
PI,B al Germaniei la nceputul secolului era de doua ori mai mare dect cea a
M. Britanii.ln anii '(18)60, M. Britanie delinea 25% din productia industrial a lumii, nsa
n 1913 aceasta scazuse pn la 10%, iar ponderea Germaniei creseuse pn la 15%. Ger
mania a transformat 0 parte din puterea sa industrial n capacitti militare, inclusiv un
masiv program de narmare in domeniul naval. Scopul strategie al 'Planului Tirpitz' al
Germaniei pe 1911 era sa construiascii a doua flot navala ca marime din lume, prin care
sa devina ea nsasi 0 putere naval. Expansiunea l-a alarmat pe Primul Lord al Amiralitlii,
Wiston Churchill. M. Britanie a nceput sa se team, devenind izolat ngrijorat de mo-
dul eum se va apara pe ntinsul sau imperiu. Aceste temeri au sporit n timpul Rzboiului
cu Burii, datorita simpatiei manifestate de germani fala de buri, olandezi din
Afriea de Sud, mpotriva drora M. Britanie lupta la sfrsitul secolului.
n 1907, Sir Eyre Crowe, secretar permanent la Foreign Office, a redactat un docu-
ment ramas celebru n istoria politicii externe britanice - un lung memorandum n care
a ncercat sa interpreteze politica extern germana. El a concluzionat c, politica ger-
mana este vaga confuz, evident ca M. Britanie nu poate ingdui niciunei tiiri sa domine
continentul european. Crowe a sustinut c raspunsul britanic este aproape 0 lege a naturii.
Rspunsul M. Britanii la puterea in ascensiune a Germaniei a contribuit la a doua cau
z structural a rzboiului: rigiditatea crescnd a sistemelor de aliante din Europa. n
1904, distantndu-se de pozitia sa semiizolata geografic de echilibrist n largul coastelor
Europei. Britanie s-a ndreptat ctre 0 aliantii cu Franta. n 1907, parteneriatul
anglo-francez s-a extins prin includerea Rusiei (deja aliatii cu Franta) a devenit cu-
iJOSCt sub numele de Tripla n,tc1cgcrc. Gcrmania, vzndu-se ncercuitii, a strns rela-
tiile cu Austro-Ungaria. ntruct aliantele au devenit mai rigide, flexibilitatea diplomatiea
nprrlllt Nll mai pXlstall srhimhtlrilp OP mRC<\'Z CP, a11 caraterizat balanta nuterii ne
puterile s-;u raliat in jurul a doi poiL' ,
Ce putem spune despre schimbarile din proces? Directionarea structural spre bipola-
ritate a influentat procesul prin care functionase sistemul balantei de putere n secolul al
XIXlea. In plus, ar indica alte trei motive pentru pierderea moderatiei ba-
lantei de putere la nceputul secolului XX. Acestea au inclus ideile ce erau
COJ1lune mai multor lti. Una a fost ascensiunea na(ionalismului. In Europa de est a
existat 0 ce chema la ralierea tuturor popoarelor vorbitoare de limbi slave. Pan-
slavismul ameninta imperiile otoman si austro-ungar, pe teritoriul carora se afla 0 mare
mas de populatie slavii. n Germania' s-a nascut 0 ura nalionalista fatii de slavi. Autorii
germani au seris despre inevitabilitatea btliilor teutonico-slave, iar rnanualele
au attat patimile nationaliste. Nationalismul s-a dovedit mai puternie dect socialismul,
atund cnd acesta a ajuns apropie clasele muncitoare, mai puternic dect capita-
lismul ce-i lega pe bancherL Intr-adevr, s-a dovedit mai puternic dect legiiturile de fami-
lie dintre monarhi. Cu putin nainte de a izbucni rzboiul, Kaizerul (Germaniei) i-a sclis
1
..
74 JOSEPH S. l'lIT, JR
Tarului (Rusiei) a apelat la el ca sa evitc razboiul. S-a adresat varului sau cu "Draga
Nicky" a semnat cu ,,Al tau, Willie". Kaizerul spera ca, ntruct razboiul plutea n aer
clin cauza asasinarii unui mernbru al unei familiei regaIe trudite, arhiducele austriac FrarlZ
Ferdianand, Tarul va vedea lucrurile asa cum le-a vazut el. nsa atund nationalismul de-
orice de solidaritate arlstrocratica sau monarhic, iar acea telegrama de
famille nu a avut nici un efect.
o a doua cauza pentru pierderea moderafiei balanlei de putere la nccputul secolului
al XX-Iea a fost cresterea multurnirii de sine legat de pace. Marile puteri nu mai fuseser
implicate ntr-un razboi n Europa vreme de 40 de ani. Au mai fost crize - in Maroc, 1905-
1906, in Bosnia, 1908, din nou n Maroc in 1911, razboaiele ba1canice din 1912 - nsa
toate au fost stapnite. compromisurile diplomatice au provocat frustrare. UI-
terior, a existat tendinta de a ntreba: "De ce trebuie sa cedeze ai mei? De ce nu i-am facut
noi pe cellalti sa cedeie mai mult?" Acceptarea darwinismului social era in ldeile
lui Charles Darwin (1809-1882, naturalist englez, autorul celebrei teorii evolutioniste ce-i
poarra numeie: arwinismui; in 1858 a publicaL Originea speciiJuI' - Il.t.) de supavietuire
a celor mai adaptati avea sens ca 0 constructie statistica despre genetica speciilor natu-
l'ale de-a lungul generatiilor, Insa erau aplicate la sodetatea umana si evenimente
singulare. ldeile lui Darwin au fost folosite pentru a justifica opinia potrivit careia "cei pu-
ternici trebuie sa triurnfe". lar dac cei puternici trebuie sa triumfe, de ce sa ne mai facem
griji cu pacea? Riizboaiele lungi pareau improbabile, iar multi lideri credeau ca razboaiele
scurte decisive de cei puternici vor fi 0 schimbare bine venita.
Un al treilea factor contributiv la pierderea de flexibilitate a balantei de putere la nee-
putul veacului al XX-Iea a fost politica Germaniei. Dupa cum a spus Eyre Crowe, aceasta
era vaga confuza. Exista 0 teribila stngacie n legatur cu politica dusa de Kaizer. Ger
manii nu erau diferifi in a avea "ambitii mondiale", nsa acestea au sai mping
nainte ntr-un mod care, in timp, a scandalizat toata lumea - exact invers de cum
Bismarck a pus sistemul in funcpune n anii '(18)70 '(18)80. Kaizerul s-a concentrat
prea mult pe puterea dura a neglijat puterea gentil Germanii facut din
britanici, demarnd cursa narmarilor in domeniul naval. Si-au atras si dusmania rusilor
cu problemele din Turcia Ba1cani, dar pe cea a franceiilor cu protectOl:atul n Ma'Ioc.
Kaizerul a ncercat sa impuna prietenia M. Britaniei, creznd ca, daca 0 sperie suficient,
va da seap!a ct de importanta este tara sa, $i de aici necesitatea de avea reialii
bune cu Germania. In schimb, i-a sperlat pe britanici aruncndu-i mai inti n bratele fran
cezilor, apoi n cele ale A\;a c in 1914, germanii au crezut ca trebuie' sa rupa
aceast incercuire $i, ca atare, n mod deliberat sa accepte riscul unui rzboi. Astfel, as-
censiunea nationalismului, automultumirii, darwinismul social politica ger-
mana au contribuit mpreuna la pierderea moderatiei in procesul sistemului internafional
$i au favorizat Primului Rzboi Mondial.
REACTIA GERMANIEI LA DECLARATIA DE RZBOI A M. BRITANII
Eduard al VII-Iea [unchiul Kaizerului rege al Angliei, 1901-1910] n Ir.ormnt este mai pute:1lic
ca mine, care sunt viu! cnd te c au fast oameni care au crezut ca Anglia poate f
ori pacificata prinu'-o msur minora sau alta!!! ... Acum, toata aceast n:;;eltorie trcbuie demascata
lara mila,:;;i masca de pacifism cre:;;tin rupt2i. dur:;; public de pc [fata M. Britanii], iar mimata pace
fariseic pusa la stlpul infamiei!! Iar consulii no,stri din Turcia :;; India, trebuie sa
instige ntrcaga turne mahornedana la 0 revolt [eroce mpotriva acestei natii de negustori nesuferite,
mincinoase rara de principii; pentru ca, dac dm lovitur mortale, Anglia va pierde cel putin India.
- Kaizcr Wilhelm al II-lea (4)
1
t
1
1
:
Descifrarea cOT1flicte.lnr interna,tionale 75
Al dailea nivel de analiza ne ofera 0 privire la ceea ce se ntmpla n societatea si po-
litiea interna. Exista a singur explicape pe care putem sa 0 respingem fara teama,la ace,st
nivel: argumentul lui Lcnin prccum di riizboiul este provocat de capitalistii cu baIli. In
opinia lui Lenin, Primu! Rzboi Mondial a constituit pur simplu etap'a finala al im-
perialismului capitalist Insa rzboiul nu a lllat din conflicte Imperialiste la peri-
feriile coloniale, dupa cum se Lenin, In 1898, M.Britanie Franta s-au eonfruntat
la Fashoda (azi Kodok - n,t) in Sudan, intruct britanicii au ncercat sa completeze 0 linie
nord-sud, din Amca de Sud pna in Egipt, in tirnp ce francezil au ncercat sa creeze un
de colonii est-vest in Amea, Daca rzboiul avea lac atunci, poate ci se potrivea cu expli-
catia lui Lenin, nsii, in realitate, rzboiul a izbucnit 16 ani mai trziu in Europa, iar activi-
tatea bancherilor in ajunul Primului Rzboi Mondial i-a rezistat cu Baneherii
credeau ca rzboiul va afecta negativ afacerile. Sir Edward Grey, rninistrul de externe brio
tanic. credea ca trebuie sa urmeze statul lui Eyre Crowe ca Marea Britanie trebuie sa
impiedice Germania sa ajunga sa dirijeze balanta puteril in Europa, nsa Grey ii1 facea griji
lulcgatura cu detennin.area banchelilof lndneit sa fie de acord c dec1ararca razboiului.
Putem respinge explicapa lui Lenin, dar mai sunt alte doua cauze interne ce trebuie
luate mai in serias, Una a fost criza interna cu dec1inul imperiilar austro-ungar atoman;
cealaltii a fost situapa palitici interna din Germania.
Imperiile autro-ungar otornan erau imperil multinaponale prin urmare, amenin-
tate de aseensiunea nationalismului. In plus, guvernul otoman era foarte slab, foarte co-
rupt, a \inta usoara pentru grupurile nationaliste din Balcani care de secole vroiau sa
se elibereze de juguJ turcesc. Rzboaiele ba1canice din 1912* i-au scos pe turci din regiu-
ne, insa in anul urmator statele balcanice au inceput sa se razboiasca intre ele pentru Im-
parprea teritoriilor preluate de la turci, Rzboaiele au stimulat potta unor state balcanice
de a lupta cu Austria: daca turcii au putut fi dati afarit, atunci de ce nu austrlecil?
Serbia a luat conducerea intre statele balcanice, Austria se temea de dezintegrare din
cauza presiunii nationaliste facea griji cu pierderea de pozi\ie ce va rezulta. n cele
din urma, Austria a pomit razboiul mpotriva Serbiei, nu fiindc un srb I-a asasinat pe ar-
hiduce1e Franz Ferdinand (este vorba de studentul Gavrilo Princip, care a comis asasi-
natul din insrcinarea asoeia\iei secrete Mna Neagrii - n,t.), ci pentru cil Austria
vroia sa slbeasca Serbia sa 0 mpiedice sa devina un magnet care sa-i atrag pe ceilalp
slavi din Ba1cani. Generalui Conra, Statului lViajor austriac, a fuar te dar mo-
tivele sale: "Din acest motiv, nu ca 0 rzbunare pentru asasinat, Austro-Ungaria trebuie
sa scoata sabia impotriva Serbiei. ... Monarhia a fost strnsa de gt a trebuit sa aleaga
intre a se lasa strangulat a face un ultim efort de preveni propria-i distrugere"5. De-
zintegrarea imperiului din cauza naponalismului a fost cauza cea mai profunda a rz-
boiului; uciderea lui Franz Ferdinand a fost doar un pretext
o alta importanta explicatie la nivel intern consta n politica interna a Germaniei. Is-
toricul german Fritz Fischer adep\ii shl sustin ca problemele sociale ale Germaniei au
constituit cauza principa!a a rzboiului, Potrlvit lui Fischer, eforturiJe Germaniei spre he-
gemonie mondial au fast 0 incercare din partea elitelor germane de a distrage atentia de
* Primul rizboi balcanic: Dupa crearea Ligij Balcanice (Serbia, Bulgaria, Muntenegru Grecia), in oc-
tombrie 1912 au lac dedarapi de rii.zboi contra Imperiului Otoman. Prin Pacea de la Londra (30 martie 1913),
turci cedeaz toate teritoriile de ta vest de linia Enos-Midia.
mparprea acestora duce la cel de-al doflea r8zboi ba1canic: Bulgaria atac Serbia, care este sprijinit de
Mu:ltenegru, Grecia Romnia. n razboi intervine Imperiul Otoman. Bulgaria fiind nvins. Pacea de ta Bu-
(prim-ministru era Titu IVIniorescu, care urmase lui P. P Carp, dupa demisia acestuia): Romnia obtine
sudul Dobrogei (Cadrilaterul), Serbia obtine cea mai mare parte a Macedoniei, ereta:;;i sudul Madoniei trec
la Grf'cia, principatul Albaniei devine independent, iar Irnperiul Otoman obtne Adrianopolul. (n.t.)
76 jOSEPll S. NYE,]R
la slaba coeziune interna a societatii germane. Potrivil acestui curent de gndire. Ger-
mania era condusa de 0 coalitie interna de aristrocati din land uri c\iva foarte mari capi-
industriali, denumit Coalitia Secarei a Fierull1i. Aceast coalitie conductoare a
folosit politici expansioniste care sa permita aventuri externe in loc cle refonni. internil,
circ in loc de pine. Expansionismul a fost 0 alternativ la clemocratia social. Acest lueru
nu este suficient pentru a explica Primul Riizboi Mondial, insa ne ajuta sa explicm sursa
presiunii pe care Germania a exercitat-o asupra sistemului international dupa 1890.
Dar ce putem spune despre primul nivel de analiz, rolul indivizilor? Ceea cc a caraco
terizat conducerea in ajunul Primului Rzboi Mondial a fost mediocritatea. mparatul
austro-ungar, Franz Joseph, era un batrn obosit 0 marionetii in minile generallllui
Conrad ale contelui Bertchtold, duplicitarul ministru de externe. Ironia soartei, dar
Franz Ferdinand, printul mostenitor asasinat la Sarajevo, ar fi fost un factor de retinere,
ntruct avea opinii poiitice liberale. n Rusia, tarul Nicolae al II-Iea era un auloCl-al i20lat
care isi cheltuia cea mai mare parte a timpului opunndu-se schimbrilor interne. Era ser-
vit de ministri incompetenti la externe aprare, $i era influentat de 0 nevast bolnav si
n"vrotid (aflat sub influen(a malefica a duhovnicului sau. dilugarul Rasputin. asasinat
in 1916 - n.t.). Mai important era Kaizerul, care suferea de un mare complex de inferio-
ritate. Era un fanfaron, un om slab 0 tire extrem de emotiva. A implicat Germania intr-o
politic riscanta, fara pricepere consistent. Sa-I citam pe von Blow:
Wilhelm al II-Ica nu v:-oia rzboi, cel putin pentru c nu-l tineau nervii sa nu cedeze n mo-
mentcle de tensiune ale unei situai ntr-adevr critice. n' momentul in care exista pericol,
Majestatea Sa devenea suparator de constient de faptul c nu poate sa conduca vreodat
armata pe cmpul de lupta. si d.dea c este un neurastenic. Cc.vnbrile sale de un
egocentrism mai erau menite sa dea strinului imprcsia ca el este un aIt
Frederick cel Mare sau un aIt Napoleon.
6
Personalitatea avea importanta. A existaI ceva legat de lideri, de Kaizer in special, ce
i-a filcut sa contribuie ei semnificativ la razboiului.
Rilzboiul era inevitabil?
Cnd exista mai multe cauze, oricare dintre ele are putea fi suficienta, spunem c
vorba e u lI1ullieienIlinttii, Dac Priwl Rzboi rv1nc1ial a fast mu1tidetET-
minat, acest lueru ca era inevitabil? Rspunsul este negativ, razboiul r.U a fllst
inevitabil pna cnd ntr-adevar a izbucnit n august 1914. chiar atunci nu era inevit3bil
c au trebuit sa urmeze palru ani de mace!.
S distingem trei tipuri de cauze in termenii proximitlii in timp ce au dus la eveni-
mentul pe care il studiem. Cele mai ndepartate sunt cauze profunde, apoi vin cauzele ne
mijlocite, iar cele imediat dinaintea evenimentului sunt cauze care precipitit/ grbesc fe-
nomenu!. Plin analogie, intrebati cum de sunt aprinse luminile din camera dumneavoas-
lr. Cauza precipitatoare este aceea c ali apasat pe intrerupator, cauza nemijlocit este
aceea ca cineva a introdus cablu de curent in cladire, iar cauza profund este acea c Tho-
mas Edison (1847-1931, celebru tizician inventator american - n.t.) a descoperit cum se
distribuie curenlul electric. 0 alta analogie este cum ajungi sa fad fonil: Sl.nt
cauza profund. surceleie hrtia cu care aprindem ocul su nt cauza ntermediara, :ar
operatiunea de scaparare a chibritului este cauza precipitatoare - cea care a decl"nsar cu
adevarat focu!'
n Primul Rzboi Mondial, cauzele profunde au fost schimbrile din structura balantei
de putere anumite aspecte ale sistemelor de politica interna. Deosebit de importaI:te
Descifrarea conflctelor nternapomc 77
au fast ascensiunea puterii germane, dezvaltarea sistemului de aliante bipolare, afirmarea
nationaiismuiui distrugerea ce a rezuitat de pe Ulma a d0U11 imperii in deciin (ausiro-
ungar tarist - n.!.) , politiea Germaniei. Cauze intermediare au fost politica german,
acccntuarea automultumirii cu pacea tareJe de personalitate ale liderilor. Cauza precipi
taloare (cea care a grbit razboiul) a fost asasinarea lui Franz Ferdinand la Sarajevo de
cire un terorist srb.
Privind in urm, lucrurile par intotdeauna Inevitable. ntr-adevr, am putea spune ca,
daca nu ar fi fost asasinatul, ar fi existat un alt incident. Unii spun di evenirnentele pre-
dpitatoare sunt precum autobuzele: vin din zeee n zece mL11ute. ca eveniment1l1
cific de la Sarajevo nu a fost deloc important; un alt incident ar fi intervenit probabi! mai
devreme sau mai trziu. Acest tip de argument poate fi testatprin istoria conditionrii ipa-
tetice. Putem ntreba: ce se ntmpla daca" "ce putea sa fie", n titnp cc cxmninam
cu alentie istoria acelei perioade. ce se ntmpla daca nu era nici un asasinat la Sara-
jevo? Ce se ntmpla dac social-democratii de August Bebel, ntre 1875 1913,
de Friedrich Erber!, pn n 1925 - n.!.) ar fi venit la putere n Germania? Mai este 0
chestiune de probabilitate. Date fiind cauzele profunde intermediare, exista 0 mare
probabilitate de razboi, dar a mare probabilitate nu nseamna inevitabilitate. Folosind din
nou metaf?ra cu font!, materialele de facut focul pot sta mult bine si fara sa
le aprinzi . .Intr-adevar, daca ploua mai nainte ca cineva sa vina cu chibritul, este posibil ca
acestea sa nu se mai aprinda, chiar dadi mai intervine un Sarajevo.
sa presupunem c nu ar fi existat nid un Sarajevo n 1914, c nu ar fi intervenit niei
o criza pna n 1916; ce s-ar fi putut ntmpla? 0 posibilitate este aceea ca ntrirea pute-
rii poate ca ar fi descurajat Germania sa mai sprijine Austria. n 1914, ge-
neralul von Moltke celui dinti Comandament suprem ai armatei - CSA este n-
locuit, dupa Planului Schlieffen, cu Erich von Falkenhayn, care detine acest post
pna la 29 august 1915 cnd este el demis; generalii Hindenburg Ludendorff for-
meaza cel de-al trellea CSA - n.t.) ministrul de externe J agow, doi dintre liderii germani
care au influentat mult precipitarea rzboiului, credeau c rzboiul cu Rusia este inevi-
tabi\. Ei stiau c Germania va avea probleme cu un rzboi pe doua frontuli c va trebui
sa scoat din lupta una clin parti, mai inainte de a se baIe cu cealalta. Rusia, mai mare
ca ntindcrc, cra napoiata tchnologic avca un slab sistcm de transport, di ar putea
sa rr:ai amne cu a doua lovitura. Germania trebuia mai nti sa se napusteasca spre vest
pentru a-i nfrnge pe francezi. Dupa victoria din vest, Germania se putea ntoarce spre
est si sa aib timp pentru a-i bate pe ntr-adevar, acesta era Pianui Schlieffen, planul
de rzboi al Statului Major German, care prevedea un rapid prin Belgia (violnd ast-
fel neutralitatea Belgiei) pentru a zdrobi repede Franta, apoi sa se ntoarca sprc cst m-
potriva Rusiei.
nsit aceast strategie ar fi putut qeveni n 1916, deoarece Rusia folosea bani
fmncezi pentrn a construi cai ferate. In anii '(lR)90, le-ar fi Inat doua-trei luni pn
s-si poali! transporta toate trupele pe frontul german, dand astfel Germaniei suficient
timp pentru a se lupta mai nti cu francezii. n 1910, acest timp se redusese la 18 zile, iar
planificatorii germani cil nu mai au 0 marja de siguranta. n 1916, marja n-ar mai fi
existat, iar Gennania poate ca ar fi trebuit sa renunte la strategia cu doua tronturi. Unii li-
deri germani credeau ca era mai bine sa fad. rzboi n 1914 dect mai trziu. Vroiau sa se
foloseasca de aceast criza pentru a duce un razboi
Dac nu ar fi existat niei un asasinat criza din 1914, iar lumea ar fi pna n 1914
taril razboi, este posibil ca germanii s se fi simtit descurajati, incapabili sa un rzboi
pe doua fronturi. Puteau sa fie mai atenti nainte de a-i da Austriei un cee n alb, cum
au fcut n 1914. Sau poate ca renuntau la Planul Schlieffen si se concentrau numai asupra

78 JOSEPH S. NYE. ]R.
razboiului din est. Sau poate ar fi ajuns la a intelegere cu Marea Britanie ori si-ar fi schim
bat opinia c avantajul este de partea celor in ofensiv. Pe seur t, peste aIti doi ani, 0 di-
vcrsitate de schimbari legate de puterea ruseasea ar fi putut impiediea rzboiul. Fiir raz-
boi, puterea industrialii germana ar fi continuat sa sporeasc. In mod ironie, fara razboi,
aga cum a filcut specula\ii istoricul britanic A.]. P. Taylor, Germania putea sa evimi sta-
pnul Europei. Germania putea sa devina de puternica, inct Franta $i Marea Britanie
ar fi fost deseurajate.
Putem face, de asemenea, condi\ionari ipotetice despre cee a ce s-ar)i ntmpbt pc
plan intern in Marea Britanie, daca ar mai fi trecut doi ani fn rzboi. In The Strange
Death of Liberal England ("Moartea Stranie a Angliei Liberale"), istorieul George Dan-
gerfield poveste$te despre harababura intern din Marea Britanie. Partidul Liberal era
hotart sa se retraga din Irlanda, in (imp ce Conservatorii, cu deosebire n Irlanda de
Nord, se opuneau cu nver$unare. Erau condi\ii pentru 0 rebeliune in armata britanic.
Daca revolta din Ulster s-ar fi materializat, este ct se poate de verosimi! ca Marea Bri-
tranie sa fi fost att de preocupata de problemele interne, inct nu ar fi fost capabil s se
alture coali\iei cu Franta $i Rusia. ln mod cert, multe schimbri cu importanta istoric s-ar
fi produs in cei peste doi ani de pace.
Ce fel de rzboi?
Un aIt set de conditionari ipotetice ridic mai degrab probleme n legatura cu cel fel
de razboi ar fi intervenit, dect daca vreun rzboi ar fi avut lac. Este adevarat c politicile
Germal)iei i-au speriat pe vecini ca Germania, la rndul S'lU, se temea de ncercuirea
Triplei Inlelegeri (Antantei), a$a ca este rational sa presupunem ca rzboiul era mai de
graM probabi! dect improbabil. Dar ee fel de razboi? Rzboiul nu trebuia sa fie ccea ce
ne amintim noi acum ca fiind Primul Rzboi Mondial. Condi\ionate ipotetic, alte patru raz-
boaie erau posibile.
Unul a fast un simplu rzboi local. Ini\ial, Kaizerul s-a a$teptat la 0 repetare a crizei
bosniace din 1908-1909, cnd germanii i-au suslinut pe austrieci, iar Austria a fost astle!
capabila sa determine Rusia sa se retraga din Balcani. La 5 iulie 1914, Kaizerul a promis
sprijin deplin Austro-Ungariei. $i cu asta, el a plecat in vacanta. Cnd Kaizerul s-a rentors
din croaziera, a constatat c austriedi completasera cecul n alb pe care l primiser de la
el, dnd un ultimatum Serbiei. Cnd si-a dat seama de acest lucru, K1izeru! a fcut mari
cforturi sa prcvina cscaladarea n'izboiului, a:?u se explica telegrama Nicky 'Nillie la care
am facut referire mai devreme. Dac eforturile sale ar fi avut succes, acum poale c ne-
am fi amintit nu de Primul Rzboi Mondial, ci doar de un mic razboi austro-srb din au-
gust 1914.
o a doua condilionare ipotetica era un rzboi pe un singur front. Cnd rusii \li-au ma-
bilizat trupele, $i germanii au procedat la fel. Kaizerul l-a intrebat pe generalul von
Moltke daca putea limita pregatirile doar la frontul de est. Von Moltke a raspuns c este
imposibil, deoarece oriee schimbare in programele strngerii trupelor $i ale proviziilor va
creea un cO$mar logistic. El i-a spus Kaizerului c, daca va incerca sa modifice planurile.
va dispune de a masa dezorganizata, nu de 0 arma ta. dup razboi, generalul von
Staab de la divizia de ci ferate a armatei germane a recunoscut ca, la urma urmei, ar fi
fost posibil sa se modifice cu succes planurile de mobilizare a armatei. Dac ar fi stiut Kai-
zerul acest lucru, poate ca exista un razboi pc un singur front.
o a treia condi\ionare ipotetica este aceea de a ne imagina un razboi pe doua fronturi,
fari! Marea BIitanie: Germania $i Austria impotriva Frantei $i Rusiei. Dac britanicii nu ar
fi fost acolo pentru a face diferenta, tot ce se poate ca Germania s fi cstigat. Este posibil
Descifrarea conflictelor internationale 79
ca Marea Britanie sa nu se fi alaturat, dacii germanii nu invadau Belgia, cu toate ca Belgia
nu a constituit principala cauza a intrarii britanicilor in rzboi. Pentru unii, precum Sir
Edward Grey si Foreign Office, principala eauza intrrii in rzboi a fost pericolul ins-
taurrii controlului german asupra Continentului. Insa Marea Britanic cra 0 democra\e,
iar Partidul Liberal aflat la guvernare era divizat. Stnga liberalii se opuneau rzboiului,
insa atunci cnd germanii au navalit n Belgia au violat neutralitatea belgiana, acest lu-
cru a permis liberalilor adep\ ai rzboiului sa re\inerea manifestatii de libe-
ralii potrivnici razboiului si sa refaca unitatea cabinetului britanic.
in 0 a patra condi\onare ipotetic este un rzboi fara Statele Unite. Pe la mce-
putul anului 1918, poate ca Germania ar fi razboiul daca Statele Unite nu ar fi in-
clinat balanta militara, prin ntrarea in razboi ln 1917. Unul din motivele pentru care Sta-
tele Unite s-au implicat a fost campania submarinelor germane impotriva Alia\lor a
convoaielor amerieane de transport. A existat 0 oarecare stngacie din partea Ger-
maniei: a trimis un mesaj, de-acum cunoscuta telegrama Zimmermann, prin care se da-
deau instruc\uni ambasadei sale din Mexic sa provoace acolo agita\e impotriva ameri-
eanilor, lucru pe care Statele Unite l-au privit ca pe un act osti!. factori au fkut ca
Statele Unite sa nlre n razbui.
Analiza noastr sub forma condi\onrilor ipotetice al'al modurile n care rzboiul pu-
tea sa nu intervina in 1914, iar, in aI doilca rnd, modurile n care rzboiul care a avut loc
nu trebuia sa devina patru ani de mcel, fapt ce a distrus Europa care era centrul balantei
mondiale a puterii. Ea demonstreaza c Primul Rii.zboi Mondial a fost probabil, nu ine-
vitabil. Au contat op\unile umane.
Plnia cu optiuni
Istoria este dependenta de drumul pe care 0 apuca. Evenimentele se (nrautiitesc cu
timpul, se pierd gradele de libertate, iar probabilitatea rzboiului Insa plnia cu
op\uni disponibila liderilor s-ar putea largi din nou, iar gradele de libertate ar putea fi re-
Dac ncepem cu 1890 ntrebiirn care a fost cel mai pro babil rzboi din Eu-
ropa, raspunsul ar fi fost rzboiul dintre Franta Marea Britanie, care se priveau ame-
nintiitor in disputa coloniala din Africa. nsa, dupa ce Marea Britanie Franta au format
Alltanta din 1904, un rzboi franco-britanie era privit ca pu\n probabil. Criza marocan
din 1905 (Prima crizii a Marocu/ui: la 31 martie, kaizerul Wilhelm al II-lea il viziteaza pe
sultanul Marocului la Tanger. Critica la adresa politicii franceze a Antantei Cordiale.
Propunerea francez de a se lncheia 0 Antanlii germano-franceza este respinsa; se cere 0
conferintii internationala: Sultanul 0 convoaca pentru luna ianuarie 1906 la Algesiras -
n.t.) criza bosniaca din 1908 (anexarea Bosniei Hertegovinei de catre Austro-Ungaria
- n.t.) au filcut ca rzboiul cu Germania sa para mai pro babil. lnsa eteva evenimente in-
teresante s-au intmplat n 1910. Bethmann Hollweg, cancelarul german, cauta 0 des-
tindere cu Marea Britanie. Marea Britanie a dat de inteles ca va ramne neutr' in orice
razboi european, daca Germania va limita flota n timp, ddea impresia
ca reluarea disputei coloniale ntre Marea Britanie Rusia in Asia lntre Marea Britanie
Franta ameninta sau eroziunea Triplei nlelegeri. Cu aIte cuvinte, in 1910
plnia cu op\uni incepea sa se largeasca din nou.
Dar plnia s-a mai inchis 0 dal in 1911, cu cea de-a dOUi; crizii marocanii. Cnd Franta
a trirrls trupe ca sa-l ajutc pc sultanul Gcrmania a cerut compensa?i n Con-
goul francez a trimis 0 canoniera (Pantera - n.l.) la Agadir pe coasta marocana. Marea
Britanie pregtit t1ota. Bancherii francezi germani au facut lobby impotriva rz-
boiului, iar Kaizerul a dat inapoi (a intervenit compromisul germano-francez, reaIizat prin
-
80
JOSEPH S NYE, jR
Tralatul din Maroc $i Camenm - n,t.) , nsa aceste evenimente au inf,uentat profund opi-
nia publicii au creat temeri ln legatura cu inten(iiie germane,
Cu toate c Razboaiele balcanice din 1912 1913 presiunea crescnd asupra Aus-
trici au pregatit terenul pentru 1914, a mai existat un etort renoit pentru destindere in
1912, Marea Brilanie l-a trimis la Berlin pe Lordul Haldane, iar britanicii si gennanii s-au
pus de acord asupra ctorvaehestiuni (istoria consemneaza esuarea Misiunii Ha/dane-
n.L), De asemenea, pnii atunci devenise clar c Marea Britanie cstigase eursa inar-
m"rilor n domeniul navaL Plnia se ltea probabi! din nou.
n iunip- 1914; e relatii' sF.lmhunMatesc era sufident de puternic pentru
ca Marea Brilanie sa trimita patru din cele mai mari nave de lupta tip Dreadnought la
Kiel, ln Germania, pentru 0 vizita de stat. Daca Marea Britanie s-ar fi gndit ca r"zboiul
era pe cale sa izbueneasca, ultimullucru pe care I-ar fi fac"t era sa duca patru din prin-
cipalele sale nave de razboi ntr-un port strain. Evident, britanicii nu se gndeau la rzboi
ln acele momente. De fapt, la 28 iunie, marinarii britanici si germani se piimbau imprc\lna
pe cheiul din Kiel cnd au auzit vestea c un terorist srb I-a pe arhiducele
a\lstriac ntr-un lac nu mit Sarajevo. lstoria are surprizele sale ,i, inca 0 dal,
'pro babil' nu nseamna lucru cu 'ine,itabil'.
Din nou Invii\3minte ale istDriei
Exista vreo lec(ie pe care ne-o poate da istoria? Trebuie sa fim foarte atenti cu lectii!e.
Analogiile ne pot duce n eroare, iar despre Primul razboi Mondial au fost create multe
mituri. De pilda, unii spun c Primul Ri\zboi Mondial a fast un razboi accidental. Primul
Razboi Mondial nu a fast pur ntmpltor. Austria a pomit :a razbai ln mod deliberat. lar
dac era sa fie razboi, Germania prefera un razboi ln 1914 dect mai lrziu. Au existat cal-
cule privind ntinderea profunzimea rzboiului, nsa asta nu este ca intr-ull rz-
bai accidentaI.
Se spune, de asemenea, ca razboiul a fast provocat de cursa narmari!or in Europa. n-
sa, in 1912, cursa inarmrilor n domeniul naval se ncheiase. iar Marea Britanie csti-
gase. n timp ce in Europa exista ngrijorare in legatunl cu sporirea fortelor armate, opinia
ptrivit carda razbil a fst precipitat nerrJjlocit de cursa narmarilor este prea simpl.
Pe de alt parte, exista unele avertismente justificate pe l'are le putern deduee, pre-
CUIT. lunga alunecare spre Primul Razboi Mondial. 0 lectie este sa acnrclam atentie oro-
cesului din sistemul balantei de putere, ct si structurii sale ori distributiei de ici,
adaugii un important roi ce scapa unor realisti. Moderatia "ne din pro ces.
Stabililatea nu este asigurata numai prin distribu(ia puterii. 0 altii leetie util este sa tlm
atenti la automultUlnirea cu pacea ori credinta dl urmatoarea criza 0 sa se potriveasc
aceluiasi tipar ca n ultima criza: 1914 trebuia sa fie 0 repetarea crizei bosniace clin 1908.
desi evictent cR nu a fost. n plus, experien(a Primului Rilzboi Mondial demonstrea7i1 c
este important sa dispui de forte armate care 8unt slabile intr-o perioad de cri, (r
sentimentul ci cineva trebuie sa le foloseasca ori sa le piarda. Orarele trenurilor nu au
eonstituit factorii determinanti ai Primului Razboi Mondial, nsa au facul mai dilicil ca li-
derii politici tac timp pentru diploma\c.
Lumea din zorii veacului al XXI-Iea este diferit de lumea anului 1914, in cloua mari pei-
vinte: una aceea di armele nuc1eare au tacut fazboaiele De scara. mare mai Dcri-
culoase, iar cealalt - dupa cum observa constructivistii - este c icleologia r!lztoiu-
lui, acceptarea razboiului esle mull mai slab. n 19t"4, razboiul era considerat inevitabil,
un punet de vedere fatalist ntarit prin argumentul darwinismului social ca rzboiul tre-
buie sa fie binevenit. deoareee ar primeni aeru! precum 0 rafala de vnt proaspt. in
...
Vcscilrarca conflictelor internationale 81
ajunul Primului Razboi Mondial, acesta era intr-adevar starea de spirit. Cartea lui Wiston
Churchill, The World in Crisis ("Lumea in Criza'') surprinde foarte bine acest sentiment:
n atmosfera plutea 0 ciudata. Nemulplmite de prosperitatea rnaterial, unele napuni
s-au ndrcptat cu inver!?unare spre conflictc, interne sau externe. Pasiunile naponale, prea
mult exaltate in dec1inul religiei, ardeau subteran in fiecare tara cu ferocitate, cu flcarile
bine ascunse. Aproape ca puteai crede ca lumea doreste sa sufere. Cu certitudine, peste tot
oamcnii erau nerabdtori sa provoacc
7
, '
CRONOLOGIE: DRUMUL C'ffiE PRiMuL RAzBOl MONDIAL
1905-1906 - Prima criz marocana: Kaizerul viziteaza Tangerul, pe cnd Gcrmania ncearc sa
ia locul Frantei; chestiune rezolvata la conferinta de la Algesiras.
1908 - Austna proclam anexareaBosniei Heqegovinei, tentorii slave administrate din 1878;
Serbia amenint cu raz:boiul, ns este neputincioasa :tara sprijinul Rusiei; Germania sprijina Austro-
Uligillia, Ru::.ici.
1911 - A doua crizi marocana: canoniera german Pantcra apare la Agadir ntr-o nccrcare de
a forta Franta la concesiuni coloniale n altc zone, n schimbul recunoa::;terii de catre Germania a
pretentiilor franceze in Maroc.
1912 - Primul Raz-boi balcanic: Bulgaria, Serbia Grecia nfrng Turcia Tracia
Salonicul; Austro-UngaIia ajuta sa creeze Albania, ca sa vetifice puterea srbilor.
1913 - Al doilea Rlizboi balcanie: Serbia, Greeia Romnia nfrng Bulgaria tentoni
pe seama acesteia din urma.
1914
28 iunle - .. sasinarea arhiducelui austriac Franz Ferdinand a sopci sale la Sarajevo,
5 iulie - Austria cauta !?i obpne sprijinul Germaniei mpotriva Serbiei.
23 iulie - Austria trimite un ultimatum dur Serbiei.
25 iulie - Serbia rcspinge unele condipi din ultimatum; caut sprijinul Rusiei.
26 iulie - Ministrul de externe britanic, Sir Edward Grey, propunc 0 conferinta care sa
rczolve criza; Gcrrnania Austria rcsping propuncrea.
28 hie - Austria declara rzboi Serbiei.
29 iolie - Foqele austrCcc bombardcaza Belgradul; Rusia mobilizeaza impotriva Austriei.
30 iulie - Rusia;;i Austria ordona mobilizarea generala; trupelefranceze se rctrag 10 km de
la granita cu Germania.
31 iulle - Germania da ultimatum Rusiei, cernd revocarea mobilizrii; Rusia nu raspundc.
1 august - Germania declar rzboi Rusiei; mobilizarea flotei britanice; Franta mobilizeaza
n timp ce fm\:ele germae invadeaza Lxembgul
2 august - German:a cere trecere libera prin Belgia.
3 august - Belgia respinge ultimatumul german; Germania declara razboi Frantei.
4 august- Trupele germane mr!?luiesc prin Belgia; Marea Brita'lie dedar rzboi Germanici.
N'rnEBARI DE sruDIAT
1. Primul Rrboi 1-1ondial era inevitabil? n caz afirmativ, cnd cum putea fi cvitat?
2. eum ap putea apliea chipurile lui Waltz la originile Primului Riizboi Mondial?
Pe care din urmatod facto ri i consideraJ;i cei mai serrmificativi n explicarea modului cum <t
izbucnit Primul Razboi MondiaP
a. sistemul de aliante
b. opinia publie .
c. doctrina militar sau conducerea militara (specificap. tara)
d. conducerca politica (specificati tara)
-
82
JOSEPH S. NYE,}R
e. presiunile economice ori fortele
f. perceperea
g. altc1c
4. Tucidide sustine ca principala cauza a Rzboiului Peloponesiac a fost "cresterca puteril ate"
niene tcrnerca pe care aceasta a crcat-o in Sparta". n ce masura, Primul Rzb'oi Mondial a fost
provocat de cresterea puter germane si frka pc care aceasta a creat-o britanicilor? Sau cresterea
puterii rusesti si temerea pc care aceasta a creat-o Gcrmaniei?
5. n ce dadi curnva a existat, a fast Primul Rzboi Mondial "accidenta!"? P0:e logic s
vorbim desprc razboaie "accidentale"? Dar ce putem spune despre rzboaiele" nedorite"?
6. Ce adauga abordlile realistc, liberale constructiviste la ntelegerea de catre nai a originiIor
Primului Rzboi Mondial?
7. Care sunt acele cteva "lecpi" ale momentului 1914 care i-ar putea ajuta pe policy-makers de
azi sa evite razboiul?
Nam
1. Richard Cobden, The Political Writings of Richard Cobden (London: T. Fisher Unwin, 1903):
,eprinted (:'-Iew York: Kraus Reprint, 1969),
2. Winston Churchill, June 22, 1944, to his private secretary Colville, in Robert Rhodes James,
YI.P., cd., Churchill Speaks: Winston Churchill in Peace and War Collected Speeches 18971963
(New York Chelsea House, 1980).
3. Bernhard von Blow, Memoirs of Prince Von Blow 1909-1919 (Boston: Little, Brown,
1932), pp. 165-166,
4. Quoted in llichard Ned Lebow, Between Peace and War. The Nature of International Crisis
(Baltimore: Johns Hopkins University Press, 1981), p.139.
5. Baron Conrad von Hotzendorff in Sidney Fay, The Origins of the World War , vol. II (New
York Macmillan, 1929), pp. 185-186.
6. Lcbow, p. 144,
7. Wiston Churchill, The World Crisis (New York: Scribner's, 1923), p. 188.
BlBUOGRAFIE SEIEcrrvA
J. Gulick, Edward, Europe's ClassicaJ Balance of Power (New York: Norton, 1967), pp. 1-34.
2. Joli, James, The Origins ofthe First World War (New York: Longman, 1984), pp. 9-147.
3. Kennedy, paul, "The Kaiser and German Weltpolitik", in John C. G. Rohl and Nicholas
Sombart, cds., Kaiser Wilhelm II: New Interpretations, the Corfu Papers (Cambridge: Cambridge
University Press, 1982), pp, 143-168.
4. Lowe, John, The Great Powers, Impcrialism alld the German Pm .. 'er, 1865-1925 (London and
:'-Iew York: Routledge, 1994), pp. 202-239
BlBUOGRAFIE SUPUMENrAR
Christansen, Thomas, and Jack Snydcr, "Chain Gangs and Passed Bucks", International
Organization 44:2 (Spring 1990), pp, 139-168,
Dangerfield, George, The Strange Death of Liberal England (New York: Capri corn Books, 1961).
Fischer, Fritz, World Power or Decline: The Controversy over German's Aims in the f<rst
World War (New York: Norton, 1974).
Howard, Michael, The Causes ofWar and Other Essays (Cambridge, MA: Harvard University
Press, 1984).
......
Dcscifrarea conflicte1or internaponale R3
Kennedy, Paul M., The Rise of the Anglo-Gerrnan Antagonism: (London: Allen &
Unwin, 1980).
Kupchan, Charles A, The of Empire (Ithaca, NY: Cornell University Press, 1994)
Lebow, Richard Ned, Between Peace and War: The Nature of International Crisis (Baltimore:
Johns Hopkins University Press, 1981).
Maier, Charles S., "Wargames: 1914-1919", in Robert 1. Rotberg and Theodore K Rabb, eds., The
Origin and Prevention of Major Wars (New York: Cambridge University Press, 1989), pp. 249-280.
Miller, Steven, Sean M. Lynn-Jones, and Stephen Van Evera, eds., Military Strategy and the
Origins of the First World War (Princeton:, NJ: Princeton University Press, 1991).
Nye, Joseph S., Jr., Soft Power: The Means ta Suceess in World Palitics (New York: Public
Affairs, 2004).
Organski, A. F. K, and Jacek Kugler, The War Ledger (Chicago: University of Chicago Press,
1980).
Rock, Stephen R., Why Peace Breaks ut Grear Power Rapprochement in Histuricai Per-
spective (Chapel Hill, NC: University of North carolina Press, 1989).
Saga..l1, Scott, ,,1914 Revisited' Allies, Offense, <!nd StHbility", International Security, 11:2 (Fall
1986), pp. 151-176).
Schroeder, Paul W, "World War One as Galloping Gertie: A Reply to Joachim Remak", Journal
of Modern Histo!}', XlN:3 (1972).
Snyder, Jack L., Myths of Empire: Domestic Politics and International Ambition (llhaca, NY:
COi'neil University Press, 1991).
Trachtenberg, Marc, Histo!}' and Strategy (Princeton, NJ: Princeton University Press, 1991),
Chapter 2.
Tuchman, Barbara, The Guns of August (New York: Macmillan, 1962).
Turner, L. C. F., The Origins ofWorld War 1 (London: Edward Arnold, 1983).
Walt, Stephen, The Origins ofAJliances (lthaca, NY: CorneU University Press, 198).
Williamson, Samuel R., "The Origin of World War 1", in Robert 1. Rotberg and Theodore K
Rabb, eds., The Origin and Prevention of Major Wars (New York: Cambridge University Press,
1989), pp. 225-248.
Wilson, Keith, Decision for War, 1914 (New York: St. Martins Press, 1995) .
92
JOSEPHSNYE, JR.
ORIGINILE CELUIDE-AL DOILEARAZBOI MONDIAL
Al Il-leaRazboi Mondial puneinumbratoatecelelalterazboaieinceprivesrepierde-
riiedevieti omenesti, estimateundevaintre35si 50milioanedevictime. Razboiui s-are-
marcat printehnicadeluptaavansata. Tancurilesi avioanele, carede-abialiiseserain-
trodusesi aujucat unrol neinsemnat inPrimul Razboi Mondial, audomlnat eel de-al Doi-
leaRazboi Mondial. Radarul ajucat unrol semnificativ, depilda, inBatahaAngliei, unul
dinpuncteledecotituradineel de-al IMeaRazboi Mondial (estevorbadelupteledesfa-
surateinspatiul aerianal Angliei, inspecial deasupraoraselor Londrasi Coventry, de
Lufttlotte2si 3- n.t). Iar lasfarsitul razboiului, desigur, auaparut bombaatomicasi zorii
erei nucleare.
Al DoileaRazboi Mondial s-aincheiat printr-ocapitulareneconditionata. Spredeose-
biredePrimul Razboi Mondial, aliatii occidental! auocupat Germaniasi Japonia, si au
transformat societateadinacestetari intimpul ocupatiei. ,,Problemagermar.a" afost re-
zolvatapentruojumatatedesecol, prinimpartireaGermaniei. Deasemenea, eel de-al IMea
Razboi Mondial acreat lumeabipolaraincareStateleUnitesi UniuneaSovieticaauiesit
dinconflict mult mai puternicedecat restul celorlalti. Razboiui areprezentat sfarsitul Eu-
ropei caarbitrual balantei deputere. Acum, Europaadevenit oarenaundecei lasati pe
dinafaras-aucertat, cevaasemanator Germaniei dinaintede1870. Incheiereacelui de-al
Il-ieaRazboi Mondial in1945astabilit cadrul pentruordineamondialapanain1989.
Razboiui lui Hitier?
Gel de-al IMeaRazboi Mondial estenumit deseori Razboiul lui Hitler", Adevarat, dar
epreasimplu. Razboiui al DoileaMondial afost si ovecheafacere, Actul II al Marelui Raz-
boi ceapus capat hegemoniei Europei in1918; perioadainterbelicaafost doar opauza.
Hitler vroiarazboi, dar nurazboiui pecareil cunoastemnoi cafundeel de-al IMeaRazboi
Mondial. El vroiaunrazboi rapidscurt, unblitzkrieg(razboi fulger). Unalt motiv pentru
careacestanualost pur si simplurazboiui lui Hitler afost razboiui dinPacific. Continue
si farasucces. Hitler ainsistat cajaponezii saatacefiecoloniabritanicaSingapore, fieSi-
beria, pentruascoatetrupelesovieticedinEuropa. Japonianuafacut nici unasi nici alta;
inschi;nb, lasuiprins peHitler atacMbazanavalaamericanadelaPearl Harbor. Razbo-
iui dinPacific, desi parteacelui de-al Il-IeaRazboi Mondial, aveaorigini diferitesi afosi
mai mult oactiuneimperialairaditionalapentruhegemonieregionala.
Pedealtaparte, putemmergepreadeparteinsubliniereaaltor cauze. Unil istorici mai
ca1-auexonerat deraspunderepeHider. A. J. P, Taylor sustineca, intimpceHitler erao
persoanateribilasi unaventurier tareneplacut, el afost doar unoportunist careapasit
invidul deputerecreat prinpoliticiledeimpaciuitorismaledemocratiilor occidentale(v
poiiticadeconciliatorismapremierului britanic NevilleChamberlainmanilestatala
ConferintadelaMiinchen din1938- n.t.). InsaTaylor mergepreadeparte. Deexemplu,
cartealui Hitler din1924, MeinKampf, schitaunvagplanpecareTaylor il catalogheaza
A!ci, mi sepai-c, estecheialaproblemadacaMiller aurmarit saunuinmoddeiibcrai ra:;?boiuJ. Nua ;
I unnaiit atat deniuhrazboiiU pecat se ateptasaseTntample, dacanu-1puteaevitaprintr-un,slvetlic !
I ingenios, a^acumevitaserazboiui c;vil lael acasa. Acsiacareaumotivenecuiate, u^or leanibuieal- |
tora; iar Hitler sea$teptacaal^ii safacaceeaceel ar fi facminlocul IDV,
- A. J. P. Taylor (4)
Descifrareaconilictelor intemathnah
93
drept omormaialaalui Hitier ceexprimanemultumireasafatadeinvaziafrancezain
zonarenana. InsaHitler amai sens ocartesecretain1928. undereluamultedintrear-
gumenteledinMeinKampf, Chiar dacanueraunplandetaliat, aceastaeraunindiciuclar
undevreasaajunga.
Deasemenea, Taylor trecepreausor paste Memorandumul Hossbach" (inrealitate
estevorbadesprenisteinsemnari, eel putinasaaufost apreciatedeunii istorici europeni
- n.t). Colonelul Hossbach, aghiotant al lui Hitler, aluat notitelaoint^lniredelaBer-
chtesgaden(oras situat inextremitateadesud-vest alandului Bavaria, locul undeerasi-
boatacabanadinmunti fortifxataalui Adolf Hitler - n.t.) din193? cerelataudesprepla-
nurilelui Hitler deaacaparateritorii p^ai n 1943, mai inaintecasuprematiaGermaniei
sadevinaabsoluta. Hitter stiacaesteimportant savalorifici ocaziilefavorabilecdndsevor
ivi inest, si caAustriasi Cehoslovaciavor fi primele. Taylor nesocotesteimportantaaces-
tui memorandum, spunandcanueraoScial. DecSndasens Taylor, aumai iesit lalumina
si altedovezi. CunoastemcaHifler avorbit deseori despreacest programorar si aceste
obiective. Memorandumul Hossbachaprevazut inmareactiunilelui Hitler.
Strategialui Hitler
Hitler aveapatruoptiuni dupaceavenit laputerein1933, dar arenuntat latrei dintre
ele. Puteaalegepasivitatea, accept^ndslabapozitieinternationalaaGermaniei. Puteasa
incerceexpansiunea, princrestereeconomica(precumJaponiadupaeel de-al Il-leaRaz-
boi Mondial) si salaseGermaniainfluentei I n t er n at i on al e, prinexpansiuneindustrials.
Puteasa-si limitezeobiectivelelarevizuireaTratatului delaVersailles si recAstigareapier-
derilor suferitedeGermaniain1918. Prinanii '30, democratiileoccidentaleerausensibile
lanedreptateadeainvinovati Germaniapentrutoateceleint&nplateinPrimul Razboi
Mondial, insaacestetrei strategii aufost respinsedeHilder, careaales inschimboie-
sire. Inopiniasa, Germania, infiptainmijlocul Europei, nuputeatrai incercuitade-apu-
rurea. Aveanevoiesac&stigespa^iu- Vamergeinest pentruspatiuvital, isi vaextinde
baza, iai' intr-oetapaulterioarasaobtinaunrol mondial mai mare.
Hitler aurmat aceastaapatraoptiuneinpatru&ze. Prima, apornit sadistrugaopera
creatalaVersailles, piintr-oseriedeabiiemanevrediplomatice. Inoctombrie1933, s-are-
tras dinligaNatiunilor si delaconferintapentrudezarmarepecareoconvocaseliga. A
pus retragereapeseamafrancezilor care, spuneael, nueraudispusi sa-si reducafortelela
conferintapentrudezarmare, facandastfel imposibil caGermaniasa-si mai continuieacti-
vitatealaligasi incadrul conferintei. Inianuarie1934, asemiiat untratat (Pact denea-
greaunesi tratat deprietenie- n.t.), cuPolonia, stricAndaranjamentelepecareFrantain-
cercasesalefacacuPoloniasi statelemai middinEuroparasariteanaprin MicaInte-
legere". Inmartie1935, Hitler adenuntat clauzelemilitarealeTratatului delaVersailles,
afirm^idcaGermanianuvamai fi constr^salaoarmatade100.000deoameni. Inschimb,
aanuntat planuri detriplareaefectivelor armatei si deconstruireaunei forteaeriene,
Britanicii, francezii si italienii s-aintalnit laStresa(Italia) pentruadecideactiuni de
raspuns pentruHitler, insa, mai inaintedeaseorganiza. Hitler s-aoferit sanegociezecu
britanicii unacordnaval. MareaBritanies-agrabit cuacest prilej, anihilandastfel once
raspuns coordonat laStresa. i n martie1936, candevenimenteledinEthiopiadistrageau
atentiadelaceeaces e intamplainEuropacentrala, Hitler si-aintrodus U-upeleinre-
giunearenana, carefusesedeniilitarizataprinTratatul delaLocarno. El ainvinovatit
Frantapentruca1-asilit safacaacest lucru. Hitler adeclarat caFrantaadistrus Tratatul
delaLocarno, prinantamareaunor aranjamentecuUniuneaSovietica. A lasat saseinte-
leagacaar puteareveni inUgaNatiunilor dupacealtestatedinEuropavor accepta
94
JOSEPH S. NYE, JR.
punctelesaledevedereprivindrevizuireaTratatului delaVersailles, omanevraisteatace
aspeculat sentimentul devinovatiesi incertitudinedinlumeademocratiilor occidentale.
A douafaza(1936-1940) afost expansiunealui Hitler inmiciletari vecine. In1936,
Hider apus lapunct unplanecomic pepatruani, astfel incat Germaniasa-si construlasca
0 fonamilitaraaptaderazboi p&nam1940(estevorbadc unnicmoriusecret al lui Hitler,
datat 9septembrie, privindunplaneconomic caresaprevada: 1. .Ai'matagermanatie-
buiesafiegatadeintrareinrazboi inpatruani; 2. inpatruani, economiagermanatrebuie
safiecapabilasafacafatarazboiului" - n.t.). A semnat unacordcuMussolini (recunoas-
tereaanexarii Abisiniei; sprijlncomundat lui Franco- n.t.), careainsemnat creareaAxci
Berlin-Roma, si apoi unTratat anti-CominterncuJaponia(indreptat impotrivaURSS -
n.t.). (Fondat deLeninin1919pentruaimpulsionarevolutiabolsevicalascaramondiala,
Cominternul sauInternationalaaIll-aComunlstasi-aschimbat poiiticain1935subStalin,
pentruasprijini asa-numiteleguvernealeFrontunlor Popuhre Ivictorioaseinalegerile
parlamentaredinSpaniasi Franta, in1936- n.t.], coalitii antifascistececuprindeauso-
cialisti, anarhisti si ,.partideburgheze").
Totodata, Hitler aintervenit departeafascistilor inrazboiui dus contraaliantei de
stangacareinmoddemocratic formaseunguverndefront popular inSpania. Hitler ajus-
tificat trimitereadetrupesi bombardierecasa-1sprijinepegeneralul fascist Francisco
FrancoinRazboiui civil spaniol (1936-1939), caparteamasurilor deaparareaOcci-
dentului impotrivaamenintarii bolsevice(probabil cadeaici s-auinspirat si americanii
pentrua-si justificaamestecul inti'eburileinternealeunor tari dinAmericasi Asia:
,,prevenireainstalarii comunismului"; lafel auprocedat si sovieticii inUngaria, in1956, si
inCehoslovacia, in1968, dar pentru aparareacuceririlor socialismului" - n.t.). In1937,
Spaniaadevenit poligondetestareaputerii militaregermane, candpilotii nazisti aubom-
bardat populatiacivilalipsitadeapararesi auras depefatapamantului localitateabasca
Guernica(Oare, inSerbiavecinanus-aintamplat acelasi lucruinmartie1999, candfor-
teleNATO, faramandat dinparteaONU, autrecut laintenseactiuni debombardament
pecarenule-aususpendat nici macar inzileledePasti, cutoatecaPapaloanPaul al IMea
facuseunapel insistent inacest sens lapresedinteledeatunci al SUA, Bill Clinton? - n.t.).
Inciudaunui imens protest peplaninternational, Franta, MareaBritaniesi StateleUnite
aufacut putinsaumai nimic casa-i aperepesustinatorii Republicii Spaniole. Inanul ur-
mator, cancelarul Schuschniggal Austriei acerut unplebiscit caresadecidadacaAustria
ti'ebuiesaseunificesaunucuGermania, insperantacapoporul austriac vavotaimpo-
tiiva, mai inaintecaHitler saleinipunaacest lucru. Trupelegermaneauintrat inViena
CiA 12 rnartie1938- n.t), punandcapat independentei austriece(la13martie, Austriaa
fost anexataoficial laGermania- n.t.).
A urmat larandCehoslovacia(abandonatainurmaConferintei delaMiinchen- n.t.).
Hitler apresat Cehoslovaciaprininsistentacercrii deaseacordadreptul iaautodeter-
minarenationalacelor 3milioanedegermani dinregiuneasudetaaCehoslovaciei. Aceas-
taregiunedelagranitacuGermaniaeraimportantadinpunct devederemilitar, deoarece
includemasivul Boemic, linianaturaladeapararepentruCehoslovaciasi locul logic pen*
trucehi deaincepesaseapereimpotrivaunui potential atac german. Hitler asustinut ca
reglementareadedupaPrimul Razboi Mondial careai-asituat peacesti vorbitori delim-
bagermanainteritoriul cehoslovac constituieoincalcareaautodeterminarii lor si unalt
exempludeperfidieatarilor occidentale. El acerut cateritoriului undesevorbesteger-
mana, TaraSudetilor, sai sepermitasaiasadincomponetaCehoslovaciei pentruaseuni
cupat ria-mamaGermania. Cchii auinceput sa-si facagriji si autrecut lamobilizareapar
tialaarezer vislilor. Asta1-ainfuriat peHitler, cares-ajurat cavafacepulbereCehoslovacia.
Acesteevenimenteaualarmat si MareaBritanie, carenuvroiainsacarazboiui saiz-
bucneascainEuropa. NevilleChamberlain, primul-ministrubritanic, afacut trei calatorii
DescifrareaconSictehr Internationale
95
inGermaniapentruaincercasaamanerazboiui. Chamberlaincredeacaesteimposibil
caMareaBritaniesaapereCehosEovaciadincauzadistantei si pentrufaptul cabritanicii
nudispuneaudenici unfel detrupepecontinent. Foarteimportant, el credeacaCehoslo-
vacianumeritarazboiui si mai stiacaMareaBritanienuerapregatitaderazboi. Dupa
cum0 demonstraserabombaidamenteledelaGuernica, fortaaerianadevenisemai im-
portanta, fricadecampaniiledebombardament eraincrestere, iar Chamberlainsi-adat
seamacaaparareaaerianasi sistemelederadar nueraupregatitepentruunrazboi ae-
rian. Pentruacesteratiuni multiple, NevilleChamberlains-aintalnit cuAdolf Hitler la
Miincheninseptembrie1938si afost deacordcuciopdrtireaCehoslovaciei, princedarea
regiunii sudetilor Germaniei, dacaHitler vapromitecavalasainpacerestul Cehoslo-
vaciei. Hitler apromis, iar Chamberlains-ainters acasapretinzSndcaasalvat Cehoslova-
ciasi caarealizat paceainvremurilenoastre".
Doar saseluni mai tarziu, inmartie1939, trupelegermaneaupatruns inrestul terito-
riului cehoslovac si auocupat orasul-capitala, Praga. 0MareBritaniesocatasi-adat sea-
macaHitler ar puteaincercasi altecuceriri, si caurmatoareatintaar putea fi Polonia. Im-
paititainveacul al XVIIMea, Poloniaafost reconstituitacastat dupaPrimul Razboi Mon-
dial si i s-adat coridorul Danzigpentruaaveaacces laMareaBaltica, cutoatecazona
respectivaeralocuitadevorbitori delimbagermana. Incao data, HiUer afolosit aceeasi
tactica. A sustinut caexistentaunor vorbitori delimbagermanainauntrul fi-ontierelor po-
lonezeconstituieoincalcareaautodeterminarii, unalt exempludeperfidieaTratatului
delaVersailles. Dedataaceasta, MareaBritaniesi Frantaauincercat sa-1 descurajezepe
Hitler, prinacordareaunor garantii viz^daparareaPoloniei.
Dupaaceea, Hitler areusit omaiastralovituradiplomatica. Inpofidafaptului deafi
spus cavaaparaOccidentul impotrivabolsevismului. Hitler aincheiat untratat cuStalin
inaugust 1939*. Pactul i-adat lui Hitler manaliberasafacaceeacevroiael invest. Acesta
mai includeasuunprotocol secret privindoaltaimpartireaPoloniei (art. 2; acfiuneas-a
si infaptuit dupainvadareaPoloniei la1 septembriedecatretrupelegermane, respectiv,
prinintrareatrupelor sovieticeinparteadeest aPoloniei, la17septembrie, pentruare-
cuperaaceleparti dinBielorusiasi Ucrainacareaufost acaparatedePoloniapanilor" -
n.t.). Stalinsi Hitler s-auinteles saiafiecarecateoparte. Hitler si-aluat parteaprinde-
clansarearazboiului impotrivaPoloniei la] septembrie1939, Dedataaceasta, el numai
vioiaunalt acordtipMiinchen, princaresaintervinabritanicii casa-i deao partedinPo-
lonia, inschimbul promisiunilor saledemoderatie(Dinpacate, autorul nufacenici o refe-
rirelaRomania; osimplascapare? - n.t.).
Fazaatreiaafost scurta. Hitler arealizat dominatiamilitarapecontinent in1940. Du-
paceacucerit Polonia, lucruriles-alinistit pentrumoment; aceastaperioadaafost denu-
mita falsul razboi". Hitler seasteptacaMareaBritaniesacearapace. Totusi, inprima-
varaanului 1940, Hitier setemeacaMareaBritanieisi vatransferatrupeleinNorvegia.
A prevenit aceastadebarcareaeng'ezilor, trimitandu-si mai vntai el trupeleacolo(scopul
* Pactul deneagreshinedintreReichul germansi URSS, princareceledoua^iri i-audelimiat sferelede
influentainEuropadeest. Protocolu] secret Kbboitn^Mololov, anexalatratat. semnat la23august 1939, a
avut consecinleextremdegravesi asupraintegritatii teritorialeaRomJiniei; estevorbadeart 3, carestipulaur-
matoareie: fnceeaceprivstesud-estul Europei, parteasovieticasupuneateiitiei pretentiilesaleasupraBasara-
biei. Parteagermanadeclaradezinteresul saupolitic complet fatadeacest teritoriu".
Faptul caprinNotaulUinatlyadin26iunie1940s-acerut si parteadt nordR Bucovineil-asurprinspeHitler
careaprotestat, latadecenuampierdut toataBucovinaa?acumfuseseeaincorporataAustriei in1775; prin
actui semnat laPalamutapeNistrusi inclusapoi inTratatul depacedin1791, Turciaacedat Austriei parteade
nordaMoldovei (pecare, invirtuteayechilor capituiatii. nuaveadreptul saofaca), teritoriul cucelemai nume-
roasevestigil aleistoriei romSnesti, inclusiv vecheacapitalaaMoldovei feudale, Suceava. (n.t.)
96
JOSEPH S. NYE, JR.
strategic eraacaparareauzinei deapagreadelaTrondheimsi asigurarealivrarilor demi-
nereudefier suedez - n.t). Apoi alansat razboiui fulger inOlanda, Belgiasi Franta. Tri-
mitindu-si tancurileprinpresupusaimpenetrabilaPadureaArdenilor, Hitler i-aluat pe
francezi si britanici prinsurprindere. El ocoUseliniaMaginot cufortificatii francezece
seinsiraupeaproapetoatagranitacuGermania. A respins trupelebritanice, impingandu-
leinapoi spreDunkerque, undeacesteaauti-ebujt sa-si abandonezeechipamentul, i a r
ceeaceamai ramas safieevacuat pasteMareaM^ecii. Inacest mod, Hitler adevenit in
1940, printr-ostralucitaseriedemiscari, stapanul continentului europeansituat lavest de
UniuneaSovietica.
A patrafaza. &zadesupraextindere", adezlantuit razboiui total. Hitler asteptademu i t
timpcasaseindreptespreest impotrivaUniunii Sovietice. Insavroiacamai int^i satermine
cuMareaBritanie, pentruaevitaunrazboi pedouafronturi. Dacaputeacastigasuprematia
aeriana, puteaapoi satraversezecanalul (adica, MareaManecii, pecareanglo-saxonii o
numesc theChannel" - n.t.) si sainvadezeAnglia. insaforteleaerienegermaneaufost
infranteinBataliaAngliei. incapabil saobtinasuprematiaaeriana, Hitier seconfi-unta cu o
problemafoartedilicila: Sa-si am^eplanurile, pentruaatacaUniuneaSovietica?
Hitler s-adecis saataceUniuneaSovieticachiar dacanufusesecapabil sainfranga
MareaBritanie, crezandca-1vaputeabatepeStalinrepedesi saseintoarca-dinnouim-
potrivabritanicilor.Mai mult, ar fi lipsit MareaBritaniedeoricealiantapotentialacu
UniuneaSovietica. Iniunie1941, Hitler aatacat URSS, comitandomaregreseala. inde-
cembrie1941, dupaatacul japonez delaPearl Harbor, amai facut ogresealauriasa: ade-
clarat razboi Statelor Unite. Probabil caHitler afacut acest lucrupenti-ua tineJaponia
prinsainrazboi, intruc&t inastaseasupraacesteiacasai sealature, si afolosit prilejul
pentruadezlantui campaniaimpotrivatransporturiior maritimeamericanecuajutorul
submarinelor (celebreleU-boat - n.t). ProcedSndastfel, el adezlantuit si razboiui total
careapus capat celui de-al TreileaReich.
Rolul individului
Cerol ajucat personalitatealui Hitier? Probabil canuafost factorul crucial inprima
faza. Democratiileoccidentaleerauapasatede\nna, slabesi di\Tza te pepl a n intern, Incat
oricenationalist germanistet ar fi fost probabil tnstaresarevizuiascasistemul Versailles,
insafazeleadouas i atreiacarei-auadus Germaniei dominatiaasupraEuropei audepins
depriceperea, indraznealasi ideologiabelicoasamanifestateplenar deHitier. Deseori a
trecut pestegeneralii sai conservatori si pesteStatul Major. Hitler vroiarazboi si erador-
nic sa-si asumeriscuri. A patrafaza, careaprovocat razboiui total si esecul, estesi eaa t r i -
buitapersonalitatii lui Hitier subdouaaspecte. Prima, poftalui Hitier cresteapemasura
cemanca, Eraconvins depropriul saugeniu(amavut si noi, rom^nii, geniul Carpatilor"
- n.t,), insaconvingereasa1-adus ladouagreseli capitale: a invadat UniuneaSovietica
mai inaintedeaterminadefinitiv cuMareaBritanie, si adeclarat razboi Statelor Unite,
ceeacei-aoferit presedintelui FranklinRoosevelt unpretext deaseangajainrazboiui din
Europa, precumsi ineel dinPacific.
Unalt maredefect al lui Hider afost ideologiasarasista, care, prinpromovareamitu-
lui superioritatii rasei deslap^aarienilor, 1-alipsit deaprecieri importante. Depilda, la
inceput candGermaniaainvadat UniuneaSovietica, multi ucrainieni si altii s-a u revoltat
impotrivabrutalitatii lui Stalin. InsaHitler i-aprivit capeni^tefiinteslavesubumane, ne-
demenedeasealiacuel impotrivalui Stalin. Mai credeacaStateleUnites unt s l a be, di n
cauzapopulatiei denegri si evrei, li placeasafacaglimiepe seamafaptului ca prese-
dinteleRoosevelt aveaunstramos deorigineevreiasca (Radeciobdeoalas pa r t a ", vorba
Descifrareaconflictehr intcmationale
97
romanului - n.t.). El nuareusit sainteleagacapluralismul americanpoateii osursade
putere. Mai mult, antisemitismul sau 1-afacut sa-si alungeestivadintresavantii defrunte
decareaveanevoiepentruafabricabombaatomica. Pescurt, unindividcareaconstituit
unadincauzeleprincipalealecelui de-al IMeaRazboi Mondial. Tipul derazboi careafost
si urmarileacestuiaaudepins foartemult depersonalitateamaniacaalui Hitler
Cauzesistemicesi interne
Desigur, aumai fost si altecauze. Cei de-al IMeaRazboi Mondial afost mai mult de-
cat razboiui lui Hitler, aceastafiindapreciereafacutadeA J. P. Taylor. Auexistat cauze
sistemice, atat structuralecat si procedurale. Lanivel structural, Primul Razboi Mondial
nuarezolvat problemagermana. Tratatul delaVersailles afost preaaspru, fiindcaaatatat
nationalismul german, si preablandpentrucai-alasat Germaniei potentialul deain-
treprindeceva. Mai mult, absentadinjoc panamai tarziuaStatelor Unitesi aUniunii So-
vieticeinbalantadeputereainsemnat caGermaniaaramas nedescurajata. Inplus, pro-
ce?i'_l sistemu.lui internfit'ona] eranemnderat. Germaniaeraunstat revizionist hotarat sa
distrugasistemul tratatelor delaVersailles. Mai mult, rasp^du-eaideologiilor cumarele
'ism', fascismsi comunism, agenerat urasi obstacoleincaleacomunicarii inanii '30.
Lanivel intern, trei schimbari prezentauoimportantaaparte. Prima, democratiileoc-
cidentaleerausfasiateprinluptedeclasasi disputeideologice. Concepereaunei politici
externecoordonateeraaproapeimposibila. Deexemplu, c^dLeonBlum, unsocialist
francez, avenit laputeredupaalegeriledin1936(cabinet format deFrontal Popular, dar
faracomunisti - n.t.). conservatorii francezi astrigat Mai bineHitler decat Blum" (si in
Romania, dupa'revolutia' din1989, s-astrigat Mai binemort decat comunist" (?!) - n.t.).
in1939. guvernul conservator britaiuc atriniis omisiunelaMoscovapenti'U avedeadaca
sepoatesemnauntratat cuStalin, insaatat guvernul cat si membrii misiunii eraudivizati.
Panasasehotarascabritanicii. Hitler le-aluat-oinainte. Unmotiv al intarzieni afost re-
tinereaclasei conducatoaredinMareaBritaniedeatratacucomunistii.
A douacauzaarazboiului lanivel internafost colapsul economic. Marea Depresiune
(din1929- n.t.) afost sistemica, insensul caaafectat toatetarilesi s-adezvoltat dininca-
pacitateaprincipalelor statecapitalistedeastabili ocoordonareeconomicainternationala
efectiva, princaresaabordezedezechiKbreledincomertul international si fluxurile
financiare. InsaDepresiunea aavut puterniceefecteasuprapoliticii internesi aluptei de
clasa. Numarul imens desomenaa\'ut efectul politic deaturnagaz pefoe. Acestaacon-
tribuit lapreluareaputerii decatrenazisti inGermaniasi aslabit guverneledemocratiilor
Nafuracharismalicaapozitiei lui Hitler caFiihrer - ofonnaquasi-mesianicapersonalizatadc con-
ducereces-anascut dindorintapentrurena^terenationala unitate, intr-otaratraitmatizatadeumi-
!irenationalai paralizatadeuncolapspolitic - ar puteainescnlaei sanuseasoitezecu'normali-
tatea' saurutina, onsa-ji piardadinvaioareintr-unautoritarismconser\'ator. Obiectivelevizionarede
izbavirenadonaiaprindominaCieeuropeana51 purificarera.sialaconslituiaunucleul regimului. Aces-
teaauinsemnat dinamismconstant ^i autoperpetuare, radicalismintens. Cucat regimul adurat mai
muk, cuatat eraumai megalomanc scopuriiesale, cuatat mai nelimitatadistrugereasa. Jocul saude
noroc pentrusuprema^iemondialaainsemnat 0 aliantaimpatrivaAliajilor extremdeputemici. A fost
unjoc impotrivasortiior, incareregimul ii cautapropriadistrugere51 aGermaniei tnse^i. Aceastaa
fost irationalitateaesenjialaaNazismului. Conducereacharismaticaalui Hitler ainsemnat, a?adar,
nudoar 0 capacitatefaradeprecedent pentrudi-strugers, ci 51 otendinjainascutapentruauto-
distrugere. Inacest sens, sinucidereadictatorului germanla30aprilie1945nuafost doar unsfarjit
binevcnit, ci i un saritlogic al celui de-a! TreileaReich.
- IanKershaw^.
98 JOSEPHS. NYE, JR.
Ceade-atreiacauzainternaafost poiiticadeizolationismaStatelor Unite. Statele
Uniteauiesit dinPrimul Razboi Mondial cuceamai puternicaecononiiemondiala, insa
aurefuzat sa-si asumedeplinarcsponsabilitatepentruaceastapozitie. Inanii '30, Marea
Depresiune asporit preocupareainternasi aad^ncit semnificativ izolationismul. Inpri-
mul saumandat, presedinteleFranklinRoosevelt, alaturi dealti americani, aacordat
putinaatentieEuropei. Duparealegereasain1936, Roosevelt ainceput sainteleagaca,
dacaHitler dcvinepreaputernic, el ar puteadomuiaEuropasi chiar saameninteinfinal
StateleUnite. In1937, presedinteleRoosevelt ainceput savorbeascadespreevenimen-
teledinEuropa, insapublicul americannuvroiasaseimplice. In1940, Roosevelt anego-
ciat cubritanicu, d^ndu-ledistrugatoareinschimbul dreptului deaaveabazemilitarepe
teritoriilebritanicedinemisferaoccidentala. In1941, el aconvins Congresul saaprobe
furnituri derazboi pebazade lend-lease"(legeadeImprumut si tnchlriere) catreMarea
Britanie, pentruapreveni inlrangereaacesteiadecatreHitler. Totusi, Roosevelt erain-
corsetat deopiniapublicainterna: cat dedeparteputeasameargainarezistalui Hitler
Nuiaai atacul Japomei laPeail Hai'bor si declara^aderazboi alui Hitler aupus capat
izolationismului Americii.
Cumseasambleazaacestecauzeinterne, personalesi sistemice? Amputeaspune:
cauzeleprofundaalecelui de-al Il-leaRazboi Mondial aufost sistemice- treabanetermi-
nataaPrimului Razboi Mondial Cauzeleintermediareaufost inmaremasuradenatura
interna- divergentelesocialesi ideologicecara1-aupropulsat peHifier inGermania, pre-
cumsi slabiciuneapoiiticasi economicaademocratiilor. Cauzaprecipitatoareafost sti'a-
tegialui Hitler vizanddominatiaEuropei.
Razboiui erainevitabil?
A fost eel de-al Il-leaRazboi Mondial inevitabil? Nu, insaadevenit dinceincemai pro-
babil odatacutrecereatimpului. In1926(dupaTratatul delaLocarno), aceastaprobabili-
tataascazut, insadupaMareaDepresiunedin1929si vanirealui Hitler laputerein1933,
palniacuoptiuni s-ainchis pAnainanul 1941, c^drazboiui adevenit global.
Esecul Primului Razboi Mondial dearezolvaproblemagermanaainsemnat cain1918
existadejaooarecareprobabilitatepentruunal doilearazboi. Dacademocratiileocci-
dentalear fi ales saimpaceGermaniainanii '20si saotratezemai putinpunitiv (adicasa
0 pedepseascamai putinaspru- n.t.), guvernul democratic al Republicii delaWeimar
probabil caputeasupravietui. SaudacaStateleUnitear fi ratificat Tratatul delaVersailles
si ramaneauinEuropapentruamentinabalantaputerii (asacumafacut dupa1945), poa-
tecaHitler nuajungaalaputere. Poatecaeraposibil unrazboi saualtul inEuropa, dar
nuneaparat eel de-al Il-IeaRazboi Mondial cucaracter global. Inanii '30, socul depre-
siunii economiceaalimentat afirmareaideologiilor caglorificauagresiunea, ceeacea
facut razboiui mai probabil.
Rationedipotetic, sapresupunemcaMareaBritaniesi Frantas-ar fi confruntat cu
GermaniasifaceauoaliantacuUniunaaSovieticalainceputul anilor '30. Sausanaimagi-
namcaStateleUnitear fi intrat inUgaNatiunilor. PoatacaHitier ar fi fost descurajat sau
intarziat. Poatecanuar fi avut asemeneaformidabilesuccesetimpurii si poatecaar fi fost
inlaturat deproprii sai ganerali, caredemai multeonauavut invedereoastfel deac-
tiune. insa, intrucat acestalucruri nus-auint^plat, personalitateasi strategialui Hitler
audevenit cauzaesentialaprecipitatoare. Pelasfarsitul anilor '30, cumHitier ainceput sa
planificerazboiui, acestaadevenit aproapeinevitabil. Chiar si asa, unii istorici credca,
dacaFrantasi MareaBritaniear fi lansat oofensivainseptembrie1939, poatecaGer-
maniaerainvinsa.
DesdfrarcR c.onflictehr intemationale
99
Razboiui dinPacific
Razboiui dinPacific aavut cutotul alteorigini. Japoniaerao.societateasiaticasi putin
implicatainevenimenteledinEuropa. Inanii '20, Japoniaeradepartedea fi odemocratie
perfecta, insadispuneadeunsistemparlamentar. Inanii '30, militarii si ultranadonalistii
si-auirapus controlul asupraguvernului. Poiiticalor deexpansiuneimperialistaerafoarte
populara. DintotdeaunaJaponiaisi facuseprobiemecasanufieimpiedicatasaobtinama-
teriileprimedecareaveanevoielaimport CkndDepresiunea i-aredus comertul, Japonia
s-atemut ca, dacanu-si schimbapozitia, s-ar puteaconfruntacuunviitor sumbru. Japo-
nezii auincercat sa-si creezeohegemonieregionala, pecareaunumit-o MareaZonade
ProsperitateComunadinAsiadeest" (unminunat eufemismpentrucucerireavecinilor
sai: Imperiul japonez al Asiei deest" - n.t). Japoniacredeacazonaii vapermitesare-
zisteamenintarilor venitedinparteaMarii Britanii si aStatelor Unite, careerauincapu-
tcri navalemajoreinPacific.
Mai intai, Japoijia5-aextins peseamaChinei. Razboiui brutal dinChinaafacut caJa
poniasaintreintr-unconflict diplomatic cuStateleUnite, caresprijineauChina. Dupace
Frantaacapotat infatalui Hitler in1940, japonezii s-aufolosit deacest prilej pentruapune
manapecoloniilefi-ancezedinAsiadesud-est, Vietnamsi Cambodgia. inacel moment,
expansionistii japonezi aveautrei optiuni. Unaeraaceeadealovi indirectiavest impotriva
Uniunii Sovietice. Intrucat dejaavuseseraloc ciocniri intrejaponezi si sovietici de-alungul
frontierei dinManciuria (undejaponezii ausuferit pierderi grele, inurma ofensivei
maresalului G. K. Jukov laHalhan-Gol. fiindnevoidsaincheiepace- n.t), unii aucrezut ca
unrazboi nipono-sovietic de-alungul granitei manciurieneerafoarteprobabil. A doua
optiunepentrujaponeaerasaloveascaSudul, pentrucadejaacaparaseracoloniilefi"anceze
dinAsiadesud-est ceamai depret achizitiefiindDutchEast Indies (Indoneziadeazi).
undesegaseapetrolul decareaveanevoieJaponia. Optiuneaatreiaerasaloveascainest
impotrivaStatelor Unite, dedeparteceamai riscantadintreceletrei optiuni.
inceledinurma, japonezii auales optiuniledoi si trei. La7decembrie1941, ei aulovit
inest, impotrivaStatelor Unite(atacul delaPearl Harbor dininsulaHawaii - n.t.), si in
sud, indirectiaIndoneziasi Filipine. Pec^ndmiscareaspresudaveadrept scopmateriile
prime, atacul asupraStatelor Uniteestemai greudeexplicat. Datafiinddisproportiatn
resursedeputere, japonezii stiaucainfinal nuvor puteacastigaunrazboi impotrivaSta-
telor Unite, dar speraucaatacul surprizadelaPearl Harbor ii vademoralizaat&t demult
peamericani, incat unrazboi pescaramarenuvaizbucni niciodata. Acestaafost uncal-
cul extremdegresit dinparteajaponezilor, insadinperspectivaguvernului japonez parea
unrisemai mic decat infrangereasiguracecredeauei cavalirmadacanufac nimic.
Intoamnaanului 1941, expansionistii japonezi numai considerauUniuneaSovieticao
tintaviabila, Atacul lui Hitler asupraUniunii Sovieticeindepartaseamenintareasovietica
laadresaJaponiei. inacelasi timp, americanii auincercat sa-i descurajezepejaponezi in
amai lovi sudul, punEindembargouasupralivrarilor depetrol catreJaponia. Dupacumse
exprimapresedinteleRoosevelt: StateleUnitevor agataunlat degatul Japoniei, pecare
il vor smuci dincandincand". Asistentul secretarului destat DeanAchesonafost citat la
vremearespectivaspunandcaacest lucrunuvaducelarazboi, deoarece nici unjaponez
rational nuar puteacredecaunatac asupranoastraar aveadrept rezultat altcevadecat
dezastrupentruproprialui tara"^. insajaponezii aveausenzatiaca, dacanurecurglaraz-
boi, inceledinurmatot vor fi infr^ti. Cu90%dinnecesarul depetrol importat, ei aucal-
culat cafoitalor navalanuputearezistanici macar unandacali seintrerupeaprovi-
zionarea; drept urmare, auconchis caestemai binesafacarazboi decMsafiestrangulati
incet-incet.
100
JOSEPH S. NYE, JR.
inplus, StateleUniteaucerut caJaponiasaseretragadinChina. Japonezii credeau
caacest lucruii vascoatedinregiuneapecareei ovedeaudrept hinterland-ul lor eco-
nomic. Dupacumi-aexplicat unofiter japonez imparatului Hirohito, situatiasemanacu
aceeaaunui pacient grav bolnav: Operatia, desi ar puteafi extremdepericuloasa, ar
oferi totusi cevasperantedea-i salvaviata"^. Dinpunctul lor devedere, nu eracomplet ira-
tional caJaponiasarecurgalarazboi, fiindcaeraceamai putinreadintrealternativelepe
carelevedeauei. DacaGermaniaar infr^geMareaBritanie, iar opiniaamericanilor ar
fi descurajatadeatacul neasteptat, ar fi posibilaopacenegociata. 0formaderatiunesa-
racaprivindstareadespirit aliderilor japonezi afost exprimatadeadjunctul sefului de
Stat Major al Armatei, Tsukuda:
Ingeneral, perspectivelenusunt prealuminoasedacamergemlarazboi. Cutotii neintre-
bamdacanuexistavreunmoddeaactionapecalepasnica. Nu-i nimcni caresavreasaspu-
na: Nuvafacedgriji, chiar dacarazboiui seprelungeste. euimi voi asumaintreagaraspun-
dere". Pedealtaparte, nuesteposibil samentinemstatus quo-ul (lat stareadelucruri
existenta- n.t.), Deaici, inmodinevitabil ajungemlaconcluziacatrebuiesarecurgemla
razboi"^.
Desigur, Japoniaaveaoptiuneadea-si redirectionaagresiimeadinChinasi Asiade
sud-est, insaastaeradeneconceput pentruconducatorii militari cuovedereexpan-
sionistasi belicoasa. Astfel cala7decembrie1941, japonezii aubombardat Pearl Harbor
(potrivit unor datemai recente, americanii ar fi stiut deacest atac, dar nu1-auimpiedicat
pentruaoferi incaunpretext opiniei publicedeaseputeaangajanemijlocit pecalea
razboiului - n.t).
Ceputemspunedeceletrei niveledeanalizaasacumsunt aplicateRazboiului dinPa-
cific? Rolul individului estecucertitudinemai putinpronuntat decat cumafost incazul
lui Hider, insaindivizii careconceppoiiticaauinfiuentat, totusi. traiectoriaevenimentelor.
InJaponia, generalii si amiralii expansionisti doreausasporeascadominatiaregionalaa
Japoniei si aucautat inmodactiv saextindarazboiui: invest - spreChina, insud- spre
Singapore, Indoneziasi Filipine, iar inest - spreposesiunileamericanedinPacific. Lideri
militari, precumHideki Tojo, aujucat unrol esential tndeterminareapoliticii guver-
namentole(prim-ministruin1942, acestaaprecizat telurilerazboiului japonez, astfel: cu-
cerireaChinei, Indiei. Tndoneziei, Australiei si Noli Zeelandesi, drept urmare, instaurai"ea
hegemoniei absoluteaJaponiei inregiuneaPactficului - n.t.). Totusi, Tojoasprijinit po-
litici identicemultor altor militari deranginalt si lideri politici. Hitler aveael sprijinmilitar
si industrial inGermania, insadeciziileleluamai deunul singur. tnJaponia, existaomare
difiizieaputerii lavirf, iar deciziileeraumai mult rezultatul unui consens intreelita
poiiticasi militara.
Rolul individului afost important si pentrudeterminareapoliticii Statelor Unite. Prese-
dinteleRoosevelt eradispus saimpunasanctiuni punitive, caraspuns laagresiuneaJaponiei
inAsiadesud-est, insamulti congrcmeni si americani dintoatataraeraunelinistiti depoiitica
externaactivasi deconfruntaredusadeRoosevelt Mai existaincaputernicul sentiment de
izolationismdinAmericaanilor 1940si 1941, iar multi americani respingeauincaimplicarea
Statelor Uniteinpoiiticainternationala. Dacaar fi fost presedinteunizolationist precum
senatoiii BurtonWheeler dinMontana, GeraldNyedinDakotadeNord, onHiramJolmsoji
dinCalifornia, posibil caStateleUnitesafi incercat mai degrabasapotoleascaagresiunea
japonezadecat saseconfruntecuea, si drept urmare, Japoniapoatecanuar fi simtit nevoia
deaatacaStateleUnite. Desigur, agresiuneajaponezaar fi fost atunci deneoprit, iar Japonia
s-ar fi stabilt singuracaputerearegionala(3inPacificul occidental.
Descifrareaconflictelor Internationale
101
Intermenii cauzelor internesi sistemice, amvazut cumlanivel internmilitarismul
crescandal guvernului japonez afacut razboiui mai probabil. Si lafel cainEuropaanilor
'30, colapsul economic dinJaponiasi StateleUniteaafectat poiiticaexternaaambelor
taii. Japoniaadevenit mai expansionista, intimpcep^ain1940, StateleUnitedevenisera
mai izolate. Inplus, haosul interndinChinaNationalistaacontinuat si inanii '30, facand-o
si mai vulnerabilaexpansiunii japoneze. Aceasta. larandul sau, asporit influentamilita-
ristilor inpoiiticainternajaponeza.
Lanivel desistem, Tratatul delaVersailles lasaseambitiileJaponiei inChinaneim-
plinite, intimpceproblemeleeconomicealeanilor '30aufacut mai dificil caJaponiasa
obtinamateriileprimedecareaveanevoiedoar prinintermediul comertului. Iar prabu-
sireadmperioadaanilor 1931-1933adejaanemicului sistemdesecuritatecolectivaal Li-
gii Natiunilor inAsiaainlaturat oriceconstr^gereinstitutionalaasupraambitiilor im-
perialealeJaponiei. Spredeosebiredc razboiui dinEuropa, cauzeleprofundesi nemij-
iocitealerazboiului dinPacific aufost inmaremasuradenaturainterna; tendintaspreex-
pansiuneinjaponia, spreunizolationismmai strict inStateleUnitesi haosul dinChina
anilor '30. Cauzeleprecipitatoareaufost deciziapresedintelui Roosevelt deaimpuneun
embargoucomplet in1941si hotarSreacarearezultat demci amilitarilor japonezi dea
atacaStateleUnitela7decembrie1941.
Condliatorism^douamodelederazboi
Ceinvataminteputemtragedeaici? Unii spuncalectiacheieaanilor '30oconstituie
raul conciliatorismului. tnsaconciliatorismul (intrat inistoriecaurmareapoliticii dece-
daredusedepremierul britanic NevilleChamberlainfatadeHitier, pentrua-1potoli intr-un
fel saualtul ~n.t.) nuesterauinsine(kt per se); esteuninstrument clasic al diplomatiei.
Este0 optiunepoiiticacepermiteschimbari inbalantaputerii inbeneficiul unui stat rival.
Decat saincercesadescurajezeori saingradeascaagresiuneaadversarilor, unstat ar pu-
teadecidecaestedepreferat saleingaduieadversarilor castiguri modeste. Inajunul ^z-
boiului Peloponesiac, Corinthul asustinut infataatenienilor catrebuiesai sepermitasa
absoarbaCorcyra. Atenienii, totusi, aurefuzat sadeasatisfactieCorinthului si auales in
schimbsalupte. Datefiindevenimenteleceauurmat, poatecaAtenafaceamai binesa
impaceambitiilecorinthenilor, dcctsa-i provoacepentruCorcyra. Conciliatorismul a
fost folosit cusucces in1815, candputerilevictorioaseauimpacat Frantainfranta, dar in-
caputernica. Inanii '(18)90, MareaBritanieadat satisfactieStatelor Uniteinplinaascen-
siune. Amputeasustinechiar ca, impaciuitorismul s-ar puteasafi fost poiiticacorectape
careAliatii occidentali saoadoptefatadeGermaniaInanii '20. Unadinmaiileironii ale
perioadei interbeliceesteaceeacaOccidentul s-aconfruntat cuGermaniainanii '20, cand
trebuiasaoimpace, si aimpacat-oinanii '30, c^ndtrebuiasaseconfruntatecuea.
impaciuitorismul afost abordareagresitafatadeHitler, insaprimul-ministruNeville
Chamberlainnuafost omul alat delas pecat 1-afacut saaparaexperientaMiinchen. El
vroiasaeviteunalt Razboi Mondial, iniulie1938, el adeclarat:
Candmagandesc laacei patruani groaznici, si magandesc lacei 7milioanede tineri careau
pierit infloareavietii si cele13milioanedeschilozi si mutilati derazboi, lamizeriasi suferinta
mamelor si tatilor. a fiilor si ficelor, trebuiesaspuncanuexistainvingatori intr-unrazboi, ci
numai inrinsi.' Acesteasunt gandurilecaremafac saconsider cadatoriameadc primordin
esteaceeadea-mi incordanervii pentruaevitarepetareaMarelui Razboi dinEuropa^o
Pacatelelui Chamberiainaufost nuintentiile, ci mai degrabaignorantasi arogantape
carele-amanifestat, fiindcanuareusit saapreciezesituatiainmodcorespunzator. Iar in
acest esec nuafost singurul devina.
102
JOSEPHS. NYE JR.
Primul 9 1 eel de-al DoileaRazboi Mondial sunt deseori catalogatecafiinddouamodele
diferitederazboi: razboi accidental opus agresiunii planificate. Primul Razboi Mondial a
fost0 spiralanedoritadeostilitate. Intr-ooarecaremasura, acestaputeafi evitat prinim-
paciuitorism. Dupacumaspus poUtologul DavidCalleo: Lectiapotrivitanuesteatat ne-
voiadevigilentaimpotrivaagi'esorilor, ci consecinteledezastruoasecas-arefuzat apla-
narearezonabilaadivergentelor cucei nouaparuti"^^. Cei de-al DoileaRazboi Mondial
nuafost ospiralanedoritadeostilitate- afost unesec inadescurajaagresiuneaplani-
ficataalui Hitler Inacest sens, politicileadecvatepentruprevenireacelor douarazboaie
mondialaaufost aproapediametral opuse. Poatecaaplanareanemultumirilor Germaniei
ar fi ajutat laprevenireaPrimului Razboi Mondial, iar descurajareaGermaniei poatecaar
fi impiedicat eel de-al Il-leaRazboi Mondial, insapoliticileaufost exact invers. tnin-
cercareadeaa\^tarepetareaPrimului Razboi Mondial, liderii britanici dinanii '30auaju-
tat laprecipitareacelui de-al DoileaRazboi Mondial. Inacelasi timp, eforturileliderilor
americani deadescurajaJaponiaauajutat laizbucnirearazboiului inPacific. Descura-
jareaadat gres, deoarecejaponezii s-ausimtit pusi lacolt intr-osituatieundealternativa
pacii pareamai readec&t riscul unui razboi,
Desigur, acestedoukmodelederazboi sunt preasimple. Primul Razboi Mondial nua
fost pur accidental, iar eel de-al DoileaRazboi Mondial, ccl putininregiuneaPacificului,
nuafost pur si simplu0 agresiune^lanificataalui Hitier. Lectiafinalaesteaceeadeane
feri demodeleistoricepreasimple. Intotdaaunasaintrabati dacaunmodel redaintocmai
fapteleistoricesi dacasepotrivastecurealitateaexistenta. Neajutasanereamintimpo-
vesteacupisicalui Mark Twain(1835-1910, pseudonimul literar al marelui scriitor ame-
ricanSamuelLanghome Clemens- n.t). DupacumsubliniazaTwain, 0 pisicacarestape
osobafierbintenuvamai stadinnoupe0 sobafiarbinte, dar nici peunaracenusava
mai asaza(si noi, rom^ii, avemcevaasemanator: Cines-ar ars odatacuciorba, sufla
apoi si iniaurt"). Estenecesar sacunoastemcaresobasunt raci si caresunt fierbinti
atunci ckndfolosimanalogii istoriceori modelaalestiintelor politicebazatepeceledoua
razboaiemondiale.
CRONOLOGIE: INTOE CELE DOUA RAZBOAIE MONDIALE
1919- Sedeschide Confoiatadepacedela Versailles; sc adoptaConstitutiadelaWeimai.
1920 - Crearea liguNafiunilor.
1921-1922- ConferintadelaWashingtonasupraarmaraentclor navale.
1922- Seinfiinteaza CurteaPermanentadeJusticedelaHaga; IVatatul dela R^iallodintre
Germaniasi URSS; Mussolini iaputereainItalia,
1923- Trupelefrancezesi belgieneocupazonarenanacaraspunslaneexecutareadecatre
Germaniaalivrarilor decarbuneincontul reparatiilor derazboi; Pudnazist esuat laBerarie (Pudui
lui Hitler din8-9noiembrie, delaMiinchen~n.t,)
1924 - Planul Dawesprivindreglementareareparatiilor datoratedeGermania, inscopul asigu-
rarii capacitatii deplataaacesteia; Protocolul delaGenevapentrureglementareapecalepasnicaa
diferendelor.
1925- Conferintasi Pactul dela Locanio.
1^- IntrareaGermaniei inUgaNatiunilor.
1928 - Semnarea PactulmI^ogff-BrJand.
*i929- Planul Dawesesteinlocuit cu Flanul Young:0 nouafixareaplatii reparatiilor derazboi
germane, panain1938; sedeclaseazacrizainGermania(n.t).
1930- ConferintanavaladelaLondra; tncepeconstruirea Liniei Maginot, unsistemdeforti-
ficatii impotrivaunui eventual atac german(n.t.).
Descifrareaconflictelor intemationale
103
1931- InvaziajaponezainManciuria; PrabusireaCredit-Anstalt dinAustria; BancaAngliei
fortataserenuntelaetalonul aur.
1932- Conierinti pentrudezarmare(delaGenevaesueaza- n.t.); Conferintareparapilor dela
Lausanne(carepunecapat tuturor platilor. Germaniaaplatit circa55miliardededolari careparatii
derazboi-n.t).
1933- Adolf Ifit^n- devinecancelar al Germaniei; IncendiereaReichstagului; Decreteprincare
sc iiistituie dictaturana^^; GermaniaseretragedelaConferintapentrudezarmaresi dinLiga
Natiunilor; Ceade^douaConferm|apentrudezarmaredelaGenevaesueaza, asaciunesueazasi
Conferintainternationaladelalondraprivindeconomiasi finantele(n.t).
1934- IntrareaURSSinLigaNatiunilor. Turcia, Grecia, Romaniasi Yugoslaviaincheie
tn^egereaBalcaoica(n.t).
1935- Germaniadenuntaclauzadezarmarii impusaprinTratatul delaVersailles(seintroduce
serviciul militar obligatoriu; incepeuonstructiadesubmarinesi iafiintaLuftwaffe- n.t); Formarea
aliantei franco-sovietice; Acordnaval anglo-german; InvaziaItalic! inEthiopia; Pactul Hoare-Laval.
1936- GermaniadenuntaPactul delaLocarno, iar trupelesalereocupaRenaniadcmilitarizata;
Italiacastigarazboiui cuEdiiopia; LigaNatiunilor discreditatacainstrument politic; Seformeaza
AxaBerlin-Roma; SesemneazaPactul anti-Comintern.
1936-1939- Razboi civil in Spania(unde, incadrul Brigazilor Internationale, departeafortelor
republicaneauluptat si unii socialisti-comunJsti romSni, printrecareG. M. Bujor si Walter Roman
- tatal premierului PetreRomandinperioada1990-1991- n.t).
1937- Japonialanseazaatacuri impotrivaNankingului si altor orasechineze(dupaincidentul
delaPodul MarcoPolo, incepeofensivajaponezacaresesoldeazacuocupareaoraselor Shanghai
si Nanking; sedeclanseazaastfel razboiui niponochinezcarevadurapanain1945- n.t.).
1938- Germaniainvadeazasi anei^azaAustria; ChamberlainseintilnestecuHitler laBerch-
tesgaden, Godesberg si Miinchen pentru asolutionacrizagermano-cehoslovaca; Semnarea
Acordului dela Mtinchen.
1939- CrizadinCehoslovacia; GermaniaocupaintreagaCchoslovacie; Angajamentebritanice
si francezefatadePoloniasi garantii pentruGreciasi Romania; ItaliainvadeazaAlbania; Pactul
ruso-german(Molotov-Ribbentrop); Germania invadeazaPolonia; MareaBritaniesi Frantadeclara
razboi Germaniei.
1940- Hitler invadeazaFlranfa; BataliaAngliei; JaponiaocupaIndochinafranceza. (Noteultima-
tivesovietice, princareRomaniaestesilitasacedezeUniunii So'."IeticeBasarabiasi nordul Buco-
vinei; Diktatul dela"N^na, princarenord-vestul Transilvaniei estecedat Ungariei horthyste; Acor-
dul delaCraiova, princareCadrilaterul estecedat Bulgariei - nt.).
1941- Hitler atacaUniuneaSovietica(Romaniaintrainrazboi departeaGermaniei, pentru
recuperareateritoriilor pierduteiniunie1940- n.t); Japoniaatacabazanavalaameric-anadela
Pearl Harbor.
INTREBARI DE STUDIAT
1. Ce invataminte"autras pohcy-makers(cei carefeepoiitica) lavremearespectivadinPrimul
Razboi Mondial? Cumle-ainfiuentat acestacomportamentul inperioadainterbelica?
2. Princes-adeosebit conccptul desecuritatecolectivadepoiiticacubalantaputerii? Este
utopicanotiuneadesecuritatecolectiva? Dacanu, cumar fi putut fiinctiona binesecuritatea
colectivainperioadainterbelica?
3, Cei de-al Il-leaRazboi Mondial afost inevitabil? Incaz afirmativ, deceanumesi cand? Daca
nu, candsi cumputeafi evitat?
4, incemasurapoatefi aU-ibuitapersonalitatii liderilor implicati izbucnireacelui de-al Doilea
Razboi Mondial?
5. Carear puteafi uneleinvatamintealeperioadei interbelicecei-ar puteaajutapepolicy-
makerssaeviterazboiui inzilelenoastre?
6, Japoniaadovedit lipsaderatiunecandaatacat StateleUnite?
104
JOSEPH S. NYE, JR.
NOTE
1. WoodrowWilsoninRay S. Baker andWilliamE. Dodd, eds., TTiePublic Papers of Woodrow
Wilson: War andPeace, vol. I (.VcwYork: Harper, 1927), pp. 182-183.
2. QuotedinInisL. Claude, Power and Jnteniational Relations(NewYork: RandomMouse,
1962), p. 104.
3. QuotcdinF.F.'Wahers, A History of theleagueof Nations(London: OxfordUniversity Press.
1952), p. 653.
4. A J. P Taylor, TheOrigins of theSecond World War, 2nded. (Greenwich: Fawcett, 1961), p. 281.
5. Adolf Hitler onAugust 27, 1939, inGordonCraig, Germany, 1866-1945CNewYork: Oxford
University Press, 1978), p. 712.
6. IanKershaw, HitlerandtheNazi Dictatorship", inMary Fulbrook, ed,, GermanHiston-
Since1800(London: Arnold, 1997), p. 336.
7. QuotedinScott Sagan, ,.TheOriginsof thePacific War", inRobert I. RotbergandTheodore
K. Rabb, eds., TheOriginand Preventionof Major Wars(NewYork: CambridgeUniversity Press,
1989), pp. 335-336.
8. Scott Sagan, TheOriginsof thePacific War", p. 325.
9. QuotedinScott Sagan, DeterrenceandDecision: AnHistorical Critiqueof Modern
DeterrenceTheory" (Ph. D. thesis. HarvardUniversity, 1983), p. 280.
10. NevilleChamberiain, In Searchof Peace: Speeches 1937-38(London: Hutchison, n.d,), p. 59.
11. DavidP Calleo, TheGerman ProblemReconsidered: Germany andtheWorld Worder, 1870
to thePresent (CambridgeUniversity Press, 1978), p. 6.
BMografieselectiva
1. Ross, Graham, TheGreat Powers andtheDeclineof theEuropeanStates System, 1919-1945
(London: Longman, 1983), pp. 109-126.
2, Bell, R M. H., 77ie Origins of theSecondWorldWar in Europe(London: Longman, 1986),
pp. 14-38.
3. Sagan, Scott, TheOriginsof thePacific War", Journal of Interdisciplinary History, 18:4
(Spring. 1988), pp. 893-922,
4, Tavlor, A I, P., TheOrigins of theSecond World War, London: Hamilton, 1961), pp. xi-xxviii,
102-109, 272-278.
6. Bullock, Alan, .Hider andtheOriginsof theSecondWorldWV, inW. R Louis, ud.. TheOrigins
of dieSecond WorldWar A J P. Taylor andHis Critics (Nevr York: WWey, 1972), pp. 117-145.
BiBUOGRAFIESUPUMENTARA
Barkin, J. Samuel, andBruceCronin, TheStateandtheNation: ChangingNormsandthe
Rulesof Sovereign^/', Internadonal Organization(Winter 1994), pp. 107-130,
Barnhart, Michael A, Japan Prepares for Toial War TheSearch for Economic Security. 1919-
1941athaca, NY: Cornell University Press, 1987).
Bell, P M. H,, TheOrigins of theSecond WorldWar inEurope(London; Longman, 1986),
Bullock, Alan, Hider. A Study inTyranny(NewYork: Harper &Row, 1964),
Carr, E, H., TheTwenty Years'Crisis 1919-1939: An Introduction to theHistory of International
Relations(NewYork: Harper Collins, 1981).
Claude, InisL, Power and International Relations(NewYork: RandomHouse, 1962),
Cohen, Warren, EmpireWithout Tears: America's Foreign Relations. 1921-1933(NewYork:
Knopf, 1987).
Heinrichs, Waldo, Jr., Trcsholdof War. FranklinD. Roosevelt and AmericanEntry into World
War I! (NewYork: OxfordUniversity Press, 1f)88).
Descih-areaconflictelor intemationale
105
Hildebrand. Klaus. ForeignPoliciyof theThirdReich, trans. AnthonyFothergil! (Berkeley, CA:
Universityof CaliforniaPress, 1973).
Hughes, Jeffrey, ..T^eOriginsof WorldWar If inEurope: BritishDeterrenceFailureand
GermanExpansionisnf, inRobert I. RotbergandHjeodore K. Rabb, eds., TheOriginand
Preventionof Major Wars(Cambridge: CambridgeUniversityPress, 1989), pp. 281-322.
Irive, ,\kira. TheOriginsof theSecondWorldWar in AsiaandthePacifc(London: Longman
19S7)."
Jervis, Robert, RichardNed Lebow, andJaniceGross Stein, PsychologyandDeterrence
(Baltimore; JohnsHopkinsUniversityPress, 1985).
Kier, El^abeth, ImaginingWar. FrenchandBritishMilitaryDoctrineBetweentlieWars
(Princeton, NJ; PrincetonUniversityPress, 1997).
Lucacs, John, FiveDaysinLondon, May1940 (NewHaven, CT: YaleUniversityPress, 1999)
Macrnillan, Margaret Olwen. Paris1919. SixMonthsthat ChangedtheWorld(NewYork:
RandomHouse, 2002).
Middlemas, Keith, TheStrategyof Appeasement Ihe BritishGovernment andGermany
(Chicago: QuadrangleBooks, 1972).
Ross, Graham, TheGreat PowersandtheDeclineof theEuropeanStatesSystem, 1914-1945
(Ixmdon: Longman, 1983).
Storry, Richard, AHistoryof ModernJapan(Baltimore: Penguin, 1960).
Utley, Jonathan, GoingtoWar withJapan, 1937-1941(Knoxville, TN: Universityof Tennessee
Press, 1985).
Walters, F. R, AHistoryof theLeagueof Nations(London: OxfordUniversityPress, 1952).
Wolfers, Arnold, DiscordandCollaboration: EssaysonInternational Politics(Baltimore: Johns
HopkinsUniversityPress, 1962).