Morala curs II

12.10.2010

Platon mai spune despre virtute ca este o curatire (katharsis). Placerea, eudemonia, identica cu binele real, ramane un ideal, pe care omul il atinge numai iesind din trup. ristotel considera si el ca eudemonia este idealul moral al omeniri, virtutea !iind modul prin care omul e"celea#a, in calitate de !iinta cugetatoare. ceasta e"celenta este pusa in valoare si aduce omului eudemonia. ristotel leaga starea de !ericire, de nivelul superior, de satis!actie a mintii. Prin virtutile etice, omul isi crea#a o stare in spatiul natural in care isi asuma o anumita eudemonie, insa eudemonia este va#uta mai mult la nivelul mentalului. ristotel considera ca in om e"ista ceva care tine de diviniate. $irtuile cele mai spe!icie omlui sunt cele ale intelectului, incat putem a!irma ca !ericirea este actionarea pe toate planului con!orm cu virtutea. %"ista virtuti nonetice care satis!ac mintea si cele etice care satis!ac socialul. &rice posesie de bunuri naturale, care va duce mintea noastra la contemplare este cea mai buna. 'ot ceea ce ne impiedica de la contemplatie, !ie din cau#a unei lipse sau e"ces, este rau. (upa el, v. nu sunt date nici de natura omului, nici de #ei. (ar ele nu sunt nici impotriva naturii, nici impotriva #eilor, dar se dobandesc prin deprindere, care presupune educatia. &mul prin natura sa, se cultiva prin deprindere. $irtutea este va#ut ca o calea de mi)loc intre doua e"treme, intre lipsa si abu#* se cultiva prin e"ercitiu si se distruge prin modul de a actiona impotriva naturii. (upa cum cantatul bine sau rau din chitara arata cat de bun sau rau este chitaristul, tot asa !aptele bune sau rele arata cat de bun sau rau este omul. Prin urmare, daca vitutile depind de !apte, trebuie sa e"iste o gri)a cu totul speciala in randul !aptelor pe care omul le savarseste, in acest sens libertatea de alegere )oaca un rol !oarte important. (aristotel). Prin bunele obi)nuinte, omul se eliberea#a de automatismele bune sau rele care il insotesc de!apt toata viata. &ri pt cultivarea obi)nuintelor bune, omul are nevoie de o masura, iar masura este calea de mi)loc, intre e"treme, este cumpatarea, virtutea centrala. +i la Platon gasim ideea ca aceasta cale de mi)loc e virtute. rsitotel preia ideea aceasta si o de#volta, a)ungand sa a!irme ca vitutea in !iinta ei, va !i calea de mi)loc intre doua rele, dintre care una se pre#inta ca lipsa, cealalta ca e"ces (%tica ,ihomahica 2, -). v.. calea de mi)loc intre s!iala si obra#nicie. /eea ce da calitate v. este scopul ei !inal care nu este altceva decat binele cel mai inalt, iar binele cel mai inalt este ceea ce creea#a, ceea ce procura, ceea ce ne aduc eudemonia, bunastarea, !ericirea. (e modul in care este ales binele cel mai inalt, sau de modul in care este inteleasa !ericirea, depinde nu numai calitatea v., dar apar si diversele sisteme morale. colo unde binele nu este de!intiv in !unctie de un criteriu absolut obicetiv, ci de ceea ce produce palcere, mai mult sau mai putin moderata, sau de ceea ce aduce bun nume, !ericirea, sau binele suprem, va !i de!init in mod divers, incat sunt )usti!icate cautarile !oarte deosebite in interiorul div. sisteme de etica dina!ara sapatiului crestin.

(esi recunoaste ca placerea este inceputul si scopul vietii !ericite, %picur socoteste cea mai mare virtute, ca !iind intelepciunea care consta in acel calcul rational, datorita caruia, masuram toate valorile, care ne interesea#a pentru viata noastra. /ultinvand in mod metodic acest calcul, putem da comportamentului uman, o randuiala, o ordine, o disciplina. 0aptul ca nici o placere nu este in!inita anunta !aptul ca moartea pune capat oricarei placeri si oricarei !ericiri gandite in interiorul e"istentei terestre, cu alte cuvinte, moartea este cea care pune capat !ericirii inteleasa ca si eudemonie, in e"istenta aceasta. /hiar si stoici propuneau ca si scop al virtutii, eudemonia, legata de e"istenta binelui, in !unctie de cum era de!inita aceasta. ,ici unul din aceste sisteme nu a putut sa o!ere realmente !ericirea, deoarece nici o !orma de bunastare sau !ericire, nu poate inlatura su!erinta si moartea. Plotin vedea 1n virtute procesul de asemanare cu #eul, cu (umne#eu, preci#and ca2 3vrem sa intelegem prin acasta, ca asemanarea este de doua feluri, prima presupune existenta identicului in existentele asemanatoare, care se aseamana una cu alta pt ca amandoua au acelas model. In celelalt caz de asemanare, cand o realitate seamana cu alta, dar aceasta din urma, cu care seamana celalta, exista mai intai, nu prezinta un raport de reciprocitate cu cealalta si nici nu se poate vorbi despre o anumita asemanare a modelului cu copia. In acest ultim caz, asemanarea trebuie gandita in alt mod, fara ca sa pretindem o forma identica pt cele doua realitati, ci mai degraba o forma diferita, daca asemanarea se face diferit, intr-un mod diferit.