UNIVERSITATEA DIN BUCURETI.

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE I TIINELE EDUCAIEI

Studiu privind l !"tur" intr #tilul d inv"t"r # n$%ri"l #i t &p r"& nt

Autori: Lupu Denisa-Izabela Bezeri Zelinda Crjoanu Cristina Ichim Veronica An I !eria II "rupa #

$ro%esor coordonator: $rep&Dr& 'ihaela Chrai%

Bucureti ()** R $u&"t

O'i (tiv: Cercetarea de %ata isi propune studiul asupra e+istentei unei le,aturi intre stilul de in-atare senzorial pre%erat de catre o anumita persoana si temperamentul predominat al acesteia& Ip%t $": .+ista o le,atura intre stilul pre%erat de in-atare senzoriala si temperamentul predominant& ) t%d"* P"rti(ip"ntii: /) de subiecti studenti de ambele se+e cu -arste cuprinse intre *0-(* ani In#tru& nt :!ubiectilor li s-a inmanat Chestionarul de preferinta a stilului de invatare senzorial a-and *1 itemi si o coala alba pe care sa isi noteze raspunsurile iar Chestionarul Despre Temperament a-and 12 itemi a %ost aplicat a-and ca suport un laptop& R $ult"t : 3ezultatele obtinute au e-identiat le,atura dintre stilul de in-atare si temperament ast%el: (/&//4 dintre subiectii a-and un temperament !an,-inic au ales ca stil pre%erat de in-atare stilul 5inestezic *#&##4 dintre subiectii cu temperament Coleric au ales de asemenea stilul de in-atare 5inestezic *)4 din subiectii cu temperament 'elancolic au ales stilul 6actil si */&//4 din subiectii cu temperament 7le,matic au ales stilul Auditi-& C%n(lu$ii: $ornind de la date si cercetari anterioare atat din domeniul pre%erintei stilului de in-atare senzorial cat si din domeniul personalitatii si temperamentului dominant am reusit sa stabilim o le,atura concreta intre aceste doua aspecte importante din -iata %iecaruia& Ast%el sustinem cu date concrete aceasta le,atura ce poate -eni in sprijinul %iecaruia dintre noi : in %unctie de temperamentul pe care il a-em ne putem ale,e cel mai bun mod de a in-ata si implicit stiindu-ne pre%erinta unui anumit stil de in-atare ne putem caracteriza in linii mari temperamentul&

I.Intr%du( r +.+.Stiluril d inv"t"r In-8area este procesul de dobndire 9de ctre %iin8a -ie: a e+perien8ei indi-iduale de comportare& La acest ni-el de analiz care este unul bio%iziolo,ic mecanismul ;n-8rii coincide cu mecanismul adaptrii indi-iduale bazat pe %ormarea le,turii condi8ionate ,ra8ie creia stimulul indi%erent dobnde<te prin ;ntrire o anumit -aloare semnalizatoare de-enind semni%icati-& =n sens psihopeda,o,ic ;n-8area este o acti-itate pentru ;nsu<irea de cuno<tin8e <i dobndirea de deprinderi ;n toate sectoarele -ie8ii psihice > cunoa<tere emoti-itate -oin8& =n-8area este o acti-itate de ;nsemntate %undamental pentru adaptarea la mediu <i dez-oltarea psihocomportamental& Datorita %aptului ca suntem di%eriti modul in care in-atam este di%erit& !tudentii pre%era e+perientele de in-atare in care sunt acti- implicati ast%el ei -or obtine rezultate mai bune si -or a-ea succes la scoala& .i in-ata mai repede atunci cand noile achizitii sunt utile si practicate in -iata de zi cu zi precum si in -iitor& .le-ii care isi cunosc stilul de in-atare sunt mai an,ajati in procesul de in-atare au incredere in ei se simt mai independenti& Cheia pentru implicarea acti-a a ele-ilor in in-atare este de a intele,e pre%erintele pentru in-atare stilul de in-atare cu in%luente poziti-e sau ne,ati-e asupra per%ormantelor ele-ilor& !tudentii care nu stiu cum sa in-ete nu -or %i capabili sa de-ina responsabili autonomi cu abilitati si atitudini %olositoare pe tot parcursul -ietii necesare pentru reusita scolara si sociala& In-atarea : nu este niciodata completa? este indi-iduala ? este un proces social ? poate %i distracti-a ? este acti-a ? implica bene%icii si inseamna schimbare& !tilul de in-atare se re%era la @simpla pre%erinta pentru metoda prin care in-atam si ne aducem aminte ceea ce am in-atatA& Acesta ne arata calea si modalitatile in care in-atam si implica %aptul ca indi-izii proceseaza in%ormatiile in di%erite moduri care implica latura co,niti-a elemente a%ecti- - emotionale psihomotorii si anumite caracteristici ale situatiilor de in-atare& !tilul de ;n-8are ne ;nso8e<te de cnd ne na<tem& Bu este un dat CD pe -ia8& .ste o structur %le+ibil CD& Bu e+ist stil de ;n-8are bun sau ru& !uccesul -ine cu -arietatea stilurilor de ;n-8are& Aceasta este o abordare corecta a ;n-8rii& Cel mai important lucru este s con<tietizm natura stilului de ;n-8are& $entru a ;n8ele,e stilul de ;n-8are este ne-oie sa se analizeze modul ;n care se pre%er s se ;n-e8e sau s se proceseze in%orma8iile&

Fnul dintre modelele de ;n-8are cunoscut este cel dez-oltat de 5olb 9*0GE: o%erind un cadru teoretic pentru identi%icarea di%eritelor tehnici de ;n-8are <i e-aluarea stilurilor pre%erate de ;n-8are ale studen8ilor& !tilurile de ;n-8are sunt considerate importan8i %actori distincti-i printre studen8i 9!arasin *000:& !tudii anterioare subliniaz c pentru a concepe <i a implementa strate,ii educa8ionale e%iciente pro%esorii trebuie s e-alueze mai ;nti modalitatea de ;n-8are a oamenilor 9Hsu *000? !adler-!mith *00#? !imsI!ims *002? 6errellIDrin,us ()))? Vince *00G:& Continund aceea<i linie de obiecti-e ;n cercetare Caul%ield 9())*: <i He%%ler 9())*: o%er do-ezi potri-it crora abordarea situa8iilor educa8ionale de ctre studen8i este strns le,at de stilurile pre%erate de ;n-8are ale studen8ilor& 'ai mult ambii autori adau, c este necesar pentru pro%esori s determine stilurile de ;n-8are ale studen8ilor ca ,rup <i s ajusteze pro,rama con%orm acestor stiluri pentru a optimiza procesul de ;n-8are la cursuriJseminariiJacti-it8i practice& =ntr-un studiu centrat pe ;mbunt8irea calit8ii ;n-8mntului Ba,den <i Bo,er 9())): subliniau ne-oia apro%undrii cercetrii imbunt8irii strate,iilor educa8ionale prin aplicarea cadrului teoretic al lui 5olb& $icKLorth et al& 9*001: concluzioneaz c acest cadrul teoretic elaborat de 5olb poate %i o unealt util ;n creerea <i men8inerea unei culturi educa8ionale ce -ine ;n sprijinul studen8ilor la ni-elul acti-it8ilor introducti-e din ;n-8mntul uni-ersitar& De asemenea un alt studiu realizat de Hsu 9*000: arat utilitatea modelului de ;n-8are postulat de 5olb subliniind totodat ne-oia apro%undrii cercetrii stilurilor pre%erate de ;n-8are <i a utilit8ii modelului de ;n-8are al lui 5olb ca unealt ;ntr-o cercetare ulterioar ;n procesul educa8ional din ;n-8mntul academic& A -orbi despre stilurile de in-atare despre modurile di%erite de a cunoaste despre di%erentele intre cei care in-ata poate este mai putin important decat strate,iile e%ecti-e adec-ate %iecarui stil de in-atare si materialele de in-atare speci%ice %olosite& !pecialistii subliniaza rolul deosebit pe care il joaca cadrele didactice contributia acestora @in meseria de a-i in-ata pe ele-i cum sa in-eteA adaptata ne-oilor intereselor calitatilor personale aspiratiilor stilului de in-atare identi%icat& Dupa modalitatea senzoriala implicata e+ista patru stiluri de in-atare de baza: -izual auditi- tactil Kinestezic insa de multe ori stilurile tactil si Kinestezic sunt reunite sub denumirea unui sin,ur stil& Atunci cand in-atam depindem de modalitatile senzoriale implicate in procesarea in%ormatiilor& Cercetarile au demonstrat ca #24 din populatie sunt -izuali /)4- auditi-i si numai 24- tactil-Kinestezici 9Dennis M& 'ills ())(:& $entru stilul de in-atare auditi- @inputulA este -aloros pe cand pentru celelalte doua combinatia tuturor& 7iecare persoana are un mod primar de a in-ata& Cei care au un stil de in-atare -izual isi amintesc 124 din ceea ce citesc sau

2 -ad& N data ce -a %i identi%icat acest mod ele-ii impreuna cu pro%esorii si parintii actioneaza pentru dez-oltarea lui&

+. Stilul d inv"t"r vi$u"l are urmatoarele puncte %orte: Isi amintesc ceea ce scriu si citesc ? Le plac prezentarile si proiectele -izuale ? Isi pot aminti %oarte bine dia,rame titluri de capitole si harti ?Intele, cel mai bine in%ormatiile atunci cand le -ad ? Cei mai multi cu acest stil de in-atare in-ata cel mai bine sin,uri& Cate-a strate,ii pentru stilul de in-atare -izual ar %i : notitele 9cea mai e%icienta cale pentru o in-atare de lun,a durata& $entru o si mai buna retinere este bine ca notitele sa %ie e+plicate detaliat in josul pa,inii& In cazul %olosirii notitelor altor persoane este necesar sa le dam o nota personala pentru a ne aminti mai usor: ? contactul -izual cu interlocutorul 9ajuta la concentrare asupra sarcinii de in-atare: ? ale,erea unui loc de in-atare linistit 9daca este necesar se pot %olosi casti pentru a nu distra,e atentia din cauza z,omotului& Fnele persoane pre%era in timp ce in-ata sa asculte in %undal o muzica linistita Oso%tP: ? utilizarea marcatoarelor, a culorilor pentru a sublinia ideile principale ? stabilirea obiecti-elor inainte de a incepe o sarcinaJtema pentru acasa 9acestea trebuie sa %ie cat mai -izibile sa atra,a atentia sa %ie usor de citit: ? scanarea ima,inilor a %oto,ra%iilor schemelor titlurilor inainte de a citi un capitol sau o carte treceti in re-ista etc ? notarea ideilor principale pe cartonase colorate ? Daca este posibil %olosirea dia,ramelor hartilor posterelor %ilmelor aparatelor -ideo pro,ramelor computerelor atunci cand studiem cand a-em de pre,atit o tema sau cand %acem o prezentare& -. Stilul d inv"t"r "uditiv prezinta urmatoarele puncte %orte :Isi amintesc ceea ce aud si ceea ce se spune ?Le plac discutiile din clasa si cele in ,rupuri mici ?Isi pot aminti %oarte bine instructiunile sarcinile -erbaleJorale ?Intele, cel mai bine in%ormatiile cand le aud ? .le-ii care %olosesc stilul de in-atare auditi- pre%era sa studieze cu un prieten 9ast%el pot discuta cu acesta despre materialul de in-atat se aud unul pe celalalt isi pot clari%ica nelamuririle: ? 3ecitaJspun cu -oce tare in%ormatiile pe care doresc sa si le aminteasca mai mult timp ? unii ele-i inre,istreaza casete audio cu punctele importante pe care -or sa si le aminteasca si le asculta in mod repetat& .ste %oarte %olositor pentru in-atarea materialelor in -ederea participarii la teste? cand citesc parcur, rapid de la un capat la altul te+tul pri-esc ima,inile titlurile capitolelor alte indicii si spun cu -oce tare ce idei sunt transmise in carte ? citesc cu -oce tare ori de cate ori este posibil, au ne-oie sa auda cu-intele pe care le citesc pentru a le intele,e mai bine sensul? cand %ac calcule matematice utilizeaza %oi de matematica pentru a incadra corect coloanele si a e%ectua corect rezultatele calculeaza cu -oce tare ? .. Stilul d inv"t"r t"(til/0in #t $i( se remarca prin urmatoarele punctele %orte: Isi amintesc ceea ce %ac si e+perientele personale la care au participat cu mainile si intre, corpul

# 9miscari si atin,eri:? Le place %olosirea instrumentelor sau pre%era lectiile in care sunt implicati acti-iJparticiparea la acti-itati practice? Isi pot aminti %oarte bine lucrurile pe care le-au %acut o data le-au e+ersat si le-au aplicat in practica 9memorie motrica: ?Au o buna coordonare motorie& 3ecomandari ele-ilor pentru e+ersarea strate,iilor pentru stilul de in-atare tactil -Kinestezic: pentru a memora ar %i util sa se plimbe si sa spuna cu -oce tare ceea ce au de in-atat %olosind notitele? cand citesc o scurta po-estire sau un capitol dintr-o carte incerca Qabordarea intre,ului ca o parteA& Aceasta inseamna ca ei respecta urmatoarea succesiune: urmaresc ima,inile citesc titlurile capitolelor citesc primul si ultimul para,ra% si apoi identi%ica Qemotiile si sentimenteleA transmise& De asemenea trec in re-ista scurta po-estireJcapitolul de la s%arsit la inceput para,ra% cu para,ra%? este posibil ca nu intotdeauna sa studieze cel mai bine la birou sau in banca& De aceea incerca sa studieze intr-un spatiu adec-at %olosind un scaun con%ortabil chiar un sezlon, cu o perna de sprijin unde se pot rela+a in acelasi timp& Fnii ele-i pre%era sa studieze cu muzica in %undal 9de e+& muzica baroca clasica este cea mai recomandata %ata de o muzica z,omotoasa de e+& hea-R-metal:& Citesc prin %olii transparente colorate care ajuta la concentrarea atentiei? iau %rec-ent mici pauze 9un orar e%icient cuprinde *2-(2 minute de studiu /-2 minute de pauza: ? ca tehnica de in-atare si memorare tin ochii inchisi si scriu ideea in aer sau pe o supra%ata de e+& pe banca cu de,etul ? ,asesc ima,inea si sunetul cu-intelor in minte& 'ai tarziu cand -or sa isi aminteasca in%ormatia inchid ochii si incerca sa -ada cu ochii mintii si sa auda ideile in-atate anterior& !tilul de in-atare depinde de pre%erintele %iecarui student in parte dar tine si de strucutra sa co,niti--emotionala cat si de structura sa de personalitate& +.-.T &p r"& ntul Fna dintre laturile personalitatii care ar putea in%luenta pre%erinta unui anumit stil de in-atare este temperamentul& 6emperamentul este latura dinamico-ener,etica a $ersonalitatii& B& !ilammR in al sau Dictionar de psiholo,ieA 9*002: de%ineste 6emperamentul ca un ansamblu de elemente biolo,ice care impreuna cu %actorii psiholo,ici constituie $ersonalitatea&A $oate cel mai corect este sa consideram ca 6emperamentul reprezinta modul in care -ariabilele bioconstitutionale si bioener,etice se psihizeaza 9adica se implica in or,anizarea si des%asurarea proceselor psihice :si se re%lecta in comportament& Cand -orbim de 6emperament in plan psiholo,ic noi nu ne ,andim direct la constitutia %izica sau la procesele neuroendocrine sau metabolice care au loc in or,anism ci la modul cum reactioneaza si se mani%esta sub aspect dinamico-ener,etic in di-erse situatii: rapiditatea perceptiei? a raspunsurilor -erbale la intrebari a reactiilor motorii? intensitatea trairilor

1 emotionale si durata lor? intensitatea sau %orta actiunilor -oluntare? echilibrul sau impulsi-itatea derularii raspunsurilor la succesiunea stimularii e+terne? directia orientarii dominantee+tra-ersie sau intro-ersie? locul controlului 9dependenta de stimularea e+terna sau dependenta de acti-ismul intern propriu:? disponibilitatea la comunicarea interpersonal? ascendenta sau obedienta relationala etc& Criteriile care au stat la baza schemelor de clasi%icare a temperamentului pot %i impartite in trei cate,orii: -criterii mor%olo,ice sau bioconstitutionale -criterii %iziolo,ice -criterii psiholo,ice Literatura de specialitate prezinta di%erite clasi%icari ale temperamentului insa ne -om opri asupra celei %acute de catre $a-lo- deoarece aceasta are rele-anta pentru lucrarea de %ata& Inca din antichitate medicii ,reci Hippocrate si "alen distin,eau patru temperamente %undamentale: coleric san,-inic %le,matic si melancolic& Acestea rezultau din amestecarea celor patru umori9 substante %luide: din or,anism: bila ,albena san,ele %le,ma si bila nea,ra& !-au stabilit corespondente cu elementele %undamentale aerul apa %ocul si pamantul ba chiar si cu anotimpurile& Ast%el: *&Colericul este determinat de bila ,albena reprezentat de %oc plin de caldura si mistuitor ca -ara& (&!an,-inicul se distin,e prin predominarea san,elui este asociat aerului este -iolent si nestabil ca prima-ara& /&7le,maticul este pus in le,atura cu %le,ma cu apa si umiditatea iernii& E&'elancolicul este dominat de bila nea,ra ilustrat prin pamant si toamna& 7iecare tip prezinta trasaturi poziti-e apreciate ca a-antajoase si trasaturi ne,ati-e deza-antajoase pentru indi-id& Fn tip de temperament nu poate %i pre%erat altuia dupa -reun criteriu care sa-l prezinte mai bun& Descrierea trasaturilor temperamentului

G C%l ri(: poziti-e: -ointa accentuata procese a%ecti-e intense bo,atia si intensitatea reactiilor pasionalitatea? ne,ati-e: e+citabilitate iritabilitate a,resi-itate ine,alitatea trairilor& S"n!vini(: poziti-e: sociabilitate buna dispozitie reacti-itate accentuata dinamism? ne,ati-e: %luctuatia si ine,alitatea trairilor multumirea de sine super%icialitate su,estibilitate inconstanta& Fl !&"ti(: poziti-e: toleranta rabdare perse-erenta echilibru? ne,ati-e: reacti-itate redusa adaptabilitate di%icila monotonie a%ecti-a inclinatia spre stereotipie& ) l"n(%li(: poziti-e: procese a%ecti-e intense si durabile sar,uinta perse-erenta responsabilitate si simt al datoriei? ne,ati-e: adaptabilitate si mobilitate redusa predispozitii inspre an+ietate neincredere in sine si pesimism&

$a-lo- a pus in corespondenta tipurile ,enerale de sistem ner-os comune omului si animalelor cu cele E temperamente stabilite in antichitate& Ast%el: *& puternic echilibrat mobil are corespondent 6emperament san,-inic 9-ioi comunicati- sociabil adaptabil controlat: ( puternic echilibrat inert -6emperament %le,matic 9calm tacut nesociabil lent adaptabil la situatii noi rezistent la stres si %rustratii: /& puternic neechilibrat- 6emperament coleric 9rezistent -ioi hiperacti- irascibil impulsi- tendinta de dominare in relatile interpersonale saturatie si plictiseala rapida la monotonie imprudent: E& slab-6emperament melancolic 9interiorizat retras sensibil delicat: $a-lo- a demonstrat ca cele E tipuri considerate pureA se combina intre ele dand *# tipuri mi+te sin,urele care se intalnesc in realitate tipul purA %iind doar o entitate mai mult teoretica& .+ista tot atatea tipuri de temperament cati oameni e+ista& 6emperamentul %iecaruia este un %apt sin,ular in masura in care %iecare om este unic& Din ne,esitati de cunoastere s-au %acut adesea comparatii si di%erentieri intre di-ersele aspecte temperamentale ale oamenilor chiar clasi%icari ceea ce a condus la -ariate tipolo,ii& Aceasta cercetare a %ost proiectata pentru a in-esti,a daca se poate stabili o le,atura intre pre%erinta unui anumit tip de in-atare senzorial 9 -izual auditi- tactil Kinestezic: si tipul de temperament predominant&

II.) t%d" +.P"rti(ip"nti $entru realizarea e+perimentului am ales aleatoriu un esantion de /) subiecti atat de se+ %eminin cat si de se+ masculin&!ubiectii cooptati in acest studiu sunt studenti cu -arste cuprinse intre *0 si (* ani& Acetia au %ost anunai de studiul ;ntreprins au %ost de acord cu participarea i ;ndeplinirea probelor i s-au declarat mulumii s contribuie la cercetare in sperana obinerii unor rezultate ce le -a in%luena aciunile -iitoare& =nainte de aplicarea probelor li s-a 8inut un scurt instructaj cu pri-ire la importan8a sincerit8ii ;n tratarea rspunsurilor date <i totodata li s-a comunicat modul de aplicare a chestionarului precum si a aplicatiei de 6emperament&

-.Ap"r"t #i intru& nt Aparatura %olosit reprezint un aspect deosebit de important ;n realizarea proiectului <i in ob8inerea unor date -alide asupra capacit8ilor testate ale subiec8ilor& Instrumentele de msurare utilizate au %ost: Chestionarul pri-ind pre%erinta stilului de in-atare senzoriala continand *1 itemi& Aplicatia @Despre 6emperamentA -ersiunea *&*& 7lorin Leon ())) Laptop model Acer .machines pentru aplicarea chestionarului de 6emperament

..)%d lul 1p ri& nt"l =n realizarea cercetrii s-a a-ut ;n -edere urmtoarea ipoteza: .+ista o le,atura intre stilul de in-atare senzorial si temperament& VD: stilul de in-atare senzorial VI:temperamentul predominant

2.Pr%( dur"

*) .+perimentatorul a 8inut un instructaj %iecrui subiect ;n parte inainte de aplicarea chestionarului ast%el ;nct orice neclaritate le,at de maniera de apreciere a rspunsurilor s %ie anihilat& 2.+.Apli("r " (3 #ti%n"rului privind pr 4 rint" #tilului d inv"t"r # n$%ri"l 7iecare dintre cei /) de subiecti au primit un e+emplar al acestui chestionar si o coala alba pe care au notat raspunsurile la cei *1 itemi& 2.- Apli("r " (3 #ti%n"rului privind T &p r"& ntul 6inand cont ca acest chestionar se prezinta in %ormat electronic s-a utilizat laptopul ca suport al aplicarii acestuia&Li s-a e+plicat subiectilor modul de raspundere la intrebari si de comunicare a rezultatului predominant&

5.R $ult"t In urma aplicarii celor doua chestionare am obtinut urmatoarele rezultate pri-ind stilul de in-atare ales in %unctie de temperamentul predominant: I.S"n!vini( 60in #t $i( *7 #u'i (ti8-....9: !an,-inic-tactil:( subiecti 9#&##4: !an,-inic--izual: (subiecti 9 #&##4: !an,-inic- auditi-:* subiect 9/&//4: II.C%l ri(/0in #t $i(*5 #u'i (ti 8+;.;;9: Coleric-tactil:* subiect 9/&//4: Coleric-auditi-:( subiecti 9 #&##4: Coleric-Vizual:* subiect 9/&// 4 : III.) l"n(%li(/t"(til*. #u'i (ti 8 +<9: 'elancolic--izual:* subiect 9/&//4: IV.Fl !&"ti(/"uditiv*2 #u'i (ti 8 +....9: 7le,matic-Kinestezic:* subiect 9/&//4:

**

;.Di#(utii 3ezultatele obtinute in urma prelucrarii datelor au e-identiat ca e+ista o le,atura intre stilul de in-atare senzorial si temperamentul predominant ast%el : (/&//4 dintre subiectii a-and un temperament !an,-inic au ales ca stil pre%erat de in-atare stilul 5inestezic *#&##4 dintre subiectii cu temperament Coleric au ales de asemenea stilul de in-atare 5inestezic *)4 din subiectii cu temperament 'elancolic au ales stilul 6actil si */&//4 din subiectii cu temperament 7le,matic au ales stilul Auditi-& De asemenea la ni-elul esantionului se obser-a predominanta temperamentului !an,-inic 9E)4: precum si a temperamentului Coleric 9 /)4: spre deosebire de temperamentele 7le,matic 9 *#&##4: si 'elancolic 9*/&//4:& Desi cercetarile anterioare au demonstrat ca #24 din populatie sunt -izuali /)4auditi-i si numai 24- tactil-Kinestezici rezultatele obtinute in urma cercetarii de %ata indica la ni-elul esantionului de /) persoane %aptul ca E/&//4 dintre subiecti sunt adeptii stilului de in-atare Kinestezic (/&//4 -stilul auditi- si ()4 -stilul tactil si doar */&//4 -stilul -izual& Desi subiectii cu temperament %le,matic 9 puternic echilibrat mobil: si subiectii cu temperament coleric 9 puternic neechilibrat: prezinta caracteristici ale personalitatii di%erite din punctul de -edere al pre%erintei stilului de in-atare acestia au in comun stilul 5inestezic&

*(

7.C%n(lu$ii #i pr%pun ri $ornind de la date si cercetari anterioare atat din domeniul pre%erintei stilului de in-atare senzorial cat si din domeniul personalitatii si temperamentului dominant am reusit sa stabilim o le,atura concreta intre aceste doua aspecte importante din -iata %iecaruia& Ast%el sustinem cu date concrete aceasta le,atura ce poate -eni in sprijinul %iecaruia dintre noi : in %unctie de temperamentul pe care il a-em ne putem ale,e cel mai bun mod de a in-ata si implicit stiindu-ne pre%erinta unui anumit stil de in-atare ne putem caracteriza in linii mari temperamentul& Ar %i interesant si util ca aceasta cercetare sa %ie continuata pe un esantion mai mare pentru a se stabili daca rezultatele se mentin&

3.7.3IB6. Bban A&9())*: - Consiliere educationala&Cluj-Bapoca Dumitru I& Al&9())): - Dezvoltarea gandirii critice si invatarea eficienta.6imisoara: .d& de Vest "olu '& 9())(:& Bazele psihologiei generale. Bucuresti: .d&Fni-ersitara& Lemeni "? 'iclea ' - Consiliere si orientare 9())E:&Cluj-Bapoca: .d& A!C3 Beacsu I&-Instruire si invatare(1999).Bucuresti:.d&Dodactica si Fni-ersitara Zlate '& 9())(:& Introducere in psihologie. Iasi: $olirom& www.scri d.com& 9%r an:& $reluat pe 'aR )/ ()** de pe http:JJLLL&scribd&comJdocJE11**(1(J0-IBVA6A

*/ AB.S.

Su'i (tii (%%pt"ti in "( "#t" ( r( t"r

*& Apostolescu Alina () (& Apreotesei Valentin () /& Bo,atu 'adalina () E& Brad 'iruna () 2& Bujor Corina () #& Carabat Ana-'aria () 1& Ciuta Ale+andru *0 G& Cozma Cristina () 0& Cozma !orin () *)& Daran,a Cristina () **& 7lorea Diana *0 *(& "hinet Andrei (* */& Ichim Dorina (* *E& Ichim 'arian (* *2& I%rim !orina () *#& Lun,u Ioana *0 *1& Lun,u 'adalina *0 *G& 'aco-ei Ale+andra () *0& 'a%tei Ioana () ()& 'o,a 'aria () (*& 'ustata Corina () ((& $antiru Ale+andra (* (/& $a-el Andrei () (E& $opa Andrei (* (2& $opa 'ihaela *0 (#& $opescu !uzana () (1& !imion 3o+ana () (G& !uciu 'arius () (0& 6udorache Crina *0 /)& 6udor Ana-'aria ()

*E

CH.!6INBA3

Stilul p r#%n"l d inv"t"r *&Cand intalniti o persoana necunoscuta ce -a %rapeaza prima data la eaT a&in%atisarea sau modul cum se imbraca b&%elul cum -orbeste ceea ce spune sau cu-intele %olosite c&ceea ce simtiti in le,atura cu ea d& modul cum se comporta sau actiunile sale (&La cate-a zile dupa ce ati cunoscut o persoana ce -a amintiti cel mai bine despre eaT a&chipul b&numele c&cum --ati simtit alaturi de ea chiar daca nu i-ati retinut numele sau chipul d&ceea ce ati %acut impreuna cu ea chiar daca nu i-ati retinut numele sau chipul /&Cand intrati intr-o camera necunoscuta ce -a atra,e cel mai mult atentiaT a&%elul in care arata interiorul b&sunetele sau discutiile dinauntru c&cat de con%ortabil -a simtiti emotional sau %izic in acea camera d&ce acti-itati au loc inauntru si ce anume puteti %ace acolo E&Cand in-atati ce-a nou cum trebuie sa procedatiT a&pro%esorul -a da ce-a scris pe hartie sau pe tabla si -a arata carti ima,ini ,ra%ice harti desene sau obiecte dar nu au loc discutii si nu se scrie nimic? b&pro%esorul e+plica totul -erbal si -a permite sa discutati subiectul si sa puneti intrebari dar nu -a o%era nimic sa pri-iti sa cititi sa scrieti sau sa %aceti? c&pro%esorul -a permite sa scrieti sau sa desenati in%ormatiile sa atin,eti in mod direct in%ormatiile sau sa %aceti ce-a cu mainile? d&pro%esorul -a permite sa -a ridicati din banca pentru a e+ecuta proiecte simulari e+periente sa jucati jocuri sa interpretati situatii din -iata reala sa e+plorati sa %aceti descoperiri ori acti-itati care permit deplasarea in scopul in-atarii? 2&Cand ii in-atati pe altii cum procedatiT a&le o%eriti ce-a la care sa pri-easca-un obiect o ima,ine un ,ra%ic-%ara e+plicatii -erbale sau discutii sau cu un ni-el redus al acestora? b&le e+plicati -erbal %ara a le o%eri materiale -izuale? c& desena8i scrie8i sau - %olosi8i de m;ini pentru a le e+plica d&le demonstrati o actiune in mod practic si le cereti s-o %aca impreuna cu d-s&?

*2 #& Ce tip de cr8i pre%era8i s citi8iT a& Cr8i ce con8in descrieri menite s - ajute s -izualiza8i ceea ce se ;nt;mpl ? b& Cr8i con8in;nd in%orma8ii e+acte istorie sau cu multe dialo,uri ? c& Cr8i despre sentimente <i emo8ii sau despre per%ec8ionarea min8ii <i a corpului ? d& Cr8i scurte cu mult ac8iune sau cr8i ce - ajut s - per%ec8iona8i ;ntr-un sport ;ntr-un hobbR sau s - dez-olta8i un anumit talent? 1&Ce pre%erati sa %aceti in timpul liberT a& !a cititi o carte ori sa ras%oiti o re-ista? b&!a ascultati un talK-shoL radio%onic sa ascultati sau sa interpretati muzica? c&!a scrieti sa desenati sa dactilo,ra%iati ori sa %aceti ce-a cu mainile? d&!a %aceti sport sa construiti ce-a sau sa jucati un rol %olosindu--a de intre, corpul? G&Care dintre urmatoarele -ariante descrie modul in care puteti citi sau studia cel mai bineT a&$uteti studia in prezenta muzicii a z,omotelor sau a unor con-ersatii deoarece le eliminati mental? b&Bu puteti studia in prezenta muzicii a z,omotelor sau a unor con-ersatii deoarece nu le puteti elimina mental? c&6rebuie sa -a simtiti con%ortabil rela+at si puteti lucra cu sau %ara muzica dar -a distra, sentimentele ne,ati-e ale altora? d&6rebuie sa -a simtiti con%ortabil rela+at si puteti lucra cu sau %ara muzica dar -a distra, acti-itatile sau miscarile din odaie? 0&Cand -orbiti cu cine-a in ce directie -i se deplaseaza ochiiT9$uteti ru,a pe cine-a sa -a obser-e pentru a -a ajuta sa raspundeti al intrebare: a&$ri-iti direct chipul interlocutorului si doriti ca si el sa -a pri-easca? b&$ri-iti interlocutorul doar scurt timp apoi ochii -i se deplaseaza dintr-o part ein cealalta la stan,a si la dreapta? c&$ri-iti interlocutorul doar scurt timp pentru a-I -edea e+presia apoi -a %eriti ochii? d&$ri-iti rareori interlocutorul in majoritatea -a uitati in jos sau in lateral dar daca e+ista acti-itate sau miscari pri-iti in directia respecti-a? *)&Care din urmatoarele atitudini -a descrie cel mai bineT a&Nriunde --ati a%la remarcati culorile %ormele si desenele si -a pricepeti la culori si modele? b&Bu puteti suporta linistea si atunci cand -i se pare ca un loc este prea tacut %redonati cantati -orbiti tare sau deschideti radiolul tele-izorul caseto%onul etc pentru a mentine un stimul auditiin ambient? c&!unteti sensibil %ata de sentimentele oamenilor propriile dumnea-oastra sentimente sunt ranite cu usurinta nu -a puteti concentra cand altii nu -a plac si pentru a lucra a-eti ne-oie sa -a simtiti iubit si acceptat? d&Va -ine ,reu sa stati nemiscat pe locul dumnea-oastra trebuie sa -a miscati mult? daca nu -a puteti parasi scaunul -a %oiti -a miscati mult picioarele sau bateti cu -ar%ul panto%ilor in podea? **&Care din urmatoarele atutudini -a descrie cel mai bineT a&3emarcati daca imbracamintea oamenilor nu este asortata sau daca parul le este ra-asit si adesea doriti sa recti%icati asemenea situatii?

*# b&Va deranjeaza cand cine-a nu -orbeste corect si sunteti sensibil %ata de anumite sunete precum picuratul robinetelor sau z,omotul aparatelor casnice? c&Lacrimati la episoadele triste din %ilme sau carti? d&Va %oiti si nu -a ,asiti locul cand sunteti silit sa ramaneti nemiscat si nu puteti sta prea mult timp in acelasi loc? *(&Ce anume -a deranjeaza cel mai multT a&Fn loc dezordonat? b&Fn loc prea tacut? c&Fn loc incon%ortabil din punct de -edere %izic sau emotional? d&Fn loc in care nu se permit acti-itati sau care nu o%era su%icient spatiu de miscare? */&Ce -a deranjeaza cel mai mult atunci cand cine-a -a preda un subiectT a&!a ascultati o e+punere neinsotita de materiale -izuale? b&!a %iti ne-oiti sa cititi in tacere %arsa e+plicatii -erbale sau discutii? c&!a nu -i se in,aduie sa desenati sa maz,aliti sa atin,eti ce-a cu mainil sau sa %aceti insemnari chiar daca nu le -eti reciti niciodata? d&!a %iti ne-oit sa pri-iti si sa ascultati %ara a -a putea clinti? *E&3ememorati o amintire %ericita din -iata&$etreceti cate-a secunde cautand sa -a amintiti cat mai multe detalii&Dupa ce ati retrait episodul ce amintiri ies in e-identaT a&Cele -azute-descrieri -izuale ale oamenilor locurilor si obiectelor b&Cele auzite-dialo,uri si con-ersatii replicile dumnea-oastra si sunetele din jur? c&!enzatiile de pe piele si corp precum si %elul in care --ati simtit %izic si emotional? d&Actiunile si acti-itatile intreprinse si miscarile corpului? *2&3ememorati o -acanta sau o calatorie&$etreceti cate-a secunde cautand sa -a amintiti cat mai multe detalii&Dupa ce ati retrait episodul ce amintiri ies in e-identaT a&Cele -azute-descrieri -izuale ale oamenilor locurilor si obiectelor b&Cele auzite-dialo,uri si con-ersatii replicile dumnea-oastra si sunetele din jur? c&!enzatiile de pe piele si corp precum si %elul in care --ati simtit %izic si emotional? d& Actiunile si acti-itatile intreprinse si miscarile corpului? *#&Ima,inati--a ca ati %i ne-oit sa -a petreceti tot timpul in unul din urmatoarele locuri in care se des%asoara acti-itati di%erite&Fnde --ati simti cel mai con%ortabilT a&Fn loc in care puteti sa cititi sa pri-iti tablouri opere de arta harti ,ra%ice si %oto,ra%ii?sa rezol-ati puzzle-uri -izuale de %elul labirinturilor sau descoperirii %ra,mentului lipsa dintr-un tablou?sa jucati jocuri cu litere de tip scrabble sa e%ectuati decoratiuni interioare etc? b&Fn loc in care puteti asculta muzica talK-shoL-uri radio%onice sau 6V ori stiri? sa cantati -ocal sau la un instrument?sa jucati jocuri -erbale sa participati la dezbateri sa citit cu -oce tare sa recitati %ra,mente din piese sau %ilme etc? c&Fn loc in care puteti desena picta sculpta sau creea obiecte artizanale?sa scrieti sau dactilo,ra%iati sa e%ectuati acti-itati ce implica mainile asa cum sunt cantatul la un instrument jucatul de sah dame?sa construiti machete? d&Fn loc in care puteti sa %aceti sport sa jucati jocuri cu min,ea ori jocuri de actiune care implica miscare trupului sau sa jucati in piese ori spectacole?sa e%ectuati proiecte in care sa -a

*1 deplasati constant sa e%ectuati e+periente sau sa e+plorati si sa descoperiti lucruri noi sa construiti sau sa reparati di-erse obiecte sa participati in acti-itati de echipa cu caracter competiti-? *1&Daca ar %i necesar sa -a reamintiti un cu-ant nou -i l-ati aminti cel mai bine: a&Vazandu-l? b&Auzindu-l? c&!criindu-l? d&'imandu-l mental sau %izic?

*G

3.ZFL6A6.

Nu&
Ap%#t%l #(u Alin", -< Apr %t # i V"l ntin, -< B%!"tu )"d"lin", -< Br"d )irun", -< Bu=%r C%rin", -< C"r"'"t An"/ )"ri", -< Ciut" Al 1"ndru, +> C%$&" Cri#tin", -< C%$&" S%rin, -< D"r"n!" Cri#tin", -< Fl%r " Di"n", +> G3in t Andr i, -+ I(3i& D%rin", -+ I(3i& )"ri"n, -+ I4ri& S%rin", -<

T &p r"& nt
4l !&"ti( (%l ri( #"n!vini( & l"n(%li( #"n!vini( (%l ri( #"n!vini( #"n!vini( & l"n(%li( (%l ri( 4l !&"ti( 4l !&"ti( #"n!vini( (%l ri( (%l ri(

Stil inv"t"r
"uditiv t"(til 0in #t $i( t"(til t"(til 0in #t $i( vi$u"l 0in #t $i( t"(til vi$u"l "uditiv 0in #t $i( 0in #t $i( 0in #t $i( "uditiv

*0

Lun!u I%"n", +> Lun!u )"d"lin", +> )"(%v i Al 1"ndr", -< )"4t i I%"n", -< )%!" )"ri", -< )u#t"t" C%rin", -< P"ntiru Al 1"ndr", -+ P"v l Andr i, -< P%p" Andr i, -+ P%p" )i3" l", +> P%p #(u Su$"n", -< Si&i%n R%1"n", -< Su(iu )"riu#, -< Tud%r An"/)"ri", -< Tud%r"(3 Crin", +>

(%l ri( #"n!vini( (%l ri( & l"n(%li( 4l !&"ti( & l"n(%li( #"n!vini( #"n!vini( #"n!vini( (%l ri( (%l ri( 4l !&"ti( #"n!vini( #"n!vini( #"n!vini(

0in #t $i( 0in #t $i( 0in #t $i( vi$u"l "uditiv t"(til "uditiv vi$u"l 0in #t $i( "uditiv 0in #t $i( "uditiv 0in #t $i( t"(til 0in #t $i(