n conformitate cu Legea nr. 52/2003 privind transparena decizional n administraia public !inisterul !ediului "i #ezvoltrii #urabile $!!

##% supune dezbaterii publice proiectul de Ghid Tehnic privind modalitile de investigare i evaluare a polurii solului i subsolului care urmeaza a fi aprobat prin Ordin comun al ministrului mediului i dezvoltrii durabile, ministrul economiei i finanelor si ministrul agriculturii i dezvoltrii rurale, n conformitate cu &' nr. ()0*/200+ publicat n !.,. nr. *02/23 noiembrie 200+. -etenii "i instituiile interesate pot transmite n termen de 20 de zile de la data afi"rii pe site ! august "##$% opinii/propuneri/sugestii la !inisterul !ediului "i #ezvoltrii #urabile pe adresele de e.mail magda.rossi@mmediu.ro si adina.ionescu@mmediu.ro .

PROIECT

GHID TEHNIC privind modalitile de investigare i evaluare a polurii solului i subsolului

C PRIN!
&ntroducere 'rt. ( (. !ediul geologic 2. /oluarea mediului geologic 3. 0nvestigarea "i evaluarea polurii mediului geologic ). /re1udicii aduse mediului geologic 5. 2esponsabiliti privind refacerea mediului geologic 'rt. " 3. 'losar 'rt. ) +. !etode specifice geologice "i pedologice pentru investigarea "i evaluarea polurii mediului geologic *. !etode pedologice 4. !etode geologice (0. !etode 5idrogeologice ((. !etode geoc5imice (2. !etode geofizice (3. /ac5et minimal obligatoriu de metode de investigare "i evaluare a polurii mediului geologic 'rt. $ (). 6ondul geoc5imic natural 'rt. *, !, + (5. -ondiii de realizare "i finanare a investigrii "i evalurii polurii mediului geologic 'rt. ,, (# (3. 2ealizarea inventarului siturilor contaminate la nivel local 1udeean (+. 2ealizarea inventarului siturilor contaminate la nivel regional (*. 2ealizarea inventarului siturilor contaminate la nivel central 'rt. (" (4. 7testarea calitii "i competenei profesionale pentru e8ecutarea lucrrilor de investigare "i evaluare a polurii mediului geologic 'rt. (20. 9tapa de investigare "i evaluare prin analiza "i interpretarea datelor e8istente 2(. 9tapa de investigare si evaluare preliminar
2

22. 9tapa de investigare "i evaluare detaliat 'rt. (), (* 23. 2aportul geologic de investigare "i evaluare a polurii mediului geologic 'rt. ((, () 2). 7tribuiile autoritilor competente pentru protecia mediului n elaborarea "i analizarea rapoartelor geologice de investigare "i evaluare a polurii mediului geologic 25. 7tribuiile autoritilor competente pentru protecia mediului privind decizia "i notificarea ncadrrii "i declarrii zonei conform tipologiei contaminrii 'rt. (!, (+, ($, (,, "#, "( 23. 7tribuiile autoritilor competente pentru protecia mediului obligaiile "i responsabilitile operatorilor economici sau deintorilor de teren "i ale autoritilor administraiei publice locale privind realizarea etapele de investigarea "i evaluare a mediului 2+. 7tribuiile autoritilor competente pentru protecia mediului obligaiile "i responsabilitile operatorilor economici sau deintorilor de teren "i ale autoritilor administraiei publice locale privind realizarea activitilor de monitorizare a mediului geologic 'rt. "", "2*. 7tribuiile autoritilor competente pentru protecia mediului obligaiile "i responsabilitile operatorilor economici sau deintorilor de teren "i ale autoritilor administraiei publice locale privind decizia colaborarea a studiului evalurii de risc 'rt. ") 24. 7tribuiile autoritilor competente pentru protecia mediului privind analiza raportului final de investigare "i evaluarea polurii precum "i a studiului evalurii de risc 'rt. "* 30. 7tribuiile 'rt. "! 3(. -ondiiile generale de elaborare a studiului fe fezabilitate "i a proiectului te5nic pentru refacerea mediului geologic 'rt. "+ 32. 7tribuiile 'rzii :aionale de !ediu autoritilor competente pentru protecia mediului privind fundamentarea elaborarea "i emiterea asupra mediului geologic

Introducere
Resursele naturale ale Romniei i politicile de industrializare anterioare anului 1990 au favorizat dezvoltarea activitilor intens poluatoare din industriile extractiv, metalurgic, chimic i energetic !rmare a desfurrii acestor activiti, solul i su"solul au fost poluate local, zonal sau regional cu hidrocar"uri, metale grele, su"stane organice naturale i sintetice s a , determinnd #n timp apariia i extinderea siturilor contaminate care afecteaz i #n prezent sntatea oamenilor i mediul !na din cheile de #nelegere a pro"lemelor actuale cu privire la protecia solului const #n aprecierea faptului c funciile i folosinele individuale ale solului sunt #n competiie, #n termeni de spaiu, #ntre funciile ecologice, pe de o parte, i funciile tehnice$industriale, socio%economice i culturale, pe de alt parte &rin aceast prism se disting urmtoarele tipuri de competiii i interaciuni' a (ompetiie exclusiv % #ntre folosirea solului pentru infrastructur, ca surs de materii prime i ca surs de vestigii culturale i geogene, pe de o parte, i, pe de alt parte, pentru producia de "iomas i activiti de filtrare, tamponare i transformare precum i ca rezerv de gene " Interaciune intens #ntre folosirea terenurilor pentru infrastructur i dezvoltarea acesteia i folosirea terenurilor pentru agricultur i pduri c (ompetiie #ntre cele trei folosine ecologice ale solului, unde contaminarea solurilor agricole prin tratarea cu reziduuri i nmol orenesc, dar i printr%o intens folosire a #ngrmintelor chimice i a su"stanelor de protecie a plantelor este #n conflict cu celelalte funcii ecologice, adugndu%se la contaminarea produs datorit folosirii terenurilor pentru infrastructur )linierea legislatiei de mediu din Romnia la cea a !niunii *uropene a impus ca o necesitate ela"orarea unor reglementari care s vizeze' % modul de evaluare a riscurilor pe care siturile contaminate le determina pentru populatia umana si componentele ecosistemelor+ % metodele de investigare si evaluare a siturilor contaminate+ % asumarea responsa"ilitatilor in procesul de investigare si evaluare a siturilor contaminate In acest context, in tara noastra, s%au adoptat recent ,otararea de -uvern nr 1.0/$19 11 0001 privind modalitatile de investigare si evaluare a poluarii solului si su"solului In conformitate cu art 12 al acestei hotrri de -uvern, s%a ela"orat prezentul
4

ghid tehnic care se apro" prin ordin comun al conductorilor autoritii pu"lice centrale pentru protecia mediului i dezvoltare dura"il, autoritii pu"lice centrale #n domeniile economiei i finanelor i autoritii pu"lice centrale #n domeniul agriculturii i dezvoltrii rurale 3copul acestui ghid este de a descrie cadrul procedural pentru realizarea investigrii i evalurii polurii solului i su"solului -hidul expliciteaza prevederile legale din , - nr 1.0/$19 11 0001, avnd #n vedere implementarea acestora la nivel local, regional i central, respectiv modul de #ndeplinire a o"ligatiilor$responsa"ilitilor privind investigarea i evaluarea polurii solului i su"solului ofera "azele tehnico%stiintifice de cunoastere a mediului geologic, de cunoastere a fenomenelor de poluare in mediul geologic si intelegere a efectelor de acesta i prezinta metodele specifice geologice i pedologice recomandate de investigare a polurii mediului geologic -hidul se adreseaza atat autoritatilor competente pentru protecia mediului, cat si detinatorilor sau utilizatorilor de terenuri contaminate, oferind nu numai informatii privind procedurile si detaliile de desfasurare a acestora, dar si informatii tehnice privind investigarea i evaluarea polurii solului i su"solului -hidul este structurat pe capitole care urmresc analiza articolelor din ,otrrea de -uvern nr 1.0/$19 11 0001 privind modalitile de investigare i evaluare a polurii solului i su"solului, iar fiecare capitol descrie i detaliaz prevederile unuia sau mai multor articole, funcie de coninutul acestora -hidul tehnic a fost ela"orat pe "aza experienei europene adaptat condiiilor naturale$economice specifice romneti i completat cu experiena romneasc #n domeniul investigrii i evalurii polurii mediului geologic

'rt. (. &rezenta hotrre reglementeaz modalitile de investigare i evaluare a polurii solului i su"solului, #n scopul identificrii pre4udiciilor aduse acestora i sta"ilirii responsa"ilitilor pentru refacerea mediului geologic

"# $ediul geologi%

n conformitate cu ,rdonana de ;rgen nr. (45/2005 privind protecia mediului aprobat prin Legea nr. 235/2003 cu modificrile "i completrile ulterioare mediul geologic este definit ca <ansam"lul structurilor geologice de la suprafaa pmntului #n adncime' sol, ape su"terane, formaiuni geologice5 =tructurile geologice generale de la nivelul suprafeei p>n la ad>ncimile la care se desf"oar activitile umane sau p>n la ad>ncimile de la care acestea influeneaz semnificativ "i direct dezvoltarea uman ntr n preocuprile de cunoa"tere a calitii "i de protecie a mediului geologic.

"#"# !olul
3olul reprezint ptura superficial de la suprafaa litosferei n grosime variabil de la c>iva cm p>n la 2.3 m. 9ste format din trei faze? solid lic5id "i gazoas. 6aza so0id este constituit dintr.o component mineral "i o component organic format din materie organic $5umus% care conine viaa "i constituie de fapt orizontul superior al solurilor urmat de un orizont de acumulare a argilei "i un orizont format din material parental. n funcie de condiiile genetice "i de evoluia proceselor geoc5imice "i biogeoc5imice s.au format diferite tipuri de soluri. =olurile care apar pe teritoriul 2om>niei sunt grupate n (0 clase "i 34 tipuri. La nivel naional este elaborat &arta solurilor din 2om>nia sc. ( ? 200.000 $0-/7%. -ompoziia "i modul de dispunere a elementelor componente ale solului determin o serie de caliti sau proprieti care influeneaz reinerea "i migrarea poluanilor. -aracteristicile principale fizico.c5imice sau biologice ale solurilor influeneaz la r>ndul lor comportarea poluanilor n sol. Te.tura reflect proporia dintre particulele minerale cu diferite dimensiuni $de la 0 002 la 200 mm respectiv? argil @ 0.0 002 mm praf @ 0 002.0 02 mm nisip fin @0 02. 0 20 mm nisip mi1lociu @ 0 20.0 50 mm nisip grosier @ 0 50.2 mm pietri" @ 2.20 mm bolovni" @ 20.200 mm%. #e obicei la definirea te8turii unui sol se iau n considerare numai ponderea argilei $pelitului% prafului $aleuritului% "i nisipului $psamitului%. #in
6

combinarea acestor trei categorii de particule rezult diferite clase te8turale n care pe baza analizei se ncadreaz solurile. -u valorile ponderilor acestor particule se construiesc diagrame ternare sectoriale care permit ncadrearea unui anume sol investigat n una din categoriile menionate. ncadrarea optim a te8turii unui sol se face dup curba granulometric trasat pe baza analizelor granulometrice de laborator. /entru evaluarea polurii solului este important cunoa"terea variaiei te8turii pe profil. /tructura solului reprezint proprietatea acestuia de a se desface n agregate/fragmente de diferite forme "i dimensiuni la o anumit umiditate sub aciunea unei fore moderate. =tructura solului $forma dimensiunile "i modul de aran1are a agregatelor% determin n mod direct porozitatea solului "i indirect viteza de ptrundere a apei aerului "i poluanilor n sol. ;neori substanele organice din sol precum "i compu"ii de fier aluminiu "i calciu cimenteaz fraciunile nisipoase prfoase "i argiloase n formaiuni stabile numite agregate. n astfel de soluri se nt>lnesc at>t pori necapilari prin care sub influena gravitaiei apa "i poluanii se infiltraz n sol c>t "i pori capilari n interiorul agregatelor care asigur reinerea apei "i poluanilor de ctre sol. 0ensitatea aparent a solului reprezint masa unitii de volum care include at>t particulele individuale c>t "i spaiul porilor. 7cest indicator reprezint raportul dintre masa solului complet uscat "i volumul total de prob recoltat n structura natural a solului. 6ensitatea solului reprezint numai densitatea prii solide a solului. Aaloarea medie a densitii solului este de 2 35 g/cm 3. 1orozitatea solului reprezint totalitatea spaiilor libere dintre agregate "i din interiorul agregatelor de sol. /orii capilari au dimensiuni de (0 B 50 C "i favorizeaz reinerea apei "i a poluanilor. /orozitatea influeneaz viteza de infiltraie a fluidelor "i capacitatea de nmagazinare a acestora n sol. 1ermeabilitatea solului reprezint proprietatea acestora de a permite circulaia fluidelor printre golurile particulelor solide. /entru solurile saturate cu ap viteza de ptrundere "i trecere a apei prin ele se calculeaz cu Legea #arsD $ v 7 8f I unde? v este viteza medie de curgere a apei n m/s 8f B coeficientul de filtraie n m/s I B gradientul 5idraulic% iar pentru solurile saturate neacoperite cu un strat de ap permeabilitatea se consider egal cu coeficientul de filtraie. n funcie de clasa de permeabilitate $stabilit funcie de valoarea permeabilitii considerat egal cu 8f,9 se disting? soluri impermea"ile $argil E (0.4% soluri foarte puin permea"ile $praf E (0.+% soluri puin permea"ile :nisip fin E (0.)% soluri cu o permea"ilitate satisfctoare $nisip mi4lociu E (0.3%
7

soluri permea"ile $nisip grosier E (0.2% soluri cu o permea"ilitate "un $pietri E (% soluri foarte permea"ile $"olovni E (0%. 2eacia arat aciditatea sau alcalinitatea solului "i se msoar cu a1utorul p&.ului. 7cesta este . log a &F . -onvenional p&.ul se determin n suspensie apoas la un raport sol?soluie de (?25. Aaloarea p&%ul solului depinde de sc5imbul de ioni cu coloizii minerali "i organici "i de prezena carbonailor de -a :a etc. 1otenialul de o.ido3reducere $redo8% reflect natura proceselor ce se petrec n sol de o8idare sau reducere. /otenialul redo8 variaz de la F *00 mA $media puternic o8idant% la . 3oo mA$mediu puternic reductor%. 4ateria organic sau 5umusul reprezint componenta principal a solului cu rol n asigurarea unei rezerve de elemente nutritive rezultate prin mineralizarea ei sau prin fenomenele de adsorbie la nivel coloidal. !ateria organic mpreun cu argila sunt componente de baz ale comple8ului coloidal argilo.5umic depozitarul tuturor proceselor de sc5imb cationic. 7precierea coninutului de 5umus se face n funcie !ateria organic conine "i organisme vii. -arbonaii n principal -a-,3 apar numai la anumite tipuri de soluri "i in anumite orizonturi. -oninutul lor poate oscila intre (G "i peste 3o.)oG. /rezena lor determin o recie neutr.alcalin "i o capacitate sporit de tamponare nsu"iri definitorii pentru rezistena solurilor la ageni poluani. 5apacitatea de adsorbie ionic reprezint proprietatea coloizilor solului $comple8ul argilo.5umic% de a adsorbi la suprafaa lor diferii ioni. #at fiind faptul c particulele coloidale ale solului au sarcini electrice negative ele vor adsorbi ioni pozitivi $cationi%. -ationii adsorbii pot fi sc5imbai de ctre cationi din soluia solului proces numit sc5imb de cationi. 0ntre cationi predomin -a 2F elemente c5imice printre care "i &F. 5apacitatea total de schimb cationic reprezint suma tuturor cationilor adsorbii a unui sol $I% format n principal din cationi bazici "i 5idrogen. 2aportul ntre suma cationilor bazici $=% "i capacitatea total de sc5imb cationic $I% reprezint gradul de saturaie cu baze $A% "i se e8prim n G. =olul are "i o capacitate de adsorbie anionic realizat la suprafaa particulelor coloidale prin intermediul cationilor sau a particulelor ncrcate pozitiv. 5apacitatea de tamponare este proprietatea solurilor de a se opune modificrilor de p&. 9a este generat de comple8ul argilo.5umic "i de sistemele carbonat de calciu. bicarbonat de calciu.acid carbonic fosfai.acid fosforic. -re"te puterea de tamponare de la solurile nisipoase la cele argiloase cu materie organic "i carbonai. nsu"irea are o
8

de te8tur .

!g2F

:aF HF $baze% dar sunt "i alte

importan deosebit pentru aprecierea efectelor negative ale poluanilor asupra solurilor "i celorlalte componente ale mediului. 'ctivitatea biologic a solului este determinat de fauna "i microorganismele din sol. !icroorganismele din sol $protozoare alge ciuperci actinomicete bacterii% e8ercit o aciune multipl asupra solului distrug>nd n special activitatea enzimatic care influeneaz evoluia elementelor din sol "i activitatea simbiotic. #e"i unele organisme vii s.au dovedit duntoare pentru fertilitatea solului "i productivitatea acestuia marea ma1oritate a organismelor vii din sol au o aciune general pozitiv :"ioremedierea9 #in cele de mai sus rezult c solul este un corp viu cu nsu"iri de reinere a substanalor "i elemantelor c5imice inclusiv a celor poluante dar "i de eliberare treptat n urma proceselor fizico.c5imice a elementelor necesare nutriiei plantelor "i mpreun cu acestea a elementelor poluante. =olurile sunt un produs de alterare comple8. =unt constituite din trei tipuri de agregate ? sc5eletul solului comple8ul de alterare "i 5umusul. 3cheletul solului este alctuit din granule minerale allogenice nealterabile $cuar muscovit amfiboli etc.% sau aduse pe cale eolian. (omplexul de alterare are o component insolubil $minerale argiloase o8izi de fier "i de mangan% "i una solubil $carbonai sulfai "i cloruri plus gaze% n apa interstiial. ,umusul este materia organic intrat n descompunere "i are o constituie comple8 funcie de materiile vegetale sau animale din care provine de aciunea microorganismelor de climat etc. /e vertical n sol se separ trei orizonturi? . orizontul - spre baz format din roci slab alterateJ . orizontul K format din comple8ul de alterare constituind zona de acumulareJ . orizontul 7 numit zon de li8iviere bogat n 5umus e8trem de af>nat "i prin care circul rapid apa de infiltraie. #up culoare solurile se mpart n cernoziomuri $soluri negre bogate n 5umus% crasnoziomuri $soluri ro"ii de tip lateritic sau terra rossa% podzolul $sol cenu"iu argilos de dealuri% soluri brune de pdure etc. #up coninut se deosebesc soluri de tip pedalfer $sol bogat n argil "i o8izi de fier n orizontul K categorie mai larg n care intr "i podzolurile% pedocal $soluri calcaroase pe suprafaa crora se precipit -a-, 3 ca o ptur alb numit calic5e% soloneuri "i solonceacuri $soluri srate cu eflorescene albe n perioadele uscate "i cu vegetaie tipic de ierburi ro"cate fr frunze mari% serroziomuri $soluri bogate n sc5elet nisipos% etc.

ntr.o abordare geote5nic solurile pot fi constituite din particule minerale av>nd urmtoarele dimensiuni $n mm %? 7rgil? /raf? :isip fin? :isip mi1lociu? :isip mare? /ietri" mic? /ietri" mare? Kolovni"? E 0 005 0 005 B 0 05 0 05 B 0 25 0 25 B 0 50 0 50 B 2 2 B 20 20 B +0 L +0

"#&# 'ormaiuni geologi%e

=coara terestr este format dintr.o varietate mare de tipuri de minerale "i roci. n marea lor ma1oritate mineralele sunt cristalizate "i puine sunt amorfe sau necristalizate comprimate n structura "i te8tura lor. !ateriale constitutive ale corpurilor geologice sunt rocile. 7cestea se prezint sub form general ca agregate de minerale caracterizate nu numai prin parageneze bine definite dar "i prin anumite relaii ntre componentele mineralogice e8primate in structura si te8tura lor. /articiparea la noi evenimente geologice duce la modificarea compoziiei mineralogice a structurii "i te8turii iniiale. =tructura reprezint raporturile de form mrime grad de cristalitate dintre diferii componeni ai rocii. Ie8tura prive"te modul de asociere al componentelor rocii "i de distribuire n spaiu. 2ocile constituente ale scoarei terestre au origini "i naturi diferite. 7v>nd la baz principiul genezei rocile pot fi clasificate n roci sedimentare roci magmatice $eruptive% "i roci metamorfice $cristalofiliene%. 2ocile sedimentare sunt depozite de substane cristalizate sau amorfe rezultate din distrugerea fizic "i c5imic a scoarei a altor roci pree8istente "i a activitii vieuitoarelor. 0au na"tere n ma1oritatea cazurilor n domeniul marin sau lacustru unde sunt transformate de factorii e8ogeni. =e nt>lnesc "i depozite sedimentare de origine continental n zone aride "i semiaride. 2ocile sedimentare se caracterizeaz ndeosebi prin stratificaia lor n interiorul scoarei terestre "i frecvena variaiilor verticale "i laterale de facies aspecte care se reflect n morfologia terestr $n general structura aproape orizontal devine cutat n cazul c>nd au intervenit mi"cri orogenice%.
10

!ineralele principale care intr n componena structurilor sedimentare provin fie prin dezagregarea rocilor eruptive metamorfice sau sedimentare pree8istente fie prin procese de alterare sau biologice dup depunerea sedimentelor. n general rocile sedimentare sunt constituite din silicai carbonai sulfai "i cloruri. -lasificarea rocilor sedimentare are la baz fie criteriul granulometric fie c5imismul acestora. #ou mari grupe se individualizeaz ? roci detritice "i roci de precipitare c5imic. Rocile detritice $epiclastice% sunt de urmtoarele tipuri? . . . . psafite? necimentate $gro5oti"uri pietri"uri% "i cimentate $brecii "i conglomerate%J psamite? necimentate $nisipuri% "i cimentate $gresii%J aleurite? necimentate $praf m>luri% "i cimentate $loess "i aleurolite%J pelite? necimentate $praf fin% "i cimentate $ roci argiloase%.

Rocile de precipitare chimic cuprind depozite de origine organogen "i anorganogen? alite ferolite silicalite carbonatite sulfatolite 5alogenite fosfatolite sulfidite "i caustobiolite. n general rocile sedimentare sunt cele mai friabile "i mai puin rezistente la efectele agenilor e8terni n comparaie cu cele magmatice "i metamorfice mai ales marnele argilele nisipurile "i loessurile. 2ocile magmatice eruptive% s.au format prin solidificarea unei topituri magmatice alctuite dintr.o soluie intrateluric de silicai cu compoziie foarte comple8. 7cestea sunt cele mai rsp>ndite roci din interiorul scoarei terestre "i reprezint circa 40G din materialul litosferei. !ineralele constitutive principale ale rocilor magmatice sunt? feldspai piro8eni amfiboli cuar "i mice. !inerale constituente prezint nsu"iri fizico.c5imice variate care se manifest n natura diferit a rocilor eruptive. n funcie de culoare mineralele sunt leucocrate sau albe $cuar etc.% melanocrate sau colorate $piro8eni amfiboli etc.%. /rocentul de minerale leucocrate caracterizeaz aciditatea sau bazicitatea rocilor. Rocile eruptive acide $cum este granitul s.a.% conin cuar sau silice cristalizat ntr.o cantitate mai mare au o te8tur masiv "i sunt foarte rezistente la eroziunea factorilor e8ogeni. Rocile eruptive "azice $diorit gabrou bazalt s.a.% conin un procent ridicat de minerale melanocrate sunt dure dar ntr.o msur mai mic n comparaie cu rocile silicioase. #in punct de vedere al structurii dintre rocile eruptive rocile fin cristalizate sunt mai rezistente la aciunea factorilor e8ogeni dec>t cele cu cristale mari care sunt mai e8puse alterrii c5imice "i eroziunii.

11

#intre rocile eruptive tipice amintim? granitul granodioritul riolitul dacitul andezitul gabroul sienitul monzonitul trac5itul bazaltul doleritul dioritul fanolitul esse8itul peridotitul piro8enitul 5orblenditul carbonatitul aplitul lamprofirul s. a. 2ocile magmatice apar sub form de batolite lacolite "i filoane situate la ad>ncimi mai reduse. 7ceste forme sunt caracteristice rocilor intruzive $abisale "i 5ipoabisale%. Iopiturile magmatice pot aprea la suprafata scoarei sub form de lav prin intermediul fenomenelor vulcanice $curgerile de lav "i cenu"ile vulcanice consolidate%. 2ocile metamorfice cristalofiliene% s.au format prin transformarea fizico.c5imic a rocilor pree8istente $sedimentare "i eruptive% datorit sc5imbrii condiiilor de temperatur presiune "i a c5imismului din interiorul scoarei sub zona superficial de alteraie "i diagenez provocate de mi"crile tectonice $metamorfism regional sau de geosinclinal% fie de ascensiunea magmelor spre suprafaa pm>ntului $metamorfism de contact termic%. , serie de alte categorii de metamorfism cum sunt metasomatoza metamorfismul termic metamorfismul dinamic pirometamorfismul metamorfismul 5idrotermal metamorfismul magmatic s. a. genereaz roci care "i.au desv>r"it caracterele c5imice mineralogice "i structurale n urma proceselor de adaptare petrecute n stare solid. 2ocile generate de metamorfismul regional sunt reprezentate prin "isturi cristaline iar cele rezultate prin metamorfism de contact prin corneene. -ele mai rsp>ndite roci metamorfice sunt isturile cristaline caracterizate prin te8tur "istoas care le confer desfacerea n planuri paralele de cliva1 "i care sunt formate prin dinamometamorfismul $de geosinclinal% al rocilor eruptive $ortoisturi% "i a celor sedimentare $paraisturi9 #intre tipurile de "isturi cristaline cele mai importante sunt? gnaisul mica"isturile cuaritele filitele clorito"isturile sericito"isturile "isturile amfibolice s. a. 'naisele "i cuaritele sunt cele mai rezistente la eroziune. :atura climatului afecteaz comportarea acestora fa de eroziune. /tructurile geologice reprezint modul de aran1are a rocilor n strate. 2ocile sedimentare ma1oritatea rocilor metamorfice "i o parte din rocile eruptive sunt dispuse n strate. 6ormaiunile sedimentare prezint n general alternane de strate cu duritate diferit. #esc5iderea stratelor prin eroziune depinde nu numai de particularitile proprii fiecrei roci ci "i de contactul e8istent ntre diferite orizonturi "i modul cum se face trecerea de la un strat la altul. n funcie de dispoziia stratelor de roci "i de relaiile lor cu elementele tectonice structurile pot fi concordante sau dislocate.
12

3tructura concordant este caracteristic prin dispoziia orizontal sau u"or nclinat a stratelor acestea pstr>ndu.se nedeformate n forma lor primar n care s.au sedimentat rocile $bazine sedimentare%. , variant a acestei structuri o constituie structura discordant caracterizat prin suprapunerea a dou orizonturi de roci separate printr.un plan de eroziune care evideniaz faptul c ntre fazele de sedimentare a celor dou orizonturi a e8istat o perioad de timp c>nd regiunea a fost modelat de factori e8ogeni. 3tructura dislocat reprezint la originea ei o structur concordant . orizontal care a fost deran1at de mi"crile orogenice sau epirogenice stratele nemaiav>nd poziia iniial din timpul sedimentrii. =tructura dislocat prezint dou variante? faliat "i cutat. 7cestea se recunosc dup planurile de falie sau a8ele cutelor. 6aliile sunt e8trem de frecvente n toate stratele deformate "i c5iar n stratele necutate. 7proape toate deformrile pot fi considerate ca mi"cri produse de.a lungul unor plane de forfecare. 9fectele pot fi acoperite prin recristalizare sau sunt vizibile ca plane de forfecare cu volum mare de deformare. ->nd planele de forfecare sunt mici "i numeroase se vorbe"te de o deformare plastic "i de cutare sau fle8urare. ->nd e8ist plane de forfecare mari deformarea este de rupere produc>nd falii. n natur sunt prezente toate formele de tranziie ntre cutare "i faliere. Iipurile principale de falii fisuri "i cute cunoscute sunt? falii normale falii de nclecare falii de decro"are fisuri paralele fisuri de forfecare normale cute concentrice cute concentrice "i falii asociate "aria1e efilri cute disarmonice structuri diapire "i de prbu"ire cute de cliva1 "i de forfecare s. a. &roprietile fizico%chimice ale rocilor reprezint elemente de "az #n caracterizarea i cunoaterea calitii i a strii naturale a mediului geologic 9voluia structurii geologice la suprafa este ilustrat printr.o tipologie mare de 5ri realizate la diverse scri topografice $5ri geologice 5idrogeologice geoc5imice geofizice s. a.%. La nivel naional este disponibil 5arta geologic a 2om>niei sc. ( ? 200.000 $0'2%. 1roprietile rocilor6formaiunilor geologice. 2oca component a formaiunii geologice este un sistem trifazic constituit din faza solid B sc5eletul mineral faza lic5id B apa sub diferitele ei forme si faza gazoas B gaze vapori de ap etc. (omportarea formaiunilor geologice su" aciunea solicitrilor, inclusiv a factorilor poluani, depinde de raporturile existente #ntre aceste trei faze constitutive /rintre proprietile care caracterizeaz starea fizic a rocilor sunt? granulometria, greutatea specific, porozitatea, indicele golurilor, umiditatea, permea"ilitatea, gradul de
13

tectonice

metalogenetice

dezagregare, limitele de consisten, presiunea apei #n porii rocii, presiunea de infiltraie, tixotropia rocilor, coeficientul electroosmotic, sufoziunea, gradul i capacitatea de #ndesare, coeficientul de afnare etc. ;aza solid B sc5eletul mineral poate fi caracterizat de proprieti structurale $masa specific densitatea analiza granulometric% "i de proprieti fizice $ greutatea specific%. /arametrii de soliditate ai rocilor depind de starea lor fizic "i se pot modifica n timp sau sub aciunea factorilor poluani. ;aza lichid B apa are o mare influen asupra materiei cu care vine n contact av>nd n vedere proprietile sale fizico.c5imice "i formele pe care le mbrac? ap de constituie ap de legat prin fore moleculare ap gravitaional. ;aza gazoas . golurile ntre particulele solide ale rocii sunt umplute cu aer funcie de cantitatea de ap e8istent n roc iar moleculele de aer port fi considerate ca molecule independente ntr.o mi"care termic 5aotic. #e obicei n aerul din porii rocii se gsesc molecule de azot vapori de ap bio8id de carbon gaz metan ". a. 1rocese de alterare a rocilor. ,rice sc5imbare/dezec5ilibru n mediul natural geologic conduce la transformri de ordin fizic c5imic biologic ale tuturor tipurilor de roci care n timp tind s se degradeze si se descompunJ orice sc5imbare a mediului geologic natural aduce "i un dezec5ilibru/modificare n ecosistemul natural. a% ;enomene de alterare fizic -ele mai mai nsemnate efecte de alterare fizic sunt date de variaiile de temperatur care produc deformri reziduale difereniate n masa de roc prin cedarea coeziunii dintre cristalele minerale sau granulele respectiv dezagregarea treptat a acestora. #e asemenea sunt cunoscute "i fulguritele care reprezint goluri cilindroide produse de descrcrile electrice ntre atmosfer "i sol. La limita dintre alterarea fizic "i cea c5imic se produc procese de levigare "i de 5idratare. <evigarea rocilor const din dizolvarea cimentului sau a unei pri dintr.o roc compact. ,idratarea mineralelor duce la cre"terea volumului "i la scderea duritii lor deci la scderea rezistenei la alterare. ;n alt fenomen fizic care poate interveni n alterare este gravitaia, care lrge"te fisurile pe pantele cu ung5i mai mare dec>t cel de repaus natural sau provoac lsarea tavanelor golurilor subterane mai rar prbu"irea tavanelor golurilor carstice. "9 &rocese de alterare chimic #egradarea c5imic are efecte foarte variate funcie de clim "i natura factorilor agresivi rezultai prin desf"urarea activitilor antropice dar "i funcie de susceptibilitatea rocilor de a reaciona c5imic. /rocesele de o8idare c5imic care au loc n mediul geologic sunt? . =xidarea care afecteaz mai ales sulfurile "i carbonaii de fier.
14

. 3upraoxidarea anumitor o8izi a"a.zisele plrii de fier care se nasc n 1urul zonelor cu acumulari e8ploatabile de substante minerale solide . (aolinizarea B procesul de descompunere a silicailor care pierd ioni de :a H -a "i se 5idrateaz trec>nd n silicai de aluminiu 5idratai $de e8emplu caolinitul%. . <aterizarea B descompunerea silicailor alumino"i 5idratai n silice "i o8izi de aluminiu 5idratai form>nd lateritul. . >erra rossa B procesul de alterare al calcarelor respectiv de dizolvare a carbonatului de calciu "i de formare a unor depozite reziduale. =olurile lateritice sau de terra rossa pot duce la concentrarea la suprafa a o8izilor de fier depu"i din apa subteran adus la suprafa prin capilaritate "i evaporat. /rodusele insolubile de alterare c5imic constituie depozite reziduale :eluviale% care pot rm>ne pe loc $ortoeluvii% sau pot fi splate de apele de "iroire sau toreni "i transportate la o oarecare distan $paraeluvii%. n zonele industriale prezena acizilor fac ca rocile s dea rapid efecte de alterare care se controleaz tipic pe cldirile vec5i. c9 &rocese de alterare "iologic 6ormele de via mici mai ales bacteriile au o aciune distructiv de tip bioc5imic. 7lterarea bioc5imic e8ercitat de bacterii face parte integrant din procesul lor de asimilare.desasimilare "i constituie un factor important n formarea solului. 6enomenele geologice amintite desf"urate n timp geologic pot produce concentraii naturale de materiale solide lic5ide sau gazoase cantonate n scoara terstr n apropierea suprafeei sau n ad>ncime n forme "i cantiti care s permit valorificarea lor economic. Mcmintele formate astfel n urma proceselor geologice comple8itate deosebit sunt considerate resurse naturale geologice. Omul6activitatea antropic, de transformari7 factor geologic. ,dat cu progresul te5nic "i dezvoltarea economic activitile antropice desf"urate aduc transformri de ordin geologic a cror amploare depinde nu numai de mrimea populaiei c>t mai ales de mi1loacele te5nice de care se dispune. #ezvoltarea si e8tinderea activitilor antropice/aciunea omului asupra scoarei terestre a condus la aparitia unui nou domeniu geologic denumit Geologia mediului. &rin desfurarea activitilor antropice, omul exercit o aciune direct de eroziune, transport, sedimentare si consum de masa geologica, dar i o aciune indirect de transformare, voit sau involuntar, a naturii$mediului geologic de o varietate "i

15

*roziunea se manifest prin lucrrile de debleiere n construcii lucrri miniere n subteran la suprafa activitate de fora1 precum "i prin aciunea de draga1 pe fundul fluviilor lacurilor "i a mrii. >ransportul este manifestat prin e8ploatarea materiilor minerale transformarea lor te5nologic/flotaia "i mutarea amplasamentelor acestora. 3edimentarea se produce prin depozitarea sterilului e8ploatat n 5alde rambleierea golurilor miniere cimentarea gurilor de sond e8ecutarea de fundaii "i lucrri de construcii $bara1e diguri construcii civile "i industriale% depozitarea de"eurilor la suprafa n ap sau n spaii subterane. Ioate acestea duc la acumulri de formaiuni antropogene din ce n ce mai variate "i de volum mai mare. (onsumul de masa geologica se realizeaza prin e8ploatarea resurselor naturale geologice atat a utilului cat si a unor cantitati de steril. *fectele necontrolate de om rezult din comple8itatea fenomenelor naturale care se ec5ilibreaz dinamic "i n care dac intervenim se pot produce sc5imbri necontrolate $ de e8emplu e8ploatarea necontrolat a pietri"ului de r>u poluarea atmosferei "i a apelor continentale scderea nivelului apelor subterane n regiuni puternic industrializate au determinat local tasri care au afectat construciile etc.%. !ediului geologic sufer modificri negative importante ca urmare a contaminrii cu poluani modificri ce conduc n final la reducerea sau ngrdirea domeniilor de folosin "i la afectarea sntii umane "i a ecosistemelor.

"#(# )pele subterane

/recipitaiile atmosferice "i apele de suprafa infiltrate n sol mpreun cu apele provenite din condensarea vaporilor din subsol "i cu apele capilare formeaz n masa rocilor permeabile acumulri cunoscute ca ape subterane sau sisteme de acvifere subterane. 7pa care se acumuleaz n roci ocup porii acestora form>nd strate de ap subteran. =tratul acvifer reprezint unitatea cea mai elementar a scrii 5idrogeologice caracterizat de o compoziie litologic omogen "i prin limite apropiate ale valorii porozitii "i permeabilitii. 6uncie de modul de a"ezare "i condiiile 5idrogeologice de acumulare se deosebesc dou tipuri principale de strate acvifere? freatice "i de ad>ncime $captive%. =tratul acvifer freatic este considerat primul strat acvifer cu nivel liber al apelor. =tratele acvifere de ad>ncime se afl ntre dou strate impermeabile iar zona lor de alimentare se afl la distan mare fa de zona de acumulare "i la cote frecvent ridicate. -omportarea apei n roci depinde de caracteristicile 5idrogeologice ale acestora?
16

5ompoziia granulometric este reprezint de coninutul n fraciuni dimensiuni al granulelor ce constituie roca acvifer $magazin%.

pe

5apacitatea de 8nmagazinare i de cedare a apei subterane de ctre o roc coeziv sau necoeziv depinde de volumul porilor "i de mrimea acestora. #in punct de vedere al permea"ilitii rocilor $ proprietatea rocilor de a lsa apa s circule prin porii "i fisurile lor% se disting trei categorii? roci acvifere care sunt roci poroase cu pori supracapilari $diametru d L 0 50* mm%J roci acviclude care sunt roci cu pori capilari $ 0 0002 mm E d E0 50* mm% "i subcapilari $d E0 0002 mm% prin care apa nu poate circula dec>t foarte ncet "i numai sub presiune $argile marne etc.%J roci acvifuge care sunt roci compacte permeabile numai prin fisuri ca de e8emplu fisurate. 2ocile impermeabile sunt? argilele gresiile compacte marnele iar rocile permeabile sunt rocile granulare roci compacte fisurate roci care prezint fenomene de carst. 1rocesul de curgere a apelor subterane const n deplasarea acestora de la zona de alimentare ctre zona de drenare. 0nvestigarea "i evaluarea polurii mediului geologic presupune cunoa"terea elementelor 5idrodinamice ale procesului de curgere a apelor subterane respectiv? suprafaa piezometric$nivelul piezometric, nivelul hidrostatic, #nlimea stratului de ap, direcia curentului su"teran, gradientul de presiune$panta apei su"terane, de"itul stratului acvifer, viteza real efectiv a apei su"terane Geochimia apelor subterane se poate considera ca toate apele naturale in diferitele lor stadii sunt de fapt roci formate de mineralul apa & 2,. 7pele naturale nu sunt niciodata pure. 9le contin diferite impuritati gazoase sau dizolvate si macro si microparticule. 7pele formeaza un grup cu o mare coerenta moleculara deoarece apa trece usor de la o stare fizica la alta in functie de conditiile termodinamice ce predomina in natura. =e constata permanenta coe8istenta a fazelor gazoasa lic5ida si solida. 2ocile pot contine solutii de saruri $cloruri si sulfati de metale alcaline si de calciu dizolvati% in cavitatile lor sau sub forma de incluziuni microscoscopice sau macroscopice in mineralele lor. 7pa subterana este o solutie apoasa continand in special bicarbonati sulfuri si cloruri ale metalelor alcalino.teroase si alcaline. -antitatea de materii dizolvate depinde de
17

rocile magmatice

metamorfice "i rocile sedimentare compacte

mai multi factori intre care originea apei componenta rocilor adiacente si a solului si durata de timp in care apa s.a aflat in contact cu mediul incon1urator. 7pele meteorice pluviale contin bio8id de carbon si mici cantitati de substante dizolvate derivate din atmosfera. La intrarea in sol si formatiuni geologice ele incorporeaza componenti bine solubili anorganici si organici din sol. 7pa subterana incarcata cu bio8id de carbon este un agent de alterare puternic capabil de a dezagrega aproape toate mineralele si de a forma noi compusi constand in carbonati biocarbonati si sulfati de sodiu potasiu calciu si magneziu silicati alcalini solubili si silice libera in solutie propriuzisa. 7lti compusi cum sunt aluminiul fierul sau silicea raman in cea mai mare parte reziduul insolubil. Aiteza descompunerii depinde de compozitia c5imica si de proprietatile fizice ale mineralelor din roca cat si de temperatura. 7pele subterane insterstitiale contin substante ce au fost prezente in solutie atunci cand s.au depus stratele de sedimente imbibate in asemenea ape. ;n numar de cauze fizice si c5imice determina transformarea compozitiei apelor subterane care migreaza prin sol si roci. -oncentratiile se pot sc5imba din cauza evaporarii sc5imbului de cationi adsorbtia o8idarea sulfurilor precum si amestecarea cu alte ape. 7cestea produc sc5imbari in compozitia c5imica a apelor subterane. -ompozitia apei subterane este foarte variabila plecand de la apa de ploaie aproape pura la apele din izvoare apele minerale sau apele din acvifere.

"#*# !istemul %ara%teristi% mediului geologi%

7bordarea separat a investigrii polurii solului a formaiunilor geologice sau a apelor subterane ar fi incorect "i limitativ datorit legturilor e8trem de str>nse e8istente ntre aceste elemente ale mediului geologic. 7pa este elementul geologic comun prezent n aproape orice structur geologic n diferite varieti de e8isten "i manifestare. =tructura geologic prin marea sa varietate de minerale "i roci de dimensiuni granulometrice diferite e8isten porilor sau a altor ci de circulaie falii etc. genereaz prin interconectare circulaia apei. #e la suprafaa solului spre profunzime se disting? 3 zona nesaturat n care porii sunt umplui parial cu ap parial cu aer fapt ce permite coe8istena la acest nivel a fazelor solid lic5id "i gazoas. Lic5idele a1unse n

18

zona nesaturat se deplaseaz preponderent dup o component vertical descendent. =olul reprezint partea superioar a zonei nesaturate n care au loc si procese biologice. 3 zona saturat n care porii sunt umplui n totalitate cu ap iar componenta dominant de curgere a lic5idelor a1unse la acest nivel coincide cu direcia de curgere a apei subterane. Mona saturat sau acviferul comport o faz solid imobil format din rocile magazin "i o faz lic5id mobil respectiv apa subteran. Linia de demarcaie dintre zona nesaturat "i zona saturat este trasat de nivelul 5idrostatic. #easupra nivelului 5idrostatic este localizat sistemul capilar $zona capilar% n care apa este absorbit n pori prin fenomenul de capilaritate. =ubstratul sau culcu"ul acviferelor este format din roci impermeabile. #ispunerea spaial a substratului determin direcia "i viteza de curgere a apei subterane. ;rmrind configuraia fizic a mediului geologic se constat c prezena polurii ntr.o anume zon genereaz riscuri importante la nivelul ntregului sistem. 7stfel dac solul este supus agresiunii unui poluant ntotdeauna stratele acvifere subterane risc s fie deopotriv poluate/contaminate prin transferul poluantului de la suprafaa solului spre ad>ncime. n mod reciproc dac un acvifer este contaminat cu o substan poluant de cele mai multe ori n timp se a1unge "i la contaminarea solului prin vaporizarea "i ascensiunea capilar a apei subterane. -5iar dac astfel de cone8iuni sunt evidente ntre toate elementele mediului solul subsolul B formaiunile geologice "i apa subteran formeaz un sistem fizic "i relaional conturat distinct n structura mediului geologic. #eosebit de important pentru meninerea ec5ilibrului ecologic este capacitatea solului de a forma un tampon contra diver"ilor poluani. 6e asemenea, este important de menionat c sistemul sol$formaiuni geologice% ape su"terane tre"uie tratat i analizat ca un tot unitar i separat pe fiecare element al su

"#+# Calitatea mediului geologi%

(alitatea mediului geologic este dat de cunoaterea i meninerea condiiilor de existen a tuturor componentelor sale la starea natural do"ndit #n momentul formrii i mentinuta pe parcursul vieii geologice -ondiiile naturale ale e8istenei geologice sunt variate "i comple8e. /utem aminti? structurile te8turile sau matricea solurilor "i rocilor coninuturile de minerale tipurile petrografice coninuturile de elemente c5imice ale solurilor "i rocilor caracteristicile petrografice ale rocilor dimensiunile "i aran1area spaial a stratelor n structuri geologice

19

elemente de tectonic "i microtectonic geoc5imice litologia "i stratigrafia s. a.

c5imismul apelor subterane

aureolele

-ondiiile naturale implicit calitatea mediului geologic pot fi diferite de la o regiune la alta pentru acela"i tip de element geologic analizat funcie de condiiile iniiale de formare. 6in acest punct de vedere pot exista condiii naturale de calitate a mediului geologic necorespunztoare unor standarde generale de calitate sta"ilite de om, si care nu pot fi modificate !ediul geologic este gazda unor activiti umane e8trem de dense la suprafaa pm>ntului "i n zona de mic ad>ncime sub suprafaa terestr dar din ce n ce mai rare la ad>ncimi de ordinul sutelor sau miilor de metri ce afecteaz negativ distrug consum sau polueaz mediul geologic care l strbat gener>nd efecte negative locale zonale sau c5iar regionale asupra acestuia. !ediul geologic poate fi supus periodic pe suprafee "i volume diferite unor catastrofe naturale sau actiuni de tip 5azard geologic natural sau antropic care pot genera sc5imbri ale condiiilor naturale initiale "i apariia "i instalarea unora noi.

&# Poluarea mediului geologi%

&#" )spe%te generale
1oluarea mediului geologic reprezint modificarea proprietilor fizice c5imice "i biologice ale mediului geologic restr>ng>nd proprietile de folosire ale elementelor constituente ale acestuia $sol formaiuni geologice acvifer freatic acvifere de ad>ncime%. /oluarea mediului geologic are ca agent principal de transport apa pe ntregul circuit global al acesteia? n atmosfer $vapori "i precipitaii% la nivelul suprafeei topografice $curgerea de suprafa% n ad>ncul 5idrostructurilor $curgerea subteran%. #egradarea sau deteriorarea calitii mediului geologic reprezint toate fenomenele "i procesele duntoare mediului geologic cu meniunea c n acest g5id au fost e8ceptate fenomenele de eroziune alunecrile de teren salinitatea etc. fenomene care afecteaz "i ele calitatea mediului geologic 1oluarea solului. /e baza datelor furnizate de sistemul de monitoring al calitii solurilor agricole din 2omania se apreciaz c apro8imativ 400 mii 5a de sol sunt poluate c5imic din care 200 mii 5a sunt e8cesiv poluate. /oluarea c5imic a solului se datoreaz n special emisiilor din industria c5imic siderurgic de prelucrare a minereurilor neferoase centralele termice fabricile de ciment rafinrii utilizarea pesticielor a irigaiilor cu ape poluate traficului auto etc.
20

&oluarea solului cu metale grele se datoreaz ativitilor de e8tracie "i prelucrare a minereurilor neferoase de producie a aluminiului ngr"mintelor c5imice cimentului arderii crbunelui n termoentrale etc. &oluarea solului cu fluor este evident pe amplasamentele fabricilor de substane c5imice de aluminiu de ciment sau c5iar a centralelor termice precum "i n mpre1urimile acestora. &ul"erile sedimenta"ile provin de la termocentrale de la fabricile de liani "i azbocimet de la staiile de preparare uscat a substanelor nemetalifere "i a srii geme s.a. &rodusele petroliere au afectat suprafete semnificative atat in zonele de e8ploatare a zacamintelor de titei si gaze cat si in 1urul instalatiilor de petroc5imie si transport. *xtracia srii geme #n soluie a determinat o poluare intens a solului pe zeci de 5ectare cu saramur "i produse petroliere. Reziduurile mena4ere i industriale depozitate necontrolat sau necorespunztor conduc de asemenea la poluarea solului. &oluarea cu pesticide, nitrati i produse de uz fitosanitar are o mare e8tindere in agricultura. Irigarea solurilor cu ape poluate $n care se deverseaz substane to8ice "i produse petroliere% conduce la poluarea solului av>nd consecine grave pentru sntatea uman "i a ecosistemlor. 6e4eciile animaliere cele provenite de la psri precum "i nmolul de la staiile de epurare rsp>ndite pe sol conduc la poluarea intens a acestuia 1oluarea subsolului 6 formaiunilor geologice. &oluarea su"solului cu metale grele se datoreaz n principal activitilor de e8tracie "i prelucrare a minereurilor feroase "i neferoase de e8tracie "i prelucrare a petrolului de producie a aluminiului "i aluminei ngr"mintelor c5imice cimentului etc. !ediul acid favorizeaz solubilitatea metalelor grele. *xtracia srii geme #n soluie a determinat o poluare intens a subsolului cu saramur. 6epozitele de deeuri mena4ere necorespunztoare au condus la poluarea subsolului prin infiltrarea levigatului n formaiunile geologice aflate n patul depozitului. 6epozitele de deeuri industriale i din industria extractiv :halde, iazuri de decantare, "ataluri etc 9 necorespunztoare au condus la o intens poluare a formaiunile geologice n care sunt amplasate.

21

1oluarea apelor subterane. n condiiile n care calitatea apelor constituie o problem prioritar pe plan mondial iar singura surs de ape nepoluate o reprezint rezervele de ape subterane meninerea acestei rezerve reprezint o condiie vital pentru orice natiune. 7pa subteran este o surs bun de ap potabil datorit si proprietilor de purificare ale solului. 6enomenul de poluare apare uneori "i n cazul apelor subterane de"i acestea sunt mai prote1ate dec>t apele de la suprafa. -alitatea apelor constituie o component ecologic "i economic a sistemului de gospodrire a surselor de ap. /oluarea apei subterane este asociat unei multitudini de aspecte neplcute cum ar fi gustul mirosul culoarea duritatea e8istena unor organisme patogene sau a unor substane to8ice e8plozive sau inflamabile. /oluarea apei subterane duce la imposibilitatea utilizrii acviferului pentru perioade foarte lungi de timp de ordinul deceniilor sau c5iar secolelor. Gestionarea problemelor de poluare a mediului geologic . abordarea unei probleme de poluare a mediului geologic n special a apelor subterane presupune? (% culegerea "i tratarea informaiilorJ 2% construirea "i folosirea modelelor de prognoz 3% verificarea modului n care se realizeaz prognoza. -ulegerea "i tratarea informaiilor presupune? . identificarea sistemuluiJ . nregistrarea informaiilor numericeJ . structurarea informaiilor ne.numerice $calitative%J . optimizarea informaiilor "i a controlului. 7bordarea sc5ematica a problematici este prezentata in figura urmatoare?

22

,bservaii - investi$aii asupra me iului $eolo$ic Numerice ./i ro$eolo$ice' /i rolo$ice' /i raulice' $eo(i&ice' c/imice0 Alte in(ormaii einute' buletine e anali& anterioare' poluare sol Nenumerice .$eolo$ice' litolo$ice' structurale 0

Anali& Anali&

!nre$istrare !nterpretare ate %i in(ormaii Parametrii 1omportare

+tructur

2o elare

2o elare ispersie poluani

2o elare /i raulic

2o elare pro$no& poluare

,ptimi&are investi$aii

2onitori&are poluare

,ptimi&are monitori&are

Re&ultate - observaii asupra me iului $eolo$ic

&#&# )%tiviti poluatoare pentru mediul geologi%

a%'ctiviti cu potenial de poluare a mediului geologic, sunt prezentate in tabelul urmator?
Ramura economic !n ustria e"tractiv Activitatea #"tra$erea petrolului %i a $a&elor naturale #"tra$erea srii $eme *n soluie %i recristali&area acesteia Principalele substane potenial poluatoare in procesele activitii Petrol brut' $a&e naturale' noroaie e (ora)' materiale e cimentare +aramur %i (luin i&olant' vapori salini' pra( e sare
23

#"tra$erea %i prepararea substanelor minerale utile metalice' nemetali(ere %i crbuni !n ustria metalur$ic (eroas !n ustria metalur$ic ne(eroas !n ustria c/imic anor$anic !n ustria c/imic or$anic 1ocserie 1onstrucii e ma%ini 4niti in ustriale pentru obinerea Pb' 1u' 5n' 1a' 6i etc7 4niti in ustriale pentru obinerea clorului' so ei' aci&ilor' pestici elor anor$anice 4niti in ustriale pentru (abricarea cauciucului 4niti in ustriale pentru (abricarea polimerilor 4niti in ustriale pentru (abricarea eter$enilor 4niti in ustriale pentru prelucrarea petrolului 4niti in ustriale pentru (abricarea coloranilor sintetici 4niti in ustriale pentru (abricarea pro uselor (itosanitare %i a !n ustria materialelor e construcii !n ustria ener$etic !n ustria pielriei %i te"til pestici elor or$anice 4niti in ustriale pentru (abricarea materialelor e construcii 8epo&ite e materiale e construcii 1entrale termoelectrice 1entrale atomo electrice 4niti in ustriale pentru (abricarea esturilor 9opitorii 4niti in ustriale pentru (abricarea v:sco&ei 4niti in ustriale pentru (abricarea !n ustria celulo&ei %i /:rtiei !n ustria lemnului pielriei 4niti in ustriale pentru (abricarea celulo&ei %i /:rtiei 4niti in ustriale pentru (abricarea c/erestelei' $atere 4niti in ustriale pentru (abricarea +i erur$ie

2inerale %i roci sterile' ape u&ate e min %i e la preparare' ape impuri(icate cu minerale %i metale $rele' aci&i' ba&e' reactivi e (lotaie' e cianurare' e amal$amare' e (loculare +uspensii minerale' crbune' cenu%' cianuri' (enoli' ape aci e 3enoli' cianuri' amoniu 3enoli' cianuri' petrol' ape alcaline +uspensii minerale' uleiuri' cianuri' aci&i' metale $rele' (luor Aci&i' ba&e' metale $rele

3enoli 3enoli' aci&i' mercur Aci&i' eter$eni Petrol' (enoli' cre&oli' mercaptani' aci&i' sul(uri' sruri minerale 2etale $rele' re&i uuri periculoase +ubstane periculoase

1iment' a&best' suspensii minerale' aci&i' ba&e' carburani Ape cal e' cenu%' &$ur' pulberi Ape cal e' cenu%' &$ur' pulberi Ape alcaline' carburani Ape alcaline' carburani Aci&i' ba&e' sul(uri' sruri 9anin' crom' a&otai' amoniac' aci&i' ba&e +uspensii' (ibre' sul(ai' sul(ii' (enoli' sruri

Pulberi' uleiuri' carburani Aci&i' ba&e' uleiuri' acetone

24

!n ustria alimentar

mobilei 4niti in ustriale pentru (abricarea spirtului' alcoolului' &a/rului' uleiului' crnii' pe%telui %i a altor pro use alimentare 1urtorii c/imice' servisuri auto' spltorii auto etc7 8epo&ite e e%eri re&ultate in a$ricultur' &oote/nie' cre%terea psrilor etc7 8epo&ite e *n$r%minte c/imice %i (ito/ormoni sintetici 8epo&ite e pro use (itosanitare +isteme e canali&are e(iciente Aeroporturi' epouri etc7 Poli$oane' aeroporturi' epo&ite e armament %i muniie' (abrici e armament %i muniie etc7 8epo&ite e e%eri municipale 8epo&ite e e%eri necontrolate 8epo&ite e e%eri rurale 8epo&ite e e%eri in ustriale +taii e tratare' e trans(er' sortare' stocare temporal a e%eurilor +tocarea %i epo&itarea subteran a substanelor periculoase

+uspensii' alcaloi&i ve$etali' microor$anisme' para&ii etc7

+ervicii A$ricultur

Percloretilen' carburani' uleiuri' eter$eni etc7 6itrai'

;n$r%minte cu a&ot' cu (os(or' comple"e' acetilen' etilen' carbamat etc7 #rbici e' insectici e' (un$ice etc7 +cur$eri e ape u&ate

9ransport Activitate militar !nstalaii pentru stocarea' tratarea' sortarea' incinerarea sau epo&itarea substanelor' e%eurilor +taii e epurare

+taii e epurare in ustriale a$ricole +taii e epurare or%ene%ti 8eversri acci entale %i acci ente ecolo$ice

8iverse

/ropunerea de #irectiv a /arlamentului 9uropean "i a -onsiliului privind cadrul de protecie a solului i care amendeaz 6irectiva 000.$?2$(* contine o enumerare a unor astfel de activitati in )nexa nr II % <ista activitilor potenial poluante' (. 7mplasamentele unde e8ist sau au e8istat substane periculoase n cantiti egale cu sau n e8ces fa de cele indicate n /artea ( "i 2 coloana 2 din 7ne8a 0 la #irectiva 43/*2/9- $=eveso%. 2. 7ctivitile listate n 7ne8a 0 la #irectiva 43/3(/9-. 3. 7eroporturi. ). /orturi.
25

5. 6oste situri militare. 3. =taii de colectare sau alimentare cu produse petroliere. +. -urtorii uscate. *. 0nstalaii miniere care nu cad sub incidena #irectivei 43/*2/9- inclusiv de"euri e8tractive a"a cum sunt definite n #irectiva 2003/2(/9-. 4. #epozitarea de"eurilor a"a cum sunt definite n #irectiva (444/3(/9-. (0. =tatii de tratare a apelor uzate. ((. -onducte pentru transportul substanelor periculoase. b%'ctiviti cu impact semnificativ asupra mediului, sunt prezentate in? . ,rdinul nr. (+4*/200+ pentru aprobarea /rocedurii de emitere a autorizaiei de mediu 7ne8a nr. ( @ <ista activitilor cu impact semnificativ asupra mediului . ,.;.'. nr. (52/2005 aprobat prin Legea nr. *)/2003 privind prevenirea "i controlul integrat al polurii 7ne8a nr. ( @ (atagorii de activiti industriale pentru care este o"ligatorie o"inerea autorizaiei integrate de mediu . &.'. nr. 344/2003 modificat "i completat prin &.'. nr. (402/200) "i &.'. nr. (334/2003 privind stabilirea unor msuri pentru reducerea emisiilor de compu"i organici volatili datorate utilizrii solvenilor organici volatili n anumite activiti "i instalaii 7ne8a nr. ( @ )ctiviti i instalaii care utilizeaz solveni organici volatili cu coninut de compui organici volatili

&#(# !urse de poluare a mediului geologi%

=ursele de poluare a mediului geologic pot fi localizate? . la suprafaa solului/terenuluiJ . n subteran? deasupra nivelelor apelor subterane sau sub nivelele apelor subterane. /ornind de la clasificare riguroas a surselor de poluare a mediului geologic "i n special a apei subterane realizat de ,ficiul de 9valuri Ie5nologice al =tatelor ;nite $;=. ,I7% sursele de poluare a mediului geologic se pot grupa n urmtoarele categorii principale? 19 3urse de poluare datorate evacurii anumitor su"stane #n mediul geologic ? . infiltraii de substane periculoase n subteran din fosele septice . infiltrarea din puurile de in1ecie folosite pentru descrcarea apelor uzate . infiltrarea apelor din irigaii la care s.a folosit ap uzat. 09 3urse de poluare datorate stocrii, tratrii, transferului, sortrii sau depozitrii deeurilor solide sau lichide'
26

. instalaii de tratare stocare transfer sortare . depozite de de"euri municipale/industriale . depozite de materiale rezultate n urma e8cavaiilor din construcii sau din activiti miniere . rezervoare de stocare subterane sau supraterane $deversare deteriorarea conductelor de legtur% . descrcarea n gropile de e8cavaii a de"eurilor de orice fel. ?9 3urse de poluare datorate transportului unor su"stane' . conducte deteriorate/fisurate destinate transportului substanelor c5imice sau apelor uzate . deteriorarea ambala1elor unor produse c5imice "i mpr"tierea coninutului acestora pe sol n timpul transportului. )% 3urse de poluare datorate utilizrii necontrolate a #ngrmintelor chimice, fitohormonilor sintetici, produselor fitosanitare' . ngr"minte cu azot . ngr"minte de potasiu . ngr"minte comple8e "i mi8te . fito5ormoni sintetici $ acetilen cDcocel etilen 5idrazida meleic izopropil.fenil carbamat% . erbicide . insecticide . fungicide bactericide .insecticide. 29 3urse indirecte' . irigaii . aplicarea produselor fitosanitare/ ngr"mintelor c5imice . depozite de de"euri/reziduuri animaliere/avicole . apele provenite din precipitaii pot polua solul prin pulberi cu metale grele% . splarea "i dizolvarea poluanilor atmosferici . poluare urban . drena1ul n zonele miniere/apele de min. A9 3urse de poluare datorate unor lucrri care favorizeaz descrcarea poluanilor #n su"teran' . lucrri de fora1 e8ecutate necorespunztor
27

fisurare

splarea "oselelor $sare

. e8cavaiile la suprafaa solului sau subterane care pot colecta ape uzate provenite din zonele urbane sau industriale. 19 3urse naturale de poluare a cror provenien este provocat de activiti umane' . interaciunea dintre apele de suprafa "i cele subterane $c>nd calitatea natural a apelor de suprafa este modificat de om necorespunztor% . scurgeri naturale care transport minerale dizolvate . intruziunea apelor srate n acvifere n vecintatea mrilor datorat unor lucrri de pompare efectuate necorespunztor. *% =urse de poluare datorate unor accidente industriale sau/si accidente de mediu

&#*# Categorii,tipuri de poluani i %ategorii,tipuri de poluare

1oluanii reprezint substanele introduse n mediul geologic ca urmare a activitilor antropice care afecteaz sntatea uman "i mediul. 1oluani organici
<rupa e poluani =i rocarburi petroliere curente Principalii poluani >en&in' motorin' combustibil pentru *ncl&ire' carburani pentru aviaie' petrol brut =i rocarburi $rele 1ombustibil $reu' $u roane e /uil' $u roane e petrol' creo&ot Proprieti comune ? mai u%ori ec:t apa ? bio e$ra abili ? in $eneral puin solubili ? volatili sau eintori ai unei (racii volatile ? v:sco&itate %i absorbie variabile ? ensitate variabil ? bio e$ra abilitate re us ? solubilitate mic ? volatilitate mic ? v:sco&itate =i rocarburi /alo$enate ali(atice 9riclor etilen' tetraclor etilen' iclormetan' cloro(orm' bromo(orm ? capacitate e absorbie' *n $eneral' ri icat ? ensitate ri icat ? bio e$ra abilitate re us ? relativ solubili ? volatili ? v:sco&itate mic =i rocarburi o"i$enate =alo$enai ciclici <licoli' alcooli' cetone' (enoli' (urani' a itivi pentru carburani 2ulte pestici e' P1>?uri' pentaclor(enol ? capacitate e absorbie' *n $eneral' slab ? (oarte solubili ? bio e$ra abili ? alte proprieti variabile speci(ice ? volatilitate re us ? nebio e$ra abili sau (oarte puin bio e$ra abili
28

1oluani anorganici

<rupa e poluani

Principalii poluani -comple"

Proprieti comune

2etale $rele

1r' 1o' 6i' 1u' 5n' As' 2o' 1 ' >a' =$' Pb

? capacitatea e absorbie ? capacitatea e comple"are ? capacitatea e precipitare ? capacitatea e absorbie ? capacitatea e comple"are ? capacitatea e precipitare ? *n $eneral' au stabilitate mare ? ionul e (erocianur este aproape inert' motiv pentru care este neto"ic' spre eosebire e (ericianur ? isocire ? concentraie e 16? liber ? capacitate e reinere *n sol ? poate trece *n amoniu *n contact cu apa ? poate (i o"i at e bacterii %i trans(ormat *n a&otii %i apoi a&otai' care sunt substane u%or solubile *n ap' cu proprieti o"i ante

Alte sustane minerale 1ianuri comple"e ale (ierului

Aci&i' ba&e' sruri' cloruri' nitrai

=e"aciano(erit .(ericianura0' /e"aciano(erat .(erocianura0

Alte cianuri 1ompu%ii a&otului

A$.160 ' 1u.160 ' 1 .160 ' 5n.1602?4 Amoniac' a&otii' a&otai

? 2

2? 3

2? 4

5lasificarea poluanilor dup tipul de risc pe care 8l prezint7 . . . . . inflamabili corozivi reactivi to8ici cancerigeni.

Tipuri de poluare7 ;uncie de natura ei, poluarea mediului geologic poate fi? . . fizic, poluare termic $ape sau aflueni calzi sau reci% poluare cu materiale minerale sau organice n suspensie chimic poluare cu sustane minerale $acizi baze sruri? cloruri nitrai metale grele etc.% "i poluare cu sustane organice naturale "i sintetice $toi compu"ii c5imici apro8. (00 000 mentionai n literatura de specialitate% . "iologic, poluarea cu germeni patogeni? microorganisme viru"i bacterii. ;uncie de originea ei, poluarea mediului geologic poate fi?
29

. . .

punctiform sau localizat datorat deversrii "i depozitrii necontrolate a unor substane poluante precum "i e8ploatrii defectuoase a instalaiilor linear care se manifest de.a lungul cilor terestre de transport cursurilor de ap canalelor de evacuare a apelor uzate etc. difuz, care rezult n urma aplicrii ngr"mintelor "i produselor fitosanitare sau prin poluarea masiv a atmosferei.

;uncie de caracterul ei$timp poluarea mediului geologic poate fi? . . . . permanent ntreinut permament prin deversri sau desf"urarea activitilor poluatoare depozitarea necontrolat a de"eurilor accidental datorat fisurrii spargerii conductelor de transport a substanelor/5idrocarburilor deversrilor accidentale istoric dac dateaza de mai muli ani actual dac este rezultatul unei activiti recente.

;uncie de sectorul economic care genereaz poluarea mediului geologic pot fi identificate? . poluare domestic depozitarea de"eurilor domestice rezultate din servicii depozite necontrolate de de"euri mena1ere neetan"eitatea reelei de canalizare infiltraii din fosele septice nmolurile provenite de la staiile de epurare or"ene"ti apele pluviale care spal cile de transport platformele industriale poluate . scurgerea necontrolat n sol a combustibului din rezervoarele ngropate precum "i a uleiurilor uzate etc. poluare industrial care poate avea multe cauze cele mai frecvente fiind legate de depozitarea de"eurilor industriale de apele uzate industriale "i de min de redepunerile din atmosfer . poluarea agricol form de poluare difuz datorat n special utilizrii necorespunztoare a sustanelor c5imice de sintez n agricultur respectiv ngr"minte fito5ormoni produse fitisanitare . poluarea prin transport care se manifest de.a lungul cilor de transport "i comunicaie terestre navale "i aeriene 2eferiri la substantele poluante periculoase se regasesc in? (% ,.;.'. nr. (52/2005 aprobat prin Legea nr. *)/2003 privind prevenirea "i controlul integrat al polurii 7ne8a nr. 2 @ 3u"stane poluante relevante pentru a fi luate #n considerare la sta"ilirea valorilor limit de emisie 2% &.'. nr. *0)/200+ privind controlul asupra pericolelor de accidente ma1ore n care sunt implicate substane periculoase 7ne8a nr. ( /artea 0 @ 3u"stane periculoase
30

nominalizate "i /artea a 00.a @ (ategorii de su"stane i preparate care nu sunt nominalizate #n mod specific #n &artea I

&#+# Comportarea poluanilor -n mediul geologi%

#up ptrunderea n mediul geologic poluanii sufer fenomene de transport de transformare de transfer sau de acumulare "i fi8are. 7ceste fenomene contribuie la rsp>ndirea "i distribuia lor n elementele mediului geologic $sol formaiuni geologice ape subterane% "i la modificarea structurii c5imice a mediului geologic. Transportul poluanilor -n mediul geologi% const n deplasarea poluanilor n sol subsol la o distan de surs. #eplasarea poluanilor se realizeaz prin dispersia acestora n sol formaiuni geologice ape subterane prin? . difuzie deplasarea moleculelor de poluant n toate direciile favorizat de gradientul de concentraie % advesie, deplasarea pe orizontal a poluantului odat cu fluidul purttor aer sau ap pe direcia de deplasare a fluidului. Transformarea poluanilor 8n mediul geologic const n modificri structurale ale acestora care au loc n sol subsol conduc>nd la transformarea lor n ali compu"i prin? . procese chimice? o8idare reducere neutralizare eliminare substituie fotoliz, . procese "iologice? procese metabolice descompunere bacterial. !ediul geologic este un sistem tridimensional trifazic foarte comple8 ca urmare "i poluanii se pot dispersa tot tridimensional. /entru evaluarea corect a polurii mediului geologic este necesar a fi cunoscut modul de dispersie a poluanilor n mediul geologic geologic n alt element al acestuia. #istribuia/dispersia poluanilor n mediu poate fi caracterizat de fenomene de? .transfer solid.lic5id . transfer lic5id.lic5id . transfer lic5id.gaz . bioacumulare $transfer ap.alte lic5ide%. 1oluarea mediului geologic prin transfer de mas se dezvolt n sisteme eterogene . . poluantul trecand dintr.o faz n alta $ap.aer evaporare/condensare adsorbie/desorbie
31

respectiv nelegerea proceselor de

transfer a poluanilor dintr.o faz n alta tridimensional dintr.un element al mediului

aer.sol

ap.formaiune

geologic aer.poluant ap.poluant etc.% prin?

solubilizare/precipitare etc.

Ioate aceste trei categorii de fenomene $transport transformare transfer de mas% se desf"oar simultan n mediul geologic. 7t>t procesele care se desf"oar n sistemele omogene c>t "i cele care se desf"oar n sistemele eterogene depind de? . . . proprietile poluantului proprietile solului formaiunilor geologice apelor subterane proprietile mediilor cu care poluantul vine n contact $mediul de transport mediul receptor%. /entru unii poluani solul reprezint un mediu de transport $de e8emplu poluanii solubili n ap sunt transportai prin intermediul solului ca factor de transport din precipitaii n acvifer%. /entru ali poluani solul reprezint un rezervor $de e8emplu pentru unele metale grele care formeaz compu"i greu solubili%.

&#.# Prin%ipalele %ara%teristi%i ale poluanilor

1roprietatile6caracteristicile poluantilor anorganici a9 Betalele grele n accepiunea global convenional a noiunii reprezint o parte a componenei anorganice a solului ce cuprinde elemente c5imice cu caracter electropozitiv care au n stare elementar densitatea mai mare decat 5 $6e !n -u Mn /b -d -r -o :i &g%. !etalele grele sunt elemente c5imice comune tuturor solurilor iar abundena lor se situeaz ntre domeniul procentelor $6e% "i cel al prilor per milion. :ivelul general de coninut foarte redus din sol "i plant precum "i rolul biologic al ma1oritii acestor elemente c5imice au condus de asemenea la gruparea lor sub titlul generic de NmicroelementeN. n anumite areale coninutul acestor elemente c5imice din soluri este mai mare dec>t limita ma8im a intervalului de concentraie n care efectul lor asupra vegetaiei este banefic sau neduntor. =e a1unge astfel n situaia ca elementele n cauz s contribuie la in5ibarea nu numai a procesului normal de cre"tere "i dezvoltare a plantelor dar "i la dereglarea funcionalitii celorlalte componente ale mediului ncon1urtor. -auza acestor coninuturi foarte mari din sol poate fi de natur geogen dar mai ales de natur antropogen. n aceast situaie a coninuturilor foarte mari n astfel de elemente c5imice n sol se utilizeaz noiunea de Nmetale greleN. -oninutul total al metalelor grele din sol eate format din fraciunile legate de prile componente ale solului $soluia solului argila coloidal o8izii liberi de 6e "i !n organic reeaua cristalin a silicailor%.
32

materia

Betalele grele sunt caracterizate prin urmtorii parametrii fizici ? masa atomic punctul de topire punctul de fierbere raza metalic. Aalorile acestor parametrii fizici sunt prezentate n 7ne8a 888 B tab. 2.33. pag 34 depoluare. /roprietile metalelor de adsorbie comple8are "i precipitare sunt foarte importante de a fi cunoscute av>nd n vedere necesitatea aplicrii msurilor de punere n siguran/izolare a unui sit contaminat. /rin aceste procese poluanii anorganici se pot transforma n compu"i neto8ici sau n compu"i foarte to8ici. )dsor"ia este definit ca fenomenul prin care poluanii a1un"i n sol sunt fi8ai la suprafaa particulelor solide care intr n compoziia solului iar afinitatea reprezint adsorbia selectiv a metalelor de ctre sol funcie de proprietile acestuia "i de cele ale metalelor. 7finitatea principalelor metale pentru diferite tipuri de sol este prezentat n 7ne8a 8888 tab 2.3.). pag )0 depoluare. (omplexarea se manifest atunci c>nd un cation metalic interacioneaz prin legturi covalente cu un anion anorganic sau cu un grup organic sau anorganic. =tabilitatea compu"ilor astfel formai este direct proporional cu valoarea p&.ului solului. &recipitarea este fenomenul prin care metalele din soluie se depun la interfaa particulelor solide ale solului acumul>ndu.se astfel o nou substan solid. /recipitarea metalelor / reinerea metalelor grele n sol depinde de p&.ul solului al apei interstiiale "i de concentraia soluiei n metale. , importan ma1or n solubilizarea metalelor grele din sol o are reacia "i potenialul redo8. Iransportul metalelor grele n sol se realizeaz prin intermediul fazei lic5ide. n plus se mai poate realiza la intensiti mai reduse "i prin intermediul rdcinilor plantelor "i a organismelor vii din sol. Lucrrile mecanice ale solului pot constitui surse de ve5iculare a metalelor grele de la suprafaa solului ctre orizonturile mai profunde. #in sol o anumit cantitate din fiecare metal greu este absorbit de ctre plant n condiii normale ca element de nutriie $6e : -u Mn% sau ca element pasiv $/b -d%. -oncentraiile ridicate din sol realizate ca efect al polurii determin n funcie de nsu"irile c5imice ale solurilor absorbia unor coninuturi ridicate n plante uneori la niveluri to8ice cu efecte negative pentru cre"terea plantelor pentru formarea recoltei "i ca implicaiii nedorite asupra celorlali factori de mediu. 9fectele circuitelor pedogeoc5imice "i biogeoc5imice ale metalelor grele n natur "i pun amprenta n special n arealele puternic poluate ca urmare a emisiilor industriale. 7mintim numai efectele negative ale -d "i /b.

33

"9 6istri"uia elementelor chimice : )g, )s, Ca, Ce, Ci, (d, (e, (o, (r, (s, (u, -a, -e, <i, ,g, Bn, Bo, D", Di, &", R", 3", 3e, 3n, 3r, >a, >i, >h, >l, !, E, F, G, Hn, Hr9 "i regimul acestora ca poluani n mediul geologic sunt prezentate n partea introductiv a primului volum din 7tlasului 'eoc5imic al 2om>niei B Kazinul Aii Iisa iniiat "i finanat de !!## "i !96 n anul 200+. /entru cei interesai acest volum poate fi solicitat /consultat la !inisterului !ediului "i #ezvoltrii #urabile. c9 ;luorul cunoscut n lumea c5imi"tilor drept elementul care Ndistruge totN se gse"te n sol n mod obi"nuit la nivelul zecilor de mg/Og. /e solurile poluate cu fluor ordinul de mrime este de ordinul sutelor sau c5iar miilor de mg/Og. Limita ma8im admis a fost apraciat la 2oo mg/Og $HloOe (4*o%. /oluarea cu fluor are loc de regul n 1urul unitilor industriale ale cror emisii sunt ncarcate cu fluor $n principal uzine pentru e8tragerea aluminiului din alumin "i pentru prepararea ngr"mintelor fosfatice "i secundar uniti n care se produce sticla "i ceramica%. , alt surs a polurii cu fluor a solului poate fi aplicarea n sol a fosforitelor brute $conin pan la 5G fluor total% a superfosfatului n special simplu $p>n la (G fluor% sau a fosfogipsului $conine pana la 3o mg/Og fluor%. /rimele dou se aplic ca surse de fosfor iar fosfogipsul ca amendament pe solurile alcalice. ntr.un areal poluat cu fluor efecte negative marcante se nregistrez la toate componentale mediului ncon1urtor dar n special la animalele rumegtoare $bovine ovine%. ;n e8emplu tipic pentru ara noastr o constituie Ncazul Aalea -lugreascN. n perioadele de activitate intern ale acestui combinat no8ele emise pentru producerea ngr"mintelor c5imice cu fosfor erau ncrcate printre altele cu fluor. -a urmare s.a inregistrat o contaminare a solului vegetatiei "i aerului cu fluor apr>nd episoade de fluoroz la animale. d9 Ditraii reprezint una din componentele azotului mineral din sol constituind n acela"i timp sursa principal de aprovizionare cu azot a poluanilor. 7zotul nitric devine poluant numai atunci cand coninutul su din sol depa"e"te necesarul de nutriie a plantelor. n mod normal n stratul arat al solurilor agricole coninutul de nitrai oscileaz ntre valori mai mici de 2o ppm caracteristic solurilor nefertilizate la valori da 2o.)o ppm specifice solurilor fertilizate "i p>n la valori de cca 3o.+o ppm nt>lnite n solurile 5orticole. n general coninuturile mai mari de (00 ppm sunt considerate poluante. 0n funcie de natura solului a plantelor cultivate efectul poluant se poate manifesta direct
34

asupra plantelor asupra solului oameni%.

asupra apei freatice "i asupra consumatorilor $animale

#atorit mobilitii sale ridicate ionul :, 3 circul u"or odat cu apa descendent imbogind n nitrai apa din p>nza freatic. 6ertilizarea neraional cu ingra"minte cu azot a constituit pentru ara noastr o surs ma1or de poluare cu nitrai a solului "i apei freatice. =urse ma1ore da poluare cu nitrai sunt n mediul rural intravilan fiind datorate fertilizrii e8cesive cu azot a grdinilor de legume "i de gospodrirea ne1udicioas a de"eurilor zoote5nice "i umane. e9 (ianurile au solubilitate diferit astfel? cianurile metalelor alcaline "i alcalino. pm>ntoase sunt solubile n apJ cianurile metalelor grele sunt insolubile n general e8cepie cianura mercuric care este solubil. f9 (ompuii azotului sunt prezeni n mediul geologic sub form de amoniac azotii azotai fiecare av>nd caracteristici specifice. 7moniacul este un gaz un gaz solubil dar n anumite condiii de p& se transformfie n compus necombinat fie ntr.o form ionizat. n sol amoniacul este produs prin dscompunerea substanelor organice "i poate fi re"inut de c sol sau poate trece n amoniu n contact cu apa sau poate fi o8idat de bacterii "i astfel trece n azotii "i apoi n zotai. 7zotiii "i azotaii metalelor alcaline sunt substane u"or solubile n ap. g9 (lorurile sunt prezente n mediul gologic datorit capacitii lor mari de dizolvabilitate de e8emplu? clorura de sodiu are o capacitate de dizolvare de 23G , iar clorura de calciu )0G la o temperatur a mediului geologic de 25 0-. 1roprietile 6caracteristicile poluanilor organici. /rincipalele caracteristici ale poluanilor organici sunt ? solubilitatea densitatea v>scozitatea coeficientul de partiie constanta &enrD capacitatea de adsorbie pe crbune activ "i bioegradabilitatea. =olubilitatea densitatea v>scozitatea coeficientul de partiie indic distribuia pluanilor n mediul geologic metodei de decontaminare. #efiniiile aceastor caracteristici se regsesc n literatura de specialitate iar mai 1os se dezvolt numai biodegradabilitatea deoarece este foarte important poluani organici sunt prezentate n 7ne8a 88. Btab 2.3.(. pag 33 depoluare. n aplicarea tratrii biologice ca metod de decontaminare. /roprietile/caracteristicile principalilor iar constanta &enrD capacitatea de adsorbie pe crbune activ "i biodegradabilitatea indic posibilitatea de decontaminare/ criterii de alegere a

35

Kiodegradabilitatea poluanilor organici se realizeaz n condiii aerobe sau anaerobe funcie de structura molecular "i de condiiile de mediu. 6uncie de potenialul de degradare poluanii orgnici pot fi? . degradabili $capacitate mare de degradare biologic n diverse condiii aerobice%J . persisteni $pot fi degradai dar cu eforturifoarte mari dup un timp ndelungat%J . nedegradabili. a9 &esticidele sunt substane c5imice sau un amestec de substane c5imice predominant organice cu rol pozitiv n combaterea bolilor "i dauntorilor plantelor parial "i a animalelor. =e apraciaz c fr aplicarea acestora pierderile provocate agriculturii pe plan mondial ar fi de 35.)0G. #at fiind faptul c mare parte din aceste substane nu sunt consumate total cantiti mari de pesticide a1ung n sol acion>nd negativ at>t asupra acestuia c>t "i asupra celorlalte componente ale mediului de care solul este legat direct sau indirect. =e apreciaz c numai 3G din insecticidele sau fungicidele administrate "i 5.)0G din erbicide sunt consumate efectiv n procesul pentru care au fost utilizate. /rincipalele procese n care pesticidele sunt implicate se refer la absorbia de ctre plante absorbia de ctre coloizii solului degradarea c5imic descompunerea microbian migrarea n ad>ncime. La acestea se adaug procesele ce se petrec la suprafaa solului "i anume? volatilizarea "i descompunerea c5imic. /ersistena reziduurilor de pesticide n sol este diferit fiind funcie de natura c5imic a substanei "i secundar de natura solului sau de nsu"irile sale fizice c5imice "i biologice. /ersistena poate fi cuantificat cu a1utorul parametrului numit Ntimp de n1umtireN . #egradarea pesticidelor se petrece pe cale abiotic prin intermediul diferitelor tipuri de reacie $5idroliza o8ido.reducere formare de nitrozoderivai ".a% "i pe cale biotic. n solurile din 2om>nia n special n solurile cu folosin legumicol din diverse pri ale rii s.au determinat coninuturi ridicate de insecticide organoclorurate $##I si &-&% care ntrec cu mult valuarea de 0.( ppm apreciat ca limit ma8im admis. !ai mult n organele comestibile ale unor legume cultivate pe astfel de soluri $ceap salat s.a.% s.au determinat coninuturi de &-& ec5ivalente uneori cu valorile determinate in sol. "9 ,idrocar"uri naturale :tiei9 7ctivitatea de e8tracie "i transport a ieiului este nsoit uneori de accidente care contamineaz solul cu astfel de produse. Pieiul modific radical proprietile solului at>t cele fizico.c5imice c>t "i cele biologice form>nd la suprafaa solului o pelicul impermeabil care impiedic circulaia apei n sol "i sc5imbul

36

de gaze dintre sol "i atmosfer J

se produce astfel afi8ierea rdcinilor plantelor se

favorizeaz procesele de reducere "i scade activitatea metabolic a bacteriilor. /oluarea cu iei se poate produce la suprafaa solului sau n interiorul lui. 0n primul caz mi"carea tieiului se face descendent iar n al doilea cu predilecie ascendent. n zonele de e8tracie a ieiului poluarea este comple8 pe l>ng iei apr>nd "i apa srat provenit din zcm>nt sau introdus n acesta pentru a facilita e8tracia. ;neori poluarea cu apa srat este a"a de intens nc>t solul se transform ntr.un solonceac propriu.zis. 0n astfel de situaii n care solul este puternic poluat cu iei "i ap srat el devine practic neproductiv fiind scos complet din circuitul agricol. n funcie de nivelul de incrcare al solului cu reziduuri petroliere se apreciaz c la un coninut de pan la 0.)G Q solul este slab poluatJ de la 0.) la (G . moderat poluat la ( la 5G .puternic poluat e8cesiv de poluat. n cele ce urmeaz sunt prezentate o serie de tabele stabilite de diferite colective de cercetare privind evidenierea gradului de poluare a solului cu limitele ma8ime admisibile pentru diferii poluani. Iabel (
:ivele de ncrcare a solului cu diversi poluanti $lista ,landez% 7 -oninut normal K Limite ma8ime admisibile 7rsen 7s 5 20 Kariu Ka 200 )00 -admiu -d ( 3 -obalt -o (5 30 -rom -r 30 (00 -upru -u 20 (00 !ercur &g 0.( 2 !olibden !o 2 (0 !angan !n 400 (500 :ic5el :i 20 50 /lumb /b 20 (00 =taniu =n 20 50 Minc Mn (00 300 7rgint 7g 2 20 =eleniu =e ( 3 =tibiu =b 5 50 6lour 6 50 200 -ian -n ( (0 Krom Kr (0 50 Kenzen 0.0( 0.5 9tibenzen 0.05 5 Ioluen 0.05 3 RDlen 0.05 5 6enoli 0.02 ( 7romatici $total% 0.( + - Limite de urgen 50 2000 (0 200 )00 )00 (0 )0 2+00 300 (000 300 (500 )0 (0 300 +50 (00 300 5 50 30 50 (0 +0 37

de

de la 5 la (0G . foarte puternic poluat "i la peste (0G .

!9I7L9 -,!/;=0 ,2'7:0-0

:aftalen 7utracen 6enantren Louranten /iren Kenzoupriren Iotal compusi -ompusi clorinati alifatci -lorbenzen -lorfenoli -ompusi aromatici policiclici clorinati Kifenil policlorinate ,rganoclorurate Iranzine 2eziduri petroliere

0.( 0.( 0.( 0.( 0.( 0.05 ( 0.( 0.05 0.0( 0.05 0.05 0.0( 0.0( (00

5 (0 5 (0 (0 ( 20 5 ( 0.5 ( ( 0.( 0.( (000

50 (00 50 (00 (00 (0 200 50 (0 5 (0 (0 5 5 5000

Iabel 2
:ivele de ncrcare a solului cu diver"i poluani . 0-/7 /oluantul 7rsen Kariu -admiu -obalt -rom -upru !ercur !olibden !angan :ic5el /lumb =taniu Minc 7rgint =eleniu =tibiu 6luor -ianuri Kromuri Kenzen 9tilbenzen Ioluen Rilen 6enoli Iotal :aftalen 7ntracen 6enantren 6luorantren /iren Kezcapiren 7s Ka -d -o -r -u &g !o !n :i /b =n Mn 7g =e =b 7 -oninuturi normale 5 200 ( (5 30 20 0.( 2 400 20 20 20 (00 2 ( 5 50 ( (0 0.0( 0.05 0.05 0.05 0.02 0.( 0.( 0.( 0.( 0.( 0.( 0.05 K Limite admisibile 20 )00 3 30 (00 (00 2 (0 (500 50 (00 50 300 20 3 50 200 (0 50 0.5 5 3 5 ( + 5 (0 5 (0 (0 ( Limite de intervenie obligatorie 50 2000 (0 200 )00 )00 (0 )0 2+00 300 (000 300 (500 )0 (0 300 +50 (00 300 5 50 30 50 (0 +0 50 (00 50 (00 (00 (0 38

-ompu"i aromatici policiclici

-ompu"i aromatici

/oluani organici

!etale

-,!/;=0 72,!7I0-0 /,L0-0-L0-0 -,!/;=0 ,2'7:0-0 /9=I0-0#9 -L,20:7I0

/esticide 7li poluani

Iotal -ompu"i alifatici clorinai -lorbenzen -lorfenoli -ompu"i aromatici policicliciclorinai Kifenoli policlorinate ,rganoclorurate Iriezine 2eziduri petroliere

-ompu"i organici clorinai

( 0.( 0.05 0.0( 0.05 0.05 0.0( 0.0( (00

20 5 ( 0.5 ( ( 0.( 0.( (000

200 50 (0 5 (0 (0 5 5 5000

&#/# E0e%te ale polurii -n mediul geologi%

9fectele polurii mediului geologic se manifest prin? . . . . . . . modificarea calitii fizico.c5imice "i biologice a soluluiJ modificarea calitii fizico.c5imice "i biologice a apelor subteraneJ modificarea calitii fizico.c5imice "i biologice a formaiunilor geologiceJ apariia n sol /ape subterane/formaiuni geologice a unor acumulri de poluani care devin la r>ndul lor surse de poluareJ apariia de restricii de utilizare a unor categorii de resurse naturale geologiceJ apariia de zone ale mediului geologic cu risc semnificativ asupra sntatii mediului pentru care se pot institui restricii sau interdicii de acces si utilizareJ afectarea ecosistemelor terestre. #in mediul geologic unii poluanti cu to8icitate si mobilitate foarte amre a1ung in sol $prin intermediul apelor subterane% in apele de suprafata in aer in plante. 0n aer a1ung de regula substante c5imice volatile iar in apa substantele c5imice solubile. /lantele asimileaza si concentreaza cea mai mare parte din substantele c5imice prezente in sol. 'ermenii patogeni a1ung in mediul geologic ca urmare indepartarii si depozitarii neigienice a materiilor fecale a ingroparii de cadavre sau produse organice alterate. #in sol acesti germeni trerc in ape si plante. /arazitii pot fi prezenti in sol ca urmare a unor conditii de salubritate defectoase.

(# Investigarea i evaluarea polurii mediului geologi%

&nvestigarea este definit ca procesul de identificare a prezenei poluanilor n mediul geologic delimitarea spaial a acestora stabilirea concentraiei lor precum "i a relaiei acestora cu matricea mineral "i structura mediului geologic.
39

7nsamblul metodelor utilizate specifice oricror investigri n mediul geologic sunt adaptate la problematica urmrit dar "i la ad>ncimea la care se dore"te s a1ung cunoa"terea mediului geologic. 0nvestigarea se focalizeaz pe cunoa"terea structurii geologice cercetate identific>nd "i urmrind toate elementele caracteristice necesare caracterizrii calitii naturale a mediului geologic cercetat. n acela"i timp investigarea va identifica toi poluanii e8isteni n arealul cercetat va identifica distribuia spaial a acestora pe orizontal "i pe vertical p>n la limita identificrii condiiilor naturale neafectate dar "i cile prin care acestia au a1uns n mediul geologic. 2elaia poluantului cu matricea mineral a rocilor cu apa subteran cu elemente de tectonic "i stratigrafie sunt elemente eseniale care trebuie descifrate. Ioate cele trei elemente ale sistemului mediului geologic solul apele subterane "i formaiunile geologice sunt investigate cu acela"i grad de comple8itate "i detaliere urmrindu.se integrarea "i sinteza datelor de cunoa"tere ntr.un tot unitar care s conduc la nelegerea c>t mai bun a fenomenelor "i situaiilor investigate. 0nvestigarea se realizeaz n conformitate cu gradul de detaliere al informaiilor urmrit la scri topografice de realizare corespunztoare cunoa"terii informative sau de detaliu "i mare detaliu. =rice investigare realizat conform prezentului ghid tehnic va tre"ui s rspund cunoaterii totale, complexe i complete a spaiului geologic cercetat 9valuarea este definit ca orice metod utilizat pentru msurarea calcularea modelarea prognozarea sau estimarea prezenei unui poluant n mediul geologic. !etodele "i te5nicile de investigare a mediului geologic au fiecare n parte o serie de limitri de cunoa"tere. , categorie de limitare a cunoa"terii mediului geologic este dat de densitatea punctelor de observare conform scrii 5rii. #atele de observaie diferite sunt supuse unor prelucrri matematice cu rol de mbuntire a interpretrii geologice. !etodele de evaluare pot fi? prelucrri ale datelor primare n scop de filtrare prelucrri statistice programe de calcul pentru evidenierea unor aspecte specifice modelarea c>mpurilor fizice sau geoc5imice modelri 5idrogeologice modelri ale transportului poluanilor ". a. 2ezultatele investigrii "i evalurii polurii mediului geologic sunt prezentate prin mi1loace specifice cum sunt? 5ri de diferite tipuri la diferite scri profile diagrame analize de laborator analize factoriale etc. nsoite de te8te interpretative.
40

="iectivul general al investigrii si evaluarii mediului geologic este de identificare a modificarilor si pre1udiciilor aduse solului "i subsolului prin poluare. ="iectivele specifice ale investigrii si evaluarii mediului geologic sunt cercetarea "i caracterizarea zonei contaminate din punct de vedere ecologic te5nic "i economic prin lucrri de investigare pedologic / geologica / 5idrogeologic / geoc5imic / geofizic. 0nvestigarea mediului geologic pentru evaluarea contaminrii se realizeaz prin? a% b% c% d% e% metode specifice de investigare pedologicJ metode specifice de investigare geologicaJ metode de investigare 5idrogeologicJ metode specifice de investigare geoc5imicJ metode specifice de investigare geofizicJ

n funcie de natura poluantului / tipul ntinderea "i semnificaia oricrei poluri e8istente n/ pe amplasament comple8itatea structurii geologice.

*# Pre1udi%ii aduse mediului geologi%

0dentificarea pre1udiciilor aduse calitii mediului geologic se realizeaz prin cunoa"terea modificrii indicatorilor care caracterizeaz starea natural "i calitatea mediului geologic. -ategoriile principale de indicatori sunt? 1 Indicatori fizici' . . . . . . . . . . . . . te8tura structura compoziia mineralogic porozitatea permeabilitatea parametrii litologie viteza de curgere a apei s.a. p&.ul capacitate de tamponare procese redo8/sc5imbul ionic capacitatea de reinere/acumulare/ncrcare concentraii de elemente c5imice comune
41

petrofizici

$densitate

rezistivitate

susceptibilitate

magnetic

temperatur etc.%

0 Indicatori chimici'

. . . . . . .

prezena "i concentraii de elemente c5imice strine fraciuni organice microorganisme activitate enzimatic activitate simbiotic ecosisteme terestre (onstatarea i sta"ilirea depirilor valorilor indicatorilor prevzute de normele

? Indicatori "iologici'

#n vigoare de calitate a solurilor i apelor su"terane 9valuarea pre1udiciilor aduse mediului geologic se realizeaz at>t prin estimarea volumelor mediului geologic afectate de modificarea unor indicatori de calitate c>t "i prin evaluarea costurilor de reducere a indicatorilor afectai c>t mai aproape de starea iniial natural. n acela"i timp ca o finalitate a evalurii pre1udiciilor va fi aprecierea asupra posibilitii de utilizare a terenurilor poluate sau a utilizrii acestora dup depoluare.

+# Responsabiliti privind re0a%erea mediului geologi%

2esponsabilitile pentru refacerea mediului geologic se stabilesc n conformitate cu principiul poluatorul pltete 0n conformitate cu particularitatile structurii economice romanesti aplicarea acestui principiu a condus la urmatoarele variante de aplicare? . . . . responsabilitatea operatorilor economici privati responsabilitatea operatorilor economici de stat responsabilitatea institutiilor publice administrative locale responsabilitatea autoritatilor publice centrale

!odalitatile aplicarii acestor variante sunt prezentate in &' ()03/200+ art (4. #eatlierile vor fi prezentate in '5idul Ie5nic pentru aplicarea &' ()03/200+ in curs de elaborare.

42

'rt. ". In #nelesul prezentei hotrri, expresiile i termenii de mai 4os au urmtoarele semnificaii' 'ctivitate poluatoare 2 =rice activitate care determin schim"ri negative privind caracteristicile naturale ale calitii mediului geologic 5urire : ansam"lul lucrrilor efectuate #n vederea #ndeprtrii pariale sau totale a poluantului sau poluanilor i a materialelor contaminate, fr tratare 0eintor de teren : persoan fizic sau 4uridic care deine #n proprietate sau #n folosin un teren #n "aza unui titlu vala"il 9valuare : orice metod utilizat pentru msurarea, calcularea, modelarea, prognozarea sau estimarea prezenei unui poluant #n mediul geologic &nvestigare @ proces de identificare a prezenei poluanilor #n mediul geologic, delimitarea spaial a acestora, sta"ilirea concentraiei lor, precum i a relaiei acestora cu matricea mineral i structura mediului geologic 2aport geologic de investigare i evaluare a polurii mediului geologic @ documentaie tehnic ela"orat de specialiti #n domeniul tiinelor geologice i pedologice, persoane fizice sau 4uridice, care cuprinde rezultatele etapelor de investigare i evaluare a polurii 2econstrucie ecologic : ansam"lul lucrrilor efectuate #n vederea aducerii unui sit, dup remedierea acestuia, ct mai aproape de starea natural 2efacerea mediului geologic @ ansam"lul msurilor de curire, remediere i$sau reconstrucie ecologic 2emediere : ansam"lul lucrrilor efectuate #n vederea readucerii concentraiilor poluanilor su" valorile pragului de alert /it abandonat % zon definit geografic, delimitat #n suprafa i #n adncime, poluat cu su"stane "iologice, chimice, prsit de poluator
43

/it contaminat @ zon definit geografic, delimitat #n suprafa i adncime, poluat cu su"stane "iologice, chimice /it orfan % zon definit geografic, delimitat #n suprafa i adncime, poluat cu su"stane "iologice, chimice, al crei poluator este necunoscut

.# Glosar , art & De0initii

Glosarul se completeaza si se corecteaza dupa terminarea te.tului; G3O!)R , art#& 2 De0iniii )pe subterane 4 )utoriti publi%e %entrale %ompetente . !inisterul !ediului "i #ezvoltrii #urabile "i 7genia :aional pentru protecia !ediului )utoriti publi%e %ompetente pentru prote%ia mediului B 7genii regionale pentru protecia mediului "i agenii locale pentru protecia mediului Noti0i%are privind restri%ia 0olosinei terenului %ontaminat 2 act te5nico.1uridic prin care se introduce restricia utilizrii/folosinei terenului contaminat Constru%ie e%ologi% B procesul de creare artificial a unor ecosisteme n cadrul 5abitatului uman n scopul sporirii confortului uman sau producerii intensive de alimente sau pentru asigurarea siguranei sale biologice. Contaminare 5poluare6 B ansamblul de procese acion>nd asupra caracteristicilor fizico. c5imice "i biologice prin care condiiile de satre natural a unui factor de mediu au fost maodificate ca urmare a unorevenimente/aciuni antropice sau naturale. Contaminare 5poluare6 %ontrolat B modificarea condiiilor de stare natural a unui factor de mediu prin aciuni antropice urmate de revenirea la condiiilec>t mai apropiat de starea natural iniial. Contaminare 5poluare6 ne%ontrolat B contaminare $poluare% produs ca urmare a unor activiti poluatoare. Contaminare 5poluare6 nesemni0i%ativ B contaminare necontrolat cu modificri ale parametrilor fizico.c5imici "i biologici care prin natura distribuia spaial "i durata de timp nu altereaz caracteristicile funcionale ale factorului de mediu. Contaminare 5poluare6 semni0i%ativ B contaminare necontrolat cu modificri ale parametrilor fizico.c5imici "i biologici care prin natura dezvoltarea spaial "i durata de e8isten modific n sens negativ $altereaz% caracteristicilefuncionale ale factorului de mediu "i genereaz risc asupra populaiei "i mediului.

44

Contaminare

5poluare6

semni0i%ativ

%on0irmat

contaminare

semnificativ

investigat prin mi1loace "i etapele prevzute n &.'. nr. ()0*/200+ privind modalitile de investigare "i evaluare a polurii solului "i subsolului. Contaminare 5poluare6 semni0i%ativ potenial 4 contaminare semnificativ investigat nesistematic sau incomplet prin diverse mi1loace "i etape nainte sau dup aplicarea &.'. nr. ()0*/200+. Contaminarea 5poluarea6 mediului geologi% 2 mediul geologic care a suferit sc5imbari ale carcateristicilor fizice c5imice sau biologice ale starii naturale. Delimitare spaial B de completat definiia Deintor de teren 4 persoan fizic sau 1uridic care deine n proprietate sau n folosin un teren n baza unui titlu valabil. Distrugeri ire%uperabile ale solului 4 producerea de efecte negative cu rol iremediabil asupra solului.J E%7ilibru e%ologi% 2 ansamblul strilor "i corelaiilor dintre elementele componente ale unui sistem ecologic care asigur meninerea structurii funcionarea "i dinamica sa. 9valuare 2 orice metod utilizat pentru msurarea calcularea modelarea prognozarea sau estimarea prezenei unui poluant n mediul geologic. Evaluare de ris% B este definit n legea mediului E8pert 4 persoana fizic sau 1uridic competent intr.un anumit domeniu numit de un organ de stat sau de prile interesate pentru a efectua o e8pertiz. E8peri pentru investigaii B persoane fizice sau 1uridice care e8ecut sarcinile conform acestei legi posed cuno"tinele necesare de e8pert atestate de autoritile publice centrale competente conform legislaiei n vigoare prezint ncredere pentru astfel de sarcini "i dispun de ec5ipamentul corespunztor necesar . GI! B =istem 0nformaional 'eografic Gestionarea , Gospodrirea siturilor %ontaminate B "# ansamblul activitilor de utilizare conservare protecie a resursei naturale de sol pentru satisfacerea nevoilor sociale "i economice precum "i activitatea de prevenire "i combatere a aciunilor de degradare sau contaminare a solului. &# activitile care printr.un ansamblu de mi1loace te5nice "i msuri legislative economice "i administrative conduc la utilizarea conservarea /meninerea calitii/funciilor solului pentru satisfacerea nevoilor sociale "i economice "i la protecia mpotriva polurii acestei resurse naturale precum "i la combaterea aciunilor distructive ale apelor. Identi0i%are poluani B de completat definiia
45

Probarea mediului geologi%,prob din mediul geologi% B de completat definiia Poluarea mediului geologi% B de completat definiia Terenuri a0e%tate B areale de terenuri nregistrate cadastral/stabilite prin acte normative ale cror soluri sunt afectate de eroziune scderea coninutului de materie organic "i elemente nutritive compactare acidifiere salinizare de"ertificare alunecri de teren. Terenuri %ontaminate9 (.5himic7 . proprieti imobiliare n care sunt amplasate nstalaii scoase din uz precum "i alte proprieti imobiliare n care au fost manipulate substane duntoare solului sau celorlalte componente ale mediului tratate depozitate sau ngropate de"euri "i/sau reziduuri respectiv foste terenuri de dega1are a de"eurilor "i/sau reziduurilorJ . proprietile imobiliare care dein instalaii scoase din folosin "i alte proprieti imobiliare n care au fost manipulate substane duntoare solului mediului ncon1urtorJ . orice alte areale de terenuri ale cror soluri sunt poluate c5imic datorit diverselor activiti socio.economice "i sunt duntoare sntii supravieuirii sau activitilor oamenilor sau celorlalte organisme vii. ". <iologic 7 orice arie corespunztoare unei suprafee de teren contaminat biologic sau pe care a fost sau este amplasat o surs de poluare biologic. -. 2adioactiv7 7reale de terenuri sau proprieti imobiliare poluate cu substane radioactive datorit diverselor activiti socio.economice din cadrul ciclului combustibilului nuclear sau a altor activiti de cercetare industriale medicale care folosesc sau genereaz surse radioactive de mare activitate Terenuri ameliorate 4 areale de terenuri cu soluri grav deteriorate precis delimitate "i definite potrivit reglementrilor legislative n vigoare care fac sau trebuie s fac obiectul unor proiecte speciale de restaurare reabilitare sau reconstrucie ecologic a solurilor terenurilor "i peisa1ului. Terenuri degradate? areale de terenuri ale cror soluri prezint sc5imbri duntoare/negative n caracteristicile lor fizice c5imice sau biologice care afecteaz funciile solului "i prin aceasta sntatea supravieuirea sau activitile oamenilor "i celorlalte organisme vii. Terenuri suspe%tate a 0i %ontaminate9 %7imi%: biologi%

46

"#5himic7 sunt perimetre n care s.au desf"urat activiti de depozitare a de"eurilor "i/sau reziduurilor precum "i perimetrele industriale suspectate de sc5imbri duntoare asupra caracteristicilor fizice c5imice sau biologice ale solului care duc la afectarea duntoare a funciilor solului "i respectiv a oamenilor "i celorlalte organisme vii. ". <iologic7 . terenuri pe care sunt depozitate de"eurile mena1ere sau zoote5nice reziduurile rezultate din industria alimentar "i care au ncrctur microbiologic crescutJ . terenurile afectate de apele reziduale zoote5nice nmolurile rezultate de la staiile de epurareJ Terenuri suspe%tate de degradare, a 0i a0e%tate ? areale de terenuri ale cror soluri manifest tendine de sc5imbare duntoare/negative n caracteristicile lor fizice c5imice sau biologice care afecteaz funciilor solului "i prin aceasta sntatea supravieuirea sau activitile oamenilor "i celorlalte organisme vii. Raport geologi% 2 documentaie te5nic elaborat de speciali"ti n domeniul "tiinelor geologice "i pedologice persoane fizice sau 1uridice care cuprinde valorile indicatorilor privind calitatea solului Reabilitare e%ologi% 4 proces de recreere sau refacere a unui ecosistem n urma unei regresiuni ecologice de ctre speciali"ti care diri1ea1 procesul de refacere n forma original a structurilor "i funciilor posedate anterior de ecosistemul dat sau de grupul de ecosisteme. Reabilitarea terenurilor degradate B lucrri de refacere a terenurilor afectate de eroziune stabilite n funcie de cauzele care au condus la apariia "i desf"urarea proceselor de eroziune. Re%onstru%ie e%ologi% B proces de reconstruire a unui nou tip de ecosistem ecologic dup distrugere "i/sau retrogresiunea ecologic a altuia. Re%onstru%ie e%o4pedologi% a terenurilor degradate B ansamblul lucrrilor efectuate n vederea aducerii unui teren afectat dup remedierea acestuia c>t mai aproape de starea natural. Re%uperare e%ologi% B stimularea proceselor spontane/regenerrii naturale desf"urarea lor n cadrul "i conform legitilor naturale se desf"oar lent implic prezena obligatorie a unor fragmente ale ecosistemelor e8istente anterior "i nu necesit din partea oamenilor dec>t c5eltuieli minime "i un consum energetic redus. Re0a%erea e%ologi% a terenurilor %ontaminate B ansamblul msurilor de curire remediere reconstrucie ecologic.
47

sntii supravieuirii

sau activitilor

Regenerare natural B proces de redresare ecologic a crui desf"urare se petrece fr intervenia omului $care dureaz minim 2.3 ani dar cel mai ades peste 20 ani% dac desf"urarea sa are loc n condiii normale naturale de refacere a structurilor "i funciilor unui ecosistem afectat de cauze naturale sau antropice. Relaie %u matri%ea mineral B de completat definiia

Relaie %u stru%tura geologi% B de completat definiia Remediere e%ologi% . proces de vindecare a unor sisteme ecologice afectate grav de impacte naturale i antropice folosind n mod deliberat un comple8 de mi1loace fizice c5imice "i biologice. Remedierea terenurilor degradate ? .eliminarea sau reducerea cauzelor "i efectelor duntoare asupra terenurilor/soluluiJ . previnirea sau reducerea migrrii poluanilor fr eliminarea poluanilor n"i"i respectiv asigurarea msurilor de limitare a polurii solului "i celorlalte elemente ale mediuluiJ . eliminarea sau reducerea sc5imbrilor duntoare asupra caracteristicile fizice c5imice sau biologice ale soluluiJ . restabilirea funciilor solului corespunztor cu cerinele necesare asigurrii utilizrii durabile a solului. Restaurarea e%ologi% B proces care const n desf"urarea unor procese naturale sau diri1ate de om procese care vizeaz eliminarea consecinelor negative ale proceselorde retrogresiune ecologic "i de refacere a funcionalitii ecosistemelor n curs de degradare.2estaurarea ecologic mbrac diferite forme? regenerare natural recuperare ecologic reabilitare ecologic reconstrucie ecologic remediere ecologic construcie ecologic. 7ctiviti de restaurare ecologic a mediului? rempdurirea refacerea terenurilor degradate $stoparea eroziunii refacerea terenurilor afectate de lucrri de construire a cilor de comunicaie afectate de lucrri d5idrite5nice refacerea terenurilor n locul carierelor terenuri afectate de e8ploatarea petrolier% recopertri cu vegetaie refacerea bonitii terenurilor biosolubilizarea unor metale grele din minereuri srace sau steril introducerea de noi specii de plante sau de animale. Restri%ii de utili;are, limitri de 0olosin sau stabilirea unor %ondiii -n %are pot 0i utili;ate terenurile 4 msurile care previn deteriorarea caracteristicilor fizice c5imice sau biologice ale solului n scopul meninerii n folosin durabil a solului. #e stabilit prin definiie cui se aplic restricia terenurilor perimetrelor sau arealelor .
48

Retrogresiune e%ologi% 4 nrutirea structural "i funcional a strii ecosistemelor n urma unor impacte negative provocate de cauze naturale sau artificiale/antropice. Ris% ma1or 4 probabilitatea apariiei imediate sau nt>rziate a unor pericole grave asupra sntii oamenilor "i/sau mediului. Ris% natural 2 probabilitatea ca un anumit efect negativ al unui fenomen natural s se produc ntr.o anumit perioad de timp n anumite condiii. !%7imbri duntoare pentru sol 4 neplceri apreciabile pentru societate. /erimetre suspectate de vreo afectare? terenurile suspecte de sc5imbri duntoare pentru calitatea solului. !istemul naional de monitori;are a %alitii medilui geologi% . sistemul naional de supraveg5ere evaluare prognoz avertizare "i intervenie operativ cu privire la starea calitii mediului geologic !ol . stratul superior al crustei terestre compus din particule minerale materie organic ap aer "i organisme vii. 9ste interfaa dintre pm>nt/suprafaa uscatului Ierrei aer "i ap "i gzduie"te cea mai mare parte a biosferei. !ol 4 corp $sistem% natural dinamic alctuit din compu"i solizi minerali "i organici ap aer "i organizme vii care reprezint un mediu pentru dezvoltarea plantelor. -onstituie interfaa dintre scoara terestr atmosfer 5idrosfer "i biosfer prin care se intermediaz sc5imbul de substane "i energie ntre acestea. !tabilire %on%entraii B de completat definiia !ubsol 2 !tudiu e%o4pedologi% 4 efectuare de analize "i cercetri privind calitatea solului "i efectele duntoare sau nedorite ale diverselor impacturi asupra funciilor solului capabile s provoace riscuri pericole dezavanta1e sau

meninerea/e8ercitarea funciilor solui finalizat prin ntocmirea unei documentaii te5nice eco.pedologice pentru un anume teren/perimetru pe care s.a desf"urat se desf"oar sau se va desf"ura o activitate agricol zoote5nic sau silvic cu impact asupra solului. !tudiu geologi% 4 Titlu valabil 4 document care stabile"te dreptul de proprietate sau utilizare asupra terenului al unei persoane fizice sau 1uridice. tili;are durabil B folosirea resurselor regenerabile ntr.un mod "i o rat care s asigure acelea"i resurse generaiilor viitoare

49

tili;ator de teren B persoana fizic sau 1uridic care utilizeaz un teren n baza unui titlu valabil. <one de ris% natural 2 arealul e8pus unui risc natural delimitat n suprafa "i n ad>ncime.

'rt. ). :19 Investigarea mediului geologic pentru evaluarea contaminrii se realizeaz prin metode specifice geologice i pedologice :09 Betodele prevzute la alin :19 se sta"ilesc #n funcie de caracteristicile geologice ale formaiunilor poluate, de natura poluantului i distri"uia acestuia #n suprafa i #n plan vertical :?9 &achetul minimal o"ligatoriu de metode cuprinde investigarea geologic i $ sau hidrogeologic, geochimic i geofizic

/# $etode spe%i0i%e geologi%e i pedologi%e pentru investigarea i evaluarea polurii mediului geologi%
!etodele specifice de investigare a mediului geologic vor fi adaptate obiectivului investigrii polurii. #in ansamblul acestora investigatorul mediului geologic selecteaz metodele te5nicile "i te5nologiile considerate de el ca cele mai eficiente pentru structura geologic care urmeaz a fi investigat "i natura poluanilor urmrii. /ac5etul minimal obligatoriu de metode asigur cercetarea comple8 a oricarui amplasament "i obinerea tuturor informaiilor necesare n procesul de investigare "i evaluare. In accepiunea termenului generic de investigare geologic este inclus si investigarea pedologic, ca o metod cu particulariti i specificitati proprii de o"inere de informaii i interpretare, dar i celelalte metode geochimice, geofizice, hidrogeologice, petrografice, paleontologice, satelitare etc 0nvestigatorul mediului geologic rspunde privind calitatea "i corectitudinea informaiilor rezultate n urma e8ecutrii lucrrilor de investigare. Investigarea i evaluarea unei aceiasi suprafete dintr%un amplasament mare sau a unui acelasi amplasament mic poate fi fcut printr%un program unitar i complex de
50

metode realizate simultan 6ar, poate fi fcut i separat, metod cu metod, dar nu #ntr%un interval de timp mai mare de cca 0 ani Intr%o asemenea situaie va fi nevoie, la final, de o sintez i interpretare unitar a datelor pentru ela"orarea documentaiilor tehnice prevzute 2esponsabilitatea aplicrii programelor de investigare revine titularului de activitate sau deintorului de teren prin modul n care sunt stabilite cu investigatorul mediului geologic $prestator de servicii% condiiile de realizare a lucrrilor de investigare "i evaluare. Betodele componente ale pachetului minimal o"ligatoriu sunt' . . . . . metode pedologice, metode geologice, metode hidrogeologice, metode geochimice, metode geofizice

,rice alte tipuri de cercetri ale mediului geologic care pot aduce informaii complementare investigaiilor obinute prin pac5etul minimal obligatoriu pot fi realizate. -apitolele urmatoare prezinta aspecte generale te5nico.stiintifice aplicative ale metodelor componente ale pac5etului minimal obligatoriu pentru intelegerea comple8itatii si dificultatii investigarii mediului geologic. )spectele de adaptare ale acestor metode la conditiile specifice impuse de investigarea si evaluarea unei poluari in mediul geologic, in "aza recomandarilor prezentului ghid tehnic, vor fi particularizate conform fiecarui o"iectiv cercetat

=# $etode pedologi%e
=#"# !%op i obie%tive
=tudiile pedologice se realizeaz n scopul cunoa"terii calitative "i cantitative a calitii "i strii naturale a solului. /rofilul de sol constituie unitatea elementar de baz care permite studierea orizonturilor "i a caracteristicilor morfologice fizice c5imice "i biologice ale acestuia precum "i aspectele sale de genez "i de evoluie general. =tudiile pedologice au ca rezultate? . identificarea solurilor "i a unitilor de sol n amplasamentul investigat "i caracterizarea morfologic fizico.c5imic dar "i din punct de vedere al fertilitii "i funciunilorJ . clasificarea solurilor dupa insusirile lor
51

. . . .

caracterizarea condiiilor de mediu ale amplasamentului n raport cu nveli"ul de solJ identificarea "i caracterizarea condiiilor de acumulare e8istent transport migrare transfer a poluanilor n solJ ntocmirea 5rilor de sol pe suprafaa amplasamentului a unor 5ri de corelaie dup caz sau a 5rilor interpretativeJ ntocmirea unui raport pedologic.

=#&# Reali;area studiilor pedologi%e

2ealizarea studiilor pedologice pentru investigarea "i evaluarea polurii este dependent de scara de cercetare corespunztor gradului de detaliere dorit n reprezentarea unitilor de sol "i investigarea "i evaluarea polurii. 7ceast cerin este asigurat prin realizarea unui anumit volum de lucrri $profile cercetate observaii de teren recoltri de probe etc.% corespunztor scrii 5rii. Iipurile de cartri pedologice realizate sunt? . . cartri la scara mare ntre (?50.000 (?25.000 sau (?5.000J cartari la scara de detaliu mai mari dec>t (?5.000. -artrile la scara mare redau nveli"ul de sol pe suprafee restr>nse ca ntindere evideniind diferenele calitative dintre terenuri sub aspectul condiiilor naturale "i al caracteristicilor lor de calitate. -artrile pedologice detaliate permit cunoa"terea "i reflectarea n mod detaliat a tuturor neuniformitilor vulnerabilitilor "i anomaliilor nveli"ului de sol. #e regul aceste cartri se e8ecut pe suprafee mici. =tudiile pedologice sunt abordate diferit "i n raport cu gradul de fragmentare a reliefului apa freatic eroziunea tipul terenului $industrial agricol ".a.% acoperirea cu vegetaie sau construcii. 2ealizarea studiilor pedologice comport o etap principal de colectare a datelor de teren urmat de o a doua etap de interpretare "i evaluare a datelor pedologice n scopul urmrit.

=#( Cole%tarea datelor

-olectarea informaiilor pedologice implic parcurgerea unor etape n realizarea lucrarilor de teren "i laborator? . . . documentare "i pregtire baz topograficJ recunoa"terea pedologic a terenuluiJ studiul condiiilor naturale ale mediului geologic "i a terenuluiJ
52

cartografierea solurilor prin realizarea de itinerarii de lucru "i profile de sol "i alte observaii de teren. La stabilirea numrului minim de profile principale sau secundare la (00 5a se are

n vedere categoria de comple8itate a solului "i scara 5rii. 7stfel pe un teren de categoria 0.a la scara 5rii (?25.000 se realizeaz (.2 profile la (00 5a timp ce la scar mare (?2000 se realizeaz (2 profile. #intr.un profil de sol se recomand recoltarea in medie a 3 .(0 probe. /articularitile n recoltarea probelor sunt legate de tipul de analiz urmrit? . . . analize fizico.c5imice de laborator se selecteaz "i se realizeaz in functie de obiectivele urmriteJ recoltarea de probe de sol si determinri de teste $analize% fizico.c5imice < in situ5 pe solJ delimitarea unitatilor de sol. =epararea unitatilor de sol are ca baz principal criteriile de relief roc parental "i ap freatic. /rintre elementele necesare ncadrrii solului se numr "i tipul "i gradul de poluare.

=#*# Prelu%rarea i interpretarea datelor

/relucrarea "i interpretarea etape? . . sistematizarea revizuirea "i validarea observaiilor de teren "i de laboratorJ elaborarea 5rilor de soluri sau a oricror altor tipuri de 5ri corelative "i interpretative $5arta eroziunii 5arta pedofreatic 5arta litologic 5arta de sol.teren ".a.%. =istemul rom>n de clasificare a solurilor conine(0 clase. &rile depinz>nd de scara conin tip subtip varietate. . . elaborare de alte materiale documentare a1uttoare cum sunt profilele pedomorfologice sc5ie blocuri diagrame cartograme imagini 3#J elaborarea 5rilor interpretative. datelor de teren "i laborator parcurge urmtoarele

=#+# Calitatea mediului geologi% investigat

-alitatea solului investigat prezena concentraia si distribuia spaial a poluanilor n sol cile de acces ale acestora cile de migrare din sol relaia solului cu celelalte doua elemente ale mediului geologic apa subteran "i formaiunile geologice aprecieri privind funciile solului "i folosinele acestuia sunt elemente obligatoriu de urmrit "i evideniat prin

53

selectarea modului de obinere a datelor de teren "i laborator a parametrilor "i indicatorilor utilizai prelucrarea "i interpretarea acestora. /entru toate etapele de realizare a investigaiei pedologice investigatorul este obligat s aplice proceduri/msuri de asigurare a calitii care vor fi prezentate n raportul pedologic.

=#.# Elemente de %oninut ale raportului pedologi%

2aportul pedologic va cuprinde printre altele? . . . . date generale $amplasament condiii fizico.geografice%J lucrri efectuateJ rezultate obinuteJ solurile? o tipuri si subtipuri de sol o particulariti n raport cu condiiile naturale o ta8onomia solurilor o caracterizarea unitilor de solJ . . . caracterizarea unitilor de teren ? o factori anomaliJ folosinta terenurilor poluarea solului o poluare actuala o poluare istorica o prognoza si evolutie . . . interpretarea rezultatelorJ programul de asigurare a calitiiJ concluzii.

># $etode geologi%e

>#"# !%op i obie%tive
=tudiile geologice se realizeaz n scopul cunoa"terii mediului geologic a calitii "i strii naturale a prezenei "i efectelor poluanilor asupra acestuia. =tudiile geologice ofer cadrul "i elementele de cunoa"tere a mediului geologic pe care se greveaza rezultatele tuturor celorlalte metode de investigare pedologice 5idrogeologice geoc5imice sau geofizice.
54

>#&# Reali;area lu%rrilor geologi%e

7nsamblul de metode geologice vor fi adaptate la obiectivul de cercetare a polurii "i calitii structurilor geologice la mic ad>ncime sub suprafaa terestr sau p>n la ad>ncimea dorit de investigatorul geologic. -ategoriile principale de metode clasice geologice sunt? ? ? ? ? cercetare geologic prin observare direct cercetare geologic prin lucrri miniere cercetare geologic prin fora1e analize de laborator.

>#&#"# Cer%etrile geologi%e prin observare dire%t -ercetrile geologice prin observare direct se e8ecut n? ? ? ? ? desc5ideri naturale desc5ideri artificiale pe planuri fotogeologice "i imagini de teledetecie pe terenuri cu depozite neconsolidate "i slab consolidate.

5ercetrile geologice 8n deschideri naturale 2ealizarea lucrrilor este funcie de gradul de detaliere al cercetrii acoperire cu cldiri acoperire cu vegetaie ape de suprafa mla"tini etc.%. Gradul de detaliere al lu%rrilor poate fi? de recunoa"tere de detaliu de mare detaliu. 5ercetarea geologica de recunoatere identific structura geologic problemele geologice precum "i prezena unor substane poluante n mediul geologic al perimetrului investigat. n acela"i timp acestea stabilesc necesitatea "i oportunitatea programrii "i proiectrii lucrrilor de cercetare la un grad mai ridicat de detaliere n unele perimetre mai restranse ca suprafa sau n ntreaga suprafa a amplasamentului cercetat. -ercetarea de recunoa"tere se e8ecut la scri de la (?50.000 p>n la (? 25.000. =e recomand necesitatea unui numr de minimum 5 puncte de observaie / OmS pentru a asigura o eficien "i calitate crescute a lucrrilor. 5ercetarea geologica de detaliu contureaz caracteristicile fundamentale privind structura geologic "i petrografia rocilor din amplasament.
55

de

comple8itatea structurii geologice de condiii de accesabilitate $relief altitudine soluri

Lucrrile se e8ecut la scri de la (? 25.000 p>n la (? (0.000. =e aprecizaz c este necesar realizarea de observaii n 20 . )0 puncte/Om 2 funcie de scara 5rii. -ercetarea de detaliu face posibil cunoa"terea "i nelegerea problemelor geologice. 7ceasta se programeaz pe baza unor premise indicii "i informaii privind posibile poluri ale mediului geologic. 5ercetarea geologica de mare detaliu se e8ecut pentru cre"terea gradului de cunoa"tere geologic a zonei n care s.a determinat o poluare semnificativ sau pentru clarificarea la un grad crescut de certitudine a unor probleme de stratigrafie petrografie "i tectonice de care este legat poluarea identificat. 7ceasta se e8ecut de asemenea n zonele n care problemele geologice stratigrafice petrografice tectonice geoc5imice geofizice trebuie cunoscute cu precizie n vederea stabilirii c>t mai e8acte a poziiei dimensiunilor compoziiei "i caracteristicilor poluanilor ntr.o arie poluat semnificativ. Lucrrile de cercetare de mare detaliu se e8ecut la scri cupinse ntre (? 5.000 "i (? 2.000. =e recomand funcie de scara 5rii efectuarea a minimum (25 B (50 puncte de observaie/Om2. /unctul de observaie se define"te prin cuprinderea a minimum dou din urmtoarele elemente de cercetare? direcia "i nclinarea stratelor direcia "i nclinarea planelor de foliaii cliva1e lineaii fracturi falii direcia "i nclinarea filoanelor etc. caracterul limitelor geologice alctuirea litologic coninut paleontologic descrierea petrografico.mineralogic aprecieri asupra v>rstei geologice observaii sedimentologice microtectonice petrotectonice metalogenetice observaii paleogenetice oro5idrografice observaii pe depozite neconsolidate prezena resurselor naturale geologice poluri vizibile surse de poluri trasarea limitelor geologice ntre formaiuni n zone acoperite prelevarea de probe de mediu geologic fotografii ". a. Comple8itatea geologi%# 'radul de comple8itate geologic a unui perimetru este definit de comple8itatea geologic a unitii structurale din care face parte perimetrul respectiv. #up gradul de comple8itate geologic o zon poate fi simpl complicat foarte complicat "i de mare comple8itate. Hona cu structur geologic simpl se caracterizeaz prin numr mare de formaiuni stratigrafice sau petrografice uniformitate de facies litologic $petrografic% uniformitate paleontologic sau mineralogic strate orizontale sau monocline neafectate de falii structuri magmatice intrusive sau efizive simple. Hona cu structur geologic complicat se caracterizeaz prin constituie litologic "i petrografic variat coninut paleontologic variat strate orizontale sau monoclinale
56

sedimentare sau metamorfice afectate de falii sau cutate n cute normale corpuri magmatice intrusive sau structuri vulcanice complicate. Regiunea cu structur geologic foarte complicat se caracterizeaz prin numr mare de formaiuni stratigrafice sedimentare sau metamorfice structuri magmatice $e8trusive sau intrusive% foarte complicate cu faciesuri litologice sau petrografice. mineralogice foarte variate coninut paleontologic fie redus fie bogat "i foarte variat cute deversate "i faliate raporturi tectonice foarte complicate acumulri de resurse naturale geologice de forme "i dimensiuni diferite cu variaii mari de facies. Regiunea cu structur geologic de mare complexitate este definit prin? numr mare de formaiuni geologice din cele trei mari grupe de roci metamorfice magmatice "i sedimentare numr mare de procese "i fenomene de transformare a rocilor prin metamorfism de contact "i 5idrotermal suprapuneri ale zonelor de transformare n timp "i spaiu unele faze tectono.magmatice cu cutri "i distrofisme suprapuse mai multe procese de metalogenez zone cu zcminte de resurse naturale geologice cu caracteristici diferite structuri geologice de mare comple8itate sinclinale anticlinale cute cute solzi p>nze de "aria1 nclecri falii%. Condiii de a%%esibilitate# 2ealizarea cercetrilor geologice este dependent "i de condiiile de accesibilitate. #up acest criteriu o zon poate fi u"oar grea foarte grea "i de mare dificultate. Hona uoar se caracterizeaz prin diferene de nivel ce pot a1unge la 200 m sau altitudini absolute ale crestelor ce ating )00 m. :u intr n aceast categorie regiunile cu alunecri de teren cele cu vegetaie bogat "i cele la care formaiunile superficiale reduc posibilitatea de cercetare. Hona grea se caracterizeaz prin diferene de nivel de 200 B 300 m sau altitudini absolute ale crestelor cuprinse ntre )00 B (000 m. =unt considerate regiuni grele "i acelea n care relieful prezint pante mari cuprind pe suprafaa lor alunecri de teren sunt acoperite parial cu vegetaie bogat sau formaiunile superficiale reduc simitor observaiile geologice directe. Hona foarte grea se caracterizeaz prin diferene de nivel de peste 300 m sau altitudinile absolute ale crestelor sunt de peste (000 m. =unt considerate regiuni foarte grele "i acelea n care relieful prezint pante foarte mari sunt acoperite n mare parte cu vegetaie bogat formaiunile superficiale mpiedic semnificativ observaiile geologice directe. Hona de mare dificultate se caracterizeaz prin relief puternic accidentat grad ridicat de izolare fr drumuri sau cu alunecri de teren de amploare altitudini mari
57

clim rece

precipitaii abundente

zone cu pduri

zone ml"tinoase

inundabile

anotimpuri rebele. Cer%etri geologi%e -n des%7ideri arti0i%iale Lucrrile de cercetare geologice n desc5ideri artificiale e8istente sunt grupate dupa gradul de detaliere al lucrarilor in aceleasi categorii mentionate anterior. #in punct de vedere al obiectivelor urmrite "i al comple8itii geologice sunt valabile acele"i consideraii prezentate anterior. -orespunztor gradului de dificultate al e8ecuiei lucrrilor artificiale acestea se mpart n? ? ? ? lucrri u"oare? tran"ee "anuri dezveliri derocri e8ecutate la zi puuri cu ad>ncimi de p>n la 5 m galerii de p>n la 25 mJ lucrri grele? galerii de coast mai mult de 25 m puuri ntre 5 "i 30 m ad>ncimeJ lucrri foarte grele "i plane nclinate suitori galerii la dimensiuni mai mari dec>t cele menionate anterior. Cer%etri geologi%e prin 0otogeologie i teledete%ie Lucrrile de prospeciuni fotogeologice "i teledetecie au ca scop evidenierea deran1amentelor rupturale "i plicative delimitarea formaiunilor geologice stabilirea de criterii de distribuie "i localizare a acumulrilor de poluani n mediul geologic precum "i prognoza zonelor de interes pentru poluri. Lucrrile se e8ecut prin interpretarea fotogeologic a fotogramelor din avion sau a diferitelor tipuri de imagini satelitare la diferite scri. =e utilizeaz ec5ipamente specifice prelucrrii "i interpretrii acestui tip de informaii. -ontrolul "i completarea datelor geologice se efectueaz pe teren prin observare direct n desc5ideri naturale "i artificiale. Lucrrile constau din elaborarea documentaiilor te5nice necesare interpretarea de laborator "i pe teren prezentarea rezultatelor obinute. Cer%etri geologi%e pe terenuri %u depo;ite ne%onsolidate i slab %onsolidate 7cest gen de lucrri urmresc continuarea "i determinarea parametrilor calitativi "i cantitativi ai polurilor n depozite slab consolidate "i neconsolidate $aluviuni terase depozite de piemont sedimente litorale formaiuni vulcanogen.sedimentare%.

58

-ategoriile de lucrri sunt informative "i detaliate. 9le se pot e8ecuta separat sau simultan pe acela"i perimetru funcie de gradul de cunoa"tere "i obiectivul urmrit. Lucrrile se realizeaz funcie de gradul de detaliere printre altele identificarea de aflorimente "i descrierea acestora recoltarea de probe informative "lic sau brute determinarea parametrilor calitativi "i cantitativi pe probe "lic. >#&#&# Cer%etari geologi%e prin lu%rari miniere si 0ora1e Lucrarile miniere si fora1ele constituie atat lucrari au8iliare ale altor metode de cercetare si prospectiune cat si lucrari de sine statatoare. -a lucrari au8iliare acestea insotesc lucrarile geologice 5idrogeologice geofizice geoc5imice s.a. fiind utilizate in scopul descifrarii structurii geologice in adancime in scopul recoltarii de probe necesare analizelor de laborator. 0n cel de al doilea caz acestea continua si adancesc cercetarile in zonele anomale indicate de celelalte metode de cercetare pentru a stabili zonele favorabile lucrarilor de e8plorare. Lucrarile miniere au avanta1ul ca prin ele se creaza desc5ideri mari de teren permitand efectuarea de observatii litologice si tectonice direct asupra formatiunii in loc. 7u fost de1a amintite la capitolul precedent tipologia acestor lucrari. 0n toate tipurile de astfel de lucrari se realizeaza cartarea geologica a acestora si recoltari de probe. 6ora1ele amplasate pe baza datelor geologice geofizice si geoc5imice se sapa pe adancimi variabile de la cativa metri pana la mii de metri. #upa obiectivele urmarite se disting? . fora1e de cercetare? servesc ca lucrari au8iliare pentru completarea datelor geologice in zonele acoperite si se e8ecuta in mod obisnuit la adancimi de 5.(5m si numai e8ceptional pana la 50mJ acestea se utilizeaza si in cercetarea poluarii mediului geologicJ . . fora1e structuraleJ fora1e de referinta. particularitatile structurii

/unctele de fora1 se amplaseaza functie de obiective geologice sau a gradului de cunoastere preconizat.

=aparea gaurilor de sonda se face vertical inclinat sau orizontal. #in aceiasi locatie se pot fora mai multe gauri. /aralel cu e8ecutarea gauriilor de sonda se face si cercetarea acestora in scopul rezolvarii mai multor obiective intre care mentionam stabilirea profilului litologic a pozitiei si grosimii stratelor sau corpurilor mineralizate identificarea unor acumulari de substante
59

minerale utile sau identificarea poluantilor corelarea diferitelor formatiuni identificarea nivelelor 5idrostatice si a acviferelor s.a. Ioate observatiile din fora1e care stau la stabilirii conditiilor geologice in care se gaseste o poluare a mediului geologic se obtin prin intermediul carota1ului mecanic si al masuratorilor geofizice in gaura de sonda $carota1 geofizic%. -arota1ul mecanic se realizeaza in scopul e8tragerii probelor $carotelor%. /oate sa aiba un caracter continuu sau intermitent. =e urmareste ca profilul stratigrafic al gaurii de sonda sa nu prezinte discontinuitati. =e recolteaza probe si din noroiul de fora1 sau de pe sita vibratoare. !asuratorile geofizice in gaura de sonda pot indica limite geologice grosimea stratelor repere de corelare falii etc permitand corelari geologice pe distante mari. !ai mult investigatii geofizice e8perimentale pot conduce in unele cazuri la intocmirea unor curbe de variatie etalon pe baza carora se poate face interpretarea cantitativa a diagrafiilor geofizice si estimarea continutului intr.un anumit element util sau poluant. >#&#(# )nali;e de laborator 7nalizele de laborator care se e8ecuta pe probe din mediul geologic de orice natura sau provenienta sunt in principal de 2 categorii? analize geoc5imice descrise in detaliu la capitolul metode geoc5imiceJ analize geologice.0n acesta categorie pot intra? o determinari fizico.mecanice pentru roci $roci coerente% coezive si necoezive%J o determinari mineralogice si petrografice difractie de ra8e R analiza termodiferentiala. =e mai e8ecuta? determinari petrofiziceJ analize geocronologice. cum sunt microscopie optica materiale de

contructii materiale refractare $argile% agregate naturale $roci necoerente

=copul analizelor geologice este identificarea compozitiei mineralogice si petrografice elemente esentiale pentru cunoasterea matricei geologice in care este cantonata o poluare subterana.

"?# $etode 7idrogeologi%e

"?#"# !%op i obie%tive
60

-ercetarea 5idrologica are ca scop general determinarea e8istentei apelor subterane a conditiilor de zacamant a acestora a calitatii lor fizice si c5imice in vederea folosirii sau ca mi1loc de investigatie pentru urmarirea unor substante in mediul geologic. /oluarea solului "i subsolului are ca agent principal de transport apa pe ntregul circuit global al acesteia? n atmosfer $vapori "i precipitaii% la nivelul suprafeei topografice $curgerea de suprafa% n ad>ncul 5idrostructurilor $curgerea subteran%. n condiiile unei cone8iuni permanente a apelor din atmosfer cu cele de la suprafa "i din subteran investigarea hidrogeologic pentru evaluarea polurii solului "i subsolului vizeaz ntr.o succesiune obligatorie? Relaia apelor su"terane cu apele de suprafa+ Hona nesaturat a acviferelor freatice+ )cviferele freatice i cele de adncime

Recomandrile i criterii metodologice pentru pachetul minimal o"ligatoriu de investigare hidrogeologic vor fi structurate pe aceste obiective urm>nd succesiunea obligatorie a realizrii acesteia succesiune care asigur succesul "i eficiena lucrrilor e8ecutate. Recomandarea de criterii i indicatori de evaluare a polurii, viznd tipurile de poluani, pentru investigare hidrogeologic se structureaz n funcie de tipurile de poluani "i de sursele poluate "i au ca obiectiv principal adecvarea metodelor de investigare "i prelucrare a datelor n funcie de specificul polurii solului "i subsolului.

"?#&# Investigarea 7idrogeologi%

0nvestigarea 5idrogeologic realizat n scopul evalurii polurii solului "i subsolului trebuie s in seam de cone8iunile 5idrodinamice ale sistemelor n care se deplaseaz apa agent principal al transferului poluanilor. "?#&#"#Relaia apelor subterane %u apele de supra0a 6actorii naturali care controleaz alimentarea "i regimul apelor subterane pot fi grupai n trei categorii? factori climaticiJ factori 5idrologiciJ factori geologici. ;actorii climatici $temperatura precipitaiile atmosferice evapotranspiraia umiditatea aerului etc.% sunt responsabili n principal de alimentarea acviferelor. 0nfluena lor asupra regimului apelor subterane scade cu ad>ncimea acviferelor "i cu distana fa de domeniile de alimentare de la suprafa. 7ciunea factorilor climatici asupra scurgerii subterane este <intermediatT de vegetaie sol scurgerea de suprafa "i caracteristicile 5idro.fizice ale formaiunilor geologice n care se dezvolt acviferele.
61

6actorii climatici influeneaz direct "i imediat regimul cursurilor de ap de suprafa. 9fectul factorilor climatici asupra regimului cursurilor de ap de suprafa se transmite apelor subterane cu un decala1 uneori considerabil determinat de factorii geologici $tipul formaiunilor e8tinderea acviferelor structura spaial a acestora%. ;actorii hidrologici $curgerea superficial pe versani curgerea total din reeaua 5idrografic apele stagnate de suprafa etc.% influeneaz alimentarea "i regimul apelor subterane at>t prin elementele de bilan ale bazinului 5idrografic asociat acviferelor c>t "i prin tipul legturilor 5idraulice dintre acvifere "i reeaua 5idrografic. -one8iunile 5idrodinamice ntre apele de suprafa "i cele subterane sunt intermediate de factorii geologici. 6actorii climatici "i cei 5idrologici sunt utilizai pentru prognoza unor elemente 5idrogeologice cum ar fi? bilanul acviferelor debitul scurgerii subterane perioada de epuizare a acviferelor etc.%. ;actorii geologici sunt reprezentai prin litologia formaiunilor n care sunt acumulate acviferele e8tinderea "i structura spaial a acestora. /entru acviferele de ad>ncime cu domenii de alimentare "i descrcare subterane influena factorilor geologici asupra alimentrii "i regimului apelor subterane este predominant contribuia celorlali factori fiind nesemnificativ. n cazul acviferelor freatice aflate n legtur 5idraulic cu reeaua 5idrografic ponderea tuturor factorilor naturali este apro8imativ egal. 9valuarea preliminar a relaiei apelor subterane cu apele de suprafa se bazeaz pe un numr minim de parametri ai curgerii de suprafa obinui prin investiii minime n lucrrile de investigare. /arametrii curgerii totale a reelei 5idrografice utilizai pentru evaluarea relaiei apelor de suprafa cu cele subterane se determin n staiiile 5idrometrice "i sunt? a. &idrograful nivelului apelor de suprafat b. &idrograful debitelor scurgerii totale c. -ota talvegului d. -alitatea apei? i. -oncentraiile fluidelor miscibile ii. -oncentraiile fluidelor nemiscibile? mai u"oare ca apa sau mai grele ca apa !surarea nivelurilor apelor de suprafa "i a debitelor trebuie realizat pe intervale de timp ce dep"esc un an 5idrologic pentru etapa de investigare i evaluare preliminar ,

62

iar pentru cea de investigare i evaluare detaliat sunt necesare perioade de minimum 5 ani. 9valuarea calitii apelor de suprafa trebuie realizat periodic iar probarea trebuie adaptat tipurilor de poluani posibili $fluide miscibile imiscibile mai u"oare/grele dec>t apa%. 2elaiile 5idrodinamice ntre apele de suprafa "i cele subterane se bazeaz pe compararea nivelurilor apelor de suprafa cu cota nivelurilor piezometrice ale acviferelor iar transferul de ap se poate evalua din forma hidrografului de"itelor scurgerii totale.

"?#&#&# <ona nesaturat i ;ona saturat Hona nesaturat $de aerare/vadoas% a acviferelor freatice este sediul unor intense fenomene de transfer a apei subterane preponderent pe vertical Uinfiltrare$ I r % evapotranspiraie$ E r % ilustrate in figura urmatoare. -aracteristicile acestei zone determin viteza de deplasare a poluanilor de la sursele de suprafa $concentrate/difuze% spre acvifere unde vitezele de deplasare cresc mult.

X0
Ir
5ona e aerar e

Er

X0

6Pma"

Ir
Ie
Ir
W

Er

S
Ie
Qs

Acc vi(er (reat ic

6Pmin

Componentele bilanului apei pentru zona vadoas (de aerare) i acvi erul reatic!

Hona saturat este un filtru puternic pentru accesul poluanilor n subteran "i de aceea este necesar cunoa"terea caracteristicilor acesteia?
63

'rosime !atricea mineral i. 'ranulozitate ii. /orozitate iii. /ermeabilitate

fluide prezente n zona nesaturat i. 'azeJ ii. 6luide miscibile iii. 6luide nemiscibile? mai u"oare ca apa sau mai grele ca apa

interaciune fluide . teren acvifer (. ;miditate/grad de saturare 2. Iensiunea interfacial 3. /resiunea capilar

<ucrrile de investigare si parametri utilizati, neceare pentru determinarea acestor caracteristici sunt? fora4e de cercetare cu ad>ncime n general redus n funcie de grosimea zonei de aerare $n general sub (0m%J pro"area succesiunii litologice traversate pentru determinarea caracteristicilor matricii minerale "i a interaciunii fluide.teren acvifer. prelevarea de pro"e de fluide $gaze ap "i alte fluide asociate masuratori geoelectrice nesaturate. 'rosimea zonei nesaturate dac este suficient de mare si alctuit din terenuri cu granulaie fin "i permeabilitate mic cu un deficit de umiditate semnificativ poate asigura o reducere a vulnerabilitii la poluare a acviferelor. #eterminarea grosimii zonei nesaturate se face n fora1ele de cercetare "i cu a1utorul investigaiilor geofizice "i al determinrilor de laborator pentru umiditate. -aracteristicile matricei minerale se sintetizeaz n valoarea coeficientului de permea"ilitate pentru a crui evaluare este necesar parametrizarea caracteristicilor spaiului poros, caracteristici determinate de granulozitatea terenurilor. &ermea"ilitatea este o caracteristic intrinsec a formaiunilor geologice dependent de dimensiunea "i forma golurilor prin care se pot deplasa fluidele. -u c>t este mai mare diametrul porilor $ d % cu at>t rezistena mediului la curgerea fluidelor este mai mic iar permeabilitatea formaiunilor geologice este mai mare.
64

pentru evalurea grosimii "i umiditii zonei

&ermea"ilitatea se cuantific prin intermediul coeficientului de permea"ilitate $8p% . 3edimentele granulare neconsolidate prezint o larg gam de valori ale coeficientului de permeabilitate de la 10%A darcJ pentru argile p>n la 10? darcJ pentru pietri"uri bine sortate. Aaloarea coeficientului de permeabilitate este n funcie de desc5iderea porilor. -u c>t granulozitatea sedimentelor este mai fin "i drept consecin dimensiunea porilor mai redus cre"te suprafaa de contact a fluidelor cu particulele solide "i rezistena la curgere permeabilitatea reduc>ndu.se. =edimentele bine sortate au coeficientul de permeabilitate proporional cu dimensiunea granulelor. /entru depozitele nisipoase aluvionare neconsolidate care intr n categoria sedimentelor cu o sortare bun generale $!asc5 V #ennD (443%? coeficientul de permeabilitate este proporional cu mediana dimensiunii granulelorJ pentru un diametru median dat permeabilitatea scade o dat cu cre"terea a"aterii standard a dimensiunii particulelor $acest lucru se e8plic prin cre"terea neomogenitii "i umplerea porilor mari cu granule fine%J sedimentele grosiere au o mai pronunat reducere a permeabilitii la cre"terea a"aterii standard. =edimentele cu o distri"uie "imodal a diametrelor granulelor au o permeabilitate mai mic dec>t cele cu o distri"uie unimodal $datorit caracterului neomogen%. /arametrii statistici cu care este corelat permeabilitatea fiind calculai numai pe baza dimensiunii granulelor $forma granulelor nu este luat n considerare% este puin probabil ca aceste caracteristici s fie valabile pentru orice nisipuri aluvionare. &ermea"ilitatea rocilor este determinat de? dimensiunea "i forma porilor formai o dat cu consolidarea sedimentelor $porozitatea primar%J dimensiunea "i forma porilor formai dup consolidarea sedimentelor $porozitatea secundar% prin fisurarea rocilor "i procesele de dizolvare. Rocile sedimentare clastice au o permeabilitate primar similar cu cea a sedimentelor neconsolidate dar puin redus datorit proceselor de cimentare "i compactare care au loc n procesul de diagenez. /ermeabilitatea primar este condiionat de structurile de sedimentare cum ar fi stratificaia, care amplific anizotropia depozitelor. Rocile cristaline de origin magmatic sau metamorfic au o permeabilitate primar redus. /orozitatea primar a acestor roci este foarte redus astfel c fluidele au
65

au fost observate c>teva caracteristici

foarte puini pori prin care s circule. 98cepie de la aceast regul fac rocile efuzive cu o porozitate primara ridicat. /ermeabilitatea secundar a rocilor cristaline este datorat proceselor de fisurare. -re"terea permeabilitii secundare este datorat numrului "i dimensiunilor fracturilor dar "i proceselor de dizolvare care se declan"eaz o dat cu circulaia fluidelor prin fisuri. Rocile de precipitaie chimic $calcarul fluidelor pe fisuri. &rocesele de alterare e8ogen contribuie la cre"terea permeabilitii tuturor tipurilor de roci. :umrul dimensiunea porilor desc5iderea fisurilor cresc n procesele de alterare a rocilor conduc>nd la o cre"tere a permeabilitii acestora. ;luidele din zona nesaturat sunt de o mare varietate? gaze ap "i diverse fluide miscibile cu sau nemiscibile care sunt mai u"oare dec>t apa sau mai grele. /robarea acestor fluide se realizeaz cu te5nici "i aparate speciale fluidele fiind recoltate n mediu nesaturat mediu care pune probleme speciale legate de cantiatea de fluid disponibil "i de potenialul de suciune. "?#&#(# )%vi0erele 0reati%e i %ele de ad@n%ime 7cviferele in cea mai comple8a varianta sunt sisteme trifazice $aerFapaFmatrice minerala% in care apa este fluidul care <udaT matricea minerala deoarece aceasta contine apa c5iar daca numai la o saturatie remanenta inainte de a veni in contact cu fluidele imiscibile de tipul petrolului. La saturatia remanenta apa se concentreaza la contactul dintre granulele minerale formand fine particule care le acopera si care nu participa la curgere. ,idrostructurile sunt constituite dintr.un ansamblu finit de terenuri difereniate dup caracteristicile lor geologice $v>rst litologie structur etc.% "i comportamentul lor n raport cu apa $permeabile impermeabile% conectate printr.o legtur 5idraulic permanent. -omple8itatea structurilor geologice "i varietatea condiiilor 5idrodinamice este determinat de? formele de dispoziie spaial a rocilor $strate orizontale sau nclinate domuri filoane etc.% "i a formelor structurale $cute sinclinale anticlinale etc.%J distribuia spaial a parametrilor 5idrogeologici $porozitate permeabilitate etc.%J condiiile de alimentare "i drena1 ale formaiunilor permeabile. dolomitul gipsul sarea gem% au permeabilitate datorat n principal proceselor de dizolvare ce se produc la circulaia

<ucrri de investigare i parametri utilizati 0nvestigarea acviferelor trebuie s de.a rspuns la o serie comple8 de ntrebri care vizeaz?
66

a. -omponentele 5idrostructurii "i relaiile ntre acvifere i. :umr de acvifere ii. Iipuri de acvifere (. cu nivel liber 2. sub presiune iii. 'rosimi ecrane semipermeabile iv. #iferente de sarcin piezometric b. -aracteristici 5idrofizice ale terenurilor v. !atricea mineral 3. 'ranulozitateJ ). /orozitate 5. /ermeabilitate vi. interaciune fluide . teren acvifer 3. -onductivitate 5idraulic +. #ifuzivitate 5idraulic *. #ispersie 5idrodinamic 4. 0zoterme de sorbie c. #inamica apelor subterane vii. =pectru 5idrodinamic viii. Aiteze de curgere d. -alitatea apei subterane "i a fluidelor asociate i8. fluide prezente (0. 'azeJ ((. 6luide miscibile (2. 6luide nemiscibile? mai u"oare ca apa sau mai grele ca apa Lucrrile necesare pentru investigarea 5idrogeologic sunt urmatoarele? ;ora4e hidrogeologice de e8plorare $pentru identificarea intervalelor acvifere "i a cotei nivelurilor piezometrice% -rupuri de pompare constituite dintr.un fora4 hidrogeologic cu diametru mai mare de (( inc5 "i unu $in etapa de e8plorare preliminar% sau dou $n etapa de cercetare detaliat% piezometreJ >este hidrodinamice $n regim tranzitoriu "i stabilizat% e8ecutate n grupurile de pompare. &relevri de pro"e de ap din acviferele desc5ise
67

Iestrile 5idrodinamice "i prelevrile de probe trebuie s fie realizate separat pentru fiecare acvifer prin mai multe fora1e sau un singur fora1 care asigur izolarea perfect n timpul testelor a acviferelor traversate. "?#&#*# 3u%rari 7idrogeologi%e de inventariere Lucrarile 5idrogeologice de inventariere au ca scop inventarierea tuturor ivirilor de ape subterane intr.o anumita zona. 'radul de detaliere considerat este? . . . de recunoastere? realizata la scari mai mici de (?25.000J detaliata? realizata la scara (?25.000J presupune minim 3 elemente pentru fiecare punct de observatie si ma8imum 3 puncte de observatie 5idrogeologica / OmSJ foarte detaliata? realizata la scara (?(0.000 sau mai mare acesta presupune minimum ) elemente pentru fiecare punct de observatie si cel putin ) puncte de observatie / OmS. 2ealizarea lucrarilor este conditionata de comple8itatea 5idrogeologica si conditiile de accesibilitate si morfologice. /entru punctul de observatie 5idrogeologica sunt necesare? . . . . . elemente 5idrogeologiceJ elemente geologice ale rocii magazinJ elemente morfologiceJ elemente fizico.geologice.

"?#(# Prelu%rare i interpretare date 7idrogeologi%e

"?#(#"# Cara%teristi%i ale interaiunii 0luide 4 matri%e mineral !obilitatea apelor subterane n spaiul poros cu configuraia structural specific fiecrui tip de teren permeabil este condiionat de dou caracteristici elementare? umiditatea terenurilor permeabileJ tensiunea interfacial la suprafaa de separaie fluid/aer sau fluid/roc. presiunea capilar

'radul de mobilitate al apei este direct proporional cu umiditatea terenurilor mobilitatea ma8im a apei subterane ntr.un anumit teren permeabil fiind atins c>nd spaiul poros este saturat. >ensiunea interfacial este responsabil de toat gama de fenomene de capilaritate din vecintatea suprafeei libere a acviferelor "i din zona de aerare "i
68

condiioneaz mobilitatea apelor subterane "i a fluidelor miscibile "i imiscibile prezente n acvifere. &resiunea capilar este componenta esenial a potenialului responsabil de deplasarea fluidelor n zona nesaturat. n modelele matematice ale curgerii apei n zona nesaturat corelaia presiunii capilare cu umiditatea formaiunilor permeabile este esenial. Ierenurile n stare natural sau de drena1 prezint stri de umiditate foarte diferite. n zona de aerare starea de umiditate depinde n principal de condiiile meteorologice "i de infiltrare. ;miditatea ma8im se nregistreaz n acvifere permeabile sunt saturate cu ap. "?#(#&# Componentele 7idrostru%turii i relaiile -ntre a%vi0ere &nvestigarea hidrogeologic preliminar trebuie s stabileasc dac sunt unul sau mai multe acvifere n zona cercetatat "i dac acestea comunic ntre ele sau cu apele de suprafa prin relaii 5idrodinamice directe sau prin drenan. :eomogenitatea "i anizotropia conductivitii 5idraulice precum "i diferenele de presiune ntre acviferele 5idrostructurilor determin apariia fenomenului de drenan. 6renana este transferul pe vertical al apei subterane prin strate cu conductivitate 5idraulic redus $semipermeabile% ntre orizonturile acvifere ale unei 5idrostructuri. /entru a da rspuns la aceste ntrebri n fora1ele 5idrogeologice e8ecuate trebuie s se msoare cotele nivelurilor piezometrice ale acviferelor grosimile ecranelor semipermeabile "i s se determine conductivitatea 5idraulic a acestora. "?#(#(# Carateristi%ile 7idro0i;i%e ale terenurilor -aracteristicile 5idrofizice ale terenurilor acvifere sunt acelea"i cu cele ale zonei nesaturate "i se determin n laborator sau prin testele 5idrodinamice realizate n grupurile de pompare. 6ormaiunile permeabile n care sunt acumulate acviferele sunt saturate "i n acest situaie parametrii eseniali pentru estimarea migraiei poluanilor sunt cei ai interaciunii fluide.matrice mineral? conductivitate 5idraulic difuzivitate 5idraulic dispersie 5idrodinamic izoterme de sorbie acolo unde formaiunile

5onductivitatea hidraulic $8% este un parametru global al capacitii de circulaie a apei subterane prin terenurile permeabile. -onductivitatea 5idraulic a acviferelor
69

depinde n principal de porozitate "i de caracteristicile apei $v>scozitate greutate volumic etc.%. -onductivitile 5idraulice ale formaiunilor geologice saturate prezentate in tabelul urmator sunt n funcie de granulozitatea depozitelor "i au un domeniu de variaie larg de la ( p>n la (0.3 cm/sec.

70

00

000

0A

A0

Ealori medii ale conductivitii hidraulice i ale coeficientului de permea"ilitate -onductivitatea 5idraulic $ # % -oeficientul de # -aracterizarea rocii pentru ape cu permeabilitate $ p % mineralizaie redus la t = 20 0 C Um/ziX Ucm/secX cm2 darcD 2oci cu permeabilitate foarte 6 1'2 10 mare $bolovni"uri "i 5 0 ' 12 1 ' 16 100 1000 116 1160 pietri"uri cu nisipuri 1'2 10 mai grosiere calcare "i mare puternic carstifiate "i roci intens fisurate% 2oci cu permeabilitate mare 7 0'012 1'2 10 $bolovni"uri "i 11'6 116 0'12 pietri"uri colmatate cu 10 100 1'2 10 6 nisip fin nisipuri grosiere roci carstifiate "i fisurate% 2oci permeabile $bolovni"uri "i 3 8 1'2 10 1'2 10 pietri"uri colmatate cu 2 7 1'6 11'6 nisip fin "i parial cu 1 10 1'2 10 1'2 10 argil nisipuri mi1locii "i fine roci slab carstifiate "i puin fisurate% 2oci slab permeabile 4 9 1'2 10 1'2 10 $nisipuri finoase 3 8 0 ' 1 1 ' 0 0'12 1'16 nisipuri argiloase roci 1'2 10 1'2 10 cu fisuraie fin loessuri etc.% 2oci foarte slab 6 9 3 1' 2 10 1'2 10 1'2 10 permeabile $argile 4 8 1 nisipoase prafuri roci 0'001 0'1 1'2 1'2 10 1'2 10 10 foarte slab fisurate% 2oci practic <1'2 10 6 <1'2 10 11 <1'2 10 3 impermeabile $argile < 0'001 marne roci masive%

0ispersia hidrodinamic. /rocesul de advecie nu poate fi separat de cel de

difuzie molecular a contaminantului motiv pentru care este definit coeficientul dispersiei 5idrodinamice $ " % care le cuantific pe ambele.
(oeficientul de dispersie hidrodinamic e8prim suprafaa pe care se Wmpr"tieT contaminantul n unitatea de timp sub efectul difuziei "i dispersiei
71

'rupa

/rocesul de dispersie hidrodinamic conduce la deplasarea prin advecie a masei de fluid miscibil "i la uniformizarea distribuiei concentraiei $pentru reducerea gradientului de concentraie% difuzie%. &zoterme de sorbie. =ubstanele dizolvate n ap sunt supuse unui mare numr de procese care au ca efect ndeprtarea lor din ap. 9le pot fi fi8ate prin sor"ie de granulele minerale ale terenurilor n care sunt acumulate acviferele fixate de carbonul organic din ap precipitate n reacie cu diver"i compu"i din ap degradate biotic sau abiotic. 9fectul proceselor c5imice asupra transportului contaminantului este determinat de compoziia c5imic a apelor subterane de condiiile de presiune "i temperatur "i au ca efect reducerea concentraiei fluidului miscibil $contaminantului% sau degradarea lui p>n la dispariie &rocesele "iochimice sunt de o mare importan n degradarea moleculelor organice dizolvate n apele subterane mecanismele lor fiind condiionate n principal de viteza de filtrare a apelor subterane "i de factorul de retardare al contaminailor /rocesele de sor"ie includ adsor"ia chemosor"ia "i a"sor"ia care au ca efect? #ndeprtarea din soluie a fluidului miscibil prin partiionarea lui ntre faza solid de care rm>ne fi8at "i cea lichid cu care continu deplasareaJ #ncetinirea $retardarea% deplasrii fluidului miscibil. prin mpr"tierea fluidului miscibil ntr.un volum mai mare de ap $prin

/rocesele de sorbie pot fi de dou tipuri? staionare atunci c>nd reacia de fi8are este suficient de rapid n raport cu viteza de curgere a apei pentru ca substana fi8at $fluidul miscibil% s intre n ec5ilibru cu cea care fi8eaz $sorbantul adic substratul solid%J cinetice, atunci c>nd reaciile de fi8are sunt lente n raport cu viteza de curgere a apei faza fi8at nea1ung>nd n ec5ilibru cu cea sorbant. 3or"ia este determinat e8perimental prin msurarea cantitii din fluid care este fi8at de un anumit sediment sol sau roc. -apacitatea de sorbie este determinat "i de concentraia fluidului miscibil. 2ezultatul e8perimentului este reprezentat sub forma unei diagrame binare rectangulare $izoterm de sor"ie% n care pe o a8 este reprezentat concentraia fluidului iar pe cealalt cantitatea fi8at prin sorbie pe substratul solid. "?#(#*# Dinami%a apelor subterane #inamica apelor subterane este e8primat prin intermediul spectrului 5idrodinamic a crei realizare se bazeaz pe niveluri piezometrice msurate n?
72

fora1e 5idrogeologice de cercetare piezometreJ puuri utilizate pentru alimentri cu apJ fora1e de captare #ireciile de curgere "i vitezele de curgere care se estimeaz pe baza gradienilor

5idraulici conductivitilor 5idraulice "i porozitilor efective ale formaiunilor acvifer sunt eseniale pentru evaluarea proceselor de migrare ale poluanilor "i proiectare a metodelor de remediere .

"?#*# Calitatea apelor subterane i a 0luidelor aso%iate

-aliatea apelor subterane "i a fluidelor asociate poluante sau nu se determin prin prelevarea de probe din lucrrile realizate $fora1e 5idrogeologice puuri piezometre etc.% "i analiza lor fizico.c5imic n laboratoarele atestate. =tabilirea gradului de poluare se apreciaz prin compararea cu nivelurile concentraiilor de atenie sau intervenie dar si cu nivelele de fond geoc5imic natural al apelor subterane. ;n model de prognoz a polurii apelor subterane trebuie s nglobeze? . curgerea n mediu poros n regim saturatJ . curgerea n mediu poros n regim nesaturatJ . modelarea matematic a dispersiei agenilor poluani n mediu poros. #atorit interinfluenei dintre freatic "i apele de suprafa e8ist o interdependen "i din punct de vedere al calitii apelor. 7pele de suprafa reprezint condiii de frontier pentru domeniul freatic at>t din punct de vedere 5idraulic c>t "i din punct de vedere al concentraiei poluantului. ,biectivele investigrii polurii apelor subterane sunt? (% estimarea rapid a probabilitii de curgere accidental a poluantului spre un pu de pompareJ 2% definirea influenei unor poluani prezeni sau inevitabili n puuri n special ca o funcie de regimurile de pompareJ 3% definirea zonelor sensibile la poluare n scopul optimizrii amplasrii de noi puuriJ )% obinerea unui model la scar mare ca un suport cantitativ de prognoz "i conducereJ 5% informarea prin simple vizualizri privind evoluia polurii.
73

=copul cercetrilor este ca pornind de la studiul e8perimental pe modele de la e8periene efectuate Nin situN pe baza rezolvrii matematice a problemei curgerii fluidelor n medii poroase "i a problemei dispersiei s se elaboreze modele de prognoz pentru cazuri reale de poluare. /oluarea apei subterane poate fi de tip continuu sau accidental "i se poate datora unor poluani industriali agricoli sanitari. /oluarea agricol este datorat apei de irigaie sau din ploaie care transport mineralele sarea ierbicidele pesticidele ngr"mintele spre apa subteran. , observare atent a poluanilor admisibili arat c cea mai frecvent "i cea mai periculoas form a polurii apelor subterane este cea cu substane miscibile cu apa. Irebuie s se in seama de faptul c mi"carea fluidelor este uneori bine descris prin negli1area efectelor de combinare $este e8emplul studiilor la scar mare "i de asemenea al mi"crii poluantului prin ci prefereniale n special c>nd cantitatea de poluant este foarte mic dar to8icitatea este mare%. 98ist cazuri n care fenomenul de dispersie nu poate fi negli1at. 7stfel problemele de poluare a apelor subterane sunt de dou tipuri? convective $advective% "i dispersive. "?#*#"# Interpretarea anali;elor %7imi%e i evaluarea %alitii apelor subterane )naliza srurilor coninute #n apele su"terane # ;n buletin de analize a coninutului de substane c5imice conine n general concentraia anionilor "i cationilor identificai n mg / l. 9valuarea calitii apei analizate const n ? . verificarea corectitudinii analizei c5imice pe baza ec5ilibrului ntre anionii "i cationii identificaiJ . calculul duritii apeiJ . clasificarea apei subterane pe baza indicilor lui /almerJ .comparaii c5imice bazate pe formula ionic. 2ezultatele unei analize c5imice sunt acceptabile dac diferena dintre suma anionilor "i cationilor $e8primat n mval/l% reprezint mai puin de 2 G din suma tuturor ionilor $n mval/l%? Y 7 :r) @ r( $ r) K r(9 L (00 E 2 G unde' r) este suma coninutului n miliec5ivaleni a tuturor anionilor coninuiJ r( . suma coninutului n miliec5ivaleni a tuturor cationilor coninui. 6uritatea apei este determinat de concentraia n sruri de calciu "i magneziu a acesteia.

74

=e noteaz? #I . duritatea total $dat de coninutul total de ioni de calciu "i magneziu%J #/ . duritatea permanent $dat de coninutul de sulfai "i cloruri de calciu "i magneziu%J #t . duritatea temporar $dat de 5idrocarbonaii de calciu "i magneziu%. #uritatea apei se e8prim n grade de duritate? . grade germane UZ5 X duritatea de 2 * Z5 $grade 5idrotimetrice%. . grade franceze . grade engleze . grade americane mg /l de o8id de calciu $-a,%. "?#*#&# Clasi0i%area apelor subterane pe ba;a indi%ilor lui P)3$ER 3ta"ilirea echili"rului salin. 9c5ilibrul salin al substanelor dizolvate n ap se stabile"te prin combinarea $nsumarea% grupelor de reacie e8primate prin valoarea capacitii de reacie. 'rupele de reacie se combin numai n limitele valorii capacitii de reacie. 7stfel indicii de delimitare $39 "i de alcalinitate $)9 $procent.ec5ivalentul srurilor formate% denumii indicii /almer grupelor de reacie.
-lasele de ape. -aracterizarea apelor funcie de indicii /7L!92 1lasa ! !! !!! !@ @ !n icii S$% &$% &' (&() S$% &'(&() S$% S' % &$ (&') S$% S' (&() S$% S'% S( (&() 3ormula a)c a*c a+c a)c,d a*c,d a+c,d 1aracteri&area apelor ape alcaline moi' asociate rocilor cristaline %i &cmintelor petoliere ape e tip interme iar ape ure' asociate rocilor se imentare ape cu compo&iie apropriat e a apelor marine sau (reatice in re$iuni secetoase ape aci e' asociate &cmintelor e minereuri' cu concentraii ri icate e ioni e /i ro$en %i metale $rele

( mval -a $!g% /( litru @ 2 * Z5.

, ap cu un coninut de ( miliec5ivalent de -a sau !g la un litru de ap are (Z5 @ ( +4 grade francezeJ (Z5 @ ( 25 grade englezeJ (Z5 @ ( 0) grade americane.

=e mai poate defini duritatea de (Z5 ca fiind duritatea unei ape cu un coninut de

se calculeaz funcie de valorile capacitilor de reacie ale

"?#+# Elemente de %ontinut ale raportului 7idrogeologi%

2aportul 5idrogeologic va cuprinde printre altele?
75

#ate generale $amplasament conditii fizico.geografice%J Lucrari efectuateJ 2ezultate obtinute? o apele subterane? . . . . . . . zona nesaturata si zona saturataJ caracterizarea acviferelorJ caracterizarea fizico.c5imice.geologiceJ calitatea apelor subterane si a fluidelor asociateJ dinamica apelor subteraneJ poluarea apelor subteraneJ folosinta apelor subterane. 0nterpretarea rezultatelorJ /rogramul de asigurare a calitatiiJ /relucrari matematice modelari 5idrodinamiceJ -oncluzii.

""# $etode geo%7imi%e

""#"# !%op i obie%tive
!etodele geoc5imice au ca obiectiv identificarea "i studierea aureolelor de dispersie primar "i secundar a elementelor ce se formeaz n 1urul unor acumulri de substane minerale $elemente%. 7ureolele geoc5imice de dispersie primar "i secundar sunt puse n eviden de valorile anomale $anomalii geoc5imice% ale concentraiei elementelor c5imice sau compu"ilor organici din mediul geologic sau unele medii naturale? sol roci aluviuni plante "i ape. /olurile n mediul geologic sunt generatoare de aureole geoc5imice.

""#&# Reali;area studiilor geo%7imi%e

""#&#"# )spe%te spe%i0i%e generale 2ealizarea studiilor geoc5imice este condiionat de o serie de factori? . metoda geoc5imic utilizat "i natura probei recoltate analizate "i interpretateJ . gradul de detaliere al cercetrii "i gabaritul reelei de probare folositJ . comple8itatea geologic condiiile de accesibilitate ale terenului "i dificultile n e8ecutarea lucrrii.
76

Dup metoda de teren -n 0a;a de a%7i;iie date se individualizeaz urmtoarele metode? pedogeoc5imice litogeoc5imice 5idrogeoc5imice biogeoc5imice "i geobotanice. !etoda pedogeoc5imic studiaz aureolele de dispersie secundar ce reprezint zone de concentraii ridicate fa de fondul natural a elementelor din soluri depozite eluvio.deluviale coluviale aluviale eoliene. !aterialul cercetat este solul sau formaiunile secundare reziduale. !etoda litogeoc5imic are ca obiect aureolele de dispersie primar a elementelor indicatoare tipomorfe din rocile din 1urul corpurilor de minereu. !aterialul cercetat este roca. /robele se colecteaz din aflorimente desc5ideri artificiale carote ale fora1elor. -aracterul prospeciunii litogeoc5imice este numai de detaliu av>nd ca finalitate identificarea de acumulri geoc5imice ce nu afloreaz aflate sub nivelul de eroziuneJ urmrirea e8tinderii acumulrilor geoc5imice n afara limitelor cunoscute prin alte lucrari sau observaii directeJ inventarierea zonelor de mbogire n 1urul acumulrilorJ identificarea de zone susceptibile de a prezenta un interes economic. !etoda 5idrogeoc5imic se bazeaz pe evidenierea n apele de suprafa a unor mbogiri n coninutul unor elemente ca urmare a traversrii unor zone mineralizate/poluate aureole de dispersie primare. /robele se recolteaza din ape de suprafa "i subterane densitatea punctelor de colectare variind n funcie de dezvoltarea reelei 5idrografice frecvena izvoarelor f>nt>ni ".a. !etoda biogeoc5imic evideniaz acumularea de ctre plante a diferitelor elemente c5imice ntre care "i a microelementelor ce conin indicatori ai acumulrilor metalifere. !aterialul cercetat este reprezentat de frunze de foioase ace de brad pin molid ramuri scoar rdcini. !etoda geobotanic studiaz plantele indicatoare "i sc5imbrile fiziologice "i morfologice provocate n vegetaie de prezena n sol a unor concentraii metalifere ridicate. Dup gradul de detaliere e8ecuia metodelor geoc5imice este asemntoare cu a celor geologice. ;rmtoarele categorii de lucrari geoc5imice sunt stabilite? . cercetare geoc5imic regional se e8ecut la scara (?50.000 "i are ca obiectiv studierea caracteristicilor geoc5imice regionale evidenierea aureolelor de dispersie a unor c>mpuri metalifere evidenierea particularitilor metalogenetice. =e colecteaz simultan la ec5idistane variabile $(00.500 m% probe de ap sol roc sau material coluvial din depozite aluviale pe traseul reelei 5idrografice "i pe culmi. . cercetare geoc5imic informativ se e8ecut la scara (?25.000 B (?(0.000 "i are ca obiectiv evidenierea zonelor anomale n e8tinderea unor zcminte cunoscute n zone
77

noi "i stabilirea legilor generale de distribuie a acestora. =e realizeaz probarea pedogeoc5imic litogeoc5imica "i 5idrogeoc5imic. . cercetare geoc5imic de detaliu se e8ecut la scara (?5000 B (?2000 "i are ca obiectiv evidenierea "i conturarea aureolelor de dispersie primar "i secundar generate de zcminte "i corpuri de minereu sau de poluari ale mediului geologic. =e utilizeaz toate tipurile de metode geoc5imice. ,bservaiile "i probarea se fac pe trasee orientate distana ntre profile "i distana ntre punctele de observaie/probare fiind determinat de obiectivul urmrit. . cercetarea geoc5imic de mare detaliu se e8ecut la scare (?(000 B (?500 "i are ca obiectiv investigarea pe direcie si n profunzime prin intermediul aureolelor de dispersie primar a unor corpuri distincte de minereu sau poluari ale mediului geologic. =e utilizeaz probarea litogeoc5imic n desc5ideri artificiale. 'abaritul de lucru funcie de metoda geoc5imic utilizat "i gradul de detaliere este prezentat n tabelul urmator?
Iip de lucrare Litologic de =uprafa !ediu probat roci din afloriment e #etaliu 2egional 2egional #etaliu mare detaliu foarte mare detaliu foarte mare detaliu 2egional 2egional #etaliu 2egional 2egional #etaliu mare detaliu foarte mare detaliu 2egional 2egional #etaliu mare detaliu 2egional 2egional #etaliu =cara (?(.000.000 (?200.000 (?(00.000 (?50.000 (?25.000 (?(0.000 (?5.000 (?2.000 (?(000 (?500 (?(.000.000 (?200.000 (?(00.000 (?50.000 (?25.000 (?(.000.000 (?200.000 (?(00.000 (?50.000 (?25.000 (?(0.000 (?5.000 (?2.000 (?(.000.000 (?200.000 (?(00.000 (?50.000 (?25.000 (?(0.000 (?5.000 (?(.000.000 (?200.000 (?(00.000 (?50.000 (?25.000 2eeaua /rofile pe vi creste sau profile orientate #ensitate probe/Om2 0( 0 5.2 *.30 (50.500 2000 6uncie de accesibilitatea lucrrilor (0.000/2.000 2.000/(.000. (.000/500 500/200.200/(00 (0.000/2.000 2.000/(.000. (.000/500 500/200.200/(00 (00/20.50/(0 20/5 (0.000/2.000 2.000/(.000. (.000/500 500/500.)00/(00 200/)0.(00/20 6uncie de dezvoltarea reelei 5idrografice 300.(.000 )00.2.000 05 0 5.2 (0.50 05 0 5.2 (0.(25 500.2.000 (0.000 05 0 5.2 ).25 (25.500 0 0( 0 (.0 5 2.5
78

Litologic =ubteran 7luviale

roci din lucrri miniere aluviuni

/edologic

sol

Kiogeoc5i mic

plante

&idrogeo c5imic de suprafa

ape de suprafa

&idrogeo c5imic de subteran "i/sau geoterma le

izvoare sau ape din fora1e

mare detaliu 2egional 2egional #etaliu

(?(0.000 (?5.000 (?(.000.000 (?200.000 (?(00.000 (?50.000 (?25.000

6uncie de frecvena izvoarelor sau fora1elor

30.(25 0 0( 0 5.2 *

Dup gradul de %omple8itate geologi% criteriile de evaluare a condiiilor de lucru au departa1at structur geologic simpl complicat sau foarte complicat. Dupa %onditiile de a%%esibilitate in perimetru lucrarile geoc5imice sunt grupate in trei categorii? usoare grele si foarte grele. ;nitatea de baza in evaluarea lucrarilor de teren este punctul de observatie/probare. ""#&#&# )spe%te spe%i0i%e ale prospe%iunii geo%7imi%e privind probarea 2eeaua de probare se fi8eaz n funcie de metoda de investigare aleas de tipul de poluare de sursa de poluare de condiiile geologice 5idrogeologice geote5nice ale zonei contaminate / posibil a fi contaminat cu substanele utilizate n instalaiile de pe amplasamentul investigat. 2ecoltarea probelor /probarea geoc5imic se realizeaz difereniat n funcie de natura polurii sau posibilei poluri /contaminri astfel? a% n ariile /site.urile posibil a fi poluate /contaminate probele de sol se iau din decapri de suprafa sau prin spturi de mic ad>ncime n stratul aflat deasupra nivelului apei subterane. b% n ariile /site.urile n care poluarea /contaminarea a fost confirmat se pot e8ecuta fora1e suplimentare n scopul asigurrii unei reele mai dense de probare pentru a estima ntinderea zonei poluate "i gradul de poluare. c% n ariile / site.urile poluate / contaminate cu 5idrocarburi recoltrile de sol se completeaz cu verificri asupra 5idrocarburilor volatile din stratul superior de sol folosind aparatur de detecie a gazelor. d% n ariile / site.urile acoperite cu vegetaie pe care urmeaz s fie localizat un amplasament se recolteaz un numr mic de probe de sol din fora1e sau de la ad>ncimi mici situate deasupra nivelului apelor subterane necesare verificrii dac zona este un site remediat n urma unei poluri a solului. /robele de sol dup caz se vor completa cu probe de ape subterane sau din apele de la suprafa pentru verificarea e8istenei unei eventuale poluri produse n urma desf"urrii unei activiti n amonte care ar putea ptrunde /migra n structura geologic a amplasamentului
79

/robele geoc5imice / geologice / c5imice / fizice se analizeaz n laboratoare autorizate / atestate conform sistemelor nationale sau europene de autorizare/atestare. 7naliza probelor se realizeaz pentru toate substanele utilizate n activitatea desf"urat pe amplasamentul investigat posibil poluatoare / potenial poluatoare. 2ezultatele analizelor vor fi ane8ate la raportul de investigare "i evaluare care se nainteaz autoritilor competente de mediu. #atele "i informaiile obinute n cadrul investigrii iniiale se evalueaz n scopul identificrii pericolelor pe care le comport orice poluare semnificativ a solului subsolului apelor subterane din amplasament. ,biectivul evalurii datelor este de a identifica domeniile de incertitudine de a recunoa"te forma tendinelor anomaliilor "i omisiunilor din cadrul datelor "i n final interpretarea acestora. n cazul incertitudinilor se realizeaz probri suplimentare pentru clarificarea acestora. 9valuarea pericolelor se realizeaz pe baza urmtoarelor criterii? a% comparare cu valori de prag / valori de fond natural pentru soluri / ape subterane altele dec>t cele din amplasamentJ b% migrarea poluanilor n afara amplasamentuluiJ c% e8puneri generatoare de pericol pentru sntatea uman $acut necancerigen cancerigen mutagen n funcie de to8icitatea poluantului ane8%J d% daune provocate sistemelor subterane $reele de cabluri conducte structuri etc.J f% cile de e8punere la pericol $surs traseu int%J g% to8icitatea poluantului $doz rspuns%J /rognozarea migrrii poluanilor n sol "i subsol se realizeaz pe baza dispersiei n timp a poluanilor. 4etodologia de probare geochimic 7 a% punctele de prelevare vor fi reprezentate prin probe de aluviuni sol vegetaie "i ape de suprafaJ . probele de aluviuni sunt prelevate din fracia aluvionar a cursurilor de ape cu granulaia mai mic de 0 2 mm fiecare prob reprezent>nd cumulul fraciei prelevate din 5 . + puncte de probare dispuse pe un interval de cca. 50 . (00 m. 7cestea se preleveaz n scopul obinerii unui mare numr de informaii cu un numr restr>ns de probe "i cu un grad mare de siguran pe suprafee ntinseJ .probele de sol sunt prelevate de la ad>ncimi optime cuprinse ntre 0 25m si 0 )0m n funcie de mrimea suprafeei potenial poluate "i a surselor de poluare. :umrul minim
80

cronic

al punctelor de prelevare a probelor de sol trebui s fie de? ) puncte de probare/(000 m 2 * puncte de probare/5000 m2 (5 puncte de probare/(0000 m2J .probele de vegetaie sunt prelevate concomitent cu probele de sol din acelea"i puncteJ .probele de ape de suprafa vor fi prelevate concomitent cu cele de aluviuni din acelea"i puncte. /robele de ape vor fi prelevate cf pct. 2.) din ane8a 000 a ,rdinului (*)/(44+. b% amplasarea punctelor de prelevare a probelor se va realiza astfel? .pe toate direciile cardinale in 1urul unor surse de poluani atmosferici av>nd gri1 ca distanele fa de surse p>n la care se preleveaz probe de sol s fie mai mari pe direcia v>nturilor dominante .pe fiecare direcie in 1urul surselor de poluare cel puin c>te un punct de prelevare a probelor pe fiecare categorie de folosin a solurilor $arabil p"une f>nea vii livezi etc.%J c% probarea se face n funcie de? .aprecierea posibilitii contribuiei mai multor surse la poluarea potenial a solului n zona de probareJ .influena reliefului la distribuia poluanilor in solJ .condiii 5idrogeologice 5idrologice "i climatice specifice zonei de probare .depozitarea temporar a materiilor prime conin>nd substane periculoase "i / sau a de"eurilor periculoaseJ d% pentru fiecare prob se ntocme"te o fi" n care se consemneaz urmtoarele date? .numrul probeiJ .ad>ncimea de prelevareJ .coordonatele punctelor de probare determinate cu aparate de tip '/=J .conte8tul geomorfologicJ .descrierea macroscopic a probei .alte date privind amplasarea punctelor de probare $localiti lucrri miniere depozite de de"euri municipale sau industriale etc.%J fi"e care se centralizeaz intr.o ane8 "i se ata"eaz la raportul final de evaluare. 7tunci c>nd este necesar stabilirea ad>ncimii de ptrundere a poluantului prelevarea probelor se va realiza din straturi mai ad>nci prin fora1e "i puuri. /entru fiecare fora1 sau pu se va ntocmi o fi" n care vor fi consemnate urmtoarele date?
81

. litologia traversatJ . ad>ncimea fora1ului "i ad>ncimea acviferuluiJ . coordonatele punctelor de amplasare a fora1elor "i puurilor determinate cu aparate de tip '/=J . descrierea macroscopic a probeiJ . alte date. =e preleveaza probe din acviferul nt>lnit n fora1 sau n pu. 6unctie de gradul de detaliere al lucrarii si conditiile de accesibilitate a terenului. lucrarile geoc5imice se e8ecuta pe profile orientate sau realizate conform cailor de acces sau prin realizarea unor probari aleatorii.

""#&#(# )spe%te spe%i0i%e ale prospe%iunii geo%7imi%e privind anali;ele de laborator 9ficiena practic a oricrei metode de cercetare a factorilor de mediu depinde n mare msur de e8istena unei metode analitice corespunztoare. !etoda utilizat trebuie s fie suficient de sensibil pentru a doza elementele e8istente n concentraii foarte mici $ppm sau ppb% trebuie s fie suficient de e8act pentru ca "ansele de a pierde o arie poluat important s fie negli1abile "i trebuie s fie economic pentru ca un numr mare de probe s poat fi analizate. n toate tipurile metodologie de analiz a elementelor prezente sub form de urme sunt implicate patru etape? ? ? ? ? pregtirea probei pentru transport depozitare "i analizareJ descompunerea $dezagregarea% probei pentru ca elementul

determinat s fie adus sub form liber J separarea elementului de determinat de ali constituieni ce pot estimarea cantitii de element prezent n prob interfera n determinrile ulterioareJ 1regtirea probelor /robele din mediile naturale ce afloreaz naintea analizrii lor reclam o pregtire iniial prin care se urmresc urmtoarele aspecte ? aducerea probei sub form u"or de transportat "i depozitatJ omogenizarea probei n vederea diminurii variaiilor din interiorul eiJ eventuala separare preliminar a elementelor constituiente funcie de ocurena lor n diferite minerale.
82

Iratamentele aplicate trebuie astfel concepute nc>t s se evite contaminarea probelor. -u c>t etapele de preparare "i manipulare a probelor s>nt mai puine cu at>t "ansele de contaminare "i de erori analitice mari s>nt mai reduse. , prim operaie naintea transportrii probelor este eliminarea apei n special din probele clastice "i organice component care acioneaz activ n procesele ulterioare prelevrii probelor. /robele umede depreciaz 5>rtia de ambalat sacii de p>nz "i corodeaz cutiile metalice J materialul clastic umed nu poate fi sitat sau pulverizat iar probele ce necesit c>ntriri naintea analizei trebuie obligatoriu uscate. /robele de sol sau plante sunt uscate de obicei la soare sau usctoare amena1ate n condiii de teren. Irebuie avut n vedere c probele ce urmeaz a fi analizate pentru metale u"or e8tractibile sau componeni similari nu necesit uscare pentru a nu se modifica forma sub care sunt prinse. /robele de roci sunt zdrobite iniial n concasoare cu flci care pot introduce mici coninuturi de 6e !n -r "i elemente feroaliate similare aspect de care trebuie s se in seama la evaluarea determinrilor efectuate. 7duse prin concasare la dimensiuni mai mici de 0 ( cm probele se pulverizeaz[ p>n[ la \E 0.03 mm n mori oscilante $pulverizatoare% ec5ipate cu mo1are $cuve% din diferite materiale? . . . oel care poate contamina proba cu !n !o -r A :i sau alte elemente asociate lor carbur de ]olfram care introduce ^ n cantiti ns negli1abileJ font care contamineaz cu 6e !n "i -r.

/osibilele contaminri n procesul de preparare a probelor de roci pentru analiz trebuiesc nlturate sau dac nu pot fi evitate trebuie determinate cu precizie pentru a se ine seama de ele la evaluarea analizelor. =olurile "i sedimentele de r>u sunt sitate naintea analizei din urmtoarele motive? . separarea fragmentelor de roc resturi organice sau din alte materiale fr importan analiticJ . obinerea unor probe omogene fin granulate care pot fi mprit convenabil n mai multe probe reprezentative. #eoarece pentru prelucrarea n continuare a probelor pentru diferite tipuri de analiz sunt utilizate poriuni mici dintr.un volum mare de roc pulverizat sol sau sediment se cere mult atenie pentru asigurarea reprezentativitii probei. 2elaiile dintre dimensiunea particulelor coninutul n elemente "i volumul de material necesar pentru precizia analitic sunt discutate n lucrri de specialitate care menioneaz obligativitatea

83

sfertuirii probelor ulterior unei omogenizri atente care s elimine separarea gravitaional a mineralelor ce apare inerent n timpul transportului probelor. 0ezagregarea probelor 'eoc5imistul investigator trebuie s aleag o metod de dezagregare a probelor prin care s se obin un contrast optim ntre fondul geoc5imic "i valorile anomale ale setului de date geoc5imice. n unele metode de prospeciuni $drena1 aluvionare stream.sediments% contrastul poate fi nbuntit prin e8tracia selectiv numai a unor anumite forme ale elementului cercetat dar n general este preferat toat cantitatea de prob. . n cercetarea geologic a cror semnificaie este urmatoarea? M>otal5 se refer la descompunerea prin fuziune sau tratament cu acid fierbinte concentrat prin care de obicei sunt e8trase *0.(00G din metalele grele din ma1oritatea probelor. 7cest termen poate fi utilizat la analizele spectrale n emisie fluorescen n raze R activare cu neutroni si 0.-./. care determin cantitativ coninutul total de metal e8istent n ma1oritatea materialelor naturale. M*xtracti"il la cald5 se refer la elemente care se e8trag prin tratare cu acizi $0.(.(:% la cald. M*xtracti"il la rece5 se refer n general la tratarea cu soluii tampon $ p& ).4% combinate uneori "i cu ageni de comple8are ca ditizona sau *6>) la temperatura mediului ambiant. 7v>ndu.se n vedere multitudinea tratamentelor posibile nu poate fi adoptat o nomenclatur clar "i din acest motiv procedura specific de dezagregare utilizat trebuie menionat de fiecare dat "i c>t mai amnunit posibil. /rincipalele metode de dezagregare a rocilor sunt urmtoarele? . volatilizarea n arc electric $spectografia de emisie% . fuziunea cu sare organic $H&=,) :a2-,3 :a2,2 boratul sau metaboratul de Li "i :a% atacul cu acizi $&:, 3 &-l,) &-l &2=,) &6%J n general acizii o8idai sunt utilizai pentru descompunerea sulfurilor "i materialelor organice acizii neo8idani sunt utilizai pentru descompunerea o8izilor de 6e "i !n iar &-l, ) pare s pun n libertatea cele mai ridicate proporii de elemente urm. . atacul cu agenii de e8tragere apo"i slabiJ general termenii 5total5 Muor extracti"il5 M extracti"il la cald5 Mextracti"il la rece5 sunt e8presii larg utilizate n

84

0eterminarea cantitii de element n tabelul urmtor sunt prezentate principalele metode de analiz precum "i elementele pentru care s>nt indicate a se aplica n practica cercetrilor de mediu? 9lement 5olorimetrie /pectometrie emisie 0escrcare 8n arc 7ur 7rgint 7rsen Kariu Keriliu Kismut Kor -admiu -rom -obalt -u 6ier 6luor Litiu !angan !ercur !olibden :ic5el :iobiu /latin /lumb 2ubidiu =eleniu =taniu =troniu =ulf Iantal I5oriu Iitan Iungsten ;raniu Aanadiu R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R de 1lasm &51 4/, O9/% 'bsorbie atomic =lourescen 8n raze >

R R R R R R R R R R R R

""#&#*# Prelu%rarea si interpretarea datelor #escrierea detaliat calitativ "i cantitativ a zonei contaminate cuprinde urmtoarele? (% agenii poluatori / contaminani e8isteni pe amplasamentJ
85

2% subterane 3% )% 5% 3% +%

concentraiile poluanilor "i distribuia acestora n sol subsol sau ape sursele de contaminani $localizarea%J mobilitatea contaminanilorJ posibile ci de e8tindere viitoare ale poluanilor influenate de impacturi ecologice care au e8istat pe zona respectiv cauze / surseJ posibile evoluii ale zonei contaminate n condiii e8treme naturale

condiiile geologice "i 5idrogeologice ale zonei

$inundaii cutremure etc.%. 7vand in vedere cantitatea mare de date analitice pe care cercetarea geoc5imica le ac5izitioneaza prin lucrarile de teren si laborator prelucrarile matematice cele mai uzual utilizate sunt? . . . prelucrari statistice asupra volumului de analize de care se dispune modelari ale dispersiei geoc5imice si transportului geoc5imic in mediul geologic modelari ale transformarilor geoc5imice intre diferite componente de mediu? apa subterana B sol B formatiuni geologice B ape de suprafata B vegetatie. ""#&#+# Elemente de %ontinut al raportului geo%7imi% 2aportul geoc5imic poate contine printre altele? . . . . . . . . . . . . introducere cadrul geo.morfologic general cadrul geologic general lucrari de teren si laborator efectuate rezultate obtinute distributia geoc5imica regionala si locala a elementelor surse de poluare a mediului geologic caracteristici geoc5imice a poluantilor prelucrari de date geoc5imice interpretarea datelor program de asigurare a calitatii concluzii.

"&# $etode geo0i;i%e

"&#"# !%op i obie%tive
86

-unoscute mai ales pentru succesul lor n cercetarea geologic convenional "i descoperirea de zcminte metodele geofizice sunt utilizate din ce n ce mai mult n strategiile "i programele de protecie a mediului. 7ceast direcie de activitate a impus termenul de -eofizic am"iental. 7plicarea comple8 "i complementar a uneia sau mai multor metode nsoit de mi1loace moderne de analiz numeric a datelor de observaie permite integrarea informaiilor directe n imagini bi. sau tridimensionale de tipul <tomografiiT ale subsolului care vizualizeaz structura intern a zonelor investigate evideniind neomogenitatea acestora. ;tilizarea modelelor de cercetare geofizic n cercetarea mediului geologic cu aspecte de cunoa"tere a strii fizico.c5imice naturale sau antropice "i a evalurii "i prevenirii riscului conduce la obinerea de informaii globale la gradul de detaliere dorit. -u aplicaie direct la cunoa"terea "i monitorizarea calitii mediului geologic precum "i la prevenirea riscului de accidente n mediul geologic sunt identificate urmtoarele posibiliti de utilizare? . . . cunoa"terea structurii "i calitii mediului geologic cunoa"terea neomogenitilor care pot deveni elemente generatoare de risc de accidente de mediu geologic cunoa"terea neomogenitilor n mediul geologic generate de prezena unor poluani antropici "i/sau naturali.

"&#&# $etode: te7nologii: te7ni%i geo0i;i%e

-eofizica aplicat se constituie #ntr%un ansam"lu de metode de msurare a parametrilor fizici ai pamntului :cmpuri naturale sau provocate cum sunt' magnetic, electric, termic, radioactiv, seismic a 9 dintre care cele mai importante cu rol de cunoatere a structurii interne a su"solului #n zona apropiat de suprafa sunt cele electrometrice, seismice, georadar la care se adauga dup necesiti aplicative, teledetecia, magnetismul, radiometria, termometria sau gravimetria In fora4e, pentru cunoaterea variaiilor factorilor fizico%chimici ai rocilor, se utilizeaz carota4ul geofizic , serie de caracteristici fac ca aceste metode s fie mai avanta1oase fa de alte practici de investigare a mediului geologic $fora1e lucrari miniere analize pe probe% at>t n faza de cercetare regional informativ c>t "i de detaliu sau mare detaliu? se e8ecut rapid cu aparatur portabil de nalt rezoluieJ sunt repetabileJ investigaiile sunt continue acoperind suprafee "i volume mari de roc ad>ncimile de investigaie variind de la metod la metod sau de la o te5nologie la alta acoper intervalul 0 . 200m interval de
87

impact ma1or al activitilor umaneJ preul de cost este redus n comparaie cu alte tipuri de lucrri de investigaie a mediului geologic. -aracterul de repetabilitate rapid "i u"oar a msurtorilor nsoit de reproductibilitatea foarte bun a acestora confer ansamblului te5nicilor geofizice caracterul de instrument adecvat "i potrivit pentru monitorizare spaio.temporar a subsolului "i volumelor investigate. 6iecare metod geofizic are avanta1e "i limitri specifice. ;tilizarea a doua sau mai multe metode geofizice n vederea realizrii unei analize integrate a datelor reduce gradul de ambiguitate n interpretare. -unoa"terea general a geologiei "i a condiiilor locale de aplicare a metodelor geofizice este absolut necesar pentru o proiectare optim a activitii de ac5iziie a datelor de teren "i evident la interpretarea datelor geofizice obinute. 7legerea metodelor geofizice n general este determinat de distribuia spaial a zonelor contaminate tipul contaminantului caracteristicile pedologice "i 5idrogeologice ale zonei studiate. 98periena acumulat pe plan mondial "i naional recomand aplicarea metodelor electrice "i elecromagnetice alturi de cele magnetice "i radiometrice n investigarea evaluarea "i monitorizarea polurii solului "i subsolului. 5ercetrile geoelectrice $electrice "i electromagnetice% se bazeaz pe studierea distribuiei la suprafa sau n ad>ncime a c>mpurilor electromagnetice naturale sau artificiale $provocate% n scopul obinerii de informaii privitoare la constituia "i structura subsolului asupra fenomenelor fizico.c5imice care au loc in acestea. !odificarea distribuiei c>mpurilor electromagnetice n spaiu "i timp este cauzat n principal de diferenierea din punct de vedere electric a rocilor "i obiectelor ce intr n alctuirea subsolului manifestat n rezstivitate $_% sau n inversul ei conductivitate electric $`% n permitivitate $Y% permeabilitate $a% "i n activitatea electroc5imic natural sau provocat. Aarietatea foarte mare a metodelor "i te5nicilor de msurare elaborate determinat de natura c>mpului elecromagnetic studiat de modul de introducere n mediul geologic de semnificaia parametrilor fizici "i convenionali msurai sau stabilii prin calcul confer acestora un vast domeniu de aplicare "i rezolvare a diferitelor probleme de geologie "i geofizic ambiental. /rincipalele metode cunoscute pot fi amintite? metoda polarizaiei naturaleJ metoda sonda1elor geomagneticeJ
88

metoda curentilor teluriciJ metoda magnetometrica $sonda1e "i profilare magnetoteluric%J metoda 76 !7' metoda curenilor vagabonzi metoda rezistivitiilor $profilare "i sonda1e electrice% metoda corpului ncrcat metoda raportului cderilor de potenial metoda liniilor ec5ipoteniale metoda polarizaiei induse metoda stabilirii c>mpului metoda seismoelectric metoda fenomenelor electromagnetice tranzitorii metoda sonda1ului de frecven metoda electromagnetic inductiv metoda electromagnetic conductiv metoda radiotransparenei $umbrei% metoda radioprofilrii metoda georadar. 5ercetarile magnetice se bazeaz pe msurarea variatilor c>mpului geomagnetic

la suprafa pm>ntului in vederea localizrii anomaliilor magnetice a eterogenitiilor n distribuia proprietilor magnetice ale diverselor formaiuni geologice cauzate posibil si de fenomene de poluare. 5ercetarea gravimetric reprezint ansamblul procedeelor de investigare a distribuiei maselor n mediul geologic bazate pe studiul anomaliilor c>mpului gravitiiJ masuratorile gravimetrice ale variatiilor campului gravitational sunt determinate de atracia graviaional produs de formaiunile geologice. 5ercetarea radiometric se bazeaz pe msurarea campului radioactiv natural generat de coninuturile de elemente radioactive din roci. La acesta se adaug n prezent efectele de lung durat ale contaminrilor produse de acidente nucleare tip -ernob>l. =e efectueaz n principal msurtori de radiaie gamma la care se adaug msurtori beta sau alfa. 5ercetarea seismometric cuprinde metodele de cercetare a mediului geologic bazate pe studiul propagrii prin roci a undelor elastice provocate artificial. ;ndele elastice
89

generate la suprafaa pamantului ptrund n sol nt>lnind interfee ntre strate cu impedan acustic $bv% diferit se refelect "i /sau se refract dup care se ntorc la suprafa "i sunt captate de traductori speciali $geo% conectai la o statie de inregistrare. $etodele geo0i;i%e de %er%etare a gurilor de sond conin aplicarea pentru studiul profilului geologic al sondei a metodelor geofizice bazate pe msurarea de.a lungul gurii de fora1 a unor parametrii fizici ai rocilor? rezistivitate electric radioactivitate activitate electroc5imic susceptibilitate magnetic viteza de propagare a undelor elastice ".a. /rincipalele metode sunt? carota1ul electric carota1ul radioactiv carota1ul acustic carota1ul magnetic carota1ul gravimetric carota1ul termic fiecare dintre ele prezent>nd variante metodologice.

"&#(# Gradul de detaliere a lu%rrilor geo0i;i%e

'radul de detaliere al lucrarilor geofizice se realizeaza n conformitate cu obiectivele urmrite cu comple8itatea geologica a terenului si cu gradul de accesibilitate al suprafetei. 2ealizarea lucrarilor geofizice este asemanatoare cu cea a lucrarilor pedologice sau geologice. 0n ma1oritatea lucrarilor de cercetare comple8a masuratorilor geofizice se realizeaza pe aceleasi puncte pe care se fac observatiile geologice sau/si probarea geoc5imica. #in punctul de vedere al gradului de detaliere masuratorile geofizice pot fi? . . de recunoastere realizate la scari (?50.000 sau (?25.000 de detaliu sau mare detaliu realizate la scari (?(0.000 (?2.000 (?(.000 sau mai mici pe suprafete mici limitate. !asuratorile geofizice se e8ecuta de regula comple8itatea geologica. !asuratorile geofizice pot fi e8ecutate si in puncte de masurare distribuite neregulat pe suprafata investigata cu respectarea insa a numarului de puncte de masura / unitatea de suprafata corespunzator scarii de investigare. pe profile care alcatuiesc retele rectangulare sau neregulate. /asul pe profile variaza functie de obiectivul urmarit si

"&#*# Elemente spe%i0i%e de %alitate a mediului geologi% investigat prin mi1loa%e geo0i;i%e
:eomogenitile fizico.c5imice generate de slbirea rezistenei rocilor
90

deran1amente "i modificri tectonice "i structurale prezena apei n mi"care $infiltraii%

tasri neuniforme deformri ale stratelor permeabiliti "i poroziti diferite litologie diferit component mineralogic diferit component c5imic diferit prezena golurilor sau cavernelor prezena unor construcii ngropate prezena unor poluani de natur petrolier sau c5imic n porii rocilor n soluii interstiiale sau n acvifere pot fi identificate n timp real evaluate cu precizie "i interpretate n termeni fizico.geologici. 7stfel pot fi cunoscute structura intern a unor obiective miniere sau industriale de tipul 5aldelor iazurilor de decantare $surse de poluare% "i a zonei lor e8terioare de influen $laterale "i n ad>ncime% e8istena unor caverne goluri camere sau tuneluri ngropate zonele de infiltrare a unor poluri de la suprafa ci "i direcii de migrare transport al poluanilor n mediul geologic uneori compoziia "i concentraia poluanilor poziia "i e8tinderea planelor de alunecare care produc mi"cri de teren fracturi geologice zone de rezistene diferite date de componente litologice diferite prezena apei porozitii permeabiliti diferite n interiorul 5aldelor pereii "i paturile iazurilor de decantare "i batalurilor calitatea "i structura geologic de detaliu imediat sub suprafa n zone de aciune "i interferen a activitailor umane fundaiile structura "i calitatea solului ".a. 7nomaliile geofizice care reflect prezena unor neomogeniti n mediul subteran sau n volumele de roci investigate indic locurile n care speciali"tii geologi pot interveni n faze ulterioare imediate cu mi1loace de investigare directe de tip fora1e lucrri miniere u"oare probare pentru cunoa"terea "i evaluarea direct a surselor anomale. #inamica "i evoluia zonelor cu neomogeniti "i fenomenelor subterane $active sau staionare% sunt urmrite n timp real printr.un monitoring geofizic e8ecutat la gradul de detaliere dorit de investigator permi>nd cunoa"terea rapid "i eficient a distribuiei spaiale a zonelor de risc n mediul geologic facilit>nd astfel luarea unor msuri urgente de prevenire stopare sau diminuare a efectelor. /rin investigare "i monitoring geofizic pot fi identificate localizate "i urmrite n timp real evoluiile interne ale unor astfel de zone periculoase n care apar fenomene geolgice posibil generatoare de accidente put>ndu.se formula inclusiv o apreciere temporar a vitezei dezvoltrii lor n interior "i spre e8terior. /rin aplicarea monitoringului geofizic distribuia spaial "i evoluia spaial. temporar a unei poluri subterane cu produse petroliere sau c5imice organice sau anorganice poate fi cunoscut "i supraveg5eat. /rin investigare "i monitoring geofizic calitatea mediului geologic "i implicit a apelor subterane poate fi de asemenea cunoscut "i controlat. #ezvoltrile te5nologice n domeniul metodologiilor specifice de investigaie geofizic aplicabile ca te5nici de monitorizare n domeniul ac5iziiei datelor de observaie de teren "i
91

n cel al prelucrrii computerizate pot fi analizate adaptate la condiiile specifice locale de aplicare "i n final recomandate ca metode optime de monitorizare pentru fiecare situaie specific de aplicare. 98emplific>nd condiiile aplicative ale metodelor geofizice amintim? ? cercetarea gravimetric care poate fi utilizat la investigarea zonelor cu potenial 5idrogeologic ridicat n care faliile pot reprezenta principala cale de migrare a poluanilorJ ? cercetarea electromagnetic este utilizat la investigarea zonelor favorabile acumulrii apelor subteraneJ dac contaminarea a produs modificarea conductivitii electrice sunt localizate "i precizate zonele de poluareJ ? n regiuni aride sau greu accesibile se recomand aeroelectrometria permi>nd localizarea penelor de poluare cu dimensiuni mariJ ? grosimea penelor de poluare poate fi determinat cu metoda electromagnetic AL6 $EerJ <oN ;reguenciJ%J ? metoda radio.magneto.teluric permite obinerea unor imagini spaiale ale penelor de poluare ? aplicabilitatea metodelor electrice la studiul contaminrii mediului geologic este condiionat de corelaia dintre variaiile de rezistivitate electric "i caracteristicile c5imice ale fluidelorJ ? metoda rezistivitilor aparente conduce la obinerea unui model 3# al zonelor contaminate.

"&#+# Elemente de %ontinut al raportului geo0i;i%

2aportul geofizic va cuprinde printre altele? date generale $amplasament conditii fizico.geografice% lucrari e8ecutate prelucrari ale datelor geofizice rezultate obtinute? o date petrofizice o caracterizarea geofizica a structurilor geologice o caracterizarea geofizica a zonelor poluate interpretarea rezultatelor programul de asigurare a calitatii concluzii.

92

"(# Pa%7etul minimal obligatoriu de metode de investigare a polurii mediului geologi%

ntr.o accepiune general investigarea geologic include toate tipurile specifice de investigare corespunztoare domeniilor componente ale studiului /m>ntului? geologice 5idrogeologice paleontologice geofizice geoc5imice pedologice ".a. 6iecare din metodele de investigare are propriile posibiliti inte "i obiective propriile avanta1e dar "i limitri specifice. =uccesul metodelor geologice n ansamblu pentru investigarea "i evaluarea polurii mediului geologic este determinat de alegerea strategiei optime de aplicare a diverselor metode n acord cu scopul urmrit "i condiiile de teren. ;tilizarea a dou sau mai multe metode este necesar n vederea acoperirii tuturor domeniilor de cunoa"tere de interes a realizrii unei analize integrate a datelor "i pentru reducerea gradului de ambiguitate n interpretare. n acela"i timp ntregul sistem al mediului geologic sol . ape subterane . formaiuni geologice trebuie investigat at>t n ansamblul su c>t "i component cu component. 7ceste considerente au stat la baza stabilirii pac5etului minimal obligatoriu de metode pentru investigarea "i evaluarea contaminrii. 4etodele componente ale pachetului minimal obligatoriu sunt? ? metode pedologice pentru cunoa"terea structurii "i calitii soluluiJ ? metode geologice pentru cunoa"terea structurii geologiceJ ? metode hidrogeologice pentru cunoa"terea acviferelor "i a calitii acestoraJ ? metode geochimice pentru cunoa"terea distribuiei elementelor c5imice n mediul geologic a identificrii stabilirii concentraiilor "i distribuiei poluanilorJ ? metode geofizice pentru cunoa"terea "i distribuia spaiala a structurii geologice a zonelor contaminate. 0nvestigarea polurii mediului geologic se poate realiza simultan cu toate metodele prevzute n pac5tul minimal obligatoriu. n acela"i timp investigaiile pot fi fcute separat pentru fiecare metod urmate de sinteza "i corelarea datelor n raportul geologic. 7v>nd n vedere posibila prezen "i evoluie a fenomenelor fizice n subsol se recomand ca investigaiile separate s nu dep"easc intervalul de 2 ani. /ac5etul minimal obligatoriu de metode se realizeaz conform gradului de detaliere dorit stabilit pentru fiecare etap de investigare.

93

/ac5etul minimal obligatoriu de metode asigur astfel investigarea comple8 "i complet a oricrei poluri a mediului geologic fundamentrii deciziilor autoritilor de mediu. asigur cunoa"terea necesar

'rt. $. :19 *valuarea intensitii polurii #ntr%un sit contaminat se efectueaz prin comparaie cu fondul natural din zonele adiacente i valorile de prag de alert i prag de intervenie :09 Ealorile de fond natural se sta"ilesc #n funcie de zon i formaiunea geologic existent :?9 Ealorile de prag de alert i prag de intervenie sunt prevzute #n reglementrile specifice

"*# 'ond geo%7imi% natural

"*#"# 'ondul geo%7imi%
;ondul geochimic al unor formaiuni geologice a pturii de sol a nivelelor de ap freatic a apelor de suprafa sau al altui mediu geologic.geoc5imic $cum este stream. sedimentul apa de suprafata sau vegetatia% poate fi estimat ca fiind valoarea medie a unei populaii de date numerice $continuturile de elemente c5imice determinate in probele de mediu geologic prelevate dintr.un areal oarecare% ". a. distribuite normal sau lognormal funcie de modelul de distribuie. 7nalizele privind valoarea de Ofond geochimic5 ntr.o arie omogen geologic constau n calcularea frecvenei de apariie a diferitelor coninuturi elementare semnalate prin analize fizico.c5imice
94

n marea lor ma1oritate distribuiile naturale sunt normale sau lognormale. /recizam ns faptul c distribuia normal a coninuturilor elementare sau a logaritmilor lor reprezint doar o apro8imare convenabil a regularitilor observate n modelul unei distribuii de date numerice . :ici una din aceste legi $relaii% nu pot fi conforme $identice% cu legile de distribuie a coninuturilor n asociaiile naturale J totu"i se poate admite c n anumite condiii valorile de fond "i prag anomal obinute prin calcule statistice pot fi interpretate ca fiind convenabile pentru scopuri practice de interpretare a modelelor de distribuie normal sau lognormal. -urba distribuiei normale are forma de clopot cu un ma8im n punctul Pmediu "i este simetric fa de verticala P7Pmediu . Aaloarea P7 Pmediu care corespunde celei mai frecvente valori a variabilei aleatoare P0 datorit simetriei distribuiei coincide cu mediana. -orespondena dintre medie "i median reprezint cea mai important caracteristic a distribuiei normale deoarece poate e8tinde definiia fondului geoc5imic (0 ca fiind valoarea medie a clasei cu frecvena cea mai ridicat dintr.o populaie de date omogene.

"*#&# Praguri geo%7imi%e anomale

;tiliz>nd aspectele de variabilitate aleatoare a valorilor de fond pot fi selectate valorile de prag geochimic peste care fluctuaiile fondului vor avea semnificaia unei anomalii geoc5imice suger>ndu.se astfel posibilitatea apariiei unor contaminri poluri arii mineralizate sau aureole geoc5imice. n general n geoc5imia aplicat se utilizeaz ca valori de prag geoc5imic semnal>nd procese de mbogire elementar $contaminri poluare etc.% de diferite intensiti urmtoarele coninuturi? pragul 1 7 Pmediu K 1 3 :/.,1?Q9+ pragul 0 7 PmediuK03 :91,10Q9 i pragul ? 7 PmediuK?3 :99,0Q9 #n care Pmediu7valoarea medie a populaiei distri"uite normal, 37 a"aterea standard iar valorile procentuale reprezint numrul de probe e8primate n procente din ntreaga variabilitate a setului de date care sunt incluse sau sunt delimitate de cele trei valori de prag anomal. !enionm c valoarea de fond geoc5imic este caracteristic fiecrei populaii de date numerice motiv pentru care n toate programele de evaluare a factorilor de mediu "i separat pentru fiecare populaie geoc5imic $factor de mediu probat% vor fi stabilii parametrii statistici de mediu: fondul geochimic i pragurile anomale perimetrului ce urmeaz a fi investigat. caracteristici

95

n mod practic pentru determinarea valorilor de fond geoc5imic "i prag anomal utilizabili pentru stabilirea gradului de poluare a unuia sau mai muli factori de mediu dintr. un perimetru evident poluat ce urmeaz a fi investigat se procedeaz astfel? din factorul de mediu supus investingrilor de mediu $sol ap vegetaie sedimente% se vor preleva cca (5 . 20 probe dintr.un areal evident nepoluat adiacent zonei poluate "i constituit petrografic din formaiuni geologice similare cu formaiunile perimetrului poluatJ toate probele vor fi analizate cantitativ pentru elementele sau compu"ii poluani iar rezultatele nregistrate vor fi prelucrate statistic stabilindu.se valorile de fond geoc5imic "i praguri anomale de diferite intensiti caracteristice perimetrului nepoluatJ valorile obinute vor fi utilizate prin comparatie n interpretarea aspectelor de distribuie elementar din perimetrul evident poluat .

"*#(# Aariere geo%7imi%e

Libertatea de mi"care a elementelor c5imice antrenate n procesul de dispersie secundar similare proceselor de poluare este condiionat de o serie de obstacole de natur mecanic fizico.c5imic sau biologic ce favorizeaz precipitarea depunerea "i concentrarea elementelor sub form de acumulri locale. )ceste o"stacole, denumite O"ariere geochimice5, apar de o"icei #n zonele unde se produce o schim"are a vitezei de deplasare a apelor sau a curenilor de aer, a concentraiei soluiilor, a potenialului de oxido%reducere i a p,%ului, a condiiilor "iologice locale etc -oncentrarea masiv de elemente c5imice ce poate avea loc n timpul proceselor de poluare se produce "i ca urmare sc5imbrilor bru"te a condiiilor fizico.c5imice ale mediului pe o distan de timp relativ scurt. ->nd aceast sc5imbare are loc n mod treptat se realizeaz o concentrare mai sczut "i pe zone mai e8tinse. 7spectele de dispersie secundar a elementelor n mediul primar "i secundar sunt condiionate de urmtoarele tipuri de bariere ? <arierele mecanice se formeaz n condiiile sc5imbrii bru"te a vitezei de deplasare a apelor superficiale a curenilor de aer sau funcie de aspectul formelor de relief. n aceste condiii pot avea loc acumulri aluvionare de metale grele cu dezvoltarea unor aureolelor mecanice n factorii de mediu sol "i ape. <arierele fizico3chimice sunt condiionate n special de sc5imbarea rapid a condiiilor de p& de o8idare sau de reducere c5imic a factorilor de mediu n care are loc dispersia. /rincipalele bariere fizico.c5imice sunt urmtoarele? Carierele de oxigen: care determin acumularea 6e !n -o =J sunt generate de sc5imbarea mediilor reductoare n contact cu apele o8igenate sau cu aerul.
96

Carierele sulfhidrice care determin acumularea A 6e -o :i 7s 7g &g -u /b Mn ;J se formeaz n apele subterane caracterizate prin condiii de o8idare sczut "i printr.un aport important de 5idrogen sulfurat provenit din dega1ri de gaze de natur vulcanic sau organic. Carierele de sulfai i car"onai se formeaz n zonele de nt>lnire a apelor bogate n sulfai "i carbonai cu ape ce conin cantiti ridicate de -a =r Ka. Carierele alcaline condiioneaz concentrarea elementelor -a !g =r A -r !n 6e -o :i -u /b MnJ apar n zonele de nlocuire rapid a soluiilor acide cu soluii neutre sau slab alcaline. Carierele acide sunt mai puin nt>lnite "i sunt sesizabile mai ales n cazul =i care este aproape singurul element mai puin solubil n ape acide dec>t n ape neutre sau acaline. Carierele de evaporaie pot asigura anumite concentrri n zonele cu fenomene de evaporare intens provoc>nd precipitarea unor sruri u"or sau greu solubile de Li !g = -l H -a =r . Carierele de adsor"ie se formeaz la nivelul rocilor bogate n adsorbani de tipul mineralelor secundare argiloase a suspensiilor coloidale sau a depunerilor aluviale datorit puterii de atragere "i reinere a diver"ilor cationi n apropierea zcmintelor de sulfuriJ asemenea bariere pot determina mbogiri secundare n !g / = H -a A -o :i -u Mn 7s !o &g /b ;. <arierele biologice sunt reprezentate prin capacitatea vegetaiei terestre "i acvatice precum "i a organismelor de a asimila a reine sau de a redistribui n cadrul ciclului geoc5imic o serie de elemente c5imice eliberate n urma proceselor de alterare a rocilor "i minereurilor. n general barierele geoc5imice nu acioneaz izolat n cele mai multe situaii fiind vorba de efectul combinat al mai multor tipuri de bariere. 7stfel bariera format de apele cu p& alcalin poate coincide cu bariera de o8igen precipit>nd n acela"i timp at>t carbonai c>t "i 5idro8izi de 6e -u /b Mn etc. #e asemenea n orizonturile de 5umus ale solurilor pot aciona simultan at>t barierele fizico.c5imice de adsorbie c>t "i barierele biologice realiz>ndu.se concentraii c5imice ridicate de elemente minore.

"*#*# Praguri de alert i praguri de intervenie: %on0orm Ordinului /+.,">>/ pentru aprobarea 2eglementrii privind evaluarea polurii mediului
97

/rezenta reglementare define"te semnificaia "i stabile"te dispoziiile referitoare la pragurile de alert "i la pragurile de intervenie pentru poluanii din aer ap "i sol. n nelesul respectivului ordin? . pragul de alert reprezint concentraii de poluani n aer ap sol sau n emisii/evacuri care au rolul de a avertiza autoritile competente asupra unui impact potenial asupra mediului "i care determin declan"area unei monitorizri suplimentare "i/sau reducerea concentraiilor de poluani din emisii/evacuri. . pragul de intervenie reprezint concentraii de poluani n aer ap sol sau n emisii/evacuri la care autoritile competente vor dispune e8ecutarea studiilor de evaluare a riscului "i reducerea concentraiilor de poluani din emisii/evacuri. #ispoziiile referitoare la pragurile de alert sunt urmtoarele? a% pragurile de alert avertizeaz autoritile competente asupra e8istenei ntr.o anumit situaie a unei poluri poteniale n aer ap sau solJ b% c>nd concentraia unuia sau mai multor poluani dep"e"te un prag de alert autoritile competente pot dispune dac se consider necesar o monitorizare suplimentar asigurat de ctre titularii activitilor potenial responsabile de poluare fie prin sisteme proprii fie prin uniti specializate. n acela"i timp autoritile competente vor solicita "i vor urmri introducerea unor msuri de reducere a concentraiilor de poluani din emisii/evacuri. /ragurile de intervenie sunt pragurile de poluare la care autoritile competente? a% apreciaz oportunitatea "i solicit dac este necesar e8ecutarea studiilor de evaluare a risculuiJ b% investig5eaz consecinele polurii asupra mediuluiJ c% impun reducerea polurii astfel nc>t concentraiile de poluani n emisii/evacuri s scad la valorile prevzute de reglementrile n vigoare. /ragurile de alert "i pragurile de intervenie pentru concentraiile agenilor poluani n soluri sunt prezentate in tabelele urmatoare? Iabelul nr. ( A7L,20 #9 296920:Pc pentru urme de elemente c5imice n sol -ompu"i anorganici $mg/Og substan uscat% ............................................................................... /raguri de alert/ /raguri de intervenie/ ;rme de Aalori Iipuri de folosine Iipuri de folosine element normale ...........................................
98

=ensibile !ai puin =ensibile !ai puin sensibile sensibile ............................................................................... 0. !etale? ............................................................................... 7ntimoniu $=b% 5 (2 5 20 20 )0 ............................................................................... 7rgint $7g% 2 (0 20 20 )0 ............................................................................... 7rsen $7s% 5 (5 25 25 50 ............................................................................... Kariu $Ka% 200 )00 (.000 325 2.000 ............................................................................... Keriliu $Ke% ( 2 +5 5 (5 ............................................................................... Kor solubil $K% ( 2 5 3 (0 ............................................................................... -admiu $-d% ( 3 5 5 (0 ............................................................................... -obalt $-o% (5 30 (00 50 250 ............................................................................... -rom $-r%? -rom total 30 (00 300 300 300 -rom 5e8avalent ( ) (0 (0 20 ............................................................................... -upru $-u% 20 (00 250 200 500 ............................................................................... !angan $!n% 400 (.500 2.000 2.500 ).000 ............................................................................... !ercur $&g% 0( ( ) 2 (0 ............................................................................... !olibden $!o% 2 5 (5 (0 )0 ............................................................................... :ic5el $:i% 20 +5 200 (50 500 ............................................................................... /lumb $/b% 20 50 250 (00 (.000 ............................................................................... =eleniu $=e% ( 3 (0 5 20 ............................................................................... =taniu $=n% 20 35 (00 50 300 ............................................................................... Ialiu $Il% 0( 05 2 2 5 ............................................................................... Aanadiu $A% 50 (00 200 200 )00 ............................................................................... Minc $Mn% (00 300 +00 300 (.500 ............................................................................... 00. 7lte elemente? ............................................................................... -ianuri $libere% E( 5 (0 (0 20 ............................................................................... -ianuri $comple8e% E5 (00 200 250 500 ...............................................................................
99

=ulfocianai E0 ( (0 20 20 )0 ............................................................................... ............................................................................... 6luor $6% . (50 500 300 (000 ............................................................................... Krom $Kr% . 50 (00 (00 300 ............................................................................... ............................................................................... =ulf $elementar% . )00 5.000 (.000 20.000 ............................................................................... =ulfuri . 200 )00 (.000 2.000 ............................................................................... =ulfai . 2.000 5.000 (0.000 50.000 ............................................................................... Iabelul nr. 2 A7L,20 #9 296920:Pc pentru urme de elemente c5imice n soluri &idrocarburi aromatice "i poliaromatice 5idrocarburi din petrol $mg/Og substan uscat% ............................................................................... /raguri de alert/ /raguri de intervenie/ ;rme de Aalori Iipuri de folosine Iipuri de folosine poluant normale ........................................... =ensibile !ai puin =ensibile !ai puin sensibile sensibile ............................................................................... ( 2 3 ) 5 3 ............................................................................... 0. &idrocarburi aromatice mononucleare? ............................................................................... Kenzen E0 0( 0 25 05 05 2 ............................................................................... 9tilbenzen E0 05 5 (0 (0 50 ............................................................................... Ioluen E0 05 (5 30 30 (00 ............................................................................... Rilen E0 05 +5 (5 (5 25 ............................................................................... 00. &idro8ilbenzeni? ............................................................................... 6enol E0 02 5 (0 (0 )0 ............................................................................... -atec5ol E0 05 5 (0 (0 20 ............................................................................... 2esorcin E0 05 25 5 5 (0 ............................................................................... &idroc5inon E0 05 25 5 5 (0 ............................................................................... -resol E0 05 25 5 5 (0
100

............................................................................... Iotal 5idrocarburi aromatice $&7% E0 5 25 50 50 (50 ............................................................................... 000. &idrocarburi aromatice polinucleare $&7/%? ............................................................................... 7ntracene E0 05 5 (0 (0 (00 ............................................................................... Kenzoantracen E0 02 2 5 5 50 ............................................................................... Kenzofluoranten E0 02 2 5 5 50 ............................................................................... Kenzoperilen E0 02 5 (0 (0 (00 ............................................................................... Kenzopiren E0 02 2 5 5 (0 ............................................................................... -5risen E0 02 2 5 5 50 ............................................................................... 6luoranten E0 02 5 (0 (0 (00 ............................................................................... 0ndeno $( 2 3% piren E0 02 2 5 5 50 ............................................................................... :aftalin E0 02 2 5 5 50 ............................................................................... 6enantren E0 05 2 5 5 50 ............................................................................... /iren E0 5 5 (0 (0 (00 ............................................................................... Iotal &7/? E0 ( +5 25 (5 (50 ............................................................................... 0A. &idrocarburi din petrol? ............................................................................... Iotal 5idrocarburi din petrol E(00 200 (.000 500 2.000 ............................................................................... Iabelul nr. 3 A7L,20 #9 296920:Pc pentru urme de elemente c5imice n soluri -ompu"i organici organoclorurai $mg/Og substan uscat% ............................................................................... /raguri de alert/ /raguri de intervenie/ ;rme de Aalori Iipuri de folosine Iipuri de folosine poluant normale ........................................... =ensibile !ai puin =ensibile !ai puin sensibile sensibile ............................................................................... 0. -lorbenzeni
101

clorfenoli? ............................................................................... Iotal clorbenzeni E0 ( 5 (0 (0 30 ............................................................................... Iotal clorfenoli E0 02 25 5 5 (0 ............................................................................... 00. Kifenili policlorurai? ............................................................................... /'K 2* E0 000( 0 002 0 0( 0 0( 0 05 ............................................................................... /-K 52 E0 000( 0 002 0 0( 0 0( 0 05 ............................................................................... /-K (0( E0 000) 0 0( 0 0) 0 0) 0 20 ............................................................................... /-K ((* E0 000) 0 0( 0 0) 0 0) 0 20 ............................................................................... /-K (3* E0 000) 0 0( 0 0) 0 0) 0 20 ............................................................................... /-K (53 E0 000) 0 0( 0 0) 0 0) 0 20 ............................................................................... /-K (*0 E0 000) 0 0( 0 0) 0 0) 0 20 ............................................................................... Iotal bifenili policlorurai E0 0( 0 25 ( ( 5 ............................................................................... 000. /oliclordibenzdione $/-##% policlordibenzfurani $/-#6%? ............................................................................... Iotal /-## E0 000( 0 000( 0 000( 0 00( 0 00( ............................................................................... Iotal /-#6 E0 000( 0 000( 0 000( 0 00( 0 00( ............................................................................... Iabelul nr. ) A7L,20 #9 296920:Pc pentru urme de elemente c5imice n soluri /esticide organoclorurate "i triazinice $mg/Og substan uscat% ............................................................................... /raguri de alert/ /raguri de intervenie/ ;rme de Aalori Iipuri de folosine Iipuri de folosine poluant normale ........................................... =ensibile !ai puin =ensibile !ai puin sensibile sensibile ............................................................................... (. /esticide organoclorurate?
102

............................................................................... =;!7 ##I E0 (5 05 (5 ( ) ............................................................................... ##I E0 05 0 25 0 +5 05 2 ............................................................................... ##9 E0 05 0 25 0 +5 05 2 ............................................................................... ### E0 05 0 25 0 +5 05 2 ............................................................................... &-& E0 005 0 25 0 +5 05 2 ............................................................................... alfa .&-& E0 002 0( 03 02 0* ............................................................................... beta .&-& E0 00( 0 05 0 (5 0( 0) ............................................................................... gama .&-& E0 000( 0 02 0 05 0 05 02 ............................................................................... delta .&-& E0 00( 0 05 0 (5 0 (0 0) ............................................................................... Iotal pesticide organoclorurate? E0 2 ( 2 2 5 ............................................................................... 00. Iriazinice? ............................................................................... Iotal triazin E0 ( ( 2 2 5 ............................................................................... 0mportanta poluarii solurilor cu substante c5imice si alti agenti poluanti care nu sunt inclusi in ane8a reglementarii va fi apreciata de catre autoritatile competente pe baza unor studii efectuate de catre unitati specializate. 2eglementarea privind poluarea solurilor se refer at>t la folosina sensibil c>t "i la cea mai puin sensibil a terenurilor identificate dup cum urmeaz? a% folosina sensibil a terenurilor este reprezentat de utilizarea acestora pentru zone rezideniale "i de agrement n scopuri agricole ca arii prote1ate sau zone sanitare cu regim de restricii precum "i suprafeele de terenuri prevzute pentru astfel de utilizri n viitorJ b% folosina mai puin sensibil a terenurilor include toate utilizrile industriale "i comerciale e8istente precum "i suprafeele de terenuri prevzute pentru astfel de utilizri n viitorJ c% n cazul n care e8ist incertitudini asupra ncadrrii unei folosine de teren se vor considera concentraiile pragurilor de alert "i de intervenie pentru folosinele sensibile ale terenurilor. 2eglementarea privind evaluarea poluarii apelor de suprafata si apelor subterane se refera la pragurile de alerta si pragurile de interventie care sunt definite astfel?
103

a% depasirile concentratiilor ma8ime admise de poluanti

prevazute de

reglementarile in vigoare reprezinta pragurile de interventie pentru poluarea apelor de suprafata si subterane precum si pentru evacuarile de ape uzate b% pragurile de alerta pentru concentratiile de poluanti in apele de suprafata sau subterane precum si evacuarile de ape uzate reprezinta +0G din pragurile de interventie ale acelor poluanti c% importanta poluarii apelor de suprafata si subterane precum si a evacuarilor de ape uzate cu substante c5imice si alti agenti poluanti care nu sunt inscrisi in reglementarile legale e8istente vor fi estimate prin studii efectuate de institutii specializate si costul acestora va fi suportat de catre unitatea poluatoare.

'rt. *. :19 Investigarea i evaluarea polurii solului i su"solului reprezint o"ligaia i responsa"ilitatea operatorului economic sau deintorului de teren care a desfurat sau desfoar activiti poluatoare sau potenial poluatoare pentru mediul geologic :09 Investigarea i evaluarea polurii solului i su"solului se realizeaz #n urmtoarele cazuri' a9 la constatarea unei poluri potenial periculoas pentru sntatea oamenilor i pentru mediu+ "9 la ela"orarea "ilanului de mediu+ c9 la sta"ilirea o"ligaiilor de mediu, #n cazul schim"rii statutului 4uridic al terenurilor pe care s%a desfurat o activitate cu impact asupra mediului+ d9 la identificarea unei surse potenial poluatoare a solului i su"solului+ e9 periodic, pentru urmrirea evoluiei #n timp a siturilor contaminate a cror remediere se realizeaz prin atenuare natural, "ioremediere sau metode de remediere de lung durat+ f9 la monitorizarea siturilor dup #ncheierea programelor sau proiectelor de curire, remediere i$sau reconstrucie ecologic+ g9 la producerea accidentelor care conduc la poluarea terenului, dup #ndeprtarea sursei i poluanilor deversai #n mediul geologic
104

'rt. !. <a #ncetarea activitii cu impact asupra mediului geologic, la schim"area activitii sau a destinaiei terenului, operatorul economic sau deintorul de teren este o"ligat s realizeze investigarea i evaluarea polurii mediului geologic 'rt. +. :19 ;inanarea lucrrilor de investigare i evaluare a polurii mediului geologic este suportat de operatorul economic sau deintorul de teren, #n cazul polurilor actuale i istorice :09 &entru situri contaminate orfane i a"andonate aparinnd domeniului pu"lic al statului, lucrrile de investigare i evaluare a polurii mediului geologic sunt finanate de la "ugetul de stat, prin "ugetele autoritilor care le administreaz sau din ;onduri 3tructurale i de (oeziune, prin proiecte apro"ate spre finanare #n conformitate cu regulile de implementare a acestor fonduri

"+# Condiii de reali;are i 0inanare a investigrii i evalurii polurii mediului geologi%

0nvestigarea si evaluarea poluarii mediului geologic reprezinta obligatia si responsabilitatea detinatorului de teren care a desfasurat activitati poluatoare pentru mediul geologic. 0n acelasi timp reprezinta obligatia si responsabilitatea detinatorului de teren care desfasoara activitati poluatoare pentru mediul geologic. #aca terenul potential poluat este inc5iriat concesionat sau dat spre folosinta unui operator economic sub orice forma acesta are obligatia si responsabilitatea investigarii si evaluarii mediului geologic. 0n acelasi timp daca pe un teren initial nepoluat operatorul economic a desfasurat sau desfasoara activitati poluatoare pentru mediul geologic acesta are obligatia si responsabilitatea de investigare si evaluare a poluarii solului si subsolului. 6inantarea lucrarilor de investigare si evaluare a poluarii mediului geologic reprezinta una dintre obligatiile si responsabilitatile operatorului economic sau detinatorului de teren care a desfasurat ori desfasoara activitati poluatoare sau potential poluatoare pentru mediul geologic in conditiile analizate. =ituatiile in care se realizeaza investigarea si evaluarea mediului geologic sunt urmatoarele?

105

1 la constatarea unei poluari potential periculoase pentru sanatatea oamenilor si pentru mediu 7ceasta constatare trebuie facuta sau insusita de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului pe baza unor informatii preliminare care sa conduca la ipoteza sau certitudinea ca poluarea in cauza este cantonata si in / in sol si subsol. 7utoritatea pentru protectia mediului va dispune si conduce o investigare si o evaluare graduala conform etapizarilor prevazute. 2. la ela"orarea "ilantului de mediu La realizarea bilantului de mediu nivel 0 continutul cadru al 2aportului cu privire la bilantul de mediu nivel 0 capitolul 5 calitatea solului va fi adaptat cerintelor din recomandarile etapei de analiza documentara a investigarii si evaluarii. &entru realizarea "ilantului de mediu nivel II prevederile =rdinului nr 1/.$1991 al B)&B din 01 09 1991, anexa )?, cap 0 recomandari privind prelevarea pro"elor, 0 1 &ro"e de sol, 0 0 &relevarea pro"elor din ape su"terane, 0 ? 3tudiul gazelor si al vaporilor din sol, 0 . colectarea de pro"e din ape de suprafata @ referirile la pro"e de sedimente, precum si )nexa ) ? 1 se a"roga Investigarea solului si su"solului in cadrul "ilantului de nivel II se realizeaza in conformitate cu prevederile de continut ale etapei de investigare si evaluare preliminare &entru evaluarea poluarii mediului, prevederile =rdinului nr 12A$1991 al B)&&B din ? 11 1991, )nexa 1, cap ?, art 10, art 11, art 10, (ap 2, art 19 se a"roga 0nvestigarea poluarii solului subsolului si a apelor subterane se realizeaza in conformitate cu prevederile &' ()0*/200+. /romovarea obiectivelor de refacere a mediului se realizeaza in conformitate cu prevederile &' ()03/200+. /ersoanele fizice sau 1uridice atestate pentru realizarea de bilantului de mediu ca evaluatori principali in domeniul <industria e8tractivaT sunt indreptatite sa realizeze o astfel de investigatie. 0nvestigarea din bilantul nivel 00 realizata conform prevederilor de continut ale etapei de investigare si evaluare preliminara a poluarii mediului geologic poate fi considerata de catre autoritatea de mediu in urma analizei pe care o va efectua asupra cerintelor de continut si de realizare a acesteia ca etapa realizata de investigare si evaluare preliminara a unui amplasament conform prevederilor &' ()0*/200+. ? la sta"ilirea o"ligatiilor de mediu, in cazul schim"arii statutului 4uridic al terenurilor pe care s%a desfasurat o activitate cu impact semnificativ asupra mediului

106

La sc5imbarea statutului 1uridic al terenurilor care necesita stabilirea obligatiilor de mediu referitoare la sol si subsol se realizeaza investigarea si evaluarea poluarii mediului geologic al amplasamantului conform prevederilor etapei preliminare. ,bligatia si responsabilitatea realizarii acesteia o are detinatorul initial de teren care are intentia de sc5imbare 1uridica. 2ealizarea acestei investigatii se face fie la intitativa detinatorului de teren fie la solicitarea autoritatii de mediu care analizeaza obligatiile de mediu. . la identificarea unei surse potential poluatoare a solului si su"solului 7ceasta identificare trebuie facuta sau insusita de catre autoritatea de mediu pe baza informatiilor preliminare care sa conduca la ipoteza sau certitudinea e8istentei fenomenelor sau/si efectelor de poluare in mediul geologic. 7utoritatea competenta pentru protectia mediului va dispune si conduce o investigare si evaluare conform etapizarilor prevazute. 2 periodic pentru urmarirea evolutiei in timp a siturilor contaminate a caror remediere se realizeaza prin atenuare naturala, "ioremediere sau metode de remediere de lunga durata 2ealizarea acestei investigatii se face la solicitarea autoritatii de mediu. 9a poate fi prevazuta in autorizatia de mediu programe de conformare sau acord de mediu sau poate fi solicitata ori de cate ori este nevoie. 7ceasta investigare are un caracter de monitorizare.=e recomanda realizarea la gradul de detaliere prevazut de investigare preliminara. 7utoritatea competenta pentru protectia mediului va stabili insa componentele mediului geologic a caror evolutie se va urmari in timp precum si zonele din situl contaminat care vor fi monitorizate. A la monitorizarea siturilor dupa incheierea programelor sau proiectelor de curatire, remediere si$sau reconstructie ecologica 7ceasta investigare va fi prevazuta in etapele de monitorizare ale proiectelor sau programelor de curatire remediere si/sau reconstructie ecologica ca o etapa obligatorie si distincta. =e va stabili continutul monitorizarii si elementele geologice monitorizate. 0nvestigarea ca instrument de monitorizare se va realiza la gradul de detaliere prevazut de etapa preliminara. ,bligatiile si responsabilitatile privind monitorizarea vor fi prevazute in proiect. 1 la producerea accidentelor care conduc la poluarea terenului dupa indepartarea sursei poluantilor deversati in mediul geologic 2ealizarea acestei investigatii se face la solicitarea autoritatilor de mediu care gestioneaza urmarile accidentului.
107

#aca dupa indepartarea sursei si poluantilor deversati la suprafata este apreciata e8tinderea semnificativa a poluarii in subsol precum si e8istenta unui risc privind populatia si mediul autoritatea de mediu dispune o investigare si o evaluare conform etapei preliminare prevazute si dupa caz a celei de detaliu conform prezentei reglementari. ,bligatia si responsabilitatea realizarii investigatiei si evaluarii mediului geologic in aceasta situatie revine responsabilului producerii accidentului conform principiului poluatorul plateste. / la incetarea activitatii cu impact asupra mediului geologic, la schim"area activitatii sau a destinatiei terenului 7ceasta investigare se realizeaza la solicitarea autoritatii de mediu ca o componenta a documentatiilor te5nice de mediu prevazute sa fie realizate in aceste situatii. 0nvestigarea si evaluarea se va realiza in conformitate cu prevederile stabilite pentru realizarea bilantului de mediu nivel 00.

'rt. , (%=peratorul economic sau deintorul de teren este o"ligat s completeze i s transmit chestionarele prevzute #n anexele nr 1 i 0, la solicitarea autoritii competente pentru protecia mediului, #n termen de ? luni de la primirea acestora "%Identificarea preliminar a siturilor contaminate se realizeaz de ctre )genia Daional pentru &rotecia Bediului, prin instituiile #n su"ordine, pe "aza chestionarele prevzute #n anexele nr 1 i 0, a documentaiei existente pentru actul de reglementare emis i a rapoartelor anuale efectuate de =ficiul de 3tudii &edologice i )grochimice, #n termen de 2 luni de la intrarea #n vigoare a prezentei hotrri 'rt. (# (%3e apro" prin ordin comun al conductorilor autoritii pu"lice centrale pentru protecia mediului i dezvoltare dura"il, autoritii pu"lice centrale #n domeniile economiei i finanelor i autoritii pu"lice centrale #n domeniul agriculturii i dezvoltrii rurale, #n termen de 9 luni de la data intrrii #n vigoare a prezentei hotrri, urmtoarele' a%lista siturilor contaminate istoric, orfane, a"andonate+ b%lista siturilor contaminate actual
108

"%<istele prevzute la alin :19 se actualizeaz anual 0dentificarea preliminara a siturilor contaminate reprezinta etapa intiala de realizare a inventarului national si se realizeaza de catre 7gentia :aional pentru /rotecia !ediului. 7gentia :aional pentru /rotecia !ediului solicita instututiilor din subordine 7/!. uri si 72/!.uri difuzarea c5estionarelor ( si 2.

".# Reali;area inventarului siturilor %ontaminate la nivel lo%al: 1udeean

a% 7/! stabile"te lista agenilor economici destinatari ai c5estionarului nr. ( lu>nd n considerare? . operatorii economici cu activiti care au posibil impact semnificativ de mediu "i impact semnificativ de mediu conform ,rdinului nr.(+4*/200+ pentru aprobarea /rocedurii de emitere a autorizatiei de mediu 7ne8a nr ( B Lista activitatilor cu impact semnificativ asupra mediului si ,;' nr (52/2005 aprobata prin Legea nr *)/2003 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii 7ne8a nr ( B categorii de activitati industriale pentru care este obligatorie obtinerea autorizatiei integrate de mediu.J . operatorii economici "i tipologia activitilor acestora de pe raza 1udeului la momentul anului (4*4 din toate sectoarele de activitate potenial poluatoare industrie agricultur zoote5nie transporturi servicii activiti militareJ . transformrile care au avut loc n perioada (440.200* n sectoarele economice posibil poluatoareJ transformri de societi privatizri sc5imbri de proprietate nc5ideri de activiti sistri de activiti abandonri de terenuri etcJ . informaii privind posibile contaminri ale unor terenuri rezultate n urma activitilor de reglementare de mediu $bilanuri de mediu nivel 0 "i 00 autorizaii de mediu programe de conformare% sau ale inspeciilor comisariatului 1udeean al '!J b% 7/! definitiveaz lista 1udeean a agenilor economici destinatari ai c5estionarului nr. ( n colaborare cu comisariatul 1udeean al '!J c% 7/! difuzeaz c5estionarul nr. ( la toi agenii economici din lista 1udeean elaboratJ d% 7/! difuzeaz c5estionarul nr. 2 la toate administraiile locale primriile or"ene"ti "i comunale de pe raza 1udeuluiJ e% 7/! realizeaz evidena c5estionarelor difuzate "i a c5estionarelor primiteJ
109

f% 7/! realizeaz verificarea coninutului c5estionarelor "i solicit dup caz completri ale acestoraJ g% 7/! elaboreaz dup caz pe baza informaiilor deinute completri ale unora din rubricile c5estionarelor. -ompletrile se vor efectua n documentul <:ot de completareW ata"at c5estionaruluiJ 5% 7/! selecteaz c5estionarele "i notele de completare considerate complete "i corect ntocmite pe baza informaiilor e8istente. =e realizeaz listele acestora n ordine alfabetic conform ntrebrii nr. ( din c5estionarele nr. ( "i 2J i% Listele mpreun cu c5estionarele "i notele de completare se transmit 72/! la primul termen solicitatJ 1% 7/! continu activitile de difuzare c5estionare verificare completare transmi>nd 72/! la termenele solicitate urmtoarele liste de completare "i c5estionare validate p>n la epuizarea listelor de operatori economici "i autoriti locale de pe raza 1udeuluiJ O% 7/! solicit -d al '! efectuarea unui control tematic pentru nerespectarea art . 4 $(%.

"/# Reali;area inventarului siturilor %ontaminate la nivel regional

72/! stabile"te lista agenilor economici destinatari ai c5estionarului nr. ( aflai n 1urisdicia sa de reglementare de mediu. /entru definitivarea listei colaboreaz dup caz cu comisariatele 1udeene ale '!J 72/! difuzeaz c5estionarul nr.( la agenii economici din lista elaboratJ 72/! realizeaz evidena c5estionarelor difuzate "i a c5estionarelor primiteJ 72/! elaboreaz dup caz pe baza informaiilor deinute completri ale unora din rubricile c5estionarelor. -ompletrile se vor efectua n documentul <:ot de completareW ata"at c5estionaruluiJ 72/! prime"te de la 7/!.urile 1udeelor din 1urisdicia sa listele pentru c5estionarele nr.( "i nr. 2 mpreun cu c5estionarele "i notele de completare respectiveJ 72/! verific coninutul listelor coninutul c5estionarelor "i coninutul notelor de completare primite de la fiecare 1udeJ 72/! elimin din listele primite c5estionarele mpreun cu notele de completare care n urma analizei fcute sunt considerate incomplete gre"it ntocmite sau conin>nd informaii gre"iteJ
110

72/! include n lista validat cu agenii economici pentru fiecare 1ude agenii economici din 1urisdicia sa de competen de la care a primit c5estionare "i dup caz s. au ntocmit "i note de completareJ 72/! realizeaz n continuare urmtoarea analiz a listei finale realizate? . elimin din list c5estionarele considerate c nu conin informaii referitoare la poluarea solului "i subsolului "i c nu e8ist suspiciuni privind o asemenea situaieJ . c5estionarele rmase vor fi mprite n categorii av>nd ca "i criteriu de departa1are tipologia contaminrii conform definiiilor din art. 3? . contaminare controlatJ . contaminare nesemnificativJ . contaminare semnificativ potenialJ . contaminare semnificativ confirmatJ 72/! va transfera datele din c5estionare "i notele de completare aferente sistematizate conform etapei anterioare de analiz n fi"ele de caracterizare a sitului contaminat conform modelului ane8at pe format electronicJ . vor rezulta astfel pentru fiecare 1ude separat pentru agenii economici "i separat pentru autoriti administrative locale n ordinea alfabetic conform punctului ( din c5estionare urmtoarele liste de situri contaminate care au fiecare fise de caracterizare a sitului? Lista nr. ( Lista nr. 2 Lista nr. 3 Lista nr. ) . lista siturilor cu contaminare controlatJ . lista siturilor cu contaminare nesemnificativJ . lista siturilor cu contaminare semnificativ potenialJ . lista siturilor cu contaminare semnificativ confirmatJ

. 72/! realizeaz n continuare o nou analiz a fiselor de caracterizare a sitului din listele siturilor cu contaminare semnificativ potenial "i confirmat evideniind pentru fiecare sit aspectele de? . sit contaminat istoric cu deintorJ . sit contaminat istoric orfanJ . sit contaminat istoric abandonatJ . sit contaminat actualJ 7spectele menionate se nscriu pe listele respective care se ntocmesc pentru fiecare poziieJ 72/! transmite cele ) liste "i fi"ele corespunztoare ntocmite la 7:/!. Listele siturilor cu contaminare semnificativ potenial "i confirmat vor cuprinde "i referirile de contaminare istoric orfan abandonat sau actual menionate anteriorJ
111

72/! napoiaz 7/!.urilor c5estionarele nevalidate solicit>nd completrile "i verificrile necesareJ 72/! solicit 7/!.urilor din aria de 1urisdicie naintarea c5estionarelor noi mpreun cu notele de completare dup caz "i a celor necompletate la termenele restabiliteJ 72/! continu dup caz procedura de difuzare c5estionare 1urisdicia proprieJ . datele noi obinute vor fi analizate validate prelucrate "i transmise 7:/! prin aceea"i procedur la termenele solicitate. solicitri de completri analize validri la c5estionarele nevalidate iniial de la agenii economici din

'I!)
de %ara%teri;are a sitului %ontaminat

!,#;L 7 !,#;L K !,#;L !,#;L # !,#;L 9 !,#;L 6

-5estionarul de inventariere si :ota de completare 0nvestigarea preliminara 0nvestigarea detaliata 9valuarea de risc !onitorizarea /roiecte de refacere a mediului geologic
112

!,#;L ' !,#;L & !,#;L 0

6olosinte / ;tilizari 2eglementari de mediu 0nc5eierea supraveg5erii introducerea in circuitul

nerestrictiv de utilizare

"=# Reali;area inventarului siturilor %ontaminate la nivel %entral

7:/! creeaz "i gestioneaz softul necesar realizrii bazei de date a siturilor contaminate care s cuprind datele naionale conform modelului din fi"a de caracterizare a sitului contaminat pentru fiecare 1udet din 1urisdicia sa. 7:/! prime"te de la fiecare 72/! listele ntocmite conform procedurii mpreun cu fi"ele aferenteJ 7:/! verific listele "i fi"ele primite astfel? . dac fi"ele sunt ntocmite corectJ . dac coninutul rubricilor este corect "i complet formulatJ . dac listele sunt n ordinea alfabetic solicitatJ . dac sunt fcute adnotrile solicitateJ . dac mpririle pe categorii de contaminri sunt corect fcuteJ . dac adnotrile solicitate sunt corect fcuteJ 7:/! solicit 7/!.urilor dup caz completri sau clarificri a informaiilor primite pe care le opereaz n datele primite iniialJ 7:/! accept sau invalideaz dup caz fi"ele "i/sau poziii din listele primite de la 72/!J
113

7:/! realizeaz baza de date a siturilor contaminate cu informaiile primite de la toate 72/!.urile la primul termen solicitatJ ? pentru fiecare din siturile cuprinse n fi"ele de caracterizareJ la validarea final a acestora se va stabili un cod numeric de identificare a sitului dup formatul?
2, 2egiune dude Lista ( 2 3 ) :r. de ordine din lista respectiv

7:/! realizeaz n baza tuturor informaiilor deinute numai din listele nr. 3 si nr.)? . o propunere de list cu situri contaminate istoric cu deinatorJ . o propunere de list cu situri contaminate istoric orfaneJ . o propunere de list cu situri contaminate istoric abandonateJ . o propunere de list cu situri contaminate actualJ . listele elaborate vor menine structura de coninut "i organizare iniial primit de la 72/!.uri cu completrile necesareJ . pentru fiecare poziie a listei se vor nscrie urmtoarele informaii? . nr. curentJ . denumire sitJ . codul numeric de identificareJ . 1udeulJ . regiunea de dezvoltare. 7:/! va transmite !!## propunerile de liste elaborate impreuna cu baza de date coninand fisele de caracterizare ale acestoraJ 7:/! va solicta anual 7/!.urilor "i 72/!.urilor completrile de informaii pentru reactualizarea propunerilor de liste transmise la !!##. 7:/! va transmite anual catre !!## pana la sfarsitul lunii septembrie al fiecarui an propunerile de actualizare anuala a listelor. !!## verifica listele si fisele primite si valideaza continutul acetora. !!## intocmeste separat lista siturilor contaminate istoric orfane abandoanate si lista siturilor contaminate actual. !!## intocmeste ordinul comun al conducatorilor autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si dezvoltare durabila autoritatii publice centrale in domeniile economiei si finantelor si autoritatii publice centrale in domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale pentru aprobarea celor doua liste si il prezinta pentru aprobare. Listele aprobate se actualizeaza anual in baza propunerilor primite de la 7:/!.
114

7utoritatea publica centrala pentru protectia mediului in baza competentelor detinute realizeaza de cate ori este nevoie la nivel local regional sau national analize ale problematicilor siturilor contaminate sau cone8e acestora impreuna cu unitatile din subordine cu alte structuri implicate in studiul contaminarilor sau al mediului geologic precum si in gestionarea terenurilor respective consultanti romani structuri de specialitate sau consultanti europeni orice organisme sau persoane interesate.

'rt. (". :19 <ucrrile de investigare se execut de persoane fizice sau 4uridice, posesoare ale unui document de calificare care atest calitatea i competena de specialist$firm specializat #n domeniul tiinelor geologice i pedologice :09 Rspunderea privind calitatea i corectitudinea informaiilor rezultate #n urma lucrrilor de investigare revine executanilor acestora

"># )testarea %alitii i %ompetenei pro0esionale pentru e8e%utarea lu%rrilor de investigare i evaluare a polurii mediului geologi%
Lucrarile de investigare si evaluare a poluarii mediului geologic sunt impartite in trei categorii $etape% in functie de comple8itatea de ac5izitie si continut al informatiilor si utilizarea acestora? analiza si interpretarea datelor e8istente investigarea si evaluarea preliminara investigarea si evaluarea detaliata

-orespunzator comple8itatii fiecarei etape este nevoie de un anumit nivel de competenta profesionala care sa permita realizarea cerintelor prevazute. 0n acelasi timp corespunzator competentei profesionale trebuie sa e8iste si sa fie manifestata o responsabilitate asupra
115

activitatii

rezultatelor obtinute

modului de utilizare a acestora precum si asupra

consecintelor pe care le genereaza utilizarea rezultatelor. Lucrarile de investigare si evaluare a poluarii mediului geologic se e8ecuta de persoane fizice sau 1uridice posesoare ale unui document de calificare care atesta caliatea si competenta de specialist sau firma specializata in domeniul stiintelor geologice si pedologice in urmatoarele conditii? Etapa de anali;a si interpretare a datelor e8istente poate fi realizata de persoane fizice sau 1uridice. /ersoana fizica trebuie sa ateste calitatea de absolvent de studii superioare cu licenta $diploma% in domeniul stiintelor geologice sau pedologice sau sa aibe o pregatire postuniversitara de masterat sau doctorat in unul din aceste domenii inc5eiata sau in curs de desfasurare. /ersoana 1uridica trebuie sa ateste componenta de personal cu studii superioare pregatit in conditiile mentionate pentru persoane fizice. /ersoanele fizice si 1uridice vor prezenta autoritatii competente pentru protectia mediului anga1amente pe propria raspundere privind competenta de specialist insotite de copii ale diplomelor mentionate pentru atestarea calitatii de specialist impreuna cu documentatia care va fi elaborata. 7utoritatea competenta pentru protectia mediului poate realiza etapa de analiza si interpretare a datelor e8istente pe baza informatiilor detinute de autoritatile de mediu precum si in baza e8istentei unei structuri organizatorice pentru sol subsol si a unei personal de specialitate pregatit in conditiile mentionate pentru persoane fizice. /ersoanele fizice si 1uridice abilitate pentru e8ecutarea investigatiilor preliminare sau detaliate pot realiza si aceasta etapa. Etapa de investigare si evaluare preliminara poate fi realizata de persoane fizice si 1uridice. /ot e8ecuta aceasta etapa de investigatie urmatoarele categorii? . persoane fizice si 1uridice atestate ca e8pert principal elaborator de studii de impact de mediu sau/si de bilanturi de mediu pentru domeniul nr 2 in conditiile de atestare prevazute de ordinul !!'7 4+*/2003 modificat si completat prin ordinul !!'7 4+/200). #omeniul te5nic nr 2 <industria e8tractivaTinclude activitatile de investigare si evaluare a poluarii mediului geologic

116

/ersoane fizice si 1uridice atestate pentru intocmirea de documentatii si /sau e8ecutia de lucrari de cercetare geologica si de e8pertizare corespunzator art 2+ si 3( punctele a sau a si b sau b din ordinul nr (22 din () iunie 2003 privind aprobarea !etodologiei de atestare a competentelor te5nice a persoanelor 1uridice care intocmesc documentatiile si /sau e8ecuta lucrari de cercetare geologica lucrari de e8ploatare a petrolului si a resurselor minerale si de e8pertizare precum si a persoanelor fizice care intocmesc documentatii si sau e8ecuta lucrari de cercetare geologica si de e8pertizare emis de 7gentia :ationala pentru 2esurse !inerale. #omeniile te5nice mentionate la art 2+ si art 3( punctele a si b includ activitati de investigare si evaluare a poluarii mediului geologic.

/ersoane 1uridice care sunt inregistrate conform legii si sunt specializate in desfasurarea unor astfel de activitati sau se organizeaza in acest scop $cod -79: nr. 3400% /ersoanele 1uridice aflate in aceasta categorie vor prezenta autoritatii de mediu

anga1ament pe propria raspundere privind competenta de specializare si de organizare insotite de copii dupa diplomele care atesta calitatea de specialist documentatia care va fi elaborata. Etapa de investigare si evaluare detaliata poate fi realizata numai de persoane 1uridice. /entru persoanele 1uridice care intocmesc documentatiile cu caracter te5nico. geologic si/sau e8ecuta lucrari de cercetare geologica si de e8pertizare a contaminarilor in mediul geologic in etapa de investigare si evaluare detaliata care intra sub incidenta &' ()0*/200+ atestarea este obligatorie conform conditiilor si prevederilor art 3( punctul a sau a si b sau b din ,rdinul nr. (22 din () iunie 2003 privind aprobarea !etodologiei de atestare a competentelor te5nice a persoanelor 1uridice care intocmesc documentatiile si /sau e8ecuta lucrari de cercetare geologica lucrari de e8ploatare a petrolului si a resurselor minerale si de e8pertizare precum si a persoanelor fizice care intocmesc documentatii si sau e8ecuta lucrari de cercetare geologica si de e8pertizare emis de 7gentia :ationala pentru 2esurse !inerale. #omeniile te5nice mentionate la art 2+ si art 3( punctele a si b includ activitati de investigare si evaluare a poluarii mediului geologic. 2aspunderea privind calitatea si corectiudinea informatiilor rezultate in urma lucrarilor de investigare si evaluare revine in totalitate e8ecutantiilor acestora pentru oricare dintre etapele mentionate.
117

impreuna cu

'rt. (Investigarea i evaluarea polurii mediului geologic pentru amplasament i zonele adiacente parcurg urmtoarele etape' a% analiza i interpretarea datelor existente+ b% investigarea i evaluarea preliminar+ c% investigarea i evaluarea detaliat

&?# Etapa de investigare i evaluare prin anali;a i interpretarea datelor e8istente

9tapa de analiz "i interpretare a datelor e8istente este considerat o etap preliminar n investigarea "i evaluarea unui sit potenial contaminat. Realizarea acesteia se "azeaz numai pe colectarea, sinteza i interpretarea datelor existente despre un amplasament, date de diverse categorii i aflate #n posi"ile locuri diferite Du sunt colectate informaii noi prin lucrri de teren sau la"orator #n aceast etap 9tapa de analiz "i interpretare a datelor e8istente este considerat orice selectie "i analiz de informaii care conduce la fundamentarea deciziei de e8ecutare sau ne8ecutare a unei investigaii "i evaluri preliminare sau la includerea unui sit in etapele de analiz pentru realizarea inventarului national al siturilor contaminate. 9tapa de analiz "i interpretare a datelor e8istente poate fi realizat la?
118

. . .

solicitarea autoritilor de mediu la iniiativa operatorului economic sau a deintorului de terenJ la iniiativa unui ter interesat de problematica contaminrii respective. 9tapa de analiz "i interpretare a datelor e8istente poate fi realizat de ctre? . . . . . operatorul economic sau deintorul de teren la iniiativa acestuia sau la solicitarea autoritilor de mediuJ autoritatea competenta pentru protectia mediului elaboratorul unor etape ulterioare de investigare "i evaluare preliminara sau detaliataJ o entitate ter care dore"te s semnaleze o poluareJ n condiiile de calificare si competenta prevzute la art. (4 al prezentului '5id te5nic. 0nformaiile prezentate n etapa de analiz "i interpretare a datelor e8istente pot

avea urmtoarele forme de prezentare? . . . documentaie te5nicJ c5estionar conform ane8elor nr. ( "i nr. 2 din &' ()0*/200+ plus not de completare capitol n 2aportul geologic de investigare "i evaluare a polurii mediului geologic. -ategoriile de informaii relevante recomandate care trebuie colectate prezentate si analizate pentru amplasament "i pentru zonele adiacente sunt urmtoarele? . . . . . . . . . . istoricul activitilorJ activiti nc5ise activiti n desf"urareJ procese industriale nc5eiate "i n curs de desf"urareJ flu8uri te5nologice te5nologii ec5ipamenteJ flu8uri te5nologice te5nologii ec5ipamente poziionate n sol "i subsol? stare te5nic condiii de poziionareJ infrastructuri de utiliti poziionate pe "i n sol subsol B condiii de poziionare stare te5nicJ materii prime substane c5imice ndeosebi substane c5imice periculoase utilizate B mod de gestionare ecoto8icitate periculozitateJ de"euri solide "i lic5ide B mod de gestionareJ gradul de acoperire al suprafeei "i tipul de acoperireJ studii geote5nice studii 5idrogeologice studii pedologice sau alte categorii de studii vec5i e8istenteJ
119

. . . . . . . . . . . analizate?

planuri de sistematizare urbanistice de amplasament te5nologice topograficeJ documente fotografice date de teledetecieJ documentaii te5nice privind starea mediului evaluri studii de impact bilanuri de mediuJ autorizaii de mediu de gospodrire a apelorJ rezultate ale programelor de monitorizare sol subsol ape de suprafaJ rapoarte de inspecie ale 'rzii de !ediu sau a altor autoritiJ incidente de mediu accidente de mediu noi sau vec5i inclusiv in urma razboiului sisteme de asigurare a calitii "i mediuluiJ securitate ecologic sigurana instalaiilorJ accesul "i accesul neautorizatJ managementul de mediu al unitii.

, serie de informaii generale asupra amplasamentului vor fi de asemenea . . . . . . geomorfologia zoneiJ geologia 5idrogeologia "i caracteristicile soluluiJ reeaua 5idrografic ape de suprafaJ date climaticeJ arii prote1ate natura 2000J activiti "i folosine actuale n zonele adiacente.

, condiie important "i obligatorie n procesul de colectare "i analiz a informaiilor este vizitarea amplasamentului. 7naliza "i interpretarea datelor e8istente are ca scop? a% identificarea unor surse poteniale sau certe de poluare a mediului geologicJ b% identificarea unor substane c5imice posibile sau certe de a fi deversate n mediul geologicJ c% identificarea de concentraii evideniate n mediul geologic de contaminani provenii din sursele identificateJ d% identificarea unor arii ale amplasamentului posibil sau cert poluate cu substane provenite din sursele de pe amplasamentJ e% identificarea unor efecte produse de poteniale sau certe poluri ale mediului geologicJ f% identificarea dep"irilor condiiilor de calitate prevzute n ,rdinul +53/(44+J g% identificare de pericol $risc% de contaminare a solului "i subsoluluiJ
120

5% identificarea de pericole pentru sntatea uman "i pentru mediu. 2spunsurile la problematicile menionate n paragraful anterior fundamenteaz decizia de ncadrare a sitului conform clasificrile menionate la art (+ (*. 2spunsurile pozitive la cel puin 3 dintre problematicile menionate la paragraful anterior fundamenteaz decizia de cercetare a sitului prin etapa de investigare "i evaluare preliminar.

&"# Etapa de investigarea i evaluare preliminar

9tapa de investigare "i evaluare preliminar a polurii mediului geologic este considerat ca o etap informativ de recunoa"tere n investigarea "i evaluarea unui sit potenial contaminat. 7ceasta este o investigare comple8 prin sumul de metode aplicate care vizeaz cunoa"terea la gradul de detaliere prevzut a elementelor care s permit identificarea "i caracterizarea polurii cunoa"terea calitii mediului geologic evaluarea pericolelor poteniale n fiecare din elementele sistemului mediului geologic sol formaiuni geologice ape subterane. 2ealizarea acesteia se bazeaz pe colectarea de noi informaii asupra amplasamentului obligatoriu. /entru fiecare dintre metodele pedologic geologic 5idrogeologic geoc5imic sau geofizic activitile specifice se realizeaz prin adaptare la obiectivul urmrit comple8itatea mediului geologic "i gradul de dificultatea al terenului. 2esponsabilitatea "i modalitatea de realizare a acestei adaptri revine investigatorului/e8ecutantului. ,biectivul principal al etapei de investigare "i evaluare preliminare este de a oferi autoritii competente de mediu toate informaiile necesare fundamentrii deciziei de continuare a investigaiei sau de oprire a acesteia. -ondiiile de realizare a etapei de investigare "i evaluare preliminar au n vedere urmtoarele recomandri? realizarea unei reele topografice comune de msurtori "i probare pe amplasament. 2eeaua trebuie s fie fle8ibil s permit acoperirea amplasamentului dar "i a zonelor adiacente s permit e8tinderea n caz de necesitate. 2eeaua va ine cont de gradul de acoperire al perimetrului. 2eeaua va permite fie realizarea de msurtori/probare pe profile obinute cu a1utorul metodelor care formeaz pac5etul minimal

121

individualizate fie realizarea de msurtori/probari sistematice in retele rectangulare sau dreptung5iulare sau cu distribuii aleatorii. 9ste obligatoriu ca in masura specificitii msurtorile sau probrile sa se suprapuna pe acelea"i puncte topografice. 6ace e8cepie de la aceast regul cercetarea 5idrogeologic dependent de accesul la ap. /unctele de observaie/probare 5idrogeologic vor fi investigate "i prin celelalte metode. 2eeaua trebuie s perimit detalieri la scri mai mici utilizabile n etapa de investigare "i evaluare detaliat. /e aceia"i reea topografic trebuie realizate toate etapele de lucru n teren care se vor desf"ura pe amplasament. . n mod obi"nuit observaiile/msurtorile/probrile se realizeaz pe profile. #istana ntre profile este corespunztoare scrii 5rii recomandate n etapa preliminar? =c (?50.000 =c (?25.000 =c (?(0.000 =c (?5.000 500 m ntre profileJ 250 m ntre profile (00 m ntre profile 50 m ntre profile

#e.a lungul fiecrui profil densitatea punctelor de observaie poate varia de la ec5idistana ntre profile la o ec5idistan de 2.) ori mai mica. #ecizia asupra pasului de observaie/msurare/probare pe profil o are e8ecutantul lucrarii "i o stabile"te n funcie de comple8itatea geologic. /rofilele se amplaseaz de obicei perpendicular pe structurile geologice.. . corespunztor dimensiunilor sitului reelele topografice de lucru recomandate n etapa de investigare "i evaluare preliminar sunt? o pentru megasituri o pentru situri medii si mici . scara (?50.000 sau (?25.000 scara (?(0.000 sau (?5.000

n cazul distribuiei aleatorii a punctelor de observaie/msurare/probare "i va avea n vedere respectarea densitii de puncte corespunztor scrii 5rii? =c (?50.000 =c (?25.000 =c (?(0.000 =c (?5.000 4 puncte/Om2J 25 puncte/Om2J (00 puncte/Om2J 4 puncte/(00 m2J

metodele componente ale pac5etului minimal obligatoriu vor urmri urmtoarele obiective principale?

122

o metoda pedologic? prezentarea nveli"ului de sol condiiilor naturale "i a caracteristicilor de calitate vulnerabilitii "i anomaliilor n sol. o metoda geologic? identific structura geologic

evidenierea semnalarea general

vulnerabiliti ale structurii geologice particulariti petrografice "i structurale prezena unor substane poluante n mediul geologic. -ercetrile pot fi realizate n desc5ideri naturale sau artificiale. o metoda 5idrogeologic? identific e8istena apelor subterane a acviferului freatic a caracteristicilor acestuia "i a depozitelor care il cantoneaz a calitii fizice "i c5imice a e8itenei polurii n acvifer sau a pericolului polurii acviferului. o metoda geoc5imic? identifica principalele elemente c5imice "i coninuturile lor care caracterizeaz mediul geologic natural identific poluani n mediul geologic $sol ap subteran formaiuni geologice% "i concentraiile acestora identific zonele cu anomalii geoc5imice. o metoda geofizic? are rolul de a identifica printr.o singur metod de investigaie electrometric prezena anomaliilor care pot fi generate de prezena poluanilor n mediul geologic precum "i aprecieri privind distribuia spaial a acestora. n acela"i timp msurtorile electrometrice ofer informaii care confirm "i completeaz datele de cunoa"tere privind structura geologic pe amplasament. . prelucrrile datelor de teren pentru fiecare dintre metodele e8ecutate vor fi n corelaie cu densitatea de informaie realizat "i cu metodele practicate pentru aceast etap. 7cestea vor avea ca obiectiv mbuntirea interpretrii geologice pentru evidenierea c>t mai complet "i comple8 a obiectivelor urmrite prin fiecare metodJ . prezentare rezultatelor se face prin mi1loace specifice prezentrii rezultatelor investigaiilor geologice pentru fiecare metod n parte $5ri seciuni diagrame tabele etc.%. 0nterpretarea rezultatelor se face pentru fiecare metod n parte c>t "i integrat pentru toate metodele aplicate pe msura e8ecutrii lor. . /entru fiecare metod n parte e8ecutantul lucrrii trebuie s elaboreze sau s dein s aplice "i s prezinte n raportul geologic manualul/procedura de asigurare a calitii pentru msurtorile de teren/prelucrri date/laborator.

123

/entru fiecare dintre metode investigaiile de teren pot fi realizate prin studii separate finalizate cu rapoarte separate elaborate conform coninutului cadru recomandat. Rapoartele separate pentru fiecare metod #n parte nu se #nainteaz pentru

analiz autoritii competente de mediu . ,dat cu realizarea ultimei etape de investigaie beneficiarul va avea n vedere elaborarea unei sinteze a datelor "i a unei interpretri integrate precum "i elaborarea raportului geologic n conformitate cu coninutul cadru recomandat. 2aportul geologic va trebui s conin at>t prezentarea complet a rezultatelor obinute prin fiecare metod c>t "i prezentarea suprapus complementara a datelor precum "i interpretarea integrat a acestora cu accentuarea obiectivelor evideniate complementar "i confirmate prin mai multe metode. . 2ezultatele 2aportului geologic de investigare "i evaluare preliminar a polurii mediului geologic trebuie s ofere autoritii competente pentru protecia mediului informaiile necesare fundamentarii deciziei de continuare sau stopare a investigatiilor. /ot fi mentionate 3 categorii de astfel de informatii? Catgoria I 5%unoatere a polurii69 o #ac e8ist poluareJ o -ine sunt poluantii o 'ama de concentraii ale poluanilor valori ma8imeJ o ;nde este cantonat poluarea geologiceJ o 9ste aceea"i poluare n fiecare din elementele sistemului mediului geologic sau este diferitJ o /oluarea migreaz n mediul geologice -are sunt vectorii de migraree !obilitatea poluanilorJ migrri e8terioareJ o -are sunt cile prin care poluanii au a1uns n mediul geologicJ o -are sunt cile prin care poluanii pot prsi mediul geologice Pinte sau receptoriJ o =unt efecte vizibile sau/"i presupuse ale prezenei poluanilor din mediul geologic asupra omului sau mediuluie
124

sol

acvifer freatic

formaiuni

o -are sunt sursele de poluare certe sau presupuse pentru mediul geologic $inclusiv accidente de mediu%J cantitati de poluanti o -are sunt cile legate de surse certe sau presupuse prin care poluanii au putut sau posibil intra n mediul geologice o 0ntrarea poluanilor n mediul geologic este stopat $vec5e% sau este active o ;nde c>t "i care sunt zonele anomale care indic concentrarea poluanilore o -are sunt caracteristicile prezenei poluri n mediul geologic $e8. poluare difuz dispers concentrat pe elemente geologice cum sunt paleovile etc.%J o -are este ad>ncimea la care a a1uns poluareae -are este ad>ncimea presupus ca ar fi a1uns poluareae. Categoria II 5%unoasterea %alitatii mediului geologi%69 o -are este structura mediului geologic? tipuri de roci litologice. o 7d>ncimea nivelului 5idrostaticJ o -aracteristicile rocii magazinJ o 9lemente 5idrogeologiceJ o 9lemente fizico.c5imice.geologice ale structurii geologice "i ale freaticuluiJ o 9lemente de tectonic "i stratigrafieJ o =olul? structura "i caracteristicile principaleJ o -aracteristicile geoc5imice ale rocilor solului apei freaticeJ o 6onduri geoc5imice naturale bariere geoc5imiceJ o -aracteristicile petrografice geofizice ale mediului geologicJ o /osibile evoluii geologice sau posibile evoluii naturale ale zonei $alunecri de teren cutremure inundaii s.a.%. Categoria III 5%unoatere a peri%olului e8punerii la poluare69 o 9lemente de apreciere a e8tinderii "i caracteristicilor zonelor poluateJ o 9lemente de cunoastere a suprafetei B modaliti de locuire folosin vecinti vulnerabiliti s.a. o 9lemente de analiz "i comparaie cu standarde de calitate a mediului geologic n vigoareJ
125

formaiuni

o 9lemente de apreciere a pericolelor generate de poluareJ o 9lemente de apreciere preliminar a riscului de mediuJ o 9lemente de evaluare a pre1udiciilor daunelor "i efectelor negative asupra sntii umane "i a mediuluiJ

&&# Etapa de investigare i evaluare detaliat

9tapa de investigare "i evaluare detaliat a polurii mediului geologic este considerat ca o etap de cunoa"tere complet comple8 la gradul de detaliere considerat ca optim pentru cunoasterea "i nelegerea $aprecierea% situaiuei polurii pe un amplasament. 7ceasta este considerat n acela"i timp "i etapa final de investigare care permite caracterizarea polurii identificate n etapa de investigare "i evaluare preliminar cunoa"terea detaliat a calitii "i elementelor specifice mediului geologic distribuia spaial a zonelor afectate de poluare n fiecare dintre elementele sistemului mediului geologic identificarea "i evaluarea elementelor geologice utilizate n proiectarea programelor de refacere a mediului identificarea "i evaluarea fenomenelor fizico.c5imice. geologice . biologice generate de interaciunea poluanilor cu elementele mediului geologic evaluarea pericolelor "i elementelor de caracterizare a riscului produse de poluarea identificat. 2ealizarea acestei etape se bazeaz pe colectarea de informaii noi de o diversitate densitate "i cantitate mai mare dec>t n etapa precedent de investigare "i evaluare preliminar. /entru fiecare din metodele componente ale pac5etului minimal obligatoriu pedologic geologic 5idrogeologic geoc5imic "i geofizic activitile specifice se realizeaz prin adaptarea metodologiilor clasice la obiectivul urmrit comple8itatea mediului geologic si gradul de dificultate al terenului. 2esponsabilitatea "i modalitatea de realizare a acestor adaptri revine investigatorului geologic/e8ecutantului studiilor. ,biectivul principal al etapei de investigare "i evaluare detaliat este de a oferi autoritii competente pentru protectia mediului toate informaiile necesare fundamentrii deciziei de continuare a procesului de analiz a sitului contaminat prin efectuarea evalurii de risc sau de oprire a acestuia. 0n acelasi timp informatiile obtinute vor fundamenta impreuna cu analiza evaluarii de risc decizia de continuare sau de stopare a proiectelor de refacere a mediului geologic pe amplasamentul contaminat.
126

-onditiile de realizare a etapei de investigare si evaluare detaliata se conformeaza urmatoarelor recomandari? 2eteaua topografica de detaliu se realizeaza pe reteaua topografica stabilita la etapa preliminara. 2eteaua trebuie sa fie fle8ibila sa permita acoperirea zonelor anomale identificate in etapa preliminara la o scara adecvata necesitatii de cunoastere detaliata iar a zonelor fara anomalii dupa caz la o scara de investigatie adecvata unei cunoasteri mai bune $suplimentare% decat cea realizata in etapa preliminara. 2eteaua topografica de detaliu se va distributie aleatorie. 6ace e8ceptie de la aceasta regula cercetarea 5idrogeologica dependenta de accesul la apa. /unctele de observatie/probare 5idrogeologica vor fi investigate si prin celelalte metode. 2eteaua de detaliu trebuie sa permita si realizarea dupa caz functie de necesitati si obiective a unor indesiri de puncte de observatie/probare/masuratori pe suprafete mici bine delimitate necesare in procesul de interpretare si pregatire a unor elemente de cunoastere sau/si monitorizare care pot fi componente ale proiectelor de refacere ale mediului geologic. /e aceiasi retea topografica de detaliu vor fi realizate toate etapele de lucru in teren care se vor desfasura pe amplasament. 0n mod obisnuit observatiile/probarile/masuratorile se realizeaza pe profile. #istanta intre profile este corespunzatoare scarii 5artii recomandate in etapa de detaliere? =c (?5.000 =c (?2.000 =c (?(.000 =c (?500 50 m ntre profileJ 20 m ntre profile (0 m ntre profile 5 m ntre profile realiza prin indesirea punctelor de observatie/probare/masurare in retea rectangulara patratica sau dreptung5iulara sau cu

#e.a lungul fiecarui profil densitatea punctelor de observatie/probare/masurare poate varia de la ec5idistanta intre profile la o ec5idistanta de 2.) ori mai mica. #ecizia asupra pasului de observatie/probare/masurare pe profil o are e8ecutantul lucrarii care o stabileste in functie de comple8itatea geologica si caracterul $tipologia% anomaliilor care se verifica $detaliaza%. /rofiele se amplaseaza de obicei perpendicular pe structurile geologice si paralel cu profiele realizate in etapa preliminara.

127

 -orespunzator dimensiunilor sitului si/sau zonelor care se detaliaza retelele topografice de lucru recomandate in etapa de investigare si evaluare detaliata sunt? o pentru megasituri o pentru situri medii si mici scara (?5.000 sau (?2.000 scara (?2.000 (?(.000 sau (?500

n cazul distribuiei aleatorii a punctelor de observaie/msurare/probare se va avea n vedere respectarea densitii de puncte corespunztor scrii 5rii? =c (?5.000 =c (?2.000 =c (?(.000 =c (?500 obiective principale? o metoda pedologica? cunoasterea si si reflectarea anomaliilor in mod detaliat de a solJ neuniformitatilor vulnerabilitatilor invelisului 4 puncte/(00 m2J ... puncte/(00 m2J ... puncte/(00 m2J ... puncte/(00 m2J

metodele componente ale pac5etului minimal obligatoriu vor urmari urmatoarele

identificarea si caracterizarea conditiilor de acumulare e8istenta transport migrare transfer a poluatilor in sol. o metoda geologica? cunoasterea la un grad crescut de certitudine a problemelor de stratigrafie petrografie tectonica s.a. in zona in care s.a identificat poluarea semnificativaJ cunoasterea tuturor vulnerabilitatilor mediului geologic a relatiei dintre elementele geologice $e8. matricea rocilor% si poluantiJ stabilirea cat mai precisa a pozitiei dimensiunilor compozitiei si caracteristicilor poluantilor in mediul geologic. o metoda 5idrogeologica? cunoasterea la un grad crescut de certitudine a caracteristicilor acviferului poluat a formatiunilor care conditioneaza acumularea apei subterane si a variatiilor caracteristicilor 5idrogeologice ale comple8ului acvifer cercetat $relatiile cu apele de suprafata zona nesaturata zona saturata s.a.%. o metoda geoc5imica? cunoasterea la un grad crescut de certitudine a caracteristicilor geoc5imice ale rocilor $fonduri naturale% prezenti in sol acestora formatiuni geologice apa subterana a distributiei lor in mediul geologic a poluantilor a concentratiilor

a delimitarii $conturarii%

anomaliilor geoc5imice si a e8tinderii zonei poluate. o metoda geofizica? cunoasterea la un grad crescut de certitudine prin una sau mai multe metode de investigatie dintre care? metoda electrometrica este obligatorie a neomogenitatilor structurii geologice a neomogenitatilor fizico.
128

c5imice generate de prezenta poluantilor poluantilor si a distributiei spatiale a poluarii.

a zonelor de acumulare a

/relucrarea datelor de teren pentru fiecare dintre metodele e8ecutate va fi in corelatie cu densitatea de informatie realizata si cu metodele specifice practicate in aceasta etapa avand ca obiectiv imbunatatirea interpretarii geologice pentru evidentierea cat mai completa si comple8a a obiectivelor urmarite prin fiecare metoda imbunatatirea interpretarii integrate a tuturor datelor evaluari asupra poluarii cercetate. /rezentarea rezultatelor se va face prin mi1loace specifice prezentarii rezultatelor investigatiilor geologice pentru fiecare metoda in parte $5arti sectiuni 2# sectiuni geologice imagini 3# diagrame tabele s.a.%. 0nterpretarea rezultatelor se face atat pentru fiecare metoda in parte cat si integrat pentru toate metodele aplicate pe masura e8ecutarii lor. /entru fiecare metoda in parte e8ecutantul lucrarii trebuie sa elaboreze sau sa detina sa aplice si sa prezinte in raportul final manualul/procedura de asigurare a calitatii pentru activitatile desfasurate. /entru fiecare dintre metode investigatiile de teren pot fi realizate prin studii separate finalizate cu rapoarte separate elaborate conform continutului cadru recomandat. Rapoartele separate pentru fiecare metoda in parte nu se inainteaza autoritatii competente de protectia mediului ,data cu realizarea ultimei etape de investigatie beneficiarul va avea in vedere realizarea unei sinteze a datelor si a unei interpretari integrate precum si elaborarea raportului geologic in conformitate cu continutul cadru recomandat. 7vand in vedere e8istenta si evolutia unor conditii si fenomene fizico.c5imice in mediul geologic care pot sc5imba conditiile initiale identificate pe parcursul catorva ani se recomanda realizarea unui program complet de investigare intr.un interval optim de ma8imum 2 . ) ani. 0n situatia megasiturilor investigatiile se vor putea realiza si etapizat functie de intentile de folosinta ale unor suprafete componente ale sitului. 2aportul geologic final trebuie sa contina atat prezentarea completa a rezultatelor obtinute prin fiecare metoda cat si prezentarea suprapusa complementara a diverselor categorii de informatii precum si interpretarea integrata acestora cu accentuarea obiectivelor evidentiate complementar si confirmate prin mai multe metode.
129

 2ezultatele 2aportului geologic final de investigare si evaluarea a poluarii mediului geologic trebuie sa ofere autoritatii competente pentru protectia mediului informatiile necesare fundamentarii deciziei de continuare sau stopare a cercetarii amplasamentului. /ot fi mentionate 3 categorii de informatii? Categoria I 5%unoasterea poluarii69 . . . . . . stabilirea e8istentei poluariiJ confirmarea identificarii tuturor poluantilorJ confirmarea gamei de concentratii pentru fiecare poluant a concentratiilor medii a concentratiilor e8tremeJ confirmarea elementelor mediului geologic in care este cantonata poluarea? sol formatiuni geologice ape subteraneJ confirmarea diferitelor tipologii de poluari daca este cazul in fiecare din elementele sistemului mediului geologicJ confirmarea posibilitatilor si cailor de migrare a poluantilor in mediul geologicJ mobilitatea poluantilor $pe verticala si orizontala% ecoto8icitateaJ confirmarea migrarilor in e8teriorul amplsamentuluiJ . . . . identificarea si cunoasterea tuturor cailor prin care poluantii au a1uns in mediul geologicJ identificarea si cunoasterea tuturor cailor prin care poluantii pot parasi mediul geologicJ tinte receptoriJ identificarea si cunoasterea tuturor efectelor vizibile si/sau presupuse ale prezentei poluantilor din mediul geologic asupra omului sau mediuluiJ identificarea si cunoasterea surselor de poluare pentru mediul geologic certe sau presupuse . inclusiv accidente de mediuJ estimarea cantitatilor de poluanti deversati in mediul geologicJ identificare si cunoasterea cailor certe sau presupuse prin care poluantii din sursele certe sau presupuse au putut sau posibil pot intra in mediul geologicJ . . confirmarea faptului ca intrarea poluantilor in mediul geologic este stopata este vec5e sau activaJ stabilirea si delimitarea tuturor zonelor anomale care indica concentrari $acumulari% ale poluantilor si limita zonei/zonelor poluate fata de conditiile naturaleJ

130

stabilirea caracteristicilor prezentei poluarii in mediul geologic $e8. poluarea difuza dispersata pe unele directii concentrata pe anumite elemente geologice cum sunt paleovaile s.a.%J

. .

stabilirea adancimilor la care a a1uns poluarea in diferite zone ale amplasamentuluiJ stabilirea relatiei poluantilor cu matricele minerale ale rocilorJ

Categoria II 5%unoasterea %alitatii mediului geologi%69 . identificarea stabilirea si delimitarea structurii mediului geologic? stratigrafia tectonica si microtectonica . . . tipuri de roci caracteristici petrografice si mineralogice delimitari spatiale pe orizontala si verticalaJ stabilirea adancimii nivelului 5idrostatic pe amplasamentJ identificarea si stabilirea caracteristicilor rocii magazin a acviferului freatic/acviferelorJ identificarea stabilirea si delimitarea tuturor elementelor 5idrogeologice si fizico.c5imice.biologice freatic/acviferelorJ . . . . . identificarea si cunoasterea structurii si caracteristicilor soluluiJ identificarea si stabilirea caracteristicilor geoc5imice ale formatiunilor geologice de pe amplasament a solului si a apei freaticeJ stabilirea fondurilor geoc5imice naturale pentru formatiunile geologice de pe amplasamentJ identificarea si cunoasterea barierelor geoc5miceJ stabilirea caracteristicilor petrofizice geofizice ale rocilorJ identificare si cunoasterea posibilelor evolutii geologice $e8. transportul poluantilor in apa subterana s.a.% sau a posibilelor evolutii naturale ale zonei $alunecari de teren inundatii cutremure s.a.%J Categoria III 5%unoasterea si evaluarea peri%olului e8punerii la poluare69 . . . . identificarea cunoasterea si stabilirea e8tinderii si caracterisiticilor zonelor poluate de pe amplasamentJ identificarea cunoasterea si stabilirea pericolelor generate de poluareJ evaluarea riscului geologic produs de poluareJ identificarea de elemente de apreciere preliminara a riscului de mediuJ de caracterizare a calitatii acviferului

131

identificare si cunoasterea elementelor de caracterizare a suprafetei? constructii modalitati de locuire folosinta vecinatati vulnerabilitati biodiversitate arii prote1ate s.a.%J

. .

analiza conformarii la standardele de calitate a mediului geologic in vigoareJ identificarea cunoasterea si aprecierea pre1udiciilor daunelor si efectelor negative asupra sanatatii umane si mediului produse de poluare.

'rt. () (%=peratorul economic sau deintorul de teren care se #ncadreaz #n unul dintre cazurile prevzute la art 2 alin :09 este o"ligat s #ntocmeasc, prin compartimente proprii de specialitate ori prin persoane fizice sau 4uridice atestate conform art 10, un raport geologic de investigare i evaluare a polurii mediului geologic, care este #naintat autoritii competente pentru protecia mediului "%)utoritatea competent pentru protecia mediului analizeaz raportul geologic de investigare i evaluare a polurii mediului geologic, decide i notific declararea zonei ca sit contaminat sau potenial a fi contaminat ori ca zon necontaminat i nici potenial a fi contaminat, dup caz 'rt. (* Betodologiile i coninutul raportului geologic de investigare i evaluare a polurii solului i su"solului pe etape, criteriile i indicatorii de evaluare a polurii mediului geologic se pu"lic su" form de ghid tehnic, apro"at prin ordin comun al conductorilor autoritii pu"lice centrale pentru protecia mediului i dezvoltare dura"il, autoritii pu"lice centrale #n domeniile economiei i finanelor i autoritii pu"lice centrale #n domeniul agriculturii i dezvoltrii rurale, #n termen de A luni de la data intrrii #n vigoare a prezentei hotrri

132

&(# R)PORT 3 GEO3OGIC DE INBE!TIG)RE CI EB)3 )RE ) PO3 DRII $EDI 3 I GEO3OGIC
2aportul geologic de investigare "i evaluare preliminar a polurii mediului geologic precum "i 2aportul geologic final de investigare "i evaluare a polurii mediului geologic vor avea urmtorul cuprins cadru? (. 0ntroducere 2. #ate generale asupra regiunii 3. 0storicul cercetrilor geologice n zona amplasamentului ). 0storicul activitilor n zona amplasamentului 5. -onsideraii generale asupra geologiei zonei amplasamentului 3. -onsideraii generale asupra polurii zonei amplasamentului +. !etodologiile de cercetare descrierea lucrrilor "i rezultate obinute +.(. -ercetarea pedologic +.(.(. !etodologiile aplicate +.(.2. Lucrri de teren laborator prelucrri de date realizate +.(.3. 2ezultate obinute +.(.). 0nterpretarea rezultatelor +.2. -ercetarea geologic +.2.(. !etodologiile aplicate +.2.2. Lucrri de teren laborator prelucrri de date realizate +.2.3. 2ezultate obinute +.2.). 0nterpretarea rezultatelor +.3. -ercetarea 5idrogeologic +.3.(. !etodologiile aplicate +.3.2. Lucrri de teren laborator prelucrri de date realizate +.3.3. 2ezultate obinute +.3.). 0nterpretarea rezultatelor +.). -ercetarea geoc5imic +.).(. !etodologiile aplicate +.).2. Lucrri de teren laborator prelucrri de date realizate +.).3. 2ezultate obinute +.).). 0nterpretarea rezultatelor +.5. -ercetarea geofizic +.5.(. !etodologiile aplicate +.5.2. Lucrri de teren laborator prelucrri de date realizate
133

+.5.3. 2ezultate obinute +.5.). 0nterpretarea rezultatelor *. 0nterpretarea integrat a datelor *.(. =olul *.2. 7pa subteran *.3. 6ormaiuni geologice *.). /relucrri matematice "i/sau modelri fizico.geologice a structurilor geologice ale amplasamentului *.5. =istemul caracteristic mediului geologic *.3. -alitatea mediului geologic *.+. 'eneza poluanilor *.*. 0nventarul poluanilor *.4. -oncentraiile poluanilor *.(0. #istribuia poluanilor 4. /otenialul de pericol al amplasamentului 4.(. 0virile de poluani din mediul geologic 4.2. 9valuarea de risc geologic produs de poluare 4.3. <2ezerveleT de poluani n mediul geologic 4.). 9lemente de risc de mediu produse de poluare 4.5. /rognoza evoluiei polurii n mediul geologic 4.3. 2aportarea poluarii la standardele de calitate a mediului geologic si la fondurile geoc5imice naturale (0. -oncluzii ((. /ropuneri (2. Kibliografie (3. 7ne8e grafice La elaborarea raportului geologic de investigare "i evaluare a polurii mediului geologic vor fi luate n considerare urmtoarele? coninutul cadru al raportului se adapteaz la tipologia de informaii "i densitatea de informaii corespunztoare celor dou etape preliminar "i detaliat. -ontinutul cadru al raportului se adapteaza la tipologia de informatii si modalitatea de raportare specifica programului de monitorizare pentru redactarea 2aportului geologic de monitorizare.

134

'rt. (( (%)utoritatea pu"lic central pentru protecia mediului i dezvoltare dura"il, prin unitile din su"ordine i #n "aza rapoartelor anuale efectuate de oficiile 4udeene de studii pedologice i agrochimice, analizeaz siturile contaminate identificate i identific siturile potenial a fi contaminate, precum i sursele de poluare sau potenial poluatoare "%&entru siturile contaminate incluse #n lista prevzut la art 10 alin :19 lit a9, autoritatea pu"lic central pentru protecia mediului i dezvoltare dura"il decide efectuarea investigrii i evalurii polurii mediului geologic #n zonele afectate i sta"ilete condiiile de investigare -%&entru siturile contaminate incluse #n lista prevzut la art 10 alin :19 lit "9 i pentru siturile potenial a fi contaminate, )genia Daional pentru &rotecia Bediului, prin instituiile din su"ordine, decide i notific operatorul economic sau deintorul de teren asupra efecturii investigrii i evalurii polurii mediului geologic #n zonele afectate i avizeaz programele de investigare 'rt. () (%=peratorul economic sau deintorul de teren care se #ncadreaz #n unul dintre cazurile prevzute la art 2 alin :09 este o"ligat s #ntocmeasc, prin compartimente proprii de specialitate ori prin persoane fizice sau 4uridice atestate conform art 10, un raport
135

geologic de investigare i evaluare a polurii mediului geologic, care este #naintat autoritii competente pentru protecia mediului "%)utoritatea competent pentru protecia mediului analizeaz raportul geologic de investigare i evaluare a polurii mediului geologic, decide i notific declararea zonei ca sit contaminat sau potenial a fi contaminat ori ca zon necontaminat i nici potenial a fi contaminat, dup caz

&*#

)tribuiile

autoritilor

%ompetente

pentru

prote%ia

mediului -n elaborarea i anali;area rapoartelor geologi%e de investigare i evaluare a polurii mediului geologi%e
&*#"# )tribuiile $$DD re;ultate din e8istena inventarului naional al siturilor %ontaminate
dup aprobarea listei siturilor contaminate istoric cu deintor orfane "i abandonate autoritatea public central pentru protecia mediului $!!##%? o realizeaz o analiz e"alonat etapizat a fiselor de caracterizare a siturilor corespunztoare listei aprobate conform criteriilor de prioritizare avute n vedere pentru includere n strategia naional de gestionare a siturilor contaminate n curs de finalizareJ o pentru fiecare dintre situaiile prioritizate n baza analizei efectuate stabile"te condiiile de investigare conform etapei de investigare "i evaluare preliminarJ o dup caz av>nd n vedere informaiile anterioare dimensiunea sitului cunoa"terea preliminar a unor riscuri sau pericole pentru populatie sau mediu disponibilitatea de fonduri pentru investigare/refacere a mediului geologic va putea stabili condiiile de investigare conform etapei de investigare "i evaluare detaliatJ o transmite decizia asupra etapei preliminare/detaliate de investigare "i evaluare operatorului economic sau deintorului de teren "i il invit la negociere asupra programului de investigare "i termenilor de e8ecuie a acestoraJ o mpreun cu 7:/! realizeaz o ec5ip format din minimum 3 persoane ec5ip care negociaz cu operatorul economic sau detinatorul de teren conditiile si termenele de realizare ale programului de investigaie.
136

-ondiiile principale care se discut sunt? o suprafaa pe care se va realiza programulJ o termenele de realizareJ o pac5etul minimal obligatoriu de metode "i posibil utilizare a unor date anterioare. :egocierile se nc5eie cu semnarea unui document tip <minutT prin care sunt nsu"ite de ctre pri condiiile stabilite mpreun. 7utoritatea central pentru protecia mediului analizeaz raportul geologic prezentat la nc5eierea etapei de investigare solicitate. Aerificare "i analizarea raportului semnific? o dac elaboratorul raportului a ndeplinit condiiile de calificare prevzuteJ o dac raportul respect coninutul cadru prevzutJ o dac pac5etul minimal obligatoriu de metode a fost asiguratJ o dac e8ist pentru fiecare din metode proceduri de asigurare a calitiiJ o dac activitile de teren au fost e8ecutate la gradul de detaliere prevzut de categoria de investigare preliminar sau de detaliu realizataJ o dac coninutul lucrrilor de teren laborator prelucrri date interpretri este complet corect ntocmit conine toate datele necesare nelegerii este fenomenelor este la gradul de detaliere satsifctor cunoa"terii "i completJ o dac raportul ofer toate informaiile prevzute la art. 22 23 necesare autoritii de mediuJ o dac concluziile "i propunerile sunt satisfctoareJ 7utoritatea central pentru protecia mediului poate solicita dup caz operatorului economic sau deintorului de teren completri sau clarificri asupra informaiilor coninute n raport.

prezentat profesional partea grafic este sugestiv interpretarea este clar

&*#&# )tribuiile )NP$ re;ultate din e8istena inventarului naional al siturilor %ontamiante
#up aprobarea listei siturilor contaminate actual 7:/!? o realizeaz o analiz e"alonat etapizat a fi"elor de caracterizare a siturilor corespunztoare listei aprobate conform criteriilor de prioritizare avute n

137

vedere pentru includerea n strategia naionala de gestionare a siturilor contaminate n curs de finalizareJ o pentru fiecare dintre siturile prioritizate n baza analizei efecutate va stabili prin 72/! condiiile de investigare conform etapei de investigare "i evaluare preliminarJ o dup caz avand in vedere informaiile anterioare dimensiunile sitului cunoa"terea preliminar a unor riscuri sau pericole pentru populaie sau mediu disponibilitatea de fonduri pentru investigare/refacere a mediului geologic 72/! va putea stabili condiiile de investigare conform etapei de investigare "i evaluare detaliatJ o 7:/! prin 72/! transmite decizia asupra etapei preliminare/detaliate de investigare "i evaluare operatorului economic sau detinatorului de teren "i l invit la negociere asupra programului de investigare "i termenelor de e8ecuie a acestoraJ o impreuna cu 72/! "i 7/!.urile coresponztoare realizeaz o ec5ip format din minimum 3 persoane ec5ip care negociaz cu operatorul economic sau detinatorul de teren condiiile "i termenele de realizare ale programului de investigaii. -ondiiile principale care se vor discuta sunt?? o suprafaa pe care se va realiza programulJ o termenele de realizareJ o pac5etul minimal obligatoriu de metode "i posibila uitlizare a unor date anterioare. :egocierile se nc5eie cu semnarea unui document tip <minutT prin care sunt nsu"ite de ctre pri condiiile stabilite mpreun. 7:/! prin 72/! analizeaz raportul geologic prezentat la nc5eierea etapei de investigare solicitate. Aerificare "i analizarea raportului semnific? o dac elaboratorul raportului a ndeplinit condiiile de calificare prevzuteJ o dac raportul respect coninutul cadru prevzutJ o dac pac5etul minimal obligatoriu de metode a fost asiguratJ o dac e8ist pentru fiecare din metode proceduri de asigurare a calitiiJ o dac activitile de teren au fost e8ecutate la gradul de detaliu prevzut de categoria de investigare preliminar sau de detaliuJ
138

o dac coninutul lucrrilor de teren laborator prelucrri date interpretri este complet corect ntocmit conine toate datele necesare nelegerii este fenomenelor este la gradul de detaliere satsifctor cunoa"terii "i completJ o dac raportul ofer toate informaiile prevzute la art. 22 23 necesare autoritii de mediuJ o dac concluziile "i propunerile sunt satisfctoareJ 7:/! prin 72/! poate solicita dup caz operatorului economic sau deintorului de teren completri sau clarificri asupra informaiilor coninute n raport.

prezentat profesional partea grafic este sugestiv interpretarea este clar

&*#(# )tribuiile )P$4urilor re;ultate din obligaiile i responsabilitile operatorilor e%onomi%i sau deintorilor de teren de a reali;a investigarea i evaluare polurii solului i subsolului
/entru fiecare situaiile menionate la art. 5 alin $2% 7/! realizeaz o analiz a condiiilor "i informaiilor e8istente "i stabileste condiiile de investigare "i evaluare a polurii mediului geologic conform etapei de investigare "i evaluare preliminar. 7/! transmite decizia asupra etapei preliminare de investigare si evaluare a polurii mediului geologic operatorului economic sau deintorului de teren "i l invit la negocieri asupra programului de investigare "i termenelor de e8ecuie a acestuia. 6ace e8cepie de la aceast prevedere realizarea investigaiei preliminare ca "i parte integrat a bilanului de mediu nivel 00 pentru care nu se negociaz. 7/! realizeaz o ec5ip format "i minimum 3 persoane incluz>nd un reprezentant al 72/! investigaii. -ondiiile principale care se vor discuta dup caz sunt? o =uprafaa pe care se va realiza programulJ o Iermenele de realizareJ o /ac5etul minimal obligatoriu de metode "i posibila uitlizare a unor date anterioare. :egocierile se nc5eie cu semnarea unui document tip <minutT prin care sunt nsu"ite de ctre pri condiiile stabilite mpreun.
139

ec5ip care negociaz cu operatorul economic sau

detinatorul de teren condiiile "i termenele de realizare ale programului de

7/! analizeaz raportul geologic prezentat la nc5eierea etapei de investigare solicitate.

Aerificare "i analizarea raportului semnific? o dac elaboratorul raportului a ndeplinit condiiile de calificare prevzuteJ o dac raportul respect coninutul cadru prevzutJ o dac pac5etul minimal obligatoriu de metode a fost asiguratJ o dac e8ist pentru fiecare din metode proceduri de asigurare a calitiiJ o dac activitile de teren au fost e8ecutate la gradul de detaliere prevzut de categoria de investigare preliminar sau de detaliu realizataJ o dac coninutul lucrrilor de teren laborator prelucrri date interpretri este complet corect ntocmit conine toate datele necesare nelegerii fenomenelor este la gradul de detaliere satsifctor cunoa"terii este prezentat profesional partea grafic este sugestiv interpretarea este clar "i completJ o dac raportul ofer toate informaiile prevzute la art. 22 23 necesare autoritii de mediuJ o dac concluziile "i propunerile sunt satisfctoareJ 7/! poate solicita dup caz ooperatorului economic sau deintorului de teren completri sau clarificri asupra informaiilor coninute n raport. n baza analizei raportului geologic de investigare "i evaluare preliminar a polurii mediului geologic 7/! ntocme"te o 6i" de caracterizare a sitului contaminat conform modelului prezentat la art (+ pe care o transmite la 72/! mpreun cu o notificare privind propunerea de ncadrare a sitului conform tipologiei contaminrii de includere a acestuia n completrile pentru lista siturilor contaminate care urmeaz s fie actualizate "i de continuare a cercetrilor n etapa de investigare "i evaluare detaliat. #ecizia de ntrerupere a investigaiilor luat n baza analizei raportului geologic de investigare "i evaluare preminar a polurii mediului geologic precum "i propunerea de ncadrare a sitului conform tipologiei contaminrii mpreun cu alte msuri propuse dup caz se notific la 72/!.

&+#

)tribuiile

autoritilor

%ompetente

pentru

prote%ia

mediului privind de%i;ia i noti0i%area -n%adrrii i de%larrii ;onei %on0orm tipologiei %ontaminrii
140

 7/! n urma analizrii c5estionarelor completate de ctre operatorii economici "i autoritile locale ncadreaz siturile analizate n categoria de situri potenial contaminate. n aceast categorie intr toate siturile pentru care e8ist informaii relevante sau certitudine asupra unei poluri dar nu au fost realizate etapele de investigaie preliminar sau detaliat. ncadrarea siturilor n aceast categorie "i transmiterea listelor la 72/! are semnificaie de notificare. Mona/situl pentru care e8ist numai informaii relevante privind e8istena unor surse de poluare a mediului geologic poate fi considerat zon potenial a fi contaminat. /entru o astfel de zon se aplic procedurile prevzute la art. 2).3. 7/! poate decide ncadrarea unei zone presupus a fi poluat ca zon de necontaminat numai n baza unor informaii minime care s certifice? o Lipsa surselor de poluare pentru mediul geologic n zon "i in arealul ncon1urtor p>n la 5 Om distanJ o 7nalize geoc5imice pentru sol "i apa freatic care s demonstreze condiiile de calitate ale acestora n raport cu fondurile geoc5imice naturale ncadrarea lor in limitele de variatie cunoscute pentru acesteaJ 72/! reanalizeaz listele cu deintorii de situri potenial contaminate aplic>nd criteriile de selecie "i departa1are conform urmtoarelor tipologii de contaminare? -ontaminare controlatJ -ontaminare nesemnificativJ -ontaminare semnificativ potenalJ -ontaminare semnificativ confirmat.

=emnificaia acestor categorii se regse"te n definiiile prezentate la art. 3 $'losar%. ncadrarea siturilor n aceste categorii "i transmiterea listelor la 7:/! are semnificaia de notificare. 7/! n urma realizrii "i analizrii rapoartelor geologice de investigare "i evaluare preliminar a polurii mediului geologic conform art. 2).3. propune 72/! ncadrarea siturilor conform acestor criterii de clasificare. 72/! poate valida sau sc5imba propunerile primite de la 7/!. 7:/! reanalizeaz listele primite de la 72/! cu contaminare semnificativ potenial "i contaminare semnificativ confirmat aplic>nd criterii de selecie "i departa1are conform urmtoarei tipologii de contaminare? o =it contaminat istoric cu deintorJ
141

o =it contaminat istoric orfanJ o =it contaminat istoric abandonatJ o =it contaminat actual. =emnificaiile acestor categorii se regsesc n definiiile prezentate la art. 3 $'losar%. ncadrarea siturilor n aceste categorii "i transmiterea listelor la !!## are semnificaia de notificare.

'rt. (! )utoritatea competent pentru protecia mediului, #n urma analizei informaiilor cuprinse #n chestionarele prevzute #n anexele nr 1 i 0 i a documentaiei pe "aza creia s%a emis actul de reglementare, decide i notific operatorul economic sau deintorul de teren asupra trecerii la etapa de investigare i evaluare preliminar, #n cazul #n care exist un risc potenial pentru sntatea oamenilor i mediu 'rt. (+ 3copul investigrii i evalurii preliminare este sta"ilirea existenei i intensitii polurii mediului geologic prin prelevri de pro"e, analize geologice, geochimice i msurtori geofizice 'rt. ($ Raportul geologic de investigare i evaluare preliminar a polurii mediului geologic se #nainteaz autoritii competente pentru protecia mediului care a sta"ilit necesitatea realizrii etapei prevzute la art 1? lit "9 'rt. (, (%In cazul #n care concentraia unuia sau a mai multor poluani se situeaz peste pragul de alert, dar nu atinge valorile pragului de intervenie, operatorul economic i$sau deintorul de teren sunt o"ligai s asigure monitorizarea periodic a evoluiei
142

concentraiilor de poluani #n mediul geologic, sta"ilit de ctre autoritatea competent pentru protecia mediului "%In cazul #n care concentraia unuia sau a mai multor poluani depete valorile pragului de intervenie, operatorul economic sau deintorul de teren este o"ligat s realizeze etapa de investigare i evaluare detaliat, la solicitarea i #n condiiile sta"ilite de autoritatea competent pentru protecia mediului 'rt. "# 3copul investigrii i evalurii detaliate este delimitarea spaial a zonei poluate, clarificarea naturii i intensitii polurii identificate, relaia poluanilor cu matricea mineral a rocilor i structura mediului geologic, cile de migrare i transport al poluanilor i evaluarea riscului geologic, date necesare ela"orrii programelor sau proiectelor de refacere a mediului geologic 'rt. "( Rezultatele investigrii i evalurii detaliate sunt cuprinse #n raportul geologic final de investigare i evaluare a polurii mediului geologic, care se depune la autoritatea competent pentru protecia mediului

&.#

)tribuiile

autoritilor

%ompetente

pentru

prote%ia

mediului: obligaiile i responsabilitile operatorilor e%onomi%i sau deintorilor de teren i ale autoritilor administrative publi%e lo%ale privind reali;area etapelor de investigare i evaluare a polurii mediului geologi%
&.#"# )tribuiile autoritilor %ompetente pentru prote%ia mediului privind reali;area etapelor de investigare i evaluare a polurii mediului geologi% constau n?
7nalizarea tuturor informaiilor privind siturile cercetate incluse n listele elaborate e"alonat pentru inventarul naional al siturilor contaminate. 7nalizarea tuturor informaiilor privind siturile din listele aprobate n cadrul inventarului naional al siturilor contaminate. 7nalizarea tuturor informaiilor privind situaiile prevzute la art. 5 alin $2% "i art. 3 =tabilirea n baza analizelor efectuate a condiiilor de realizare a etapelor de invetigaie preliminar/ detaliat. -ondiiile de investigare pot fi? . condiii ce nu se negociaz? o precizri asupra gradului de detaliere solicitat "i asupra strii topografice a lucrrilor de terenJ
143

o precizri asupra unor cerine minime privind metodologiile pac5etului minimal obligatoriu "i aspectele metodologice considerate relevante pentru situaiile dateJ o precizri asupra unor prelucrari/modelri de date relevanteJ o arealul necesar pentru investigareJ o necesitatea realizrii investigaieiJ o condiii de calificare a e8ecutantului pentru etapa de detaliere. . condiii negociabile? o programarea investigaiilorJ o programarea etapizat a investigaiilor pe diferite suprafee din arealul necesar pentru investigareJ o metodologiile aplicate cantitile de lucarari minimal obligatorii "i gradului de detaliere propus pentru diferitele suprafee din arealul necesar de investigatJ invitarea operatorului economic sau a deintorului de teren pentru negocieri asupra etapei de investigare preliminare/detaliateJ analizarea eventualelor propuneri ale operatorului economic sau deintorului de teren "i acceptarea celor care se ncadreaz "i mbuntesc cadrul general de nevoi de informaii al etapei de investigareJ analizarea posibilitilor de utilizare a unor informaii anterioare asupra amplasamentului n condiiile integrrii acestora n condiiile generale "i specifice stabilite pentru etapa de investigaie respectivJ analizarea propunerilor operatorului economic sau a detinatorului de teren privesc si aspectele de finantare a lucrarii urmarindu.se realizarea tuturor categoriilor de activitati pentru obtinerea tuturor informatiilor necesare fundamentarii deciziei asupra amplasamentului cercetat cu costurile financiare celecele mai mici pentru operatorul economic sau detinatorul de teren. inc5eierea WminuteiT cu asumarea conditiilor specifice realizare a etapei de investigatie preliminare/de detaliu. 0nformarea operatorului economic sau a detinatorului de teren asupra oricaror aspecte noi relevante pentru desfausurarea etapei de investigare si evaluare pe parcursul desfasurarii acesteia pana la predarea raportului geologic.
144

considerate

completa

sau

etapizata

metod

cu

metod

de

7nalizarea raportului geologic de investigare si evaluare a poluarii mediului geologic si dupa caz solicitarea de completari sau clarificari.

&.#&# Obligatiile si responsabilitatile operatorilor e%onomi%i sau a detinatorilor de teren privind reali;area etapelor de investigare si evaluare a poluarii mediului geologi% constau in?
0nvestigarea si evaluarea poluarii solului si subsolului se realizeaza de catre operatorul economic sau detinatorul de teren care a desfasurat ori desfasoara activitati poluatoare sau potential poluatoare pentru mediul geologic. 9tapele de investigare prevazute la art. (3 se realizeaza in conditiile prevazute la art. 5 alin $2% art. 3 art. (( alin $2% si alin $3%. ,peratorul economic sau detinatorul de teren care a desfasurat ori desfasoara activitati poluatoare sau potential poluatoare pentru mediul geologic are obligatia si responsabilitate de a finanta lucrarile de investigare si evaluare a poluarii mediului geologic in fiecare dintre etapele de investigare solicitate de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului pentru oricare dintre categoriile de poluari istorice sau actuale. ,peratorul economic sau detinatorul de teren are obligatia de a raspunde invitatiei primite de la autoritatea competenta pentru protectia mediului pentru negocierea asupra etapei preliminare/detaliate de investigatie si evaluare decise. /arcurgerea etapelor de investigatie preliminara/detaliata se bazeaza in primul rand pe nevoia de informatie cantitativa si calitativa necesara autoritatii competente pentru protectia mediului de a cunoaste in totalitate complet si comple8 poluarea mediului geologic de pe un amplasament. 0n al doilea rand aceasta etapizare previne o c5eltuiala ne1ustificata de resurse financiare in conditiile in care concluziile etapelor realizate conduc la deciziile de stopare a investigatiilor in etapele urmatoare prevazute. 0n cursul negocierii operatorul economic sau detinatorul de teren dupa caz cu a1utorul unui consultant de specialitate sau e8ecutantul lucrarii poate prezenta propuneri privind conditiile de realizare ale programului conform prevederilor specifice fiecarei etape corelat cu eforturile financiare pe care este capabil sa le faca pentru realizarea obligatiilor si responsabilitatilor care ii revin. 0nc5eierea <minuteiT cu asumarea conditiilor specifice de realizare a etapei de investigatie preliminara/de detaliu stabilite impreuna cu autoritatea competenta pentru protectia mediului.
145

0nformarea autoritatii competente pentru protectia mediului asupra oricaror aspecte noi relevante pentru desfasurarea etapei de investigare si evaluare pe parcursul desfasurarii acesteia pana la predarea raportului geologic de etapa. /redarea raportului geologic de etapa la termenul stabilit si asumat catre autoritatea competenta pentru protectia mediului. 2aspunde in termenul cerut de autoritatea competenta pentru protectia mediului la completarile sau clarificarile solicitate la raportul geologic de etapa depus.

&.#(# )tributiile: obligatiile si responsabilitatile autoritatilor administratiei publi%e lo%ale

7utoritatile administratiei publice locale care au desfasurat sau desfasoara activitati poluatoare sau potential poluatoare sau care sunt detinatoare de terenuri pe care s.au desfasurat sau se desfasoara activitati poluatoare si care sunt in una din situatiile prevazute la art. 5 alin $2% art. 3 art. (( alin $2% si $3% au responsabilitatea si obligatia de a realiza investigarea si evaluarea poluarii solului si subsolului conform etapelor prevazute la art. (3. /entru siturile contaminate orfane si abandonate incluse in lista <aT conform art. (0 apartinand domeniului public al statului lucrarile de investigare si evaluare a poluarii mediului geologic sunt finantate de la bugetul de stat prin bugetele autoritatilor care le administreaza sau din fonduri ftructurale si de coeziune prin proiecte aprobate spre finantare in conformitate cu regulile de implementare a acestor fonduri. /entru oricare din celelalte situatii mentionate anterior situate pe domeniul public sau privat al administratiei publice locale lucrarile de investigare si evaluare a poluarii mediului geologic sunt finantate de la bugetul propriu al adminsitratiei locale sau din fondurile structurale si de coeziune prin proiecte aprobate spre finantare in conformitate cu regulile de implementare ale acestor fonduri. 7utoritatile administratiei publice locale au obligatia si responsabilitatea efectuarii demersurilor necesare constituirii acestor surse de finantare incepand cu anul 2004 pana la inc5eierea etapelor de investigare si evaluare a poluarii solului si subsolului pentru fiecare amplasament detinut. 7utoritatile administratiei publice locale au obligatia de a raspunde invitatiei primite de la autoritatea competenta pentru protectia mediului pentru negocieri asupra etapei preliminare/detaliate de investigare si evaluare decise.
146

/arcurgerea etapelor de investigatie preliminara/detaliata se bazeaza in primul rand pe nevoia de informatie cantitativa si calitativa necesara autoritatii competente pentru protectia mediului de a cunoaste in totalitate complet si comple8 poluarea mediului geologic de pe un amplasament. 0n al doilea rand aceasta etapizare previne o c5eltuiala ne1ustificata de resurse financiare in conditiile in care concluziile etapelor realizate conduc la deciziile de stopare a investigatiilor in etapele urmatoare prevazute. 0n cursul negocierii autoritatile administratiei publice locale dupa caz cu a1utorul unui consultant de specialitate sau e8ecutantul lucrarii poate prezenta propuneri privind conditiile de realizare ale programului conform prevederilor specifice fiecarei etape corelat cu eforturile financiare pe care este capabil sa le faca pentru realizarea obligatiilor si responsabilitatilor care ii revin. La inc5eierea negocierii autoritatile administratiei publice locale inc5eie o <minutaT cu autoritatile competente pentru protectia mediului prin care sunt asumate conditiile specifice de realizarea a etapei de investigare preliminara/de detaliu stabilite impreuna. 7utoritatile administratiei publice locale vor informa autoritatile competente pentru protectia mediului asupra oricaror aspecte noi relevante pentru desfasurarea etapei de investigare si evaluare pe parcursul desfasurarii acesteia pana la predarea raportului geologic de etapa. 7utoritatile administratiei publice locale vor preda raportul geologic de etapa la termenul stabilit si asumat catre autoritatea competenta pentru protectia mediului. 7utoritatile administratiei publice locale raspund in termenul cerut de autoritatea competenta pentru protectia mediului la completarile sau clarificarile solicitate la raportul geologic de etapa depus

&/#

)tributiile

autoritatilor

%ompetente

pentru

prote%tia

mediului: obligatiile si responsabilitatile operatorilor e%onomi%i sau detinatorilor de teren si ale autoritatilor administratiei publi%e lo%ale privind reali;area a%tivitatilor de monitori;area a mediului geologi%

147

0ncadrarea unui sit contaminat investigat in una din situatiile prevazute la art. 5 alin $2% pct. e% si f% art. (* si art. (4 alin $(% conduce la stabilirea programelor de monitorizare a mediului geologic. 'utoritatile competente pentru protectia mediului o =tabilesc? ,biectivele monitorizarii? sol geologiceJ !etodologiile si parametrii/indicatorii de monitorizareJ Locatiile/profilele/suprafetele care se monitorizeazaJ #ensitatea punctelor de observatie/probare/masurare si scara topografica la care se face monitorizareaJ 6recventa monitorizarii pentru fiecare metoda in parteJ -onditiile de reproductibilitate pentru punctele de observatie/probare/masurareJ /rogramul si procedurile de asigurare a calitatiiJ !odalitatile de prezentare a rezultatelor monitorizarii si oportunitatea realizarii de prelucrari de dateJ Iermenele de depunere ale 2aportului geologic de monitorizareJ o =tabilirea programelor de monitorizare se face in baza analizei rezultatelor prevazute in 2aportul geologic de investigare si evaluare preliminara a poluarii mediului geologic in raport cu prevederile ,rdinului +53/(44+. o 7naliza va lua in considerare valorile de fonduri geoc5imice naturale pentru amplasament si zona incon1uratoare. #aca valorile de fond geoc5imic natural sunt mai mari sau cel putin egale cu pragul de alerta nu se declanseaza programul de monitorizare. o =tabilirea conditiilor de monitorizare prezentate mai sus se face numai in baza analizei rezultatelor prezentate in 2aportul geologic de investigare si evaluare preliminara a poluarii mediului geologic. -onditiile de monitorizare sunt stabilite conform conditiilor generale si specifice prevazute pentru etapa de investigatie si evaluare preliminara. o 2aportul geologic de monitorizare se intocmeste in conformitate cu continutul cadru al 2aportului geologic de investigare a poluarii mediului geologic. 2aportul cuprinde obligatoriu toate datele initiale de baza din raportul geologic preliminar care sunt repetate.
148

apa subterana sau/si formatiuni

o ,bligativitatea programului de monitorizare si conditiile de realizare ale acestuia sunt notificate operatorului economic detinatorului de teren sau autoritatii administratiei publice locale. o 0n conformitate cu rezultatele monitorizarii autoritatea competenta pentru protectia mediului poate decide? #aca monitorizarea indica depasiri ale valorilor pragului de interventie pentru unul sau mai multi poluanti monitorizati se decide realizarea etapei de investigare si evaluare detaliataJ #aca monitorizarea indica mentinerea intervalului de concentratii pentru unul sau mai multi poluanti peste pragul de alerta? dupa perioada de 5 ani de monitorizare se realizeaza o analiza de sinteza a rezultatelor in conte8tul evolutiei folosintei terenurilor si se decide? . . . continuarea aceluiasi program de monitorizareJ sc5imbarea programului de monitorizareJ abandonarea programului de monitorizare si reluarea lui daca si atunci cand va fi nevoie. #aca monitorizarea indica scaderea concentratiilor pentru poluantii identificati si monitorizati sub limitele pragurilor de alerta se decide oprirea programului de monitorizareJ #aca pe parcursul monitorizarii apar unul sau mai multi poluanti noi cu concentratii care depasesc valorile pragurilor de interventie se decide realizarea etapei de investigare si evaluare detaliataJ o /rogramul mediului geologic. La fel ca si pentru etapele mentionate programul de monitorizare se negociaza intre autoritatea competenta pentru protectia mediului si operatorul economic detinatorul de teren sau autoritatea administratiei publice locale. 7utoritatea competenta pentru protectia mediului invita operatorul economic detinatorul de teren sau autoritatea administratiei publice locale pentru negocieri asupra programului de monitorizare. o 7utoritatea competenta pentru protectia mediului analizeaza eventuale propuneri primite din partea partenerului de negociere si accepta cele care
149

de

monitorizare

este

considerat

ca

componenta a oricarei dintre etapele de investigare si evaluare a poluarii

se incadreaza si imbunatatesc cadrul general de nevoie de informatii al programului de monitorizareJ o /artile la negociere inc5eie o <minutaT cu asumarea conditiilor specifice de realizare a programului de monitorizare. Operatorul economic, detinatorul de teren si6sau autoritatea administratiei publice locale au obligatia si responsabilitatea sa asigure realizarea programului de monitorizare stabilit si negociat cu autoritatea competenta pentru protectia mediului. o ,bligatiile si responsabilitatile mentionate includ asigurarea finantarilor necesare pentru intreaga perioada de monitorizareJ o ,peratorul economic detinatorul de teren autoritatea administratiei publice locale au obligatia de a raspunde invitatiei primite de la autoritiatea competenta pentru protectia mediului pentru negocierea asupra programului de monitorizareJ o 0n cursul negocierii operatorul economic detinatorul de teren si/sau autoritatea administratiei publice locale dupa caz cu a1utorul unui consultant sau al e8ecutantului lucrarii poate prezenta propuneri privind conditiile de realizarea ale programului de monitorizare corelat cu eforturile financiare pe care este capabil sa le faca pentru realizarea obligatiilor si responsabilitatilor ce ii revinJ o :egocierea se inc5eie cu semnarea unei <minuteT prin care sunt asumate de catre parti conditiile specifice de realizare a programului de monitorizare stabilite impreuna cu autoritatea competenta pentru protectia mediului o ,peratorul economic detinatorul de teren autoritatea administratiei publice locale au obligatia de a preda 2apoartele geologice de monitorizare la termenele stabilite si asumate catre autoritatea competenta pentru protectia mediului. !onitorizarea poate fi e8ecutata de persoane fizice sau 1uridice certificate in conditiile prevazute in prezentul '5id te5nic pentru e8ecutarea etapelor de investigare si evaluare preliminara si/sau detaliata. =e recomanda $este obligatoriu% ca programul de monitorizare sa nu fie realizat de aceleasi persoane fizice sau 1uridice care au realizat lucrarile de ac5izitie a datelor considerate ca date de baza pentru monitorizare.

150

'rt. "" In urma analizei raportului geologic final de investigare i evaluare a polurii mediului geologic, autoritatea competent pentru protecia mediului decide dac poluarea mediului geologic din amplasament are un impact semnificativ asupra sntii oamenilor i mediului i solicit operatorului economic sau deintorului de teren ela"orarea studiului evalurii de risc, conform legislaiei specifice #n vigoare 'rt. "151

(%)utoritatea competent pentru protecia mediului negociaz cu operatorul economic i$sau cu deintorul de teren programele de investigare i evaluare a polurii mediului geologic, studiul evalurii de risc i termenele de execuie a acestora, pe "aza concluziilor i recomandrilor rezultate #n urma realizrii etapelor prevzute la art 1? "%*ste o"ligatorie pentru operatorul economic sau deintorul de teren respectarea termenelor sta"ilite

&=# )tributiile autoritatilor pentru prote%tia mediului si obligatiile operatorilor e%onomi%i: detinatorilor de teren si au ale autoritatii administratiei publi%e lo%ale privind de%i;ia de %olaborare a studiului evaluarii de ris%#
&=#"# )tributii si obligatii
7utoritatea competenta pentru protectia mediului analizeaza 2aportul geologic final de investigare si evaluare a poluarii mediului geologic pentru fundamentarea deciziei de elaborare a studiului evaluarii de risc. 7ceasta verificare si analizare a raportului se bazeaza pe informatiile prezentate in capitolul 4 al raportului W/otentialul de pericol al amplasamentuluiT precum si pe identificarea si evaluarea informatiilor prevazute la art 22 W9tapa de investigare si evaluare detaliataT categoria 000 $cunoasterea si evaluarea pericolului e8punerii la poluare%. #aca informatiile prezentate si analizate indica o poluare certa si semnificativa a sitului precum si aprecierea preliminara sau certa de e8istenta a unor pericole si riscuri asupra sanatatii umane si mediului autoritatea competenta pentru protectia mediului decide elaborarea studiului evaluarii de risc conform legislatiei in vigoare. 6undamentarea deciziei are un caracter general calitativ insa ea se bazeaza atat pe informatiile cantitative cat si pe cele semicantitative sau calitative continute in raportul final. 7utoritatea competenta pentru protecta mediului declanseaza si parcurge aceeasi procedura stabilita pentru realizarea etapelor de investigare si evaluare a poluarii mediului geologic constand din? . . . 0nvitarea la negociere 7nalizarea propunerilor primite 0nc5eierea WminuteiT asupra conditiilor si termenelor de realizare
152

7nalizarea studiului evaluarii de risc solicitarea de completari sau clarificari dupa caz

,peratorii economici detinatorii de teren si /sau autoritatile administratiei publice locale au obligatia si responsabilitatea subanteleasa ca alaturi de celelalte etape de investigare si evaluare mentionate direct si clar de catre legiuitor sa realizeze si sa finanteze studiul de evaluare de risc. =tudiul de evaluare de risc este considerat ca componenta esentiala a pac5etului de informatii obtinut pentru cunoasterea poluarii unui sit sau nu unul sau mai multe proiecte de refacere a mediului geologic. care sa fundamenteze decizia autoritatii competente pentru protectia mediului de a promova

,peratorii economici detinatorii de teren si sau autoritatile administratiei publice locale participa la procedura declansata de autoritatile competente pentru protecta mediului? . . . . lucrarii . . studiu =tudiul de evaluare de risc poate fi realizat in conditiile de competenta si calificare prevazute de &' (*)/(44+ numai de catre persoane 1uridice. predau studiul de evaluare a riscului la termenul stabilit si asumat raspund in termen cerut dupa caz cu completari sau clarificari solicitate la raspund invitatiei si participa la negociere pot prezenta propuneri privind realizarea studiului semneaza WminutaT asupra conditiilor si termenului de realizare informeaza asupra unor aspecte relevante aparute pe parcursul elaborarii

&=#&# Evaluarea de ris% 4 Continut %adru si metode de evaluare

9valuarea de risc se bazeaz pe urmtoarele criterii $ standardul =*D=RB 3 00// @ partea #nti, din 01 0A 0000, )ustria9? . potenialul periculos al substanelor poluante $substane cancerigene "i substane necancerigene / indicele de risc individual "i cumulativ% + . condiiile geologice "i 5idrogeologice ale zonei investigate . posibilitile de dispersie n sol "i apa subteran. *valuarea de risc se realizeaz de persoane 4uridice posesoare ale certificatului de atestare emis de BB66, conform =rdinului 91/$000?, modificat i completat prin =rdinul 91$000. privind Regulamentul de atestare a persoanelor fizice i 4uridice care ela"oreaz

153

studii de evaluare a impactului asupra mediului i "ilanuri de mediu, pentru domeniu tehnic nr 0 Mindustria extractiva5 Rspunderea privind calitatea i corectitudinea informaiilor rezultate #n urma realizrii evalurii de risc revine #n totalitate executantului $ executanilor acesteia Obie%tive i %oninut Riscul reprezint un pericol potenial previzibil. *valuarea de risc reprezint calculul probabilitii pentru o populaie sau un ecosistem de a primi o anumit doz de poluant/substan poluant sau de a fi n contact cu poluantul /e8pus. 2iscul se e8prim funcie de frecven "i gravitate. /oluarea mediului geologic reprezint un risc ma1or conform ncadrrii 6armer $curba 6armerdin literatura de specialitate%. n cazul unui sit contaminat evaluarea de risc se bazeaz pe interdependena? surs de pericol B vectori de transfer/cale de migrare B int $modelul conceptual al sitului contaminat%. ="iectivele analizei de risc sunt? (. estimarea cantitativ a riscului pentru sntatea uman si mediu a unui anumit sit contaminatJ 2. identificarea concentraiilor acceptabile din sol care reprezint obiectivele remedierii specifice sitului / concentraii limit de risc. /ursa de pericol reprezint poluarea sitului identificat. /oluarea poate fi provocat de unul sau mai muli poluani poate fi difuz sau concentrat organic mineral de origine cronic sau accidental. =ursa de pericol se caracterizeaz funcie de? ? natura poluanilor cantitatea de poluant ? e8primat n uniti de volum sau de mas ? caracteristicile fizice c5imice "i biologice ale poluanilor n special ? to8icitatea pentru om ecoto8icitae "i risc cangerigen ? caracterul inflamabil "i e8ploziv. ?ectorii de transfer6calea de migrare sau calea de transport i dispersie a poluanilor nregistreaz forme multiple funcie de mediiile de transfer? ap aer sol. #ispersia unui poluant n diferite medii este determinat de? ? caracteristicile mediului care permit evaluarea vulnerabilitii acestuia respectiv a posibilitilor de ptrundere "i migrare a poluanilor. n cazul migrrii pe vertical cei mai
154

importani parametrii sunt? natura solului/tipul de sol te8tura porozitatea compactitatea ad>ncimea la care se afl acviferul prezena unor construcii subterane. !igrarea poluanilor n apele subterane este condiionat de viteza de curgere a apei subterane granulometria artificiale etc. ? procesele care concur la migrarea poluanilor n mediu $convecia dispersia difuzia adsorbia% @inta polurii poate fi un mediu fizic biologic sau social.economic asupra cruia se pot manifesta efecte imediate sau nt>rziate ale polurii. n vederea evalurii impactului potenial al polurii asupra unei inte se au n vedere omul "i ecosistemul aferente sitului utilizarea sitului activitile care se deruleaz pe sit precum "i consecinele negative ale polurii asupra populaiei "i ecosistemelor din zonele adiacente sitului. 9valuarea riscului vizeaz urmtoarele obiective? ? ierar5izarea siturilor poluate/contaminate funcie de risc n vederea aplicrii cu prioritate a msurilor de depoluare $curire remediere% ? fundamentarea msurilor de curire remediere reconstrucie ecologic urmare a unei evaluri profesioniste a riscului ? fundamentarea deciziilor privind pastrarea situatiei e8istente si nepromovarea unor proiecte de refacere a mediului geologic. $etode de evaluare a ris%ului 7v>nd n vedere costurile ridicate ale aplicrii msurilor de curire remediere reconstrucie ecologic s.a impus necesitatea ierar5izrii siturilor contaminate funcie de riscul ma1or pe care l prezint pentru sntatea uman "i cea a ecosistemelor. =unt cunoscute mai multe metode/criterii de ierar5izare a siturilor contaminate dar toate se bazeaz pe acelea"i principii? studiul pragmatic comparativ a mai multor situri stabilitate n timp factori analizai B aer sol subsol ap de suprafa ap subteran B n conte8tul modelului conceptual al sitului? surs . cale de transport B int. 0ndiferent de metoda utilizat evaluarea riscului este cantitativ "i se e8prim prin atribuirea de puncte scoruri sau note pentru fiecare element al mediului apreciindu.se astfel proporional pericolulpotenial la surs vector/cale de transport int. 6uncie de specificul fiecrei metode nota final care apreciaz riscul pe ansamblu reprezint de obicei media notele pariale. #e obicei se iau n considerare trei clase de risc? moderat important "i ma1or. n urma analizei cantitative "i calitative a sursei vectorului/cii de transport / intei se
155

permeabilitatea rocilor acvifere

prezena unor bariere naturale sau

determin apartenena sitului la una din cele trei clase. #ac situl se ncadreaz n clasa de risc important sau n clasa de risc ma1or atunci se recomand aplicarea msurilor de curire remediere dup caz. -ele mai cunoscute metode de evaluare a riscului sunt? ? metoda &2= $,azard RanRing 3Jstem% elaborat "i aplicat n =;7J ? metoda Kaden.^urttemberg elaborat "i aplicat n 'ermaniaJ ? metoda bavarez elaborat "i aplicat n 'ermaniaJ ? metoda K2'! B !9 elaborat "i aplicat n 6ranaJ ? metoda 2K-7 $Risc Cased (orrective )ction% elaborat "i aplicat n 0talia. $atri%ea de evaluare a ris%ului i interpretare ei se face standardul =*D=RB 3 00// @ partea a doua din 01 0A 0000, )ustria

'rt. ") Raportul geologic final de investigare i evaluare a polurii mediului geologic #mpreun cu evaluarea de risc se analizeaz de ctre autoritatea competent pentru protecia mediului

&># )tributiile autoritatilor %ompetente pentru prote%tia mediului privind anali;a raportului 0inal de investigare si evaluare a poluarii: pre%um si a studiului evaluarii de ris%
156

7utoritatea competenta pentru protectia mediului analizeaza complementar ambele documentatii te5nice detinute? 2aportul geologic final de investigare si evaluare a poluarii mediului geologic si =tudiul de evaluare de risc pentru amplasamentul investigat si evaluat. 7naliza complementara a informatiilor ia in considerare? ? informatiile care au fundamentat decizia de realizare a studiului evaluarii de risc.

7cestea sunt informatiile prezentate in capitolul 4 al raportului </otentialul de pericol al amplasamentuluiTJ ? informatiile continute in studiul de evaluare de risc privind sursele de pericol vectorii de transfer si tintele poluarii precum si prezentarea si carcterizarea obiectivelor urmarite de estimare cantitativa a riscului si concentratii tinta acceptabile pentru actiuni de refacere a mediului. 7nalizarea celor doua categorii principale de informatii semnifica? ? daca este cunoscuta comple8 si complet structura si calitatea mediului geologic pe amplasamentJ ? daca sunt identificate cunoscute si stabilite e8tinderile si carcteristicile zonelor poluate de pe amplasamentJ ? daca este cunoscuta evaluarea de risc geologic produsa de poluare inclusiv prognoza evolutiei poluarii in mediul geologicJ ? daca sunt identificate si cunoscute elementele de caracterizare a suprafetei amplasamentului si vecinatatilorJ ? daca este cunoscuta conformarea poluarii la standardele de calitate a mediului geologic in vigoare si fondurile geoc5imice naturaleJ ? daca este cunoscut si evaluat pericolul sau potentialul de pericol al poluantilor si al poluarii de pe amplasamentJ ? daca sunt cunoscuti si evaluati vectorii de transfer cai de migrare cai de transport ai poluantilor spre receptoriJ ? daca sunt cunoscuti si analizati receptoriiJ ? daca sunt identificate cunoscute apreciate pre1udicii efecte negative daune asupra sanatatii umane si mediului pe amplasament si in vecinatateJ ? daca sunt cunoscute prognozele asupra evolutiei riscului produs de poluare asupra receptorilor. 2aspunsurile la problematicile enumerate pot fi?

157

de confirmare a e8istentei acestora inclusiv o carcterizare calitativa cantitativa sau semicantitativa dupa cazJ de informare neconfirmare in urma analizei a problematicilor enumerate.

'rt. "* In urma analizei, autoritatea competent pentru protecia mediului decide, dac este cazul, refacerea mediului geologic i notific operatorul economic sau deintorul de teren asupra condiiilor generale de realizare a acesteia

(?# )tribuiile autoritilor %ompetente pentru prote%tia mediului privind 0undamentarea: elaborarea i emiterea de%i;iei asupra mediului geologi%
158

(?#"# 'undamentarea de%i;iei de re0a%ere a mediului geologi%

6undamentarea deciziei de refacere a mediului geologic $curatire remediere sau reconstructie ecologica% se bazeaz pe stabilirea prioritilor functie de? E riscul de e.punere umana prin7 . apa subterana folosita ca apa de bautJ . apa de suprafata folosita ca apa de bautJ . intermediul plantelor contaminateJ . intermediul animalelor contaminateJ . contactul cutanat cu solul contaminatJ . in5alare de particule de sol contaminat J . ingestie de particule de sol contaminat. A riscul de e.punere umana la gaze din depozite de deseuri, terenuri contaminate prin7 . in5alareJ . e8plozie. A riscul de afectare a resurselor de7 . apa subteranaJ . apa de suprafataJ . solJ . biocenoza. A riscul de reducere sau disparitie a biodiversitatii naturale. 4anagementul riscului parcurgerea urmtoarelor etape? . evaluarea de riscJ . selectarea optiunilor de remediereJ . implementarea strategiei de remediere . e8ecutarea remedierii. =pre deosebire de evaluarea de risc pentru care e8ista cadrul legal si s.a acumulat e8perienta selectarea te5nologiilor de remediere se bazeaza pe practici curente. 7cestea se inscriu in doua categorii? . abordarea comuna? unica obligatie/cerinta este ca prin aplicarea te5nologiei sa se asigure atingerea pentru contaminatii identificati a valorilor de referinta acceptabile pentru diferite folosinte. 0n acest conte8t nu este necesara argumentarea si 1ustificarea mi1loacelor te5nice care asigura atingerea obiectivelor. , astfel de abordare este utila si potrivita pentru situri contaminate cu suprafete mici fara importanta strategica $e8. locatia unor benzinarii sonde de e8tractie petrol rezervoare% J
159

reprezinta abordarea cea mai raspandita pentru

fundamentarea unei decizii privind refacerea mediului geologic contaminat "i implic

. abordarea avansata sistemica 6? aceasta abordare cere o evaluare a mai multor te5nologii care asigura atingerea concentratiilor acceptabile de poluanti si o selectare facuta in raport de anumite criterii in lumina K7I:9- . cea mai buna te5nologie disponibila care presupune costul cel mai scazut incluzand si o analiza cost.beneficiu. 0n ultimii ani s.au facut eforturi substantiale pentru dezvoltarea de noi te5nologii de refacere a solului si subsolului. -u toate acestea doar putine te5nologii se bucura de recunoastere si acceptare pe piata. 0n practica inca mai domina te5nologia conventionala de curatire . decopertare/eliminare si inlocuire a straturilor de sol contaminat. 0n principal in selectarea te5nologiei de refacere pot fi luati in considerare? f factori principali9 a% managementul risculuiJ b% fezabilitatea si gradul de adecvareJ c% motivatia factorilor interesati. f factori secundari7 d% satisfacerea intereselor diferitilor parti implicateJ e% dezvoltarea durabilaJ f% eficienta economica. (?#"#"# 'a%tori prin%ipali in sele%tarea te7nologiei de re0a%ere a mediului geologi% 4anagementul riscului. 9valuarea si managementul riscului implica cele 3 componente? sursa de contaminare calea de transmisie si receptorii de risc. 0n general managementul riscului se bazeaza pe ruperea legaturii dintre aceste componente prin una din urmatoarele metode? . indepartarea reducerea sau modificarea sursei $prin e8cavare o8idare c5imica bioremediere%J . intreruperea caii de transmisie $pompare si tratarea apei contaminate bariere fizice imobilizareapoluantilor%J . eliminarea e8punerii la risc a receptorilor $e8.prin restrictii de acces in zona contaminata%. =ezabilitatea si gradul de adecvare. /roiectarea unui proces de refacere a mediului geologic implica considerarea unui numar mare de parametrii care trebuie adaptati la caracteristicile sitului. 7stfel trebuie avute in vedere? . obiectivele de refacere $valorile.limita acceptabile ale poluantilor%J . caracteristicile poluantilor $tipul concantratia stabilitatea etc.%J . conditiile geologice si 5idrogeologiceJ . disponibilitatea anumitor facilitati si resurse in terenJ
160

. posibile no8e generate de procesul de refacere $zgomot praf mirosuri%J . solutiile de eliminare a deseurilorJ . costul tratarii. , te5nologie este adecvata atunci cand poate satisface cu succes toate cerintele specifice zonei de interes. 9valuarea gradului de adecvare va lua in considerare? . daca te5nologia are capacitatea de a elimina sau a reduce concentratia contaminantilor pana la atingerea obiectivelor de remediere si mentinerea in timp a acestui rezultatJ . daca te5nologia va functiona in conditiile specifice ale terenului $posibilitati de acces prezenta unor structuri subterane nivelul apei subterane%J . daca refacerea se va putea realiza in perioada de timp disponibilaJ factorul timp este foarte important in selectarea te5nologiei fiind deseori legat de constrangeri economice precum? presiunea datorata lipsei de teren pentru o dezvoltare va favoriza refacereaJ strategiile legate de timp ale finantatorilor pot favoriza fie o te5nologie ieftina fie una scumpaJ . daca te5nologia este compatibila cu cerintele din reglementari in cazul folosirii in% situ a unor substante c5imice preparatelor bacteriene substratelor de stimulare a activitatii microorganismelor din solJ . daca te5nologia este usor disponibila pe piata. ;neori o solutie propusa poate parea adecvata dar nu este considerata fezabila din diferite motive precum? . facilitati si servicii indisponibile in zona $electricitate apa%J . indisponibilitatea unor date validate privind performantele proiectuluiJ . performantele anterioare ale te5nologiei in rezolvarea unui anumit tip de risc nu sunt incura1atoareJ . posibilitati reduse de verificare a eficientei solutiei in timpul aplicariiJ . lipsa de incredere si acceptare a te5nologiei de catre toti factorii interesati. =trategia de refacere trebuie sa ia in considerare nu numai modul de management a riscului ci si materialul de tratat modul si tipul de tratare/eliminare fazele de implementare si rezultatele asteptate. 9lemente de realizare a managementului riscului sunt prezetnatre in figura si tabelul urmator?

161

Sursa de Contaminare

Calea de expunere Receptorul

re acere

re acere

re acere

prinA Distrugere Extractie

prinA Stabilizare Imobilizare

prinA Restrictii de utilizare a terenului

Managementul riscului Actiune asupra sursei

Materialul de Tehnologia tratat 9ip e !n epartare contaminanti Retinere-i&olare Reabilitare >locarea caii e 6ivele e 9ratare biolo$ica' e"punere concentratii c/imica' (i&ica +oli i(icare Protectia @ec/imea +tabili&are receptorului contaminarii 9ratare termica

Fazele de implementare Plani(icare #"ecutie @ali are Post monitorin$

Rezultate asteptate 8istru$ere !n epartare +tabili&are

4otivatia factorilor interesati implicati in proces. 0n domeniul terenurilor contaminate pot e8ista numerosi factori interesati ale caror motivatii si prioritati pot fi diferite. 9i vor influenta procesul de decizie privind selectarea solutiei de remediere de pe pozitia intereselor proprii. 0ntre acestia pot fi? . detinatorii de terenuri sau agentii economici poluatoriJ . finantatoriiJ . firmele care ofera servicii de depoluareJ . autoritatile de reglementare. (?#"#&# 'a%tori se%undari in sele%tarea te7nologiei de re0a%ere /atisfacerea factorilor interesati care nu sunt direct implicati in proces. 98ista si alti factori interesati care nu sunt direct implicati dar pe care ii poate preocupa proiectul de refacere si printre acestia se numara? utilizatorii terenului vecinii e8pertii in refaceri si cercetatorii grupurile locale de presa si :',.urile.

162

6iecare din factorii interesati priveste proiectul din perspectiva proprie avand perceptii si prioritati individualizate $constrangeri te5nice legislative cerinte de mediu etc.%. #esi nu sunt direct implicati acesti factorii pot uneori influenta proiectul si de aceea nu trebuie negli1ata importanta lor. 0ezvoltarea durabila. #ezvoltarea durabila respectiv beneficiile de lunga durata pentru mediu tind sa fie ignorate de cele mai multe ori. !entionam cele 3 elemente componente ale acestui concept? cresterea economicaJ protectia mediuluiJ dezvoltarea societatii. 2efacerea terenurilor contaminate sustine dezvoltarea durabila prin conservarea resurselor? . previne raspandirea poluarii in aer apa solJ . reduce presiunea asupra consumului de terenuri virgine aflate inca in stare naturala pentru construirea de locuinte sau centre comercialeJ . asigura continuarea dezvoltarii si progresul in societate. -u toate acestea si activitatile de refacere au un impact asupra mediului incon1urator $emisii in atmosfera apa consum de energie% ca si asupra mediului economic si social. ,biectivele care se pot atinge prin proiecte de curatire remediere reconstructie ecologica reprezinta un compromis intre obiectivele de calitate a mediului si limitarile impuse de caracteristicile sitului respectiv aspectele natuarale $de e8emplu geologia% natura contaminantilor durata procesului de refacere si costul acesteia. 9ficienta costurilor. n procesul de decizie trebuie sa se considere costurile si beneficiile ce se pot atribui fiecarei optiuni de refacere selectabile. /entru a face procesul transparent si reproductilbil s.au dezvoltat diferite proceduri de evaluare a costurilor si beneficiilor dar deficienta lor ma1ora ramane modul de atribuire a unei valori monetare B valori cantitative . fiecarei forme de impact care se indeparteaza si respectiv fiecarei forme de beneficiu care se obtine prin refacere. limitari financiare cerinte

(?#&# Elaborarea i emiterea de%i;iei de re0a%ere a mediului geologi%

9laborarea "i emiterea deciziei de refacere se realizeaz dup definirea obiectivelor de refacere a mediului geologic specifice sitului investigat. ,biectivele de refacere sunt identificate prin analiza de risc efectuat n baza rezultatelor/caracteristicilor sitului
163

contaminat determinate prin investigarea "i evaluarea detaliat a polurii solului "i subsolului. ,biectivele pot fi e8primate n mai multe forme? ? ? ? atingerea concentraiei ma8im admisibile pentru una sau mai multe substane poluanteJ reducerea p>n la o anumit limit a ncrcrii solului cu substane poluante funcie de folosina ulterioar decontaminrii situluiJ reducerea cu un anumit procent a polurii. -riteriile respectiv parametrii c5eie in luarea deciziilor trebuie sa includa? . motivatiile pentru refacere si scopurile urmarite prin obiectivele propuse . managementul riscului . dezvoltarea durabila . punctele de vedere ale factorilor interesati . fezabilitatea te5nica . eficienta costurilor. /rin decizia de refacere se stabilesc condiiile de imbunatatire a calitatii mediului geologic dintr.un amplasament identificat ca sit contaminat care vor viza msuri de restricionare de izolare/de punere n siguran de curare de decontaminare de reconstrucie ecologic n baza obiectivelor definite/identificate "i vor constitui obiectul unui studiu de fezabilitate reconstrucie ecologic . /rocesul de luarea deciziei implica 3 etape? . pre.evaluare . evaluare detaliata a unor optiuni preselectate in faza anterioara . evaluare a eficientei costurilor. /e parcursul intregului proces sunt necesare materiale suport. 7cestea includ o matrice de preevaluare a te5nologiilor elemente privind reproductibilitatea perfomantelor te5nologiei elemente de sustinere a deciziei valoarea costurilor 7 /entru a lua cea mai bun decizie este necesar o evaluare at>t te5nic c>t "i economic a diferitelor scenarii de refacere a mediului geologic. 9valuarea te5nic se face funcie de? impactul asupra mediului sustenabilitatea "i durata procesului. 9valuarea economic se face prin analiza costurilor aplicrii msurilor de curire remediere "i/sau reconstrucie ecologic divizate pe aciuni. 2ezultatele celor dou evaluri vor constitui obiectul analizei cost.beneficiu analiz care se va efectua numai de ctre e8perii specializai n domeniu iar decizia final se va
164

respectiv proiect te5nic de curare

remediere "i/sau

lua av>nd la baz opiunea pentru obinerea celor mai bune rezultate la cele mai mici costuri. #ac n urma analizei cost beneficiu se constat c varianta analizat nu este fezabil se redefinesc/reconsider obiectivele remedierii "i se reia procesul de decizie. /rocesul de decizie se nc5eie cu elaborare de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului a deciziei privind refacerea mediului geologic si notificarea operatorului economic sau detinatorului de teren asupra intocmirii de catre acesta a propunerii de refacere a mediului geologic a recomandarii privind acesteia condiiile generale de realizare a refacerii "i termenul de depunere la autoritatea de mediu. /rocesul de decizie pentru selectarea te5nologiei/msurilor de refacere a mediului geologic trebuie? . sa ia in considerare folosinta viitoare a terenurilor si a vacinatatilor lorJ . sa ia in considerare dezvoltarea durabila si managementul riscului intr.o maniera 5olistica integrataJ . sa fie robust consistent transparent si reproductibilJ . sa permita participarea tuturor factorilor interesati J . sa fie pragmatic. 7legerea te5nologiei de remediere trebuie integrata in procesul general de remediere fiind dependenta si strict legata de? . planificarea si dezvoltarea procesului . participarea factorilor interesati in proces. =electarea te5nologiei trebuie integrata / corelata cu planificarea si dezvoltarea sitului tinand cont de cadrul si scopul in care se face remedierea si care poate fi? regenerarea unui teren contaminat abandonat e8tinderea zonei locuite pe o fosta zona industriala modernizarea suburbiilor etc. =electarea te5nologiei trebuie integrata / corelata cu participarea factorilor interesatiJ ceea ce inseamna ca trebuie sa se tina cont de opinia utilizatorilor terenului a vecinilor acestuia si a grupurilor de presiune locale. 6igura urmatoare prezinta sc5ematic procesul de decizie privind selectarea te5nologiei ca urmare a fazelor de investigare si evaluare a riscului precum si corelatia stransa cu participarea factorilor interesati si planificarea procesului de dezvoltare a sitului si impre1urimilor sale.

165

'a%tori interesati

Pro%es de%i;ie
Investigarea preliminara a terenului, Evaluarea prealabila a riscului

Plani0i%are
Proiectarea planului

Obiective stabilite

Cercetarea terenului in profunzime, Evaluarea detaliata a riscului, Defirea oviectivelor remedierilor

Analiza integrata a oportunitatii proiectelor si restrictiilor

Alegere preliminara

Analizarea optiunilor Comunicarea riscului

D) Solutii Decizia competenta sa fie simple e #ustificata corespunzator N Evaluarea detaliata a optiunilor

Planificarea structurii proiectlui (utilizarea terenului, finante, timp !"

Eficacitatea cheltuielilor Conceptul spatial integrat Propunere remedieri

/ropunerea de refacere a mediului geologic va cuprinde n general urmtoarele? ? ? ? ? ? ? ? ? prezentarea rezultatelor investigrii detaliate/caracterizarea sitului modelul conceptual al situlu elaborat funcie de evaluarea de riscJ nominalizarea avizelor "i/sau acordurilor necesare aciunile/activitile/lucrrile prin care se vor realiza/atinge impuse etapizarea acestoraJ msurile privind verificarea control calitii e8ecuiei lucrrilor de refacere cuprinse ntr.un plan msurile / metodologia de monitorizare a calitii factorilor/elementelor de mediu B plan de monitorizare post.remediere planificarea n timp "i organizarea lucrrilorJ costul total al proiectului "i defalcarea acestuia pe etape "i lucrri. condiiile generale

#up acceptarea de ctre autoritatea competent pentru protecia mediului a propunerii de refacere a mediului geologic formulat de operatorul economic sau deintorul de teren acesta ntocme"te proiectul de refacere a mediului geologic care implic trei etape? ? elaborarea studiului de fezabilitateJ
166

? ?

elaborarea documentaiilor pentru obinerea avizelor "i acordurilor necesare desfsurrii activitilor de refacere a mediului geologic "i obinerea acestora elaborarea proiectului te5nic de curare remediere "i/sau reconstrucie ecologic. -oninutul "i metodologia de elaborare a acestora sunt acelea"i cu ale oricrui tip

de proiect "i sunt reglementate prin legislaia n vigoare. #e menionat faptul c n cazul unui astfel de proiect o atenie deosebit trebuie acordat planului de asigurare verificare "i control a calitii lucrrilor e8ecutate "i a planului de monitorizare a calitii factorilor/elementelor de mediu iar dup caz "i a construciilor izolare etc. instalaiilor bariere de

FFFFFF !e va %ompleta (?#(# 'undamentarea de%i;iei de a nu re0a%e mediul geologi% (?#*# Elaborarea si emiterea de%i;iei de a nu promova proie%te,masuri de re0a%ere a mediului geologi%#

'rt. "! In "aza deciziei prevzute la art 02, operatorul economic sau deintorul de teren ela"oreaz studiul de feza"ilitate i proiectul tehnic pentru curare, remediere i$sau
167

reconstrucie ecologic sau de minimizare a riscurilor existente #n zona afectat, #n termenul sta"ilit de autoritatea competent pentru protecia mediului

("# Condiii generale de elaborare a studiului de 0e;abilitate i a proie%tului te7ni% pentru re0a%erea mediului geologi%
("#"# Coninutul4%adru al studiului de 0e;abilitate
=tudiul de fezabilitate reprezint documentaia care cuprinde caracteristicile principale "i indicatorii te5nico.economici ai investiiei prin care se asigur utilizarea raional "i eficient a c5eltuielilor de capital "i a c5eltuielilor materiale pentru satisfacerea cerinelor economice "i sociale n domeniul respectiv. '% &rile scrise (. 0ate generale "#"##enumirea investiiei "#&#9laborator "#(#,rdonatorul principal de credite "#*#7utoritatea contractant "#+#7mplasamentul $1udeul localitatea strada numrul% "#.#Iema cu fundamentarea necesitii "i oportunitii avute n vedere la aprobarea studiului de prefezabilitate "#/##escrierea funcional "i te5nologic inclusiv memorii te5nice pe specialiti ". 0ate tehnice ale lucrrii &#"#=uprafaa "i situaia 1uridic ale terenului care urmeaz s fie ocupat $definitiv "i/sau temporar% de lucrare &#&#-aracteristicile geofizice ale terenului din amplasament $zona seismic de calcul "i perioada de colJ natura terenului de fundare "i presiunea convenional nivelul ma8im al apelor freatice% &#(#-aracteristicile principale ale construciilor &#(#"#/entru cldiri? desc5ideri travei aria construit aria desf"urat numrul de niveluri "i nlimea acestora volumul construit &#(#&#/entru reele? lungimi limi diametre materiale condiii de pozare etc. &#*#=tructura constructiv /entru cldiri "i reele se va face o descriere a soluiilor te5nice avute n vedere cu recomandri privind te5nologia de realizare "i condiiile de e8ploatare ale fiecrui obiect.
168

&#+#/rincipalele utila1e de dotare a construciilor $cazane de abur sau ap fierbinte 5idrofoare ascensoare etc.% &#.#0nstalaii aferente construciilor =e vor descrie soluiile adoptate pentru instalaiile de iluminat for cureni slabi ap canalizare etc. &#/#;tiliti =e vor descrie modul de asigurare a acestora "i soluiile te5nice adoptate. -. 0ate privind fora de munc ocupat dup realizarea investiiei 3.(. Iotal personal din care? . personal de e8ecuie 3.2. Locuri de munc nou.create ). 0evizul general estimativ al investiiei Aaloarea total a investiiei cu detalierea pe structura devizului general conform prevederilor legale *. 1rincipalii indicatori tehnico3economici ai investiiei +#"#Aaloarea total $n preuri . luna anul% din care? . construcii.monta1 +#&#9"alonarea $0:A/- F !% . 7nul 0 . 7nul 00 ........... ........... *.-.6urata de realizare $luni% +#*#-apaciti $n uniti fizice% /rincipalii indicatori se vor completa dup caz cu date privind? . condiiile financiare de realizare a obiectivului $analiza cas5.flo] inclusiv cu rata de actualizare rata intern de rentabilitate analiza raportului cost.profit rata impozitului pe profit perioada de scutire de impozit pe profit influena variaiei n timp a preurilor rata dob>nzii la credite bancare rata de sc5imb valutar etc.%J . ma"ini "i utila1e necesare n procesul te5nologic $lista cuprinz>nd principalele utila1e ec5ipamente "i dotri cu indicarea capacitii te5nice a acestora%J . producia "i desfacerea $lista cuprinz>nd produsele capacitatea teoretic anual pe produse durata proiectat pentru funcionarea capacitii pentru fiecare produs preul unitar pe fiecare produs preul de v>nzare al produselor similare fabricate n ar sau
169

procurate din import%J . materiile prime materialele combustibilii "i energia consumate pentru fiecare produs "i preurile de procurare a acestoraJ . manopera $cu detalierea pe structura de personal%J . c5eltuieli generale ale unitii $ta8e comisioane impozite instruire personal c5irii "i/sau amortismente c5eltuieli de administraie "i marOeting etc.%. !. =inanarea investiiei #in valoarea total a investiiei? .................. mii lei din surse proprii .................... mii lei din credite bancare ................. mii lei din fondurile bugetului de stat sau ale bugetului local .................. mii lei din fondurile speciale constituite prin lege n afara acestor bugete ................. mii lei din credite e8terne garantate sau contractate direct de stat etc. +. 'vize i acorduri 7vizele "i acordurile emise de organele n drept potrivit legislaiei n vigoare privind? . avizul ordonatorului principal de credite privind necesitatea "i oportunitatea realizrii investiieiJ . certificatul de urbanism cu ncadrarea amplasamentului n planul urbanistic avizat "i aprobat potrivit legiiJ . avizele privind asigurarea utilitilor $energie termic "i electric gaz metan ap canal telecomunicaii etc.%J . avizele pentru consumul de combustibilJ . acordurile "i avizele pentru protecia mediului "i a apelorJ . alte avize de specialitate stabilite potrivit dispoziiilor legale. <% &rile desenate (.1lan de amplasare 8n zon (7"*.### 3 (7*.###% ". 1lan general (7*.### 3 (7*##% -.1lanuri de arhitectur . planurile nivelurilor faade vederi seciuni pentru principalele obiecte de construcii (&# &# Coninutul4%adru al proie%tului te7ni% '%&rile scrise
170

(. 0escrierea general a lucrrilor "#"#9lemente generale? /roiectul te5nic verificat avizat "i aprobat potrivit prevederilor legale reprezint documentaia scris "i desenat pe baza creia se e8ecut lucrarea. /roiectul te5nic trebuie s fie elaborat n mod clar "i s asigure informaii complete astfel nc>t autoritatea contractant s obin date te5nice "i economice complete privind viitoarea lucrare care va rspunde cerinelor sale te5nice economice "i te5nologice. #e asemenea este necesar ca proiectul te5nic s fie complet "i suficient de clar astfel nc>t s se poat elabora pe baza lui detaliile de e8ecuie n conformitate cu materialele "i te5nologia de e8ecuie propus dar cu respectarea strict a prevederilor proiectului te5nic fr s fie necesar suplimentarea cantitilor de lucrri respective "i fr a se dep"i costul lucrrii stabilit n faza de ofert pentru e8ecuia lucrrilor. "#&##escrierea lucrrilor n cadrul descrierii lucrrilor care fac obiectul proiectului te5nic se vor face referiri asupra urmtoarelor elemente? . amplasamentulJ . topografiaJ . clima "i fenomenele naturale specifice zoneiJ . geologia seismicitateaJ . prezentarea proiectului pe volume bro"uri capitoleJ . organizarea de "antier descriere sumar demolri devieri de reele etc.J . cile de acces provizoriiJ . sursele de ap energie electric gaze telefon etc. pentru organizarea de "antier "i definitiveJ . cile de acces cile de comunicaii etc.J . programul de e8ecuie a lucrrilor graficele de lucru programul de recepieJ . trasarea lucrrilorJ . prote1area lucrrilor e8ecutate "i a materialelor din "antierJ . msurarea lucrrilorJ . laboratoarele contractantului $ofertantului% "i testele care cad n sarcina saJ . curenia n "antierJ . serviciile sanitareJ . relaiile dintre contractant $ofertant% consultant "i persoana 1uridic ac5izitoare $investitor%J . memoriile te5nice pe specialiti.
171

". 5aietele de sarcini pe specialiti -aietele de sarcini dezvolt n scris elementele te5nice menionate n plan"e "i prezint informaii precizri "i prescripii complementare plan"elor. 7ceste caiete de sarcini se elaboreaz de ctre proiectant pe baza plan"elor de1a terminate "i se organizeaz de regul n bro"uri distincte pe specialiti. &#"#2olul "i scopul caietelor de sarcini . 2eprezint descrierea scris a lucrrilor a cror e8ecuie va face obiect al ac5iziieiJ n plan"e se face prezentarea lor grafic iar n breviarele de calcul se 1ustific dimensionarea elementelor constituente. . /lan"ele breviarele de calcul "i caietele de sarcini sunt complementare. :otele e8plicative nscrise n plan"e sunt scurte "i cu caracter general viz>nd n special e8plicitarea desenelor. . -onin nivelul de performan al lucrrilor descrierea soluiilor te5nice "i te5nologice folosite care s asigure e8igenele de performan calitative. . #etaliaz aceste note "i cuprind caracteristicile "i calitile materialelor folosite testele "i probele acestora descriu lucrrile care se e8ecut calitatea modul de realizare testele verificrile "i probele acestor lucrri ordinea de e8ecuie "i de monta1 "i aspectul final. . mpreun cu plan"ele trebuie s fie astfel concepute nc>t pe baza lor s se poat determina cantitile de lucrri costurile lucrrilor "i utila1elor fora de munc "i dotarea necesar n vederea e8ecuiei lucrrilor. . 9laborarea acestora se face pe baza breviarelor de calcul "i a plan"elor de ctre ingineri speciali"ti pentru fiecare categorie de lucrare. . 6orma de prezentare trebuie s fie ampl clar s conin "i s clarifice precizrile din plan"e s defineasc calitile materialelor cu trimitere la standarde s defineasc calitatea e8ecuiei normativele "i prescripiile te5nice n vigoare. . =tabilesc responsabilitile pentru calitile materialelor "i ale lucrrilor "i responsabilitile pentru teste verificri "i probe. . ,rice neclaritate n e8ecuia lucrrilor trebuie s "i gseasc precizri n caietele de sarcini. . :u trebuie s fie restrictive. . 2edactarea acestora trebuie s fie concis sistematizat "i e8primarea se va face cu minimum de cuvinte. . = prevad modul de urmrire a comportrii n timp a lucrrii.

172

. = prevad msurile "i aciunile de demontare de demolare $inclusiv reintegrarea n mediul natural al de"eurilor% dup e8pirarea perioadei de via $postutilizarea%. &#&#Iipuri "i forme de caiete de sarcini n funcie de destinaie caietele de sarcini pot fi? . caiete de sarcini pentru e8ecuia lucrrilorJ . caiete de sarcini pentru recepii teste probe verificri "i puneri n funciune urmrirea comportrii n timp a construciilor "i coninutul crii te5nice a construcieiJ . caiete de sarcini pentru furnizori de materiale utila1e ec5ipamente "i confecii diverse. n funcie de domeniul la care se refer caietele de sarcini pot fi? . caiete de sarcini generale care se refer la lucrri curente n domeniul construciilor "i care acoper ma1oritatea categoriilor de lucrriJ acestea se pot sistematiza pe categorii "i capitole de lucrri pot deveni repetitive "i pot fi introduse n memoria calculatoarelorJ . caiete de sarcini speciale care se refer la lucrri specifice "i care sunt elaborate independent pentru fiecare lucrare. &#(#-oninutul caietelor de sarcini #at fiind c fiecare lucrare n construcii are un anumit specific caietele de sarcini sunt elaborate pentru fiecare lucrare folosindu.se dac este posibil pri seciuni capitole etc. elaborate anterior verificate "i adaptate la noile condiii te5nice ale lucrrii "i puse de accord cu prescripiile te5nice n vigoare. 7stfel coninutul unui capitol de lucrri din caietul de sarcini trebuie s cuprind? . breviarele de calcul pentru dimensionarea elementelor de construcii "i de instalaiiJ . nominalizarea plan"elor care guverneaz lucrareaJ . proprietile fizice c5imice de aspect de calitate tolerane probe teste etc. pentru materialele componente ale lucrrii cu indicarea standardelorJ . dimensiunea forma aspectul "i descrierea e8ecuiei lucrriiJ . ordinea de e8ecuie probe teste "i verificri ale lucrriiJ . standardele normativele "i alte prescripii care trebuie respectate la materiale utila1e confecii e8ecuie monta1 probe teste "i verificriJ . condiiile de recepie msurtori aspect culori tolerane etc. -.Bistele cantitilor de lucrri

173

7cest capitol va cuprinde toate elementele necesare n vederea cuantificrii valorice "i a duratei de e8ecuie a lucrrilor "i anume? . centralizatorul obiectelor pe obiectivJ . centralizatorul categoriilor de lucrri pe obiecteJ . listele cuprinz>nd cantitile de lucrri pe capitole de lucrri aferente categoriilor de lucrri cu descrierea n detaliu a acestoraJ . listele cuprinz>nd cantitile de utila1e "i ec5ipamente te5nologice inclusiv dotrile $dup caz%J . specificaiile te5nice. ). Graficul general de realizare a lucrrii <%&rile desenate =unt documentele principale ale proiectului te5nic pe baza crora se elaboreaz prile scrise ale proiectului "i care de regul se compun din? (.1lanurile generale7 . planurile de amplasare a reperelor de nivelment "i planimetriceJ . planurile topografice principaleJ . planurile de amplasare a fora1elor profilurilor geote5nice inclusiv cu nscrierea n acestea a condiiilor "i a recomandrilor privind lucrrile de pm>nt "i de fundareJ . planurile principale de amplasare a obiectelor inclusiv cote de nivel distane de amplasare orientri coordonate a8e repere de nivelment "i planimetrice cotele F/.0 00 cotele trotuarelor cotele "i distanele principale de amplasare a drumurilor trotuarelor aleilor pietonale platformelor etc.J . planurile principale privind sistematizarea pe vertical a terenului inclusiv nscrierea n acestea a volumelor de terasamente spturi.umpluturi depozite de pm>nt volumul pm>ntului transportat $e8cedent "i deficit% lucrrile privind stratul vegetal precum "i precizri privind utila1ele "i ec5ipamentele de lucru completri "i alte date "i elemente te5nice "i te5nologiceJ . planurile principale privind construciile subterane . amplasarea lor seciuni profiluri longitudinale dimensiuni cote de nivel cofra1 "i armare ariile "i marca seciunilor din oel marca betoanelor protecii "i izolaii 5idrofuge protecii mpotriva agresivitii solului a coroziunii etc.J . planurile de amplasare a reperelor fi8e "i mobile de trasare. ". 1lanele principale ale obiectelor
174

=e recomand ca fiecare obiect subteran sau suprateran s aib un numr sau un cod "i o denumire proprii iar plan"ele s fie organizate ntr.un volum propriu independent pentru fiecare obiect. n cazul n care proiectul este voluminos plan"ele se vor organiza n volume "i/sau bro"uri pentru fiecare specialitate distinct. -. 'rhitectura Aa cuprinde plan"e principale privind ar5itectura fiecrui obiect inclusiv cote dimensiuni tolerane dintre care? . planul individual de amplasareJ . planurile de ar5itectur ale nivelurilor subterane "i supraterane ale teraselor acoperi"urilor etc. inclusiv cote dimensiuni suprafee funciuni te5nologice cu precizri privind materialele confeciile etc.J . seciuni faade detalii importante cotate etc.J . tablouri de prefabricate confeciiJ . tablouri de t>mplrii "i tablouri de finisa1e interioare "i e8terioare. /lan"ele vor conine cote dimensiuni distane funciuni arii precizri privind finisa1ele "i calitatea acestora etc. ). /tructura Aa cuprinde plan"ele principale privind alctuirea "i e8ecuia structurii de rezisten pentru fiecare obiect "i anume? . planurile infrastructurii "i seciunile caracteristice cotateJ . planurile suprastructurii "i seciunile caracteristice cotateJ . descrierea soluiilor constructive descrierea ordinii te5nologice de e8ecuie "i monta1 recomandri privind transportul manipularea depozitarea "i monta1ul care se vor nscrie pe plan"ele principale. *. &nstalaiile Aor cuprinde plan"ele principale privind e8ecuia instalaiilor fiecrui obiect inclusiv cote dimensiuni tolerane etc. "i anume? . planurile principale de amplasare a utila1elorJ . sc5eme principale ale instalaiilorJ . seciuni vederi detalii principale.

175

/lan"ele vor conine cote dimensiuni calitile materialelor verificrile "i probele necesare instalaiilor. !. 0otri i instalaii tehnologice Aor cuprinde planurile principale de te5nologie "i monta1 seciuni vederi detalii inclusiv cote dimensiuni tolerane detalii monta1 etc. "i anume? . desenele de ansambluJ . sc5emele te5nologice ale flu8ului te5nologicJ . sc5emele cinematice cu indicarea principalilor parametriJ . sc5emele instalaiilor 5idraulice pneumatice electrice de automatizare comunicaii reele de combustibil ap iluminat etc. ale instalaiilor te5nologiceJ . planurile de monta1 geometrii dimensiuni de amplasare prestaii sarcini etc. inclusiv sc5emele te5nologice de monta1J . diagramele nomogramele calculele inginere"ti te5nologice "i de monta1 inclusiv materialul grafic necesar punerii n funciune "i e8ploatriiJ . listele cu utila1ele "i ec5ipamentele din componena planurilor te5nologice inclusiv parametrii performanele "i caracteristicile. +. 0otri de mobilier, inventar gospodresc, paz contra incendiilor, protecia muncii etc.7 . planurile principale de amplasare "i monta1 inclusiv cote dimensiuni seciuni vederi tablouri de dotri etc.J . listele cu dotri inclusiv parametrii performanele "i caracteristicile acestora. izolaii termice acustice protecii anticorosive "i parametrii principali ai

'rt. "+
176

(%!rmtoarele fapte constituie contravenii i se sancioneaz dup cum urmeaz' a% nerespectarea prevederilor art 2 alin :19, art 10 alin :09 i ale art 19 alin :19, cu amend de la 0 000 lei la 2 000 lei, pentru persoane fizice, i de la 00 000 lei la .0 000 lei, pentru persoane 4uridice+ b% nerespectarea prevederilor art A, art 9 alin :19, art 1. alin :19, art 0? alin :09 i ale art 0A, cu amend de la 2 000 lei la 10 000 lei, pentru persoane fizice, i de la ?0 000 lei la 20 000 lei, pentru persoane 4uridice "% (onstatarea contraveniilor i aplicarea sanciunilor se fac de comisarii -rzii Daionale de Bediu -% (ontravenientul poate achita, pe loc sau #n termen de ./ ore de la data #ncheierii procesului%ver"al ori, dup caz, de la data comunicrii acestuia, 4umtate din minimul amenzii, agentul constatator fcnd meniune despre aceasta #n procesul ver"al

(&# )tributiile Gar;ii Nationale de $ediu

=emnificatia prevederilor articolelor a caror nerespectare constituie contraventii si se sanctioneaza de catre ':! este urmatoarea? 7rt 5. alin (? . . . . . . . . :u raspunde la notificarea 7/! privind incadrarea la una din situatiile prevazute la art 5 alin 2 :u raspunde invitatiei la negocieri asupra etapelor de investigare si evaluare :u semneazaJ nu isi asuma WminutaT negocierilor si conditiilor de realizare a lucrarilor :u inc5eie contractele pentru realizarea lucrarilor asumate la negocieri 2efuza finantarea investigatiilor si /sau a lucrarilor asumate in WminuteleT semnate :u respecta termenele stabilite si asumate :u raspunde la solicitarea de completari sau clarificari 0nc5eie contracte pentru realizarea lucrarilor cu persoane fizice sau 1uridice care nu respecta conditiile de calificare si atestare stabilite. 7rt (2 alin 2? . . . . . ;tilizarea preluarea si prezentarea de informatii gresite false incomplete 0nformatii de teren fara e8istenta unui program de asigurare a calitatii 7cceptarea de lucrari de teren incorect sau incomplet realizate 0ntroducerea de informatii false artificiale in situatii unde acestea nu e8ista !odificarea cu buna stiinta de date informatii
177

. . . . .

,misiunea cu buna stiinta de date sau informatii relevante /rezentarea de categorii de date si lucrari de teren care nu s.au realizat /rezentarea de rezultate ale lucrarile de teren si laborator modificate trunc5iate /rezentarea prelucrarilor de date/modelari cu date false sau nerealizate in fapt Aicierea intentionata a raportului geologic elaborat

7rt. (4 alin ( . . . . . . . . . . . . . . . . :u raspunde la notificarea 7/! privind incadrarea la una din situatiile prevazute la art 5 alin 2 :u raspunde invitatiei la negocieri asupra etapelor de investigare si evaluare :u semneazaJ nu isi asuma WminutaT negocierilor si conditiilor de realizare a lucrarilor :u inc5eie contractele pentru realizarea lucrarilor asumate la negocieri 2efuza finantarea investigatiilor si /sau a lucrarilor asumate in minutele semnate :u respecta termenele stabilite si asumate :u raspunde la solicitarea de completari sau clarificari 0nc5eie contracte pentru realizarea lucrarilor cu persoane fizice sau 1uridice care nu respecta conditiile de calificare si atestare stabilite. 7rt 3? W:u raspunde la notificarea 7/! privind incadrarea la una din situatiile prevazute la art 5 alin 2 :u raspunde invitatiei la negocieri asupra etapelor de investigare si evaluare :u semneazaJ nu isi asuma minuta negocierilor si conditiilor de realizare a lucrarilor :u inc5eie contractele pentru realizarea lucrarilor asumate la negocieri 2efuza finantarea investigatiilor si /sau a lucrarilor asumate in minutele semnate :u respecta termenele stabilite si asumate :u raspunde la solicitarea de completari sau clarificari 0nc5eie contracte pentru realizarea lucrarilor cu persoane fizice sau 1uridice care nu respecta conditiile de calificare si atestare stabilite. 7rt 4 alin (? . . . . . Iransmiterea c5estionarelor peste termenul de 3 luni :etransmiterea c5estionarelor la nici un interval de timp dupa primirea solicitarii -ompletarea c5estionarelor cu informatii incorecte si transmiterea acestora 9ludarea de informatii e8istente la completarea c5estionarelor -ompletarea intentionata a informatiilor cu date nerelevante sau fals.
178

7rt () alin ( . . :u respecta termenele stabilite si asumate pentru predarea raportului :u raspunde la solicitarea de completari sau clarificari pentru raport in termenul cerut 7rt 23 alin 2 . :u respecta termenele stabilite la negocieri si asumate prin WminutaT semnata pentru realizarea esalonata sau totala a lucrarilor si predare a rapoartelor geologice pentru etapa de investigare si evaluare preliminara si de detaliu programul de monitorizare si evaluarea de risc . :u respecta termenele stabilite pentru transmiterea completarilor sau clarificarilor la rapoartele geologice de etapa de monitorizare si la sediul de evaluare de risc 7rt 23 . :u realizeaza studiul de fezabilitate si proiectul te5nic in termenul stabilit de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului si notificat operatorului economic sau detinatorului de teren.

179