Memoria Definire si caracterizare generala a memoriei

MEMORIA este procesul de intampinare, pastrare si reactualizare (recunoasterea sau producerea ) de informatiii.

Procesele si fazele memoriei

1. Memorarea (intiparirea) MEMORAREA sau I !IPARIREA este prima faza a memoriei si consta in formarea "codurilor# (engramarea informatiei) in structurile neuronale. $. Pastrarea (retinerea) PA%!REREA este retenirea in timp a materialului intiparit. &ara pastrare nu ar e'ista in(atare. ). Reactualizarea REA*!+A,I-AREA consta in folosirea celor memorate si pastrate. Ea are doua forme: a) Recunoasterea, reactualizarea in prezenta materialului memorat. b) Reproducerea reactualizarea in absenta obiectului.

*aracteristicile memoriei umane

1. *aracter selecti(e. Nu intiparim si nu reproducem ca o placa fotografica, ci selective. Selectivitatea depinde si de aspecte care tin de materialul memorat, si de cei care memoreaza. 2. *aracter acti( al memoriei. ele memorate se pun in legatura cu alte informatii, datele nu raman isolate. !. Memoria este un process intelectual. "n memorare intervine intelegerea, iar cand reactualizam, intervine semnificatia in ordonarea materialului. ele trei caracteristici ale memoriei sunt correlate si sunt prezente in toate fazele ei.

&ormele si legile memoriei

A. &ORME,E MEMORIEI D+PA D+RA!A PA%!RARII 1. Stoca#ul informational sensorial inseamna mentinerea informatiei pe $traseu% in organul de simt pentru un timp de ordinal functiunilor de secunda. &ara acest tip de memorie nu ar fi posibila perceptia. 2. 'emoria de scurta durata ( '.S.).). *astrarea informatiei se intinde im limitele di minim1+2 secunde si ma,im -+1. minute. Este implicate in lectura rapida. S+a dovedit e,perimental ca studentii cu lectura lenta au nevoie de mai multe repetitii ca sa invete acelasi material comparative cu cei care au lectura rapida (viteza optima a citirii este de cca 2/0 cuvinte 1 minut). "nformatia trece in '.2.). sau in uitare. !. 'emoria de lunga durata ('.2.).) este rezervorul de pastrare a intregii e,periente de viata. 3ceasta forma de memorie asigura continuitatea trecut+prezent+viitor in viata psi4ica a omului. .. &ORME A,E MEMORIEI D+PA *+M MEMORAREA %E &A*E *+ I !E !IE %A+ &ARA 1. Memoria in(oluntara sau spontana / intiparirea si pastrarea se fac fara intentia subiectului, fara scop si fara a se folosi mi#loace speciale de intiparire. ea mai mare parte din ceea ce persona#ele poarta in memoria sa de lunga durata se datoreaza memoriei spontane: limba#, cultura, entimente, convingere etc. $. Memoria (oluntara intiparirea se face cu intentia de a pastra si a rectualiza materualul respective. 3ceasta implica scop, motivatie si procedee de memorare.

Rolul scopului si al motivatiei este foarte important, caci ele sustin efortul de a memora c4iar si atunci cand aterialul nu este placut.

*. &ORME,E MEMORIEI D+PA *RI!ERI+, I !E,E0ERII MA!ERIA,+,+I MEMORA!. 1. Memoria mecanica nu se intelege materialul memorat. "n acest tip de materie, interventia intelectului este foarte redusa. E,ista materiale in care nici nu este posibil sa intervina intelegerea (date istorice, numere de telefon etc), dar in cele mai multe dintre cele care trebuie invatate este posibila intelegerea si este necesar participarea gandirii. $. Memoria logica+ memorarea se face cu interventia intelegerii. Este mai productive decat cea mecanica si asigura pastrarea pe termen mai lung.

D. &ORME,E MEMORIEI D+PA *O !I +!+, MA!ERIA,+,+I MEMORA!

1. Memoria percepti(e material concret, perceptibil (memorie vizuala, memorie auditiva etc). )e e,emplu, figuti, melodii, culori, miroduri, gusturi, etc. $. Memorie (er1ala material abstract(concepte, simboluri, idei etc) ). Memorie motorize memoria miscarilor 2. Memoria afecti(a materialul: emotii, sentimente.

,egile memoriei in in(atare

1. 'emoria depinde de factorul varsta. 2. ,egea intelegerii. *erformanta in memroie, pastrare si reactualizare variaza in functie de gradul de intelegere a materialului. )upa teoria lui 5olman, prototipul invatarii este adaptarea constienta si rationala la cerintele situatiei. "nvatarea $oarba% apare ca un caz, cand problema nu# se potriveste capacitatilor celui care invata, ori este prezentata intr+o forma inaccesibila.

!. ,egea moti(atiei. *erformanta in memorie depinde de motivatia subiectului. Recompensa si sanctiunea au importanta. $'otivele pastreaza organismul in activitate pana cand acesta a#unge la realizarea scopului. Scopul duce activitatea la capat.% (E.R. 6ut4rie) 2. ,egea dependentei de natura materialului memorat a) 2a varste mai mici, predomina memoria intuitive, bazata pe perceperea materialului concret7 memoria verbala devine mai productive decat cea intuitive in #urul varstei de 10 ani. b) 'aterialul verbal concret se reproduce mai fidel decat materialul intuitive incepand de la 1+- ani. )upa 10 ani, cunostintele abstracte, care sunt intelese, se actualizeaza mai fidel si mai prompt. 0. ,egea e'ercitiului. *erformanta creste o data cu numarul de repetitii, dar nu nelimitat. 5rebuie subliniat ca prin repetarea materialului invatat, o data cu intarirea retinerii, se usureaza ac4izitia de materiale noi.

+itare

Se considera memorie operati(e procesul sau faza reactualizarii, adica utilizarea materialului memorat., +itarea este un fenome psi4ic opus memoriei operative si se manifesta sub forma erorilor in recunoastere sau reproducere, pana la imposibilitatea de a reactiona materialul memorat.

*auze ale uitarii

)iferite teorii psi4ologice au produs e,plicatii diferite pentru fenomenul uitarii, care trebuie considerat si ca un fonomen pozitiv, atunci cand prin uitare se ec4ilibreaza psi4icul persoanei, dar si negative, atunci cand se uita informatiile de care este nevoie. 3sociationistii e,plica uitarea prin stergera urmelor asociative7pentru be4avioristi, uitarea este urmarea inactivizarii mecanismelor neurofiziologice puse in #oc de invatare, datorita lipsei de e,ercitiu (E.2. 54orngi8e).

6.3. 'c6eoc4 e,plica uitarea prin concurenta reactiilor asemanatoare, fapt care impiedica procesul reproducerii. *entru adeptii refle,elor conditionate, baza psi4ologica a uitarii consta in diferitele forme de in4ibitie. *si4analistii sustin ca la baza uitarii stau mecanismele refularii: ceea ce este separator, penibil, are tendinta de a fi refulat, deci uitat.