Boala ca proces de vindecare si adevarata sanatate

Presupusii agenti patogeni - dusmanul imaginar al medicinei alopate

~~ Traducere si adaptare/completare dupa articolul original al dr.-ing. Joachim Grtz aparut in revista Impuls Nr. 13 !"GI#$ ~~

Virusuri, bacterii, fungi

%a &aza medicinei 'moderne' se a(la inca de mai &ine de un secol teoria germenilor patogeni. )e ea se &azeaza intreaga metoda de diagnosticare si intreaga paleta de 'terapii'* devenita intre timp o industrie cu pro(ituri de miliarde de euro. %a marea ma+oritate a medicilor* anti&ioticele* cortizonul* vaccinurile etc. etc. etc. sunt instrumentele pre(erate de 'tratament' sau 'preventie'. ,edicina conventionala (unctioneaza pe un singur principiu- sa gasim 'agentul' .patogen/ prezent in procesul &olii* sa-l anihilam... si gata cu &oala0 !ceasta teorie este insa in continuare o simpla iluzie si ne duce intr-o (undatura tot mai periculoasa* caci legile &iologice ale naturii vor&esc in mod clar un cu totul alt lim&a+* iar 'tratamentele' medicinei alopate se dovedesc a avea in timp consecinte tot mai devastatoare. Niciodata nu au existat in intreaga lume atat de multi oameni suferinzi de boli cronice, inclusiv copii. In afara de asta, tendinta spre si mai multe imbolnaviri cronice la copii creste in mod alarmant. #a ne lamurim mai &ine ce este cu micro&ii* microorganismele care traiesc in noi si alaturi de noi in natura. 1aca ne in(ormam temeinic la acest capitol* (iecare om isi poate (olosi propriul discernamant ca sa inteleaga ce se intampla cu sanatatea lui2 nu e nevoie sa (i studiat medicina pentru asta. 3a sa intelegem mai &ine intreaga constelatie a micro&ilor pe care in ziua de azi mai toata lumea ii considera 'agenti patogeni rai'* s-o luam sistematic.
Cele doua faze ale bolilor

4na din cele mai importante legi &iologice ale naturii .asa cum au fost ele postulate de dr. Hamer - n.tr./ este legea con(orm careia orice im&olnavire parcurge doua (aze* incepand cu (aza de simpaticotonie si apoi trecand prin (aza de vagotonie pentru a a+unge din nou la starea de sanatate.

5rganismul uman a(lat in stare de sanatate oscileaza permanent intre cele doua caracteristici ale sistemului nervos vegetativ sau autonom #N6$* adica a acelei parti din sistemul nervos care serveste (unctiilor vegetative reglarea proceselor &iologice interioare care sunt inconstiente si independente de vointa noastra constienta* precum si adaptarea lor la solicitarile mediului in care traim$. !cest sistem nervos vegetativ este alcatuit din asa-numitul sistem nervos simpatic responsa&il cu activitatea* alerta* stresul$ si sistemul nervos parasimpatic sauvagoton responsa&il cu regenerarea si punerea in starea de odihna a organismului$. Simpaticul domina in situatii &iologice cum ar (i lupta* stresul* (uga si apararea si mo&ilizeaza toate (ortele organismului pentru a castiga 'lupta'* pentru a a+unge in siguranta* in timp ce parasimpaticul se ocupa de odihna* re(acere si regenerarea (ortelor. #u& controlul sistemului parasimpatic vagoton$ lucreaza in principal organele de digestie* pentru a asimila su&stantele vitale din hrana si a le depozita in celule* pentru ca organismul sa ai&a energie si in urmatoarea zi in sens vegetativ vor&ind$. )rivind lucrurile in mod glo&al si oarecum mai super(icial* este vor&a despre ritmul zi-noapte. #tarea de sanatate* asa-numita eutonie* inseamna o stare de inervare normala si este caracterizata prin alternarea continua a partii simpatice cu partea parasimpatica din #N6. !ceasta oscilatie uni(orma este tul&urata in mod grav in cazul unei im&olnaviri. 5rganismul intra automat intr-o stare prelungita de simpaticotonie* adica - din perspectiva nervala - se creeaza o stare de stres permanent si un timp nu se mai poate intra in (aza vagotona de regenerare. !ceasta (aza vegetativa de stres continuu poate (i identi(icata prin (aptul ca avem mainile si picioarele reci* nu prea avem apetit* dormim putin si prost* suntem nelinistiti* la copii o&servam de e7.

ca sunt si mo(turosi* irasci&ili* nimic nu le convine etc. ,a+oritatea parintilor cunosc asemenea situatii* in care mamele percep o schim&are la copiii lor si spun '3red ca asta micu8 coace ceva'... 3and copiii incep sa dea semnele cunoscute de &oala si uneori cad tintuiti la pat* ei se gasesc in realitate de+a in (aza a doua a &olii* care merge mana in mana cu (e&ra si starea de moleseala* ceea ce a (ost pana acum interpretat in mod gresit ca &oala propriu-zisa. !ceasta stare prelungita de vagotonie este initiata si dominata de inervarea sistemului parasimpatic. In aceasta stare apar dupa vechea perceptie '&olile' precum &ronsita* scarlatina* pneumonia* dar la (el de &ine si puseele de neurodermita* atacurile de epilepsie* durerile reumatice acute si multe* multe altele0 In esenta este vor&a de fazele de vindecare ale unor im&olnaviri care au inceput mult mai devreme* prin (aza de simpaticotonie prelungita. !ceasta (aza poate incepe uneori inca din perioada gestatiei* deci de dinainte de nastere cand mamele insarcinate sunt e7trem de incordate* nelinistite* angoasate etc.$.
Aparitia microbilor, a asa-zisilor agenti patogeni

5rice im&olnavire* de la o raceala &anala si pana la cancer* se des(asoara dupa un anumit tipar. "a este de asemenea intotdeauna &i(azica e7ceptand situatiile in care din cauza vatamarii e7trem de grave nu se mai intra deloc in (aza a doua$ si este controlata in mod esential de creier. #e incepe cu asa-zisa (aza de stres* in care domina starea simpaticotona* apoi urmeaza a doua (aza* care este de (apt de+a (aza de vindecare* respectiv starea de vagotonie. "i &ine* abia in faza a doua apar in numar mare "agentii patogeni", care nu sunt nicicum cauza bolii, ci in cel mai bun caz doar indicatorii acesteia . 1e (apt* prezenta micro&ilor indica (aza a doua a unei im&olnaviri* care a (ost precedata de o perioada simpaticotona de stres puternic. ,icro&ii sunt activati si diri+ati din creier si sunt responsa&ili cu sarcini distincte de a curata tesuturile vatamate* distruse* in (unctie de legatura lor cu straturile germinale. 9iecare grupa de micro&i 'lucreaza' ast(el numai cu anumite grupe de organe* tot in (unctie de legatura acestora cu straturile germinale* lucru care este presta&ilit din punct de vedere ontogenetic principiile sistemului ontogenetic al micro&ilor$. !st(el* virusurile sunt diri+ate intotdeauna din corte7ul cere&ral si apartin de ectoderm stratul germinal e7terior$* in timp ce fungii ciupercile$ intotdeauna vor (i diri+ati de trunchiul cere&ral cea mai veche parte a creierului$ si apartin de endoderm stratul germinal interior$. ,ezodermul stratul germinal de mi+loc$ este partial controlat de cere&el si partial de maduva cere&rala* care diri+eaza alte grupe de micro&i cum ar (i bacteriile. 9iecare organ respectiv parti ale organelor$ este inervat si controlat doar de una din

aceste parti ale creierului si apartine de un singur strat germinal* ceea ce inseamna ca la im&olnavirea (iecarui organ intervin grupe distincte de micro&i* cu rol speci(ic. 6irusurile au sarcina de a se ocupa de tesuturile care in (aza prelungita de simpaticotonie a &olii au (ost vatamate prin ulceratie$ si de a le re(ace in (aza vagotona de vindecare. %a (ungi lucrurile stau e7act invers- ele au sarcina de a evacua acele celule din tesuturi care in prima (aza a &olii au proli(erat e7cesiv. 3u alte cuvinte* microbii a!uta organismul in recuperarea starii de sanatate0 ,icro&ii nu isi pot indeplini in mod optim sarcinile decat la anumite temperaturi de lucru - este ceea ce cunoastem su& numele defebra. !cesta este motivul pentru care este (oarte periculos sa intervenim ca sa suprimam (e&ra. 1e asemenea* momentul interventiei micro&ilor nu depinde* cum se crede gresit inca* de (actori e7terni* ci este controlat e7clusiv de creierul nostru. Febra si microbii au un rol fiziologic extrem de important in procesul de vindecare * in ciuda dogmei alopate con(orm careia micro&ii ar 'ataca' si 'in(ecta' organismul.
"isparitia microbilor, a asa-zisilor agenti patogeni

3u alte cuvinte* este o mare idiotenie sa tot 'luptam' ca sa anihilam micro&ii 'periculosi'* caci micro&ii dispar automat in clipa cand organismul nu mai are nevoie de ei. !sa-zisa 'lupta' o&servata su& microscop nu este nici o lupta* este un fenomen de procese imunologice care apar in (aza tarzie de vindecare. ,ai intai sunt activati micro&ii* in (unctie de apartenenta lor la anumite straturi germinale si deci la anumite organe* pentru a prelua sarcinile &iologice de curatare a tesuturilor vatamate de &oala ceea ce medicina alopata numeste 'in(ectie'$* iar dupa ce munca micro&ilor a luat s(arsit* acestia sunt eliminati la randul lor incepand cu momentul " din gra(icul de mai sus$ de catre leucocite* macro(agi* anticorpi etc.* cu alte cuvinte de catre elementele pe care in mod glo&al le numim sistem imunitar sau sistem de aparare2 numai ca aici nu putem vor&i despre o adevarata aparare* intrucat - cu (.(.(. putine e7ceptii - nu e7ista un agresor e7tern. ,icro&ii sunt intotdeauna produsi in organismul nostru si sunt activati central de catre propriul nostru creier* sunt simple (enomene imunologice naturale. !sa (unctioneaza legile &iologice ale naturii.
Asa-zisul sistem imunitar, microbii si terenul

Ideea unui sistem imunitar implicat in lupta &inelui contra raului nu mai are credi&ilitate. 4n sistem imunitar in sensul avut pana acum nici nu e7ista de (apt. "7ista doar actiunile &iologice necesare* dar nu un asa-zis sistem. !sta nu inseamna insa ca reactiile &iologice ar (i ino(ensive* &a

dimpotriva* in anumite conditii ele pot (i e7trem de puternice si sa e7tenueze complet un organism* iar in unele cazuri aceasta duce la moarte in (unctie de intensitatea si durata (azei simpaticotone anterioare$. !paritia micro&ilor este insa intotdeauna un indicator pentru (aza a doua a &olii* perioada vagotona de vindecare. 3u alte cuvinte* asa-numitii "agenti patogeni" apar doar in prezenta unui mediu specific si ca rezultat al unei inervari specifice dictate de creier. ,icro&ii nu apar niciodata in numar mare la un organism a(lat in stare de sanatate eutonie$* la care sistemul nervos vegetativ este in echili&ru per(ect intre simpaticotonie si vagotonie. !&ia cand terenul (iziologic se modi(ica de e7emplu in urma unei vatamari sau a unei into7icari indelungate prin alimentatie gresita etc.$* se porneste si programul &iologic special care (avorizeaza si stimuleaza aparitia si inmultirea micro&ilor* pentru a elimina tesuturile vatamate. )ana si )asteur a reusit in ultimii ani de viata sa-si corecteze greseala si sa-i dea dreptate oponentului sau* pro(. :;champ* admitand ca mai intai se im&olnaveste organismul* iar a&ia apoi consecinta &olii este aparitia &acteriilor si virusurilor. Intr-un (inal a (acut cele&ra a(irmatie'Le microbe n'est rien, le terrain est tout' ,icro&ul nu este nimic* terenul este totul$. ..../
Agentii patogeni fara patogenitate

3on(orm legilor &iologice ale naturii asa cum au (ost ele (ormulate de dr. <amer$* orice im&olnavire are un curs &i(azic in cazul cand organismul rezista pana la (aza a doua$* curs diri+at de pupitrul de comanda numit creier. 3u a+utorul tehnologiei moderne tomogra(ii* adica 3T-uri* dar (ara su&stanta de contrast0$* se poate (otogra(ia acest proces* care poate (i dovedit si reprodus stiinti(ic. Intrucat micro&ii apar cu un scop a&ia in a doua (aza a &olii intr-un numar considera&il* ei nu au cum sa (ie agenti patogeni adica sa cauzeze &oala$. Insusi termenul 'agent patogen' este complet ne(ondat. !cesti micro&i sunt in cel mai &un caz barometrul celei de-a doua (aze a &olii* care este de (apt (aza de vindecare0 !ceasta (aza de vindecare* sa repetam* este precedata de o (aza de stres permanent a sistemului nervos vegetativ vezi gra(ic$. ,icro&ii apar cu alte cuvinte a&ia cand este creat terenul propice* intr-o anumita stare speci(ica* anume vagotonia. !cest program &iologic special (avorizeaza inmultirea unor micro&i speci(ici* intotdeauna in (unctie de organul si tesutul a(ectat. !paritia micro&ilor este declansata si controlata de creierul nostru* ei avand (unctia &iologica si (iziologica precisa* in (unctie de apartenenta la stratul germinal- (ie tre&uie reparate tesuturile si 'umplute' la loc prin productia de puroi tesuturi care (usesera distruse in (aza activa a &olii$* (ie tre&uie descompuse si eliminate tesuturile care proli(erasera e7agerat. 3and

micro&ii nu mai sunt necesari* ei dispar. Imaginea unui sistem imunitar ca o lupta intre &ine si rau in corpul nostru* precum si teoria 'antigeneanticorpi' sunt complet depasite.
Vaccinurile cauza unui sistem imunitar slabit

'Imunitatea' nu are cum sa (ie introducerea (ortata de micro&i in organism pentru stimularea productiei anumitor anticorpi. Introducerea unor micro&i impreuna cu toate su&stantele chimice si 1N!-ul strain din vaccinuri$ cu scopul de a 'antrena' sistemul imunitar* iar asta intr-o stare de per(ecta eutonie deci cand copilul este per(ect sanatos0$ are (ara indoiala consecinte devastatoare. 5rganismul nu este pregatit a&solut deloc pentru interventia micro&ilor si nu are nevoie de ei in stare de sanatate0 3u atat mai putin este pregatit pentru o invazie atat de puternica a multor micro&i de di(erite tipuri* care nu are loc in acest (el niciodata in mod natural0 3um ar putea vreodata un &e&elus sa se im&olnaveasca concomitent de di(terie* tuse convulsiva* tetanos* meningita si polio= 6accinurile nu au cum sa (ie 'antrenament' pentru sistemul imunitar* ci sunt doar cauza pentru care sistemul imunitar este dat complet peste cap0
#eoria antigene-anticorpi de la bun inceput defecta si cosmetizata

Intrucat in dogma alopata imunitatea este echivalata cu prezenta unor anticorpi speci(ici in sange* perspectiva asupra &olilor se reduce la o gandire a&solut mecanica* materialista* care implica intotdeauna tentativa de a crea in mod arti(icial anticorpi precum si atacul impotriva micro&ilor in cazurile acute. Insasistemul nostru imunitar este mult mai complex si nu se reduce la componente pur materiale cum ar fi simpla prezenta a unor concentratii de diferiti anticorpi2 o asemenea optica este mult prea simplista si pe deasupra complet gresita0 6accinurile vor sa stimuleze productia de anticorpi pe post de imunizare* 1!> la #I1! tocmai numarul mare de anticorpi se vrea 'dovada' ca omul e &olnav== 3e logica mai e si asta=
Combaterea sau manipularea microbilor o abordare eronata a conceptului de tratament

4na din doctrinele medicinei alopate este aceea ca micro&ii tre&uie permanent com&atuti* distrusi* (ara a tine cont ca prin aceasta se saboteaza direct procesul vindecarii. )rin masurile 'terapeutice' alopate* echili&rul natural al organismului este dat complet peste cap* fara ca aceasta sa aiba vreun efect asupra adevaratelor cauze ale bolii. !cest lucru nu este nicaieri mai evident decat in cazul 'tratamentelor' cu anti&iotice si cortizon. 3ortizonul - un hormon de stres* care a(ecteaza direct creierul mare prin (aptul ca reprima faza de vindecare a bolii si

arunca pacientul direct inapoi in faza de stres simpaticotonie prelungita$0 %a neurodermita vedem cel mai clar acest cerc vicios. !ceasta pare sa se 'vindece' prin administrarea de cortizon* caci - nu-i asa - dispar simptomele* insa in realitate procesul este reversat si pacientul este aruncat din nou in (aza de inceput a &olii simpaticotonie$* ceea ce inseamna ca in cazul unei noi incercari de vindecare prin vagotonie$* eczema si celelalte simptome vor reaparea* si adesea mult mai puternic decat inainte legile &iologice isi urmeaza neincetat drumul$. In cazul cand simptomele tipice nu mai apar* asta nu inseamna in nici un caz ca &oala s-a vindecat de la cortizon* de regula apar alte tul&urari cum ar (i astmul &ronsic* &ronsita spastica* atacurile epileptice etc.* in (unctie de predispozitiile si starea generala a organismului. Ina&usirea simptomelor este un (enomen (oarte raspandit- ast(el 'dispare' o &oala de (apt dispar doar simptomele* si asta doar temporar$ si apar alte &oli* mult mai grave* cronice. 1in punct de vedere energetic* este vor&a de (apt despre aceeasi &oala* nu s-a schim&at decat centrul de mani(estare. In plus* medicamentele supresive adancesc &oala si o trimit in pro(unzime* creand si mai multe complicatii. !ceasta regula se aplica - mutatis mutandis - si la asa-numitele &oli in(ectioase care sunt 'tratate' cu anti&iotice sau medicamente imunosupresive2 un e7emplu ar (i recidiva de scarlatina. )rin ca&inetul meu au trecut copii care (acusera de ? ori scarlatina0 #carlatina este o &oala a copilariei total ino(ensiva. !&ia cand e7cesul de medicatie impiedica procesul natural im&olnavire-vindecare* ast(el incat (aza (inala de eruptie nu mai poate avea loc* scarlatina poate deveni periculoasa si poate crea complicatii ulterioare. !ceasta situatie se poate aplica la aproape toate &olile. ..../'

@@@@@ 1ragilor* stiu ca o asemenea perspectiva e greu de digerat pentru cei care o viata intreaga au inghitit minciunile propagate de industria (armaceutica si din pacate si de catre ma+oritatea medicilor ca asa au invatat si ei pe de rost la (acultate$* stiu ca e greu de acceptat de catre cei care traiesc intr-o continua (rica de &oli si care dau (uga la (armacie pentru orice muc si o cutie de medicamente cat (rigiderul* dar incercati sa va in(ormati mai mult si nu in ultimul rand incercati sa va imprieteniti cu ideea ca natura nu doreste sa ne distruga0 '6accinati-va' de dinauntru* daca vrei* lasati lumina naturii sa-si (aca trea&a* incercati sa va descoperiti compasul interior* adevaratul centru de control energetic al organismului si energia vitala pe care o avem cu totii* incercati sa intelegeti mai &ine legile &iologice prin transcenderea gandirii

mecanicizate care este sclava medicinei alopate0 "volutia constiintei si a spiritualitatii* daca o permiteti* va va duce la un nivel de vindecare interioara si de reconectare cu adevaratul miez al (iintei voastre adevarate* va va a+uta sa creati un echili&ru interior la care poate nici nu visati0 !ceasta este adevarata sanatate0 Intelepciune si pace su(leteasca va doresc0 )osted &A 9eli at 1B-CD TrimiteEi prin e-mail )ostaEi pe &log01istri&uiEi pe TFitter1istri&uiEi pe 9ace&ooG %a&els- )harma(ia* Teoria germenilor* 6accinare* 6irusi si &acterii* 6irusuri patogene
$% comentarii&

1. Anonim3 septem&rie CH13* 1I-CB !rticolul este (orte greu* ma depaseste. 1ar un aspect mai intereseaza- #crie in te7t- este (oarte periculos sa intervenim ca sa suprimam (e&ra- si ce ar tre&ui sa (acem in caz de (e&ra= #a asteptam= cat= #au ce ar tre&ui sa (acem= ,aria >JspundeEi >Jspunsuri
1.

Feli3 septem&rie CH13* 1B-IH Nu e7ista o reteta universala de a gestiona (e&ra. "ste periculos sa suprimam (e&ra* deoarece ea este doar un simptom si nu reprezinta un dusman de care ar tre&ui sa incercam sa scapam. 1r. %oi&ner descrie cel mai &ine- '6irusul 'vizi&il' este un simplu purtator de in(ormatii In(ormationstrger$ in cadrul organismului* care declanseaza diverse programe &iologice* imunologice* cum ar (i (e&ra. 9iindca si &oala este in esenta un proces de vindecare. 5rganismul nostru este construit de asa natura* incat reactionam de e7. prin (e&ra* prin (risoane etc. 3e este de (apt (e&ra= 3resterea energiei* a temperaturii* a(lu7ul sangelui acolo unde este nevoie* pentru ca ceea ce este vatamat si &olnav in corp sa poata (i 'ars' si apoi indepartat* eliminat. >espiratie plina de o7igen... 1eto7i(iere... 1ezinto7icare... )rocese imunologice e(ective... Toate acestea se intampla odata cu (e&ra. 3and (e&ra si-a indeplinit misiunea* da inapoi. Tusea* ce este

tusea= Tusea nu este altceva decat o (orma de eliminare. In urma racelii su(era plamanii* ei sunt motoarele prin care se e(ectueaza schim&ul de caldura in organism2 la o raceala* din cauza hipotermiei si umezelii* sunt vatamate milioane de celule ale plamanilor2 ei* acele celule tre&uie eliminate prin tuse0 Tusea convulsiva nu este decat o eliminare (oarte puternica de celule vatamate ale plamanilor. 9iecare in(lamare este rezultatul unei vatamari anterioare hipotermie* raceala* into7icare* trauma etc.$ si duce in mod natural la vindecare* daca nu se intervine cu chimicale pentru astuparea simptomelor.' !rticolul complet il poti citi aici- http-//piersicuta.&logspot.de/CH13/HC/dr-+ohann-loi&neroriginea-si-istoria.html "u pot sa te las sa citesti ce am (acut eu in caz de (e&ra prelungita la copilul meu* eu sunt convinsa ca (iecare parinte in(ormat poate si tre&uie sa gestioneze singur sanatatea si &olile propriului copil* (iindca noi parintii ne cunoastem cel mai &ine copii0 http-//piersicuta.&logspot.de/CH1C/HC/copilul-&olnav-sidoctorul-modern-ca.html ,ulta sanatate si intelepciune iti doresc0 >JspundeEi C. Anonim3 septem&rie CH13* C3-H3 9eli* dar atunci cum se e7plic o epidemie de &oal viral aa zis viral $= Toi copii sunt Kn acelai timp dezechili&rati energetic Kn acelai (el= 1e ce= 3um r mLne cu articolul t u anterior care tocmai asta discuta= 1aca viruii i &acteriile sunt acolo pentru vindecare de ce e7ist o asociere cunoscuta intre <elico&acter pAlori i ulcer i apoi cancer gastric= 3a poi descoperi in(ecia cu mult Knainte de a avea pro&lema. " tiut ca helico&acter sapa Kn pereii stomacului cauzLnd ulcer cauz i e(ect$ deci cum poate sa (ie acolo pentru vindecare= >JspundeEi 3. AnonimB septem&rie CH13* 1D-C1

pai unde se intampla epidemiile= in colectivitati unde toti indivizii sunt supusi aceluiasi tip de stres...la copiii din primul an de gradi...schim&area mediului * a persoanei care ii ingri+este declanseaza viroe in lant...su(era de rosu in gat si de nas in(undat pr ca nu pot inghiti situatia* nu pot suport mirosul situatie acelea... nu cunosc nici o persoana zen care sa ai&a <elio&acter )Alori...eu cred ca leziunea e7ista si helio&acter se chinuie sa o repare...nu cunosc nici o persoana care sa (i scapat de(initiv de helio&acter pt ca nu cunosc nici o persoana care sa isi (i schim&at modul de a reactiona la stres... nu sunt e7perta in noua medicina germana de cea nu iti pot spune ce tip de con(lict duce la gastrita si apoi la complicatiile urmatoare...dar daca te intereseaza sigur poti sa cercetezi singur mai departe... >JspundeEi I. FeliB septem&rie CH13* 1M-HC Im&olnavirea mai multor copii dintr-o grupa nu este 'in(ectare' si nici 'molipsire'* alt(el s-ar im&olnavi T5TI* (ara e7ceptie* asta e clar. #i apoi* daca &oala ar veni doar prin 'molipsire'* cine e pacientul zero* ala de unde se 'molipseste'= 2-$ %a modul simplist* re(eritor la 'epidemii' eu imi e7plic lucrurile tot prin noua medicina germanica* ast(el- copiii cu 'terenul' propice (ie cu con(licte nerezolvate - vezi con(lictele de separare etc. - (ie cu pro&leme de nutritie - vezi 'to7emia' de care scrie dr. <enrA :ieler etc.* dar nu numai00$ se im&olnavesc unul dupa altul atat din cauza dezechili&relor energetice* cat si din cauza ca preiau de la ceilalti e7act acei micro&i care au rolul &iologic de 'curatenie'* deci acei micro&i vor (ace curatenie peste tot si vor crea simptome$ acolo unde este nevoie si acolo unde gasesc intr-adevar ceva de curatat* lasand impresia ca cei din urma s-au 'molipsit' de la cei dintai. "7emplu concret- la 1avid la gradinita au (ost anul asta cel putin B valuri de scarlatina* C valuri de 'gripa stomacala'* el nu a prins niciodata a&solut nimic0 %a copiii per(ect sanatosi* cu alimentatie echili&rata per(ecta nu se poate 2-$$ si mai ales cu un echili&ru interior de nezdruncinat* &olile nu au nicio sansa sau - cand apar dureaza putin si sunt ino(ensive. >evin cu helico&acter pAlori* daca o sa am timp zilele astea.

>JspundeEi >Jspunsuri
1.

AnonimC1 octom&rie CH13* H?-B1 9elicia* copilul meu merge de 1 luna la gradinita si este singurul vegan* granit dupa indicatiile cristelei de pe &log. #i totusi* la (iecare C saptamani el raceste.!dica mai des decat ceilalti copii care mananca ou Ginder si carne din supermarhet de doua ori pe zi chiar asa e meniul de la gradi$. 3um sa-mi e7plic asta= C. FeliC1 octom&rie CH13* 11-HH 1raga !nonim* copilul meu nu e vegan si uite ca raceste doar de C ori pe an si atunci il tine ma7. B zile. 1aca pornim de la asemenea argumente* se deduce ca veganii racesc mai des= Nu* se deduce ca alimentatia este doar unul din (actorii nenumarati$ care in(luenteaza starea de sanatate si pe care medicina inca ii &a+&aie si ii con(unda la pipait 2-$ Tu singura tre&uie sa stii sa-ti e7plici de ce raceste &rusc la (iecare doua saptamani* (iindca tu ii cunosti intreg ta&loul e7istential si poti (ace o anamneza e7haustiva. 3e s-a schim&at in viata lui= Gradinita. :un* vezi acolo. ! venit toamna* apare mai des (enomenul de hipotermie* care duce la im&olnaviri atentie* deci* nu (rigul* ci hipotermia cauzeaza mai des simptome de raceala* gripa etc.$. :un* vezi si acolo. )sihosomatic- se simte cumva putin a&andonat la gradinita= #e intetesc simptomele cand a+unge acasa* la parinti* si isi rezolva con(lictele de separare= 6ezi si acolo. #i apoi* am si eu o curiozitate sincera- care e pro&lema daca raceste= >aceste* se odihneste* se re(ace* ii trece. 3are e pro&lema= !re nas in(undat si respira greu cateva nopti. 3are e pro&lema= Tuseste putin* (iindca plamanii tre&uie sa elimine tesuturile vatamate. 3are e pro&lema= "u e(ectiv nu inteleg panica asta irationala la orice muc* orice rosu in gat* orice nas in(undat. 1e parca i-ar tasni sange pe urechi... Nu vor&esc de tine* ci in general... !ctionita asta 'aoleu* a racit/tuseste/are muci/e in(undat* 3" #!-I 1!4* 3" #!-I 1!4=='$ este (oarte pagu&oasa din punctul meu de vedere. 1a-i liniste* asta sa-i dai* da-i caldura* iu&ire* ra&dare* atentie* calm* optimism* energie* ra&dare* in rest organismul

unui copil sanatos lucreaza singur ca sa se vindece* ca doar asta e sarcina lui &iologica --$ #a auzim de &ine0 >JspundeEi B.

eorgiana !umitru? octom&rie CH13* 1B-1B &una ziua* in urma cu 3Hmin v-am descoperit si am si eu o intre&are- (etita mea este primul an la gradinita* are 3 ani in noiem&rie 3* 2 de cate ori a (acut rosu in gat si cred ca a (ost cam de 3 ori pe an (etita nu a scapat (ara zinat2 va rog sa ma a+utati cu in(ormatii despre cum as putea sa ii intaresc sistemul imunitar2 cand vor&iti de alimentatie echili&rata la copilasi...ma puteti ghida catre un anumit site = aveti un meniu pentru copilasi= multumesc pentru timpul dvs. Georgiana >JspundeEi >Jspunsuri
1.

FeliC1 octom&rie CH13* 1H-II

"u nu am (acut niciodata nimic concret pentru a-i intari sistemul imunitar copilului meu* in a(ara de incercarea de a-l alimenta sanatos care nu-mi reuseste intotdeauna* de cand a intrat la gradinita$ si 'inocularea' de incredere in propriile lui capacitati de autovindecare 'Ia uite* nasul e un pic in(undat... "i* maine iti trece' sau '!i un pic de (e&ra* corpul actioneaza ca sa se vindece* sa vezi cum maine ai sa te simti mult mai &ine00'$* chestii care la noi sunt de+a sel(-(ul(illing prophecies* atat de &ine (unctioneaza. "u nici nu cred in 'intarirea' sistemului imunitar din a(ara. 1aca un organism este sanatos si se alimenteaza ?BN corect eu mai mult nu reusesc si am renuntat la asteptarile a&surde de per(ectiune$* daca un organism nu este atacat cu chimicale gen vaccinuri* anti&iotice si alte otravuri care distrug viata celulara* nu este nevoie sa intarim nimic* acel organism va (unctiona ireprosa&il0 Natura ne-a 'inarmat' de+a cu tot ce ne tre&uie ca sa supravietuim* daca respectam legile &iologice. #ite-uri de alimentatie echili&rata sunt o gramada* eu nu ma ghidez dupa unul anume* ci mi-am (acut temele* am cautat prin internet* mi-am salvat la 9avorite ce am crezut eu ca mi se potriveste si m-am inspirat de acolo. Nu reusesc intotdeauna* dar incerc. Iti pot recomanda* de e7emplu* cartea "lenei )ridie* '3opilul vegetarian'* are retete sanatoase si gustoase. #ite-ul 3ristelei Georgescu sper ca-l cunosti* gasesti si acolo multa inspiratie. 1aca ar (i sa critic mesa+ul tau* uite ce nu inteleg- cum adica 'nu a scapat (ara zinat' la 'rosu in gat'= !u intrat patru gealati in ca&inetul doctorului si v-au tinut cu (orta in timp ce doctorul ii administra (etitei acel Oinnat== !sta ar insemna pt. mine 'nu a scapat'* ori nu cred ca i-a administrat nimeni cu (orta nimic. T4 i l-ai dat* pentru ca ai pre(erat sa ai incredere oar&a in doctor in loc sa te in(ormezi sau eventual sa consulti si un alt doctor* daca tot e musai sa-ti spuna cineva cu diploma ce se intampla cu copilul tau. 3e e aia 'rosu in gat'= "ste cumva o &oala= Nu* este doar un simptom* care nu necesita niciun (el de tratament chimic* cu atat mai putin anti&iotice00 )e ce criterii medicale dovedite a (ost prescris acest medicament= 3are era cauza simptomelor== !i citit prospectul medicamentului= 1educ ca nu* din moment ce ai scris numele gresit. Te rog sa nu te superi daca iti par dura* dar ma doare su(letul sa tot citesc

despre su(erinta copiilor cauzata de (aptul ca parintii e7ternalizeaza mereu raspunderea 1HHN in mainile vreunui doctor care nu stie altceva decat sa scrie retete00 Te rog sa citesti despre Oinnat si sa-mi spui daca instinctul tau iti con(irma ca a (ost nevoie sa-i dai asa ceva copilului tau pt. rosu in gat- http-//FFF.pc(arm.ro/prospect.php= idPMI1 "vident* dupa asemenea 'cure' cu anti&iotice de spectru larg de T>"I ori pe an000$* copilul va avea un sistem imunitar (acut pra(* o (lora intestinala distrusa* care va duce la noi si noi im&olnaviri* intr-un cerc vicios -- Tre&uie sa iesi din cercul vicios si din mecanismul de gandire simplista 'simptom P &oala'* 'medicament P vindecare' etc. etc. etc. !sta e s(atul meu. 1aca citesti mai multe articole pe &logul meu* ai sa intelegi despre ce vor&esc. Numai &ine va doresc* tie si mai ales (etitei0 >JspundeEi D. Anonim13 noiem&rie CH13* HC-11 !zi am descoperit aceasta comoara de &log si citesc de ? ore (ara sa ma mai pot opri. 6reau sa-ti multumesc pentru tot ce (aci* pentru dragostea ta de adevar si pentru harul divin pe care il impartasesti cu noi0 #a (ii &inecuvantata* draga 9eli0