Curins: 1.Introducere 2.Relatiile dintre administratia publica si cultura 2.1.

Argumente ce sustin o relatie pozitiva intre administratia publica si cultura 2.1.1.Studiu de caz: Implicarea administratiei publice in activitati culturale 2.2.Argumente ce sustin o relatie negativa intre administratia publica si cultura 2.2.1.Studiu de caz: Cazuri concrete cand administratia, prin deciziile luate, ingradeste cultura 3.Concluzii 4. ibliogra!ie

1.Introducere
Relatiile dintre administratia publica si cultura reprezinta un subiect des intalnit si abordat atat la nivel central cat si la nivel local. In vederea analizarii acestor relatii vom scoate in evidenta cateva situatii prin care se evidentiaza in mod cert o stransa legatura intre administratia publica si cultura,cat si invers. Analizand aceste relatii vom putea trage concluzii privind adevaratele relatii ce au loc intre administratia publica si mediul cultural."or !i scoase in evidenta implicarea si sustinerea,mai mult sau mai putina,a administratiei publice in vederea in!iintarii de teatre,biblioteci,muzee,case de cultura,organizarea de !estivaluri,acestea !iind vitale in propulsarea unei culturi de nivel inalt.

2.Relatiile dintre administratia publica si cultura

Relatiile administratiei publice trec bariera serviciilor publice strict administrative cu care se ocupa si se opresc si asupra unui domeniu !oarte dorit de cetateni,si anume,cultura. "om vedea pe parcurs ce relatii se pot stabili intre administratie si cultura si vom e#trage aspectele importante care vin in a$utorul sau deopotriva in de!avoarea spiritului cultural al cetatenilor. %ratarea unor cazuri e#plicite in care sunt re!lectate relatiile dintre administratie si cultura ne vor a$uta sa tragem concluzii !ondate pe acele e#emple concrete.

2.1.Argumente ce sustin o relatie pozitiva intre administratia publica si cultura

"om incepe prin e#empli!icarea unor cazuri reale in care relatia dintre administratia publica si cultura este una pozitiva,administratia incura$and si sustinand mediul cultural in !avoarea cetatenilor.

2.1.1.Studiu de caz: Implicarea administratiei publice in activitati culturale: a& Istorie, mituri 'i s(rb(toare, la )*racula+est 2,1,)
-Consiliul Judeean Arge, cu sprijinul autoritilor locale din Arefu i al Obtei Monenilor Arefeni, a organizat ediia a II-a a festivalului
4

racula!est, parte a "#rbtorilor Argeului i Muscelului", $anifestare ce a oferit argeenilor ocazia s %i cunoasc $ai bine obiceiurile i tradiiile, dar $ai ales s descopere valori istorice uitate, s fie $&ndri c aparin acestei zone %ncrcate de istorie, Argeul, adevratul leagn al tuturor ro$&nilor' (a Casa de Cultura din Capataneni s-au desfasurat o serie de eveni$ente, printre care) lansari de carte, si$pozioane, e*pozitii si vernisaje, toate avand ca principal reper personajul +lad ,epes- racula' "ineri, 2, august, de cu sear( p.n( t.rziu /n noapte, Cetatea 0oenari a prins via1(, str(lucind nu doar prin !ocuri 'i lumini, dar mai ales de la c(ldura su!letelor celor care au /ndurat urcu'ul celor 1.42, de trepte 'i v.ntul p(trunz(tor din v.r!ul muntelui. *up( ce au !ost /nt.mpinate la poalele muntelui Cet(1uia cu c.te o boccelu1( cu merinde, a'a cum are!enii de odinioar( l3au /nt.mpinat pe "lad "od(, peste o sut( de persoane au participat la un spectacol unic, /n care s3au dezv(luit adev(ruri privind istoria cet(1ii, date ne'tiute pe care le3au /mp(rt('it publicului directorul 4uzeului 5ude1ean Arge', Spiridon Cristocea, 'i pro!esorul de istorie din Are!u, Cezar (descu. 4omentele artistice au !ost asigurate de dansatorii de la Star!i#, adev(ra1i demoni arunc(tori de !l(c(ri ivi1i dintre zidurile cet(1ii, de ansamblul de solzari din Are!u, care au c.ntat din solzi de pe'te melodii populare la !el de vec6i ca 'i cetatea 'i de actorul +lorin *umitru, recitalul s(u captiv.ndu3i pe to1i cei prezen1i. S.mb(t( 'i duminic(, voia bun( a cuprins 0oiana 4(gurea din Are!u, unde mii de oameni s3au adunat s( s(rb(toreasc(, cu muzic( 'i dansuri populare, concursuri inedite, dar 'i cu m.ncare tradi1ional( 3 bulz, toc6itur( 'i pastram( 3 al(turi de domnitorul "lad 'i de boierul Ionescu. Ansamblurile !olclorice Rapsozii Arge'ului 'i *oina Arge'ului, !orma1ii din Cic(ne'ti, 7ere'ti, Are!u, dar 'i trupe de dansuri 'i muzic( moderne au /ntre1inut atmos!era de s(rb(toare din 0oiana 4(gurea. 0re'edintele Consiliului 5ude1ean Arge', Constantin 8icolescu, le3a mul1umit reprezentan1ilor 0rim(riei 'i Consiliului local din Are!u pentru spri$inul acordat /n organizarea !estivalului *racula+est, acord/ndu3le, /n semn de pre1uire, o diplom( de e#celen1( 'i o plac6et( aniversar(, cu prile$ul s(rb(torii 9ilei comunei Are!u. %.rziu, dup( l(sarea nop1ii, dealurile au !ost

luminate de cele 'apte !ocurile simboliz.nd !amiliile de mo'neni are!eni care l3au a$utat pe "lad ;epe' /n momentele de cumpan(. 0e parcursul acestor zile, organizatorii evenimentului au o!erit si o e#pozitie de arta populara, o demonstratie de bucatarie traditionala, concursuri, sedinte !oto, pli$bari cu poneii si ar$asarul +oievodului, iar actorii ,eatrului Ale*andru avila vor pune in scena cele $ai i$portante $o$ente istorice din viata $arelui +oievod al ,arii -o$anesti, +lad ,epes' Iar du$inica, la inc.iderea eveni$entului au avut loc recitaluri de $uzica folc/ si roc/'
Ce3a de3a treia editie a Sarbatorilor Argesului si 4uscelului continua, iar argesenii si muscelenii se vor bucura pana la data de 13 septembrie a.c., de lansari de carte, e#pozitii <=#pozitia de preparate culinare traditionale, %argul mesterilor populari etc.&, concursuri <Concurs national de electronica pentru elevi, )Cea mai !rumoasa argeseanca si cel mai !rumos argesean, purtatori ai costumelor populare de sarbatoare) etc.&, +estivalul de teatru pentru copii, dar si de spectacole, $oc si voie buna.0

b& +estival naional de !olclor, la Roman

-1ri$ria -o$an intenioneaz s organizeze, %n curand, la Casa de Cultur, ediia din acest an a !estivalului de !olclor "Costic Matei Creang"' 1an %n prezent, pri$ele cinci ediii ale festivalului au fost organizate de 1ri$ria co$unei Ion Creang, %ns aceasta nu $ai dispune de fondurile necesare susinerii unui astfel de eveni$ent' )*orim s( prelu(m acest !estival i s( /l trans!orm(m /ntr3un !estival !olcloric naional, cu spri$inul Consiliului 5udeean 8eam, /ncep/nd cu cea de3a asea ediie a acestui eveniment, ce va avea loc /n luna noiembrie. "om permanentiza, apoi, organizarea !estivalului naional de !olclor la Roman. Am discutat de$a cu directorul Casei de Cultur(, pentru a lua toate m(surile necesare ast!el /nc/t acest eveniment s( se des!(oare /n cele mai bune condiii), a declarat primarul 7aureniu *an 7eoreanu.>

c) +estivalul Interna1ional de +olclor Carpa1i 2,1,: culoare 'i tradi1ie reunite sub egida S(rb(torilor Arge'ului 'i 4uscelului
?

0Cea

de3a patra edi1ie a )S(rb(torilor Arge'ului 'i 4uscelului), des!('urat( sub egida Consiliului Judeean Arge, a debutat cu !estivalul Internaional de !olclor Carpai - ediia
22+II-a, eveni$ent cu profunde se$nificaii culturale, care reunete artiti populari din toat lu$ea, %n %ncercarea de a face cunoscute tradiiile i obiceiurile specifice fiecrei naiuni, de a %ntri relaiile de prietenie i colaborare intercultural' 4iercuri, la %eatrul Al. *avila, /n prima zi a +estivalului Interna1ional de +olclor Carpa1i, ansambluri !olclorice din Islanda, 4e#ic, @craina 'i Italia au cunoscut ospitalitatea arge'ean(, !iind /nt.mpina1i de conducerea Consiliului 5ude1ean Arge' 'i de primarii ora'elor 'i municipiilor unde se va des!('ura !estivalul. 0re'edintele C.5. Arge', Constantin 8icolescu, le3a urat delega1iilor bun venit pe meleagurile noastre, asigur.ndu3i de sus1inerea Consiliului 5ude1ean Arge' /n /nt(rirea leg(turilor culturale, /n po!ida crizei economice prin care trece /ntreaga societate rom.neasc(' *up( !estivitatea de desc6idere, grupurile de arti'ti populari au o!erit publicului dovada talentului lor, etal.ndu3'i dansurile 'i portul tradi1ional, islandezii 3 cu dansurile nordice nesc6imbate de sute de ani, italienii 3 adev(rat( mostr( de pasiune, cu dansuri iu1i, ce !ac s( clocoteasc( s.ngele latin, ucrainienii s(lt(re1i, cu acroba1iile speci!ice 'i dansatoarele !rumoase ca p(pu'ile 4atrio'Aa, /n timp ce me#icanii au impresionat prin costumele e#uberante ce aminteau de vec6ii r(zboinici azteci, e#ecut.nd dansuri ritualice invocare a zeit(1ilor de mult disp(rute. 8ici dansatorii arge'eni nu s3au l(sat mai pre$os, demonstr.nd c( avem cu ce ne l(uda, dansurile 'i portul popular speci!ic zonei Arge'ului 'i 4uscelului !iind apreciate /n toat( lumea. 8u numai iubitorii de !olclor s3au putut bucura miercuri sear( de spectacolul din 0ia1a "asile 4ilea. 0e scen( au mai evoluat, /ntr3un carnaval al tinere1ii, 'i !orma1iile Star!i#, Batarsis, +an!ara %eatrului Al. *avila 'i trupa 8istor and +amilC.0

d& Inaugurarea %eatrului 8ational din Caracal

-Inaugurararea teatrului caracalean dup( mai bine de dou( decenii de a'teptare a atras vineri, la !a1a locului, reprezentan1i ai institu1iilor culturale 'i ai administra1iei locale. 7a eveniment au !ost prezen1i ministrul culturii 'i cultelor, Adrian Iorgulescu, pre'edintele Consiliului 5ude1ean <C5& Dlt, 0aul St(nescu, vicepre'edintele C5, Ioan Ciugulea, primarul municipiului Caracal, E6eorg6e Ang6el, constructorii, un sobor de preo1i 'i numero'i oameni de cultur(, printre care se num(r( "isi E6encea, directorul Centrului 5ude1ean pentru Conservarea 'i 0romovarea Culturii %radi1ionale, 'i *orin %eodorescu, directorul *irec1iei 5ude1ene pentru Cultur(, Culte 'i 0atrimoniu Cultural 8a1ional. *e'i a'teptat( de at.ta timp, inaugurarea %eatrului 8a1ional Caracal nu a ie'it din tipare, /nt.rzierea o!icilit(1ilor, discursurile 'i t(iatul panglicii garnisind ceremonia. 4ul1i dintre cei prezen1i se a'teptau la o reprezenta1ie, /ns( nu au avut parte de a'a ceva. FSper(m ca la s!.r'itul lunii ianuarie 3 /nceputul lunii !ebruarie s( /ncepem stagiunea teatral(-, a spus primarul municipiului Caracal, E6eorg6e Ang6el, /n discursul s(u.
G

Caracalenii nu au venit /n num(r mare la eveniment, iar pe parcurs s3au mai risipit din cauza ploii, care se /nte1ise. Ddat( t(iat( panglica de ministrul Adrian Iorgulescu 'i de primarul E6eorg6e Ang6el, au putut p(trunde /n teatru numai o!icialit(1ile 'i presa, intrarea cet(1enilor !iind interzis(. Acest lucru a creat pu1in 6aos, pentru c( oamenii, dup( ce st(tuser( at.ta timp /n ploaie, au vrut 'i ei s( vad( teatrul. S3a decis ca 'i ei s( !ie l(sa1i s( intre. 4inistrul Adrian Iorgulescu al(turi de c.1iva speciali'ti de la minister au !(cut o vizit( de lucru, /n vederea veri!ic(rii lucr(rilor. -

e& 0rima sal( de teatru din Slatina este preg(tit( pentru inaugurare
-(ucrrile pentru $odernizarea Co$ple*ului Cultural "3ugen Ionescu" din #latina, cldire ce cuprinde dou
sli de cine$a, una de teatru, sal de conferine i cabine pentru actori, sunt aproape de final i %n prezent se fac pregtiri pentru inaugurarea co$ple*ului' Administratorul ora'ului Slatina, 4inel 0rina, a declarat, $oi, pentru AE=R0R=S, c( pe 2? noiembrie comple#ul va !i inaugurat /n cadrul mani!est(rilor omagiale dedicate dramaturgului =ugen Ionesco. Cu aceast( ocazie, se va $uca la Slatina 'i prima pies( de teatru /n noua sal(. Comple#ul, cu o supra!a1( de 1.4,, metri p(tra1i, va !unc1iona /n cl(direa !ostului cinematogra! Alutus din Slatina, care a !ost modernizat( 'i recompartimentat(, cu o nou( ar6itectur(, iar dot(rile 'i materialele !olosite sunt de ultim( genera1ie. Sala de teatru, cu o capacitate de 2,, de locuri, 'i cele dou( s(li de cinema 3*, !iecare av.nd o capacitate de c.te :, de locuri, au o acustic( special(, !inisa$ele pentru aceste /nc(peri !iind realizate din materiale !onoabsorbante. Hn plus, cl(direa comple#ului are 'i atenuator de vibra1ii, o premier( pentru Rom.nia, iar !a1ada imobilului are 'i ceramic( antigra!!iti, potrivit administratorului ora'ului Slatina, Minel 1rina' Arti'tii care vor veni pentru a $uca pe scena din Slatina vor !i caza1i tot /n comple#, unde au !ost amena$ate cabine pentru actori, la eta$ul superior. Hn comple#ul cultural va !unc1iona 'i o ca!enea. Costurile totale ale comple#ului se ridic(, potrivit lui 4inel 0rina, la 13 milioane lei, ma$oritatea !onduri de la bugetul local 'i o parte !onduri guvernamentale. 0rimul spectacol pe scena teatrului din Slatina, pe 2? noiembrie, va !i o adaptare pentru balet a piesei )Rinocerii) de =ugen Ionescu, iar pe 2G noiembrie trupa de actori amatori )=ugen Ionescu) din Slatina va $uca )%rei nop1i cu 4ado#) de 4atei "i'niec. *irectorul 'i regizorul noului teatru din Slatina, 4i6ai 7ungeanu, a spus c( la inaugurarea comple#ului cultural 'i3au con!irmat participarea nume mari ale scenei rom.ne'ti, precum Radu eligan, Ion 7ucian, Sanda %oma, primii actori rom.ni care au $ucat o pies( de =ugen Ionescu, 4arcel Iure', 4ircea *iaconu. 7a Slatina, s(pt(m.na viitoare, este a'teptat 'i 4atei "i'niec. )8oi am invitat !oarte multe personalit(1i ale lumii culturale. Am primit multe con!irm(ri, dar tot timpul pot interveni evenimente neprev(zute. Hi a'tept(m pe to1i invita1ii s( vad( acest comple# care este unic /n 1ar(), a sus1inut 4i6ai 7ungeanu. =l sper( ca p.n( /n luna iulie a anului viitor la Slatina s( !ie 3, de reprezenta1ii teatrale 0' A43-1-3#

!& "alcea i3a ridicat statuie poetului Eeorge %arnea

-1e 56 noie$brie, la ora 57)89, pe latura dinspre bulevardul ,udor +ladi$irescu a 1arcului "Mircea cel
:atran" din $unicipiul -a$nicu +alcea, in prezenta oficialitatilor valcene si a nu$erosi iubitori de poezie, a avut loc cere$onialul de dezvelire a statuii poetului 4eorge ,arnea ;nascut pe 59'55'5<6= la #irineasa, +alcea>, de la a carui trecere in eternitate au trecut cinci ani' Alaturi de o!icialii valceani, dintre care ii amintim pe Ion Calea, presedintele Consiliului 5udetean "alcea, Radu Renga, pre!ectul $udetului "alcea, 4ircia Eutau, primarul municipiului Ramnicu "alcea, 0. S. E6erasim, episcopul Ramnicului, Ale#andru 0opescu34i6aesti, presedintele +orumului Cultural al Ramnicului, E6eorg6e *ican, presedintele +ilialei "alcea a @niunii Artistilor 0lastici din Romania, s3a a!lat acad. 4ugur Constantin Isarescu, guvernatorul ancii 8ationale a Romaniei, var cu poetul Eeorge %arnea. Statuia a !ost dezvelita simultan de catre un o!icial si de catre un membru al !amiliei poetului: primarul 4ircia Eutau si 4arta %arnea, sotia poetului. Au rostit alocutiuni: primarul Ramnicului, presedintele Consiliului 5udetean, guvernatorul ancii 8ationale si doi poeti prieteni ai marelui disparut 3 Eeorge Stanca si 0etre %anasoaica, acesta din urma avand initiativa realizarii statuii. Dpera a sculptorului valcean Sergiu Saliste, pro!esor la 7iceul de Arta Ramnicu "alcea, statuia din bronz, !inantata in principal de catre Consiliul 5udetean "alcea, il reda pe poet in marime naturala. 0e soclu, se a!la o placa aurie, cu o inscriptie pe trei randuri: E=DRE= %AR8=AI 0D=%I 1J4:32,,3. Acest eveniment a marcat inceputul celei de3a II3a editii a +estivalului 8ational de 0oezie )Eeorge %arnea), organizat de catre Centrul 5udetean pentru Conservarea si 0romovarea Culturii %raditionale "alcea, institutie publica de cultura subventionata de catre Consiliul 5udetean "alcea, in parteneriat cu: iblioteca 5udeteana )Antim Ivireanul) "alcea <si ea institutie publica de cultura !inantata de catre Consiliul 5udetean "alcea&, 0rimaria 4unicipiului Ramnicu "alcea, %eatrul 4unicipal )Ariel) <institutie publica de spectacole !inantata de catre Consiliul 4unicipal Ramnicu "alcea& si Casa de =ditura )0etras) <director, 0etre %anasoaica& 3 care sponsorizeaza editarea si tiparirea antologiilor de poezie ale tinerilor poeti premiati in cadrul +estivalului 8ational de 0oezie )Eeorge %arnea). Apoi, +estivalul a continuat in 6olul central de la parterul ibliotecii 5udetene )Antim Ivireanul) "alcea, sub cupola3 vitraliu )+acerea 7umii) <o opera de arta demna de Cartea Recordurilor, realizata de catre artistul valcean E6eorg6e *ican&, unde un grup de sapte actori ai %eatrului 4unicipal )Ariel) <5ulliet Atto6, Carmen 0rodan, ianca Conea, =liza 8eagoe, Alin 0aius, Alin Kolca si Ionut 4ocanu&, acompaniat la c6itara si voce de catre 7ucian 4arin, a prezentat grupa$ul de poezii )*in lirica poetului Eeorge %arnea). *upa care, mani!estarile au avut loc in Sala de con!erinte a ibliotecii 5udetene: prezentarea !ilmului documentar )Eeorge %arnea, contemporanul nostru, poet al cetatii), realizat de catre Centrul 5udetean pentru Conservarea si 0romovarea Culturii %raditionale "alceaI re!erinte literare 3 )Rolul si locul poetului Eeorge %arnea in literatura romana) <doi dintre vorbitori au !acut trimiteri meta!orice la apicultura: )0oeziile lui Eeorge au miros de albineL) 3 4ugur IsarescuI )0oezia lui Eeorge are o prozodie !abuloasa, ca in !agurii de albineL) 3 lect. univ. dr. *oru 4otoc, +acultatea de 7itere a @niversitatii de Stat din 0itesti, +iliala Ramnicu "alcea&I !estivitatea de decernare a premiilor +estivalului <4arele 0remiu )Eeorge %arnea), 0remiul I, 0remiul II, 0remiul III 3 e#3aeMuo, patru mentiuni si 0remiul 5uriului pentru =seu&. 7a aceasta editie au !ost inscrisi 13: de concurenti, elevi si studenti, din $udetele Alba, Arad, Arges, acau, otosani, rasov, uzau, Clu$, *ambovita, *ol$, Dlt, Eor$, 4aramures, 4e6edinti, Sibiu, Suceava, %eleorman, %imis, "alcea si municipiul ucuresti.0

g& 7a 4ioveni va avea loc edi1ia a II3a a )S(rb(torii Recoltei pe "alea Arge'ului)

>Consiliul Judeean Arge, 1ri$ria i Consiliul (ocal Mioveni i Centrul Cultural Mioveni vor organiza, %n
perioada ?-59 octo$brie, "#rbtoarea -ecoltei pe +ealea Argeului" - ediia a II-a' +or fi prezentate e*poziii cu v&nzare de fructe, legu$e, lactate, preparate tradiionale din carne, dar i produse de art popular' *esc6iderea o!icial( va avea loc vineri, 2 octombrie, ora 12.,,, /n Centrul Civic. Ansamblurile Centrului Cultural 4ioveni vor sus1ine un program artistic /n desc6iderea evenimentului. Hn cadrul %.rgului 4e'terilor 0opulari, artizanii populari /'i vor prezenta crea1iile /n e#pozi1ia cu v.nzare de obiecte tradi1ionale autentice, publicul !iind invitat s( cumpere produse 'i s( admire talentul 'i m(iestria. 4e'terii populari vor ilustra domenii !undamentale ale artei 'i te6nicii populare, precum prelucrarea lemnului, ol(ritul, co$oc(ritul, con!ec1ionarea instrumentelor populare, industria casnic(, con!ec1ionarea m('tilor populare, /ncondeierea ou(lor'0

h) +estivalul "iei 'i "inului din "rancea

-Consiliul Judeean +rancea a invitat a$basadori i i$portatori de vinuri de pe trei continente la a 2+III-a
ediie a !estivalului +iei i +inului @:ac.us 7959@, eveni$ent care se va desfura %n 1iaa 4rii din !ocani, %n perioada 77-76 octo$brie' Drganizatorul ac1iunii, Consiliul 5ude1ean, a anun1at, /ntr3un comunicat de pres(, c( mani!estarea va !i un liant /ntre produc(torii de vinuri din "rancea 'i comercian1ii de b(uturi din 1ar(, dar 'i din 1(rile membre ale @niunii =uropene, din C6ina, +edera1ia Rus(, elarus, @craina, S@A, Canada 'i %urcia. Hn vederea consolid(rii unei pie1e de vinuri reale, a c(rui principal pilon s( !ie $ude1ul "rancea, Consiliul 5ude1ean "rancea a transmis invita1ii c(tre ambasadele 1(rilor mai sus men1ionate pentru a participa la !estival. Hn acela'i timp, au !ost invita1i s( participe la !estival importatori din statele mai sus amintite, dar 'i distribuitori din 1ar(, av.nd oportunitatea s( cunoasc( pe viu tradi1iile 'i produsele naturale ale podgorenilor din Cote'ti, C.rligele, +araoane, Ddobe'ti, 5ari'tea, ;i!e'ti sau 0anciuN, se arat( /n comunicatul Consiliului 5ude1ean '0

2.2.1.Studiu de caz: Cazuri concrete cand administratia, prin deciziile luate, ingradeste cultura
Cel mai nou eveniment care evidentiaza concret atitudinea de nepasare pentru cultura a adminstratiei este reprezentat prin Drdonan1a de Euvern nr.?3O2,1, care love'te puternic /n lumea artistic(.0rin aceasta,numeroase centre culturale se vor des!iinta,cu scopul de a reduce c6eltuielile cu personalul acestora.

1,

Aceasta veste a bulversat lumea artistic( din toat( 1ara 3 mai multe teatre se vor des!iin1a, iar altele vor trece la concedieri massive,!unctionand la limita. %otul ca urmare a aplic(rii unei ordonan1e care oblig( administra1iile locale s( reduc( num(rul de anga$a1i din toate institu1iile. *up( ce directorii teatrelor au reac1ionat, Euvernul a !(cut un pas /napoi. 3G de institu1ii de spectacole 'i concerte scap(, cel pu1in pentru moment, de prevederile Drdonan1ei ?3. 4inistrul Culturii a g(sit /ns( /n te#tul Drdonan1ei o salvare pentru anumite institu1ii de cultur(, anume pentru cele create prin 6ot(r.ri succesive ale consiliului de mini'tri sau prin decret regal. Belem Kunor,ministrul culturii, sus1ine c(, p.n( /n toamn(, se vor stabili ni'te standarde de personal pentru !iecare institu1ie de cultur( din 1ar('

a& Dpera din Constanta va !i inc6isa, artistii ii cer a$utor primarului Radu 4azare
Dpera din Constanta va !i inc6isa in urma deciziei Consiliului 5udetean care a anuntat ca nu mai poate sustine !inanciar institutia culturala. Consiliul 5udetean Constanta a 6otarat sa pastreze numai ??2 de posturi din totalul de 1.,21 e#istente in institutiile de cultura din $udet, pentru a se con!orma ast!el Drdonantei ?3. 0entru a se putea incadra in numarul ma#im de posturi prevazut de Euvern, consilierii $udeteni constanteni au aprobat, in sedinta ordinara de $oi, comasarea teatrelor din $udet. Ast!el, %eatrul de Stat va absorbi *irectia de Cinema a Consiliului 5udetean si %eatrul 8ational de Dpera si alet )Dleg *anovsAi). Sectia Dpera va !i des!iintata, !iind pastrate doar cele de alet si Drc6estra. In plus, 4uzeul de Istorie 8ationala si Ar6eologie va absorbi 4uzeul de Arta, iar Scoala 0opulara de Arta si 4eserii va ingloba @niversitatea 0opulara si Centrul 5udetean pentru Conservarea si 0romovarea Culturii %raditionale. Sperantele celor 1:, de anga$ati ai institutiei de cultuira se indreapta acum spre Radu 4azare, caruia i3au cerut sa preia sub tutela primariei Dpera din Constanta. 7a inceputul sedintei de consiliu de vineri, Radu 4azare a primit vizita unei
11

delegatii !ormate din apro#imativ zece reprezentanti ai Dperei din Constanta. 0rimarul le3a spus artistilor ca nu poate prelua Dpera din cauza ordonantei de guvern privind reducerile de personal din administratie. )Drdonanta si spiritul ordonantei pentru care suntem trasi la raspundere penala este de a da a!ara oamenii si a !ace economie. Drice subter!ugiu de a trece o institutie de cultura de la Consiliul 5udetean la Consiliul 7ocal inseamna o crestere a numarului de anga$ati si o incalcare a ordonantei si o raspundere cu puscaria din partea mea si a celorlalti), a sustinut 4azare. +ostul director al %eatrului de Dpera si alet )Dleg *anovsAi), *aniela "ladescu, a izbucnit in lacrimi in sedinta de $oi a Consiliului 5udetean Constanta, cand s3a decis des!iintarea Dperei, declarand ca )prin absortia teatrelor s3a !acut o mare eroare) si ca artistii lirici erau de acord sa lucreze pe salarii reduse, dar sa nu se des!iinteze aceasta institutie. Erupul consilierilor 0*7 din C5 Constanta a trimis un comunicat de presa prin care a declarat ca este normal ca institutiile de cultura sa !ie !inantate de Consiliul 4unicipal. )Consideram ca, in conte#tul in care actul $udetean de cultura, prin institutiile a!late in subordinea Consiliului 5udetean Constanta, se des!asoara in proportie de peste J,P pe teritoriul municipiului Constanta, atunci este cat se poate de normal ca si contributia Consiliului 7ocal 4unicipal sa !ie proportionala, si nu de aproape ,P, cum este in prezent), se arata in comunicat. 0e langa disponibilizarile de personal din institutie, Consiliul 7ocal Constanta a decis, vineri, si des!iintarea revistei de cultura %omis.

b& Inc6iderea teatrului %oma Caragiu din 0loiesti

Consiliul local al orasului 0loiesti a 6otarat ca cea mai buna metoda de a reduce din c6eltuieli este inc6iderea teatrului )%oma Caragiu). In urma inc6iderii teatrului cu o vec6ime de ?3 de ani, 1G: de persoane <actori, te6nicieni etc. & vor ramane !ara un loc de munca. Dameni care toata viata au bucurat alti oameni. Ast!el, dupa inc6iderea teatrului de catre cultii nostri consilieri locali banii vor !i mai multi, dar putina cultura e#istenta in acest oras dispare.

12

c& 0rimarul E6eorg6e +alca, este acuzat de !ilarmonistii aradeni ca vrea sa le des!iinteze corul
In urma zvonurilor con!orm carora E6eorg6e +alca doreste sa )masacreze) Corul Academic din Arad, !ilarmonistii i3au adresat primarului o scrisoare desc6isa. 4embrii +ilarmonicii de Stat Arad il roaga pe primarul +alca sa nu3si lege numele de )masacrarea) acestei institutii si prezinta cateva alternative prin care se pot taia din costuri cat si realizarile corului de3a lungul timpului, potrivit Adevarul.ro. +ilarmonistii s3au declarat )surprinsi) de intentiile autoritatilor locale de a des!iinta Corul Academic, o institutie prestigioasa a orasului Arad. +ilarmonica din Arad a castigat numeroase premii cu renume international si nici c6iar regimul comunist nu a reusit sa o ingenunc6eze. 0e de alta parte, membrii corului subliniaza !aptul ca salariile lor sunt de$a !oarte mici, intre 4,, si 1.,,, de lei, dar ca ar !i oricum pregatiti sa mai suporte taieri si restructurari. In !inal, membrii !iarmonicii !ac apel la primar sa nu ii amageasca )cu trecerea corului pe !undatie, lucru care, dupa cum bine stiti, ec6ivaleaza cu des!iintarea sa). +ragmente din continutul scrisorii: )Stimate domnule 0rimar, Surprinsi de intentiile autoritatilor locale cu privire la des!iintarea Corului Academic al +ilarmonicii de Stat Arad si totodata !iind !erm convinsi de necesitatea e#istentei in continuare a acestei prestigioase !ormatii in cadrul !ilarmonicii, ne adresam dumneavoastra cu convingerea ca zvonurile legate de acest subiect nu pot sa aiba un suport real. <...& "a rugam domnule 0rimar sa nu ne amagiti cu trecerea corului pe !undatie, lucru care, dupa cum bine stiti, ec6ivaleaza cu des!iintarea sa si sa nu va legati numele de masacrarea unei institutii de cultura, blazon al 4unicipiului Arad.

13

Ar !i absurd ca in aceste conditii, in care calitatea corului creste de la an la an, iar proiectele artistice au capatat notorietate internationala, sa oprim in mod subit activitatea acestui ansamblu pro!esionist).

3.Concluzii
Concluzionand,observam o pondere mai mare a relatiilor positive dintre administratie si cultura,desi ca -orice padure,are si uscaturile ei.>Ingradirea culturii a reprezentat urmarile adoptarii Drdonantei nr.?3,care prin amendamentele sale a contribuit la restrangerea s!erei de cultura,luandu3se ast!el decizii drastice de des!iintare a unor teatre,opere sau !ilarmonici. 8u este de uitat nici !aptul ca administratia,prin Consiliile 5udetene,primarii sau Consilii locale, s3a ocupat de organizarearea,in!iintarea de teatre,muzee sau biblioteci,!estivaluri culturale speci!ice di!eritelor zone ale tarii.

14

0utem a!irma ca inclinatia spre cultura a administratiei este una evidenta,deoarece numeroasele evenimente culturale sustin acest lucru. Ca orice administratie competenta,situata la un nivel ridicat,se preocupa si de aspectul cultural si cererea de consum cultural al cetatenilor.

4. ibliogra!ie
Sursa internet: 1. 6ttp:OOQQQ.administratie.roO 2. 6ttp:OOQQQ.cultura.roO 3. 6ttp:OO!orum.6otneQs.roO 4. 6ttp:OOQQQ.ziare.comOstiriOeveniment

1: