ŞCOALA NORMALĂ VASILE LUPU DIN IAŞI

Titlul lucrării

Observări hidrologice şi formele de

antropizare a reliefului în bazinul hidrografic
a Pârâului Rediu, comuna Rediu, judeţul Iaşi

Lucrare realizată de elevii:

FLOREA Diana , MORARU Alexandra

,GÎNGĂ Alexandru-Gabriel, şi IACOMI
Claudiu

-2009-
 COMUNA REDIU
Teritoriul comunei Rediu este situat în partea
central-estică a judeţului Iaşi. Comuna este
poziţionată la 8 km N-V de Municipiului Iaşi.
Începând din aprilie 2004, comuna face parte din
Zona Metropolitană Iaşi.

Comuna Rediu are o suprafaţă de 4160 ha şi o

populaţie de 3921 locuitori, cu aproape 2500
gospodării. Satul Rediu, localitate de reşedinţă a
comunei Rediu, până în anul 1968, la reorganizarea
administrativ-teritorială, s-a numit Rediu-Tătar.
Numele vechi al satului şi comunei, Rediul lui
Tătar, a fost purtat câteva sute de ani, fiind
menţionat în multe documente istorice.
 Suprafaţa administrativă a comunei cuprinde 1146
ha teren agricol (arabil, pajişti, vii), ceea ce reprezintă
mai puţin de 30 % din total.

Densitatea medie a populaţiei este de 97,75

locuitori/km2, populaţia tânară fiind în scădere,
comparativ cu cea vârstnică şi adultă care a crescut.

În componenţa comunei intră satele: Rediu,

Breazu, Horleşti şi Tăuteşti, reşedinţa de comună fiind
localitatea/satul Rediu, situat la aproximativ la 7 km de
municipiul Iaşi.
 RELIEFUL COMUNEI REDIU
Relieful aparţine părţii sudice a Câmpiei Moldovei
sau a Jijiei inferioare, este larg vălurit cu interfluvii
deluroase şi colinare, cu platouri joase. Atitudinea
medie este de 138 m iar cea maximă, este de 206 m
în Dealul Breazu, în fapt pe terasa superioară a VIII-a
a Bahluiului. Structura geologică este dominată de
sarmaţianul mediu, cu acumulări de argile, marne şi
intercalaţii de nisipuri. Versanţii văii Rediu, sunt
supuşi proceselor gravitaţionale actuale, eroziunii în
suprafaţă şi în adâncime, alunecărilor de terenuri,
fapt ce a determinat împăduririle pe versanţii vestici
ai Tăuteştilor şi cei vestici ai Muntenilor. În perioada
anilor 1994-1996, elevii Şcolii Normale Vasile Lupu,
au participat la împădurirea unei suprafeţe de cca 54
de ha de pădure pe versanul vestic al pârâului
Rediu(versantul vestic al dealului Munteni de Sus),
afectat puternic de alunecări şi ravenare.
 Solurile dominante sunt din clasa
molisolurilor, tipurile de cernoziomuri ocupând
suprafeţe importante. Degradarea solurilor prin
salinizare şi procese geomorfologice actuale este
de actualitate, conducând la rentabilitate redusă
a utilizării terenurilor agricole şi scăderea drastică
a productivităţii agricole.
OBSERVĂRI GEOMORFOLOGICE ŞI MĂSURĂTORI
HIDROLOGICE
Bazinul hidrografic al Pârâului Rediu, face parte din
bazinul hidrografic al Bahluiului, este un pârâu cu
izvoarele în perimetrul administrativ al comunei Rediu.
Bazinul hidrografic de ordinul II este unul tânăr, valea
fiind una puţin evoluată şi cu terase puţine, doar în cursul
său inferior, aval de satul Breazu. Pârâul Rediu se varsă în
Bahlui pe teritoriul municipiului Iaşi. Pe cursul său, sunt
două acumulări, una în satul Rediu, iazul omonim de cca
2 ha şi, una mai complexă, situată pe teritoriul
administrativ al municipiului Iaşi, Lacul Rediu, care ocupă
peste 40 de ha luciu de apă. Ambele acumulări au fost
create pentru regularizarea debitului şi prevenirea
inundaţiilor în Iaşi şi localităţile din amonte.
 Panta pârâului este redusă iar talvegul este bine
delimitat de maluri, puţin evoluate. Aluvionarea
redusă ne arată că debitul de aluviuni este unul
redus, în ciuda pantei mari din cursul superior.

Viteza de scurgere a apei, măsurată amonte de

acumularea din satul Rediu, în cursul superior al
pârâului, prin metoda “flotorilor”, este redusă, 0,14
m/sec, confirmând configuraţia talvegului şi înclinarea
pantei versanţilor.

Observările efectuate în primăvara anului 2009

asupra debitului, ne-a permis să constatăm că acesta
este dependent aproape în totalitate de nivelul
precipitaţilor
 Pârâul Rediu, izvorăşte de sub platoul structural
Mârzeşti, de la o altitudine de cca 175 metri şi
traversează comuna Rediu pe direcţia NW-SE. Fiind un
pârâu autohton câmpiei colinare a Jijiei inferioare,
caracteristicile sale hidrologice sunt rezultatul condiţiilor
factorilor naturali ai mediului, respectiv: relieful, clima,
structurile geologice şi învelişul biopedogeografic.

Suprafaţa bazinului hidrografic măsurat pe hărţile

topografice la scara 1:25000 este de cca 24 km2 .
Influenţa antropică asupra cursului Pârâului Rediu este
una importantă, peisajele antropizate, prin terenurile
amenajate agricol, existente şi dominante cantitativ
până în anul 1989, au fost transformate în peisaje
antropice, prin extinderea spaţiilor rezidenţiale dinspre
municipiul Iaşi, mai ales după anul 2000. Ne referim în
mod deosebit la terenurile de la izvoarele pârâului
Rediu, unde se amenajează un cartier rezidenţial şi
cursul inferior, aval de satul Rediu, spre acumularea
Rediu II.
 Practic, în lunile martie-mai 2009, cantitatea de
precipitaţii căzute în bazinul hidrografic al pârâului
Rediu, a fost de aproape 23 mm (adică, 23 l/m2),
după datele staţiei meteo de la Staţiunea de
Cercetare Vini-Viticolă Iaşi. Cantitatea foarte redusă
de precipitaţii a determinat debite foarte scăzute şi
efecte nefavorabile asupra debitului şi alimentării
lacurilor. Debitul pârâului la izvor, măsurat prin
metoda volumetrică a fost de 0, 13 l. /sec. (aprilie-
mai 2009). Scurgerea de primăvară-vară este
dominantă, ca în majoritatea apelor de suprafaţă din
bazinul Bahluiului, alimentarea pluvială şi moderat
nivală, asugurând peste 85% din scurgere. Şi, izvorul
Pârâului Rediu este determinat de alimentarea din
precipitaţii şi topirea zăpezilor.
 Starea albiei, observată de noi pe întreaga
lungime, de la izvor până la acumularea Rediu II,
adică pe aproape 6 km. liniari, este rectilinie, cu
maluri line. Eroziunea laterală a malurilor este
modestă, nu sunt afectate de surpări sau
alunecări. Spălările şi aluvionările sunt prezente
pe versanţi, la baza lor şi, sunt rezultatul
intensităţii precipitaţiilor, mai ales a averselor de
ploaie. Alunecările de teren de pe versanţii cu
expunere vestică, s-au produs în urma maximului
pluviometric din anii 1969-1970, fiind reactivate
parţial în anii ploioşi, care se produc cu o
ciclicitate de 12-15 ani. Ca urmare a alunecărilor
din bazinul hidrografic al pârâului Rediu din anii
1969-1975, a fost stabilită noua vatră a actualului
sat Breazu, prin mutarea sinistraţilor din satul
Rediu. Satul Breazu este unul dintre cele mai
tinere sate din judeţul Iaşi. Urmarea alunecărilor
de teren de pe versantul vestic a pârâului Rediu,
care delimitează malul drept, fosta vatră a satului
 În anii secetoşi, pârâul Rediu seacă, aşa cum a
fost în vara anului 2007.

Observările asupra stării de sănătate a apelor

de suprafaţă din bazinul hidrografic al pârâului
Rediu, ne arată presiunea antropică foarte mare
asupra apelor. Astfel, pe cursul pârâului şi mai
ales în acumularea/iazul din satul Rediu, deşeurile
zootehnice rezultate din gospodării, plasticul şi
gunoaiele, parazitează malurile acumulării. Cu
toate eforturile administraţiei locale, starea de
sănătate a apelor este negativă. Acest lucru se
datorează în principal locuitorilor satului Rediu,
mai ales datorită nivelului lor cultural şi a lipsei de
conduită civică, comunitară.
IMAGINI CU PÂRÂUL REDIU
 BIBLIOGRAFIE
• Băcăuanu, V., Barbu, N.,
Pantazică, Maria,
Ungureanu, Al., Chiriac, D.
(1980), Podisul Moldovei -
Natura, om, economie,
Editura Stiintifica si
Enciclopedica, Bucuresti;
• Pantazică, Maria (1974),
Hidrografia Cîmpiei
Moldovei. Editura Junimea,
Iaşi.
• Reşetnic , V., (2004), Organizarea
agrară după reorganizarea
administrativă a judeţului Iaşi.
Studiu de caz : comuna Rediu. În
Analele Simpozionului
Euroregiunea Prutul de Sus,
Botoşani.
• * * * (1983), Geografia României,
vol. I, Geografie fizică, Ed.
Academiei, Bucureşti
• * * * (1992), Geografia României,
vol. IV, Unităţile extracarpatice, Ed.
Academiei, Bucureşti
• www.primaria–rediu.ro, accesat în
data de 26 aprilie 2009.