Cntarea Romniei

Domnul Dumnezeul prinilor notri nduratu-s-a de lacrimile tale, norod nemngiat, nduratu-s-a de durerea plmilor tale, ara mea?.. Nu este ndestul de smerit, ndestul de sfiat? Vduv de feciorii cei viteji, plngi fr ncetare pe mormintele lor, precum plng i jelesc femeile despletite pe sicriul mut al soilor! Neamurile auzir iptul chinuirii tale; pmntul se mic. Dumnezeu numai s nu-l fi auzit?.. Rzbuntorul prevestit nu s-a nscut oare? Care e mai mndr dect tine ntre toate rile semnate de Domnul pe pmnt? care alta se mpodobete n zilele de var cu flori mai frumoase, cu grne mai bogate? Verzi sunt dealurile tale, frumoase pdurile i dumbrvile spnzurate de coastele dealurilor, limpede i senin cerul tu; munii se nal trufai n vzduh; rurile, ca brie pestrie, ocolesc cmpurile; nopile tale ncnt auzul, ziua farmec vzutul... Pentru ce zmbetul tu e aa de amar, mndra mea ar?...