Baltagul

- comentariu literar Mihail Sadoveanu

Prin capodopera Baltagul, aparut n 1930, Sadoveanu realizeaza o noua interpretare a mitului mioritic, versul-motto indicnd sursa de inspiratie: "Stapne stapne,/ Mai cheama s-un cne". Subiectul este simplu, pastrnd elementele baladei: un cioban este omort de doi tovarasi ai sai pentru a-i lua oile, dar emeia acestuia, apri!a si inteli!enta nu are liniste pna nu a la aptasii si nu-i pedepseste dupa le!ea nescrisa a comunitatii. "ntri!a, dupa ##3##$%11& modelul romanului politist, pune n lumina vocatia 'ustitiara a eroinei, descoperirea asasinilor si demascarea acestora. (aptele din Baltagul se petrec spre s rsitul secolului al )")-lea si nceputul secolului al ))-lea, nsa ntr-o societate patriar$ala, ar$aica, strapunsa de zorii unei civilizatii, de noi relatii sociale, capitaliste. Titlul romanului este simbolic. *n sensul basmului vec$i, balta!ul este unealta ma!ica si simbolica nsusita de rau acatori si cucerita de erou, unealta care ramne pura, nepatata de sn!e. Compozitia e determinata de semni icatia cartii: n atisarea unei societati de tip ar$aic si un individ reprezentativ al ei, o lume esentiala, lumea oamenilor de la munte si +itoria ,ipan, e-ponentul acestei lumi. .omanul ncepe cu prezentarea sintetica a vietii pastorilor /vec$imea, elul de viata, psi$olo!ia0, i-ata ntr-o cosmolo!ie populara: "Domnul Dumnezeu, dupa ce a alcatuit lumea, a pus rnduiala si semn fiecarui neam ! " #a urma au venit si muntenii s-au $ngenunchiat la scaunul $mparatiei ! " - %poi ati venit cei din urma, zece Domnul cu parere de rau Dragi $mi sunteti, dar n-am ce va face &amneti cu ce aveti 'u va mai pot da $ntr-un adaos dect o inima usoara ca sa va (ucurati cu al vostru Sa va para toate

(une) sa vie la voi cel cu cetera* si cel cu (autura, si s-aveti muieri frumoase si iu(ete" 1aratiunea simpla, ar putea i delimitata sc$ematic n trei parti: partea $nti de la nceput pna la plecarea +itoriei n cautarea lui ,ipan /cap. +""02 prezentarea ar!atului 3itrea si a lui 4$eor!$ita, cobort la vale, cu oile, asinii si dulaii la iernat, ntr-o balta a 5i'iei, n apropiere de tr!2 nelinistea +itoriei pentru ntrzierea barbatului ei, peste obicei, cunoasterea si "citirea" semnelor naturii2 mersul emeii la parintele 6anila, la biserica, sa-i "ceteasca"2 mersul la baba 3aranda, care avea " unele tainice stiinti si mestesuguri"2 drumul la Piatra, popasul la manastire, la icoana S intei 7na2 mersul la autoritati pentru a-si spune necazul. +artea a doua, ncepnd cu cap. +"", cnd +itoria "are $ntr-$nsa stiinta mortii lui 'echifor #ipan si crncena durere, se vazu totusi eli(erata de $ntuneric"2 parintele 6anila i scrie 'alba catre autoritati2 trimite ata, pe 3inodora, cu zestrea la manastirea +araticului, la calu!arita 3elania, sora a mamei +itoriei2 lasarea !ospodariei n !ri'a lui 3itrea2 pre!atirea de plecare. (irul naratiunii urmeaza popasurile +itoriei ,ipan n cautarea adevarului despre barbatul ei /itinerariul se s rseste prin !asirea ramasitelor lui 1ec$i or ntre Sabasa si Su$a0. % treia, si ultima parte, sta sub semnul actului 'ustitiar2 prezinta actiunile +itoriei pentru ndeplinirea datinei crestine si cinstirea mortului, cercetarea despre vinovati, n Sabasa si Su$a2 ntoarcerea acasa, la 3a!ura 8arcaului pentru rnduirea praznicului, a celor cuvenite pentru mort, dovedirea si pedepsirea vinovatilor. .omanul construieste pe parcursul sau ima!inea unei lumi esentializate. Spatiul cel mai lar! revine lumii satului de munte: peisa'ul, datinile si oamenii. .itmul e-istentei pastoresti este diri'at de enomenul trans$umantei, iar acesta urmareste miscarea marilor cicluri naturale. Scriitorul surprinde trasaturile ce de inesc aceasta colectivitate, oamenii de la munte, realist, obiectiv, ara lirism: "#ocuitorii acestia de su( (rad sunt niste fapturi de mirare ,uti si nestatornici ca apele, ca vremea* ra(datori $n suferinti ca si-n ierni cumplite, fara gri-i $n (ucurii ! ", placndu-le dragostea si (etia si datinile lor de la $nceputul lumii, ! " mai cu sama stau ei $n fata soarelui c-o inima ca din el rupta) cel mai adesea se desmiarda si luceste - de cntec, de prietenie %sa era si acel 'echifor #ipan care acum lipsea" .

9i au o e-istenta simpla, dar !rea: "3unteanului i-i dat sa-si csti!e pinea cea de toate zilele cu toporul ori cu cata." 4ospodaria ,ipanilor arata oameni cu ndeletniciri speci ice muntelui: sunt vremuri n care se practica nca sc$imbul de produse: "7vere aveau ct le trebuia, poclazi n casa, piei de miel n pod, oi n munte. 7veau si parale strnse ntr-un co aiel cu cenusa. (iindu-le le$amite de lapte, brnza si carne de oi s rtecate de lup, aduceau de la cmpie le!ume. 8ot de la cmpii lar!i cu soare mult aduceau aina de papusoi." .omanul lui Sadoveanu are un caracter mitic-baladesc, zu!ravind o civilizatie pastorala milenara. 9venimentele undamentale ale acesteia, ceremoniile sunt si ele prezente n roman: cumatria de la :orca, la ;ruci nunta, n care traditia e plina de stralucire. 6ar Baltagul ramne, n ultima analiza, romanul "unui su let de munteanca, vaduva +itoria ,ipan". 9a este din 3a!ura 8arcaului si traieste viata aspra a oamenilor de la munte. (i!ura reprezentativa de erou popular, +itoria ntruneste calitatile undamentale ale omului simplu, care se nscriu n principiile etice dintotdeauna ale poporului romn: cultul adevarului, al dreptatii, al le!ii stramosesti si al datinei. Scriitorul dezvaluie nelinistea eroinei datorate ntrzierii /saptezeci si trei de zile0 peste obicei, a lui 1ec$i or ,ipan, "dra!ostea ei de douazeci si mai bine de ani", plecat la 6orna sa cumpere oi. 7steptarea se trans orma n banuiala, banuiala n neliniste, nelinistea n presimtire si de aici decur! actiunile ei. 3unteanca si cunoaste barbatul asa cum stie semnele vremii. *n aceste ceasuri de cumpana, de cautare a adevarului despre omul ei, marea descoperire a +itoriei ramne nsa pastrarea tineretii iubirii. 8ema undamentala, a-ul romanului n 'urul caruia sunt polarizate timpul si spatiul, este cautarea adevarului n la(irintul sau interior. +itoria pare aceeasi, n e-terior, dar viata ei interioara se adnceste. 7colo, n sine, se $otaraste totul. *ntrea!a strate!ie a +itoriei are la baza doua coordonate undamentale ale cunoasterii: stiinta semnelor, si deplin acord e-perienta morala. Primele semne rau prevestitoare sunt visele: cel dinti vis, care " a $mpuns-o $n inima si a tul(urat-o", i-l arata pe 1ec$i or "calare cu spatele $ntors spre ea"2 alta data l-a visat rau, "trecnd o apa neagra .ra cu fata $ncolo". +itoria nu masoara vremea cu calendarul, ci cu semne cerului. 9a ntele!e semnele irii. 9lementele naturii ndeplinesc o unctie simbolica. 3ai

ales vntul da semne: "trecu susuind prin cren!ile subtiratice ale mestecenilor". +itoria este o sinteza de spiritualitate stravec$e romneasca, ea respecta neabatut datina mostenita din vec$ime, mani estata n viata cotidiana, sau la evenimente cruciale /nunti, botezuri, nmormntari0. 8oate actiunile ei poarta pecetea ceremonialului, au un caracter solemn, sacru: +itoria si lasa ata la manastire, se marturiseste preotului, ia s nta mpartasanie, s inteste balta!ul pentru eciorul ei. *ntelepciunea, inteli!enta si luciditatea i diri'eaza comportamentul: cere bani marunti ne!ustorului, sa-i aiba "la ndemna" , i lea!a ntr-un colt de na rama. ;uvintele c$eie n 'urul carora se concentreaza discursul narativ al romanului au valoare simbolica, de inind eroina: rnduiala, semn, $ntuneric, lumina. *n!roparea barbatului dupa datina marc$eaza momentul reintrarii n linistea si ordinea vietii de la nceput. " Descoperind adevarul, /itoria verifica implicit armonia lumii) afla ceva mia mult dect pe faptuitorii omorului si anume ca lumea are o coerenta pe ca moartea lui #ipan n-a distrus-o "./1. 3anolescu0 *n comportamentul eroinei se cuprinde o ntrea!a ilozo ie de viata /ca cea a banului din Miorita0, un ec$ilibru si o masura n toate, ara nici o tn!uire, mostenite din asprimea vietii din vremuri imemoriale.