UNGHIUL

Profesor Diana Vas, coala Band, judeul Mure Def.: Unghiul este figura geometric origine. Notaii: format din dou semidrepte care au aceeai

sau O < AOB sau < O

AOB

O B

Elemente:-vrful unghiului: O; -laturile unghiului: [OA i [OB; -deschiderea dintre laturile unghiului (interiorul unghiului). Tipuri de unghiuri comparate cu msura de 90: 1. unghi ascuit: are msura mai mic de 90

A O B

m( AOB ) < 90

2. unghi drept: are msura de 90 m( AOB ) = 90

O
3. unghi obtuz: are msura mai mare de 90

A
m( AOB ) > 90

O
Alte tipuri de unghiuri a) Unghiuri adiacente: Dou unghiuri se numesc adiacente dac: au acelai vrf O
1

 au o latur comun [OB celelalte dou laturi sunt situate de o parte i de alta a laturii comune.

A O B C

Exemple:

AOB i BOC

b) Unghiuri opuse la vrf: Dou unghiuri se numesc opuse la vrf dac: au acelai vrf O laturile unuia sunt n prelungirea laturilor celuilalt

Exemple:

AOB i A OB

sau

A OB i AOB

Proprietate: Dou unghiuri opuse la vrf sunt congruente! AOB A OB i A OB AOB c) Unghiuri n jurul unui punct i de aceeai parte a unei drepte AE Condiii: au acelai vrf; toate laturile sunt incluse n semiplanul (AE; C interioare disjuncte;

C D B A O

Proprietate: m( AOB ) + m( BOC ) + m( COD ) + m( DOE ) =180

d) Unghiuri n jurul unui punct

Condiii: au acelai vrf; orice punct al planului diferit de O nesituat pe latura unghiului aparine numai unui interior de unghi;
2

E A O B D

C
Proprietate: Suma msurilor unghiurilor n jurul unui punct este de 360

m( AOB ) + m( BOC ) + m( COD ) + m( DOE ) + m( EOA ) =360

e) Unghiuri complementare: C

Dou unghiuri se numesc complementare dac suma msurilor lor este de 90.

m( BAD ) + m( CAD )=90 A f) Unghiuri suplementare D m( BAD ) + m( CAD )=180 C A B

Dou unghiuri se numesc suplementare dac suma msurilor lor este de 180.

90=8960 sau 90=895960 180=17960 sau 180=1795960

3

Unghiul nul are masura de 0. Unghiul cu laturile in prelungire(alungit) are masura de 180