Universitatea Ovidius Constanta Facultatea de Medicina Generala

AGRESIVITATEA SI VIOLENTA CONTEMPORANA

AGRESIVITATEA SI VIOLENTA CONTEMPORANA

Evoluia societilor contemporane evideniaz faptul c dei s-au intensificat msurile i interveniile instituiilor specializate de control social mpotriva faptelor de delicven i criminalitate, n multe ri se constat o recrudescen i o multiplicare a delictelor comise cu violen i agresivitate precum i a celor din domeniul economic i financiar-bancar, fraud, antaj, mit i corupie. Reprezentnd o problem social a crei modalitate de manifestare i soluionare intereseaz att factorii de control social poliie, justiie, administraie! ct i opinia public. "semenea de delicte i crime comise prin violen i corupie tind s devin deosebit de intense i periculoase pentru stabilitatea i securitatea instituiilor, grupurilor i indivizilor# fiind asociat de multe ori cu cele de crim organizat, terorism i violen instituionalizat, specifice, $subculturilor$ violenei i crimei profesionalizate. %ei cauzele recrudescenei violenei i crimei organizate sunt dificil de identificat i e&plicat datorit e&istenei unor diferene sensibile n ceea ce privete amploarea i intensitatea lor de la o ar la alta# majoritatea specialitilor i cercettorilor consider c sursele acestor fenomene rezid n perpetuarea unor structuri politice, economice i normative deficitare, n meninerea i accentuarea discrepanelor sociale i economice dintre indivizi, grupuri i comuniti i intensificarea conflictelor i tensiunilor sociale i etnice. %ificultile ntmpinate n definirea actelor i crimelor comise prin violen sunt determinate att de varietatea formelor de violen i crim violent ntlnite n diverse societi ct i de diferenele n ceea ce privete sancionarea i pedepsirea acestora, mai ales c, de multe ori, violena acoper o gam larg de comportamente individuale i sociale ce in de propria lor etiologie. 'otodat, aprecierea i definirea violenei se face n funcie de anumite criterii istorice, culturale i normative, de ordinea social e&istent la un moment dat ntr-o anumit societate, de anumite interese politice i sociale, dar i n funcie de anumite criterii i conte&te subiective i accidentale, care sunt ns relative spaial i temporal att de la o societatea la alta ct i de la o perioad la alta!. (iolena nu constituie totui, un fenomen nou, apariia i evoluia ei fiind strns legat de evoluia indivizilor, grupurilor, organizaiilor i societilor umane. )entru acest motiv unii cercettori i specialiti consider c violena reprezint o permanen uman, fiind intens legat de esena uman i de funcionarea societii. Ea este amplificat n prezent de acte de terorism i crim organizat, comise cu scopul de a inspira fric, spaim i groaz n rndul opiniei publice, dar i o serie de delicte i crime, ce violeaz drepturile i libertile individului omoruri, asasinate,

violuri, jafuri, agresiuni fizice!. "lturi de violena primitiv, ocazional, pasional sau utilitar se constat amplificarea i proliferarea violenei raionale, specific crimei organizate i organizaiilor criminale profesioniste. "sistm la o aa numit $internaionalizare$ a violenei i crimei organizate la nivelul diferitelor societi, state i naiuni prin apariia i proliferarea unor noi tipuri de delicte i crime, ce transgreseaz i interpenetreaz noi forme de prevenire, combatere i neutralizare a violenei i crimei organizate la nivel naional i internaional. %ezvluirea cauzelor fenomenului infracional nu poate fi realizat dect printr-o cercetare care s e&ploateze toate laturile acestui fenomen. *unt necesare n acest sens investigaii cu caracter sociologic, psi+ologic, juridic, psi+iatric, biologic i antropologic. "firmarea caracterului comple& biopsi+osociolegal al criminalitii i nlturarea, prin acest concept, a susinerilor biologizante, psi+o-sociologizante, corespunde realitii obiective i reprezint una din premisele majore necesare cercetrilor criminologice fundamentale n scopuri profilactice. Tipuri de violenta ,n general, cercetrile identific mai multe tipuri de violen- a! violena fizic este nucleul dur al violenei n care sunt incluse- omorurile, tentativele de omor, violurile, loviturile voluntare grave, furturile, tl+rii!# violena economic se refer la distrugeri i degradri de bunuri!# violena moral sau simbolic determinat de modurile de e&ercitare a autoritii, de dominaie!. %iversele tipologii ale violenei aduc n discuie faptul c e&ist grade diferite de violen. .u putem pune pe acelai plan o crim, un viol, o tl+rie cu o violen verbal. (iolenele delimitate de codul penal constituie doar un nivel al violenei. /a un al nivel se situeaz ceea ce francezii au numit 0les incivilit1s$, n care sunt incluse o serie de fapte care aduc atingere persoanei i care in de nclcarea bunelor maniere i a modului de via n societate cuvinte jignitoare, umiliri, ceretoria etc.!.

Violenta in !a"ilie

)otrivit legii 234526 mai 2778, violenta in familie reprezinta 9orice actiune fizica sau verbala, savarsita cu intentie de un membru al familiei impotriva altui membru al aceleiasi familii, care provoaca o suferinta fizica, psi+ica se&uala sau un prejidiciu material$. "ceasta lege contribuie in mod semnificativ la evolutia legislatiei romanesti in ce priveste protectia drepturilor omului, tinand cont de frecventa cazurilor de violenta in familie si consecintele fizice si psi+ice deosebit de grave ale acestui fenomen. %in ultimul Raport :ondial asupra (iolentei si *anatatii, rezulta ca anual, peste un milion si jumatate de persoane isi pierd viata in urma unor acte de violenta procentual inseamna ca 2;,;

persoane la 377.777 de locuitori! si multe alte victime sufera din cauza comportamentelor de acest gen. (iolenta casnica a crescut alarmant in conte&tul unei societati generatoare de nemultumiri si frustrari, ce ofera premisele unui comportament violent in familie. <emeile sunt, in mod evident, parte vulnerabila din cadrul familiei, un fapt bine demonstrat de mass-media si de statisticile e&istente. (iolenta domestica asupra femeilor reprezinta o amenintare permanenta, insotita sau nu de o ranire fizica sau psi+ica in cadrul relatiei cu partenerul, indiferent daca sunt sau nu casatoriti legal sau daca e&ista raporturi de familie intre ei, daca au aceelasi domiciliu. =onform legii, violenta in familie reprezinta orice actiune fizica sau verbala savarsita cu intentie de catre un membru de familie impotriva altui membru al aceleiasi familii, care provoaca o suferinta fizica, psi+ica, se&uala sau un prejudiciu material si, in acelasi timp, impiedicarea femeii de a-si e&ercita drepturile si libertatile fundamentale. "tacul fizic sau se&ual poate fi insotit de intimidari sau abuzuri verbale# distrugerea bunurilor care apartin victimei# izolarea de prieteni, familie sau alte potentiale surse de sprijin# amenintari facute la adresa altor persoane semnificative pentru victima, inclusiv a copiilor# furturi# controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplasarilor, telefonului si a altor surse de ingrijire si protectie. "buzul in interiorul unei familii poate lua multe forme- abuzul verbal, refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni si familie, amenintari si atacuri care in unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. E&pertii care cerceteaza aceasta problema sunt de acord ca violenta este un fenomen larg raspandit, mult mai raspandit decat arata sondajele, pentru simplul motiv ca unele fapte nu sunt raportate politiei sau spitalelor. >n aceste familii este evidenta izolarea sociala a sotiei de catre sotul violent, care nu doreste ca sotia lui sa aiba relatii sociale in cadrul carora sa-si poata marturisi suferinta si eventual sa poata primi un sprijin. =onform legii, aceste cazuri de violenta in familie trebuie supuse medierii la cererea partilor, mediere realizata de catre persoane specializate, prin consiliul de familie format din rude sau de catre mediatori autorizati. "cesta mediere insa nu opreste desfasurarea procesului penal sau aplicarea de sanctiuni pentru cei care au savarsit abuzuri. %e asemenea, legea prevede si infiintarea de =entre pentru adapostirea victimelor violentei in familie, care sunt unitati de asistenta sociala ce asigura protectie, gazduire, ingrijire si consiliere victimelor violentei in familie, nevoite sa fuga de acasa. >n acelasi timp, este interzis accesul in incinta adapostului a agresorului, acesta izolare a victimelor se face cu consimtamantul acestora. "daposturile publice sau private asigura gratuit atat victimei, cat si minorilor aflati in ingrijirea acesteia- protectie impotriva agresorului, ingrijire medicala, +rana, cazare, asistenta psi+ologica si consiliere juridica, pe o perioada determinata, pana la rezolvarea situatiei familiale. >n cazul persoanelor care nu isi pot asigura singure cazarea si +rana, acestea vor avea drept de sedere in adapost pana la rezolvarea acestor probleme de catre stat sau de catre organizatiile neguvernamentale, prin cursuri de calificare profesionala. /a primirea in adapost, victima este ajutata din punct de vedere legal sa-si protejeze bunurile ramase la agresor. "cest ajutor este gratuit, la fel ca si ingrijirea medicala si psi+iatrica, oferita victimei pentru a o ajuta sa treaca peste socul si trauma unei astfel de violente. >nsa, in acelasi timp cu adapostirea si protejarea victimei, se poate incepe urmarirea

penala si judecarea in instanta, la cererea victimei sau din oficiu, ori de cate ori e&ista probe sau indicii temeinice care dovedesc ca un membru al familiei a savarsit un act de violenta cauzator de suferinte fizice sau psi+ice asupra unui alt membru. %in studiul situatiei violentei in familie, majoritatea infractiunilor savarsite intre membrii familiei le constituie cele de omor, tentativa de omor, loviri cauzatoare de moarte, pruncucidere, vatamare corporala grava, vatamare corporala, viol, act se&ual cu un minor, perversiune se&uala, coruptie se&uala, incest, tal+arie, abandon de familie - art. 876 =od penal numai litera ?a? - parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor, prin e&punerea la suferinte fizice sau morale care se pedepseste cu inc+isoare de la 8 luni la 2 ani sau cu amenda!, rele tratamente aplicate minorului si punerea in primejdie a unei persoane in neputinta de a se ingriji. "stfel infractiunea de rele tratamente aplicate minorului, prin care acesta este pus in primejdie grava de catre parinti sau de orice persoana careia minorul i-a fost incredintat spre crestere si educare, se pedepseste cu inc+isoare de la 2 la 32 ani. @ciderea unei persoane se pedepseste cu inc+isoare de la 37 la 27 de ani iar vatamarea corporala se pedepseste cu inc+isoare de la A luni la 6 ani. >mportant este ca toate persoanele care ajung victime ale violentei in familie sa-si cunoasca drepturile si sa apeleze cu incredere la institutiile si persoanele care le pot ajuta )olitie, centre de adapost, avocat, medic, psi+olog, familie, prieteni etc.!, fara teama si fara a-si ascunde suferinta, de care, in multe cazuri, se considera tot ele vinovate. /ucrarile bine cunoscute ale lui Beorges *orel, Canna+ "rendt sau, mai aproape de noi, cele ale lui =+arles 'illD sau Eulien <reund, ne permit sa mergem mai departe si ne atrag atentia asupra urmatoarelor aspecte privind violenta - e&tinderea fenomenului si relativitatea sa, modalitatile de abordare si evolutia sa, uzajul si finalitatile sale, caracteristicile fenomenului si factorii sai e&plicativi, politicile duse pentru medierea si prevenirea fenomenului si eficacitatea lor. %e e&emplu, E.%u+ring afirma despre clasele sociale ca isi au originea in supunerea prin violenta a unei parti a societatii de catre cealalta violenta interna!. "lti sociologi burg+ezi, ca de pilda /.BumploFicz, au considerat ca la originea claselor si a statutului se afla supunerea unor triburi sau popoare de catre altele violenta e&terna!.:ar&ismul recunoaste rolul violentei in istorie, inclusiv rolul ei pozitiv in imprejurarile revolutionare,cand ea devine necesara datorita impotrivirii armate a fortelor reactionare, dar arata ca atat scopul in vederea caruia e pusa in actiune violenta, cat si mijloacele prin care se realizeaza armatele, te+nica militara! sunt determinate in ultima analiza de conditiile economice. %esi violenta domestica e un fenomen care a insotit dintotdeauna construirea si dinamica familiei, intrarea ei in atentia stiintelor juridice si sociale este de data recenta. %oar in ultimii 27 de ani, stiintele sociale si reglementarile legale internationale fac referinta la violenta domestica. "bordarea fenomenului de violenta domestica s-a petrecut,ulterior generalizarii, in randurile profesionistilor si ale comunitatilor, a interesului privind prevenirea

maltratarii copilului.Ete interesant de remarcat faptul ca majoritatea femeilor implicate intr-o relatie violenta constientizeaza amploarea pericolului violentei pe care o suporta, abia in momentul in care manifestarile copiilor le trezesc sentimentul responsabilitatii parentale. )rincipala functie a familiei si a parintelui izolat Gprotejarea copiilor- este cel mai adesea neglijata in cazul familiilor violente. =u toate acestea, unul dintre cele mai frecvente argumente ale femeilor care raman in relatie cu un partener violent e -H in momentele bune, el stie sa fie un tata bun, iar copiii au nevoie de amandoi parintii..?>deea ca familia reprezinta celula de baza a societatii apare in mod implicit in dezvoltarea masurilor de protectie in cazul violentei in familie. "gresivitatea in cuplu conduce la stabilirea unui raport de forte. =and avem de-a face cu niste cupluri egalitare, in care puterea de decizie apartine ambilor parteneri, dandu-le sentimentul de satisfactie, riscul de violenta domestica e foarte scazut. >n raporturile de dominare-supunere, violenta ia o forma punitiva. =el care domina se bucura de o judecata morala, imatura. >n majoritatea cazurilor, raportul de putere il desemneaza pe barbat ca fiind pe pozitia dominanta, iar femeia supusa. /imitele comportamentului social uman sunt impuse de regulile moralei. <amilia, ca grup social cu e&istenta privata, e guvernata de valorile, normele si tiparele comportamentale ale adultilor formand cuplul. "cest corp de judecati morale vor fi apoi, in procesul educatiei directe si indirecte, prin imitatie, inculcate copiilor. Regulile morale pe care individul le ac+izitioneaza in familie in primul rand si care fac parte din procesul numit 9nasterea psi+ica9 a copilului, sunt actul de identitate al individului in lume, in societate. Iant cristaliza conditiile necesare unei e&istente implinite ca fiind cerul instelat deasupra capului si legea morala in inima. %aca privim familia ca spatiu al satisfacerii nevoilor e&istentiale ale tuturor membrilor ei, e evidenta nevoia unei morale bazate pe cunoastere si dragoste care sa regleze relatiile intre membrii familiei. >n absenta acestei morale, cei mai slabi membrii ai familiei vor fi la bunul plac al celor puternici, al unor sentimente perisabile ce pot determina incredibile oscilatii comportamentale. J gandire morala cu principii clare, cunoasterea si respectarea nevoilor umane in general si a nevoilor copilului pentru o dezvoltare normala, in special de catre toti membrii adulti, pot garanta calitatea vietii familiei. =el mai bun predictor al violentei domestice este e&istenta unui incident produs anterior momentului in care se discuta riscul de violenta in familie. >ndiferent de forma pe care a luat-o manifestarea violentei, aparitia ei in relatiile dintre membrii familiei reprezinta o bresa ce treptat va ingadui forme si manifestari tot mai ample, mai variate si mai frecvente. J nevinovata remarca de genul 9 nu-mi place cum ti-ai aranjat parul9 sau 9nu-mi place cum te-ai imbracat 9 va atrage dupa sine, in timp, consecinte tot mai

dramatice. "ceste remarce pot fi apreciate de cel 5cea caruia ii sunt adresate ca o manifestare a interesului sau, altfel spus, a iubirii. >n realitate, apare aici deja o arogare a dreptului de a impune celuilalt limitele e&istentei si ale manifestarilor, dupa bunul plac al celui care se simte in pozitia dominanta. =el supus nu are dreptul la o e&istenta proprie, la nevoi proprii. E&istenta si nevoile lui se vor forma conform principiilor si ingradirilor impuse, adeseori arbitrat, de catre cel care domina. >n timp, variatiile care apar privesc gravitatea si perioada de timp a fazelor dintre incidente. %upa cativa ani, incidentele pot fi tot mai grave, iar faza remuscarilor, a insistentelor pentru iertare si impacare tot mai scurta, pana la absenta totala. >n orice stat democratic, drepturile omului sunt legi pentru a caror respectare e&ista un aparat bine articulat si detinand depline puteri puse in slujba protejarii cetatenilor. >gnorarea prevederilor legale nu permite derogari de la obligativitatea fiecarui cetatean de respectare a lor. %repturile omului reprezinta nevoile umane pentru o dezvoltare si functionare normala, implinita. %e la %eclaratia de >ndependenta a *tatelor @nite, ce stipuleaza dreptul la fericire al fiecarui individ, si pana la legile care se regasesc la nivelul fiecarui stat si care protejeaza bunurile private ale individului, toate aceste reglementari alcatuind corpul drepturilor omului, la nivel national sau international, transforma in lege nevoile fiecaruia si, in acelasi timp, pun limite modalitatilor de implinire a lor astfel incat nici un individ sa nu sufere. >n masura in care societatea are nevoie de indivizi eficienti, implicati social, ea are nevoie de indivizi ale caror nevoi de baza sa nu mai constituie o problema indivizi care sa poata functiona fericiti. %ar satisfactia unui individ nu este permisa daca realizarea ei se face in detrimentul celorlalti, caci egalitatea indivizilor, in drepturi si obligatii e o lege de baza in orice stat democratic. Violenta do"estica, comparativ cu alte tipuri de violenta, are aspectele ei specifice, incriminate prin lege. "cestea sunt 3. "ccesul permanent al agresorului la victima. >n spatiul privat al caminului nu e&ista locuri sigure, de HadapostireK si tocmai de aceea agresorul are contro total asupra victimei sau victimelor.*e evidentiaza aici un aspect de terorizare si de neputinta a victimelor. 2. 8. %esfasurarea previzibila a evenimentelor de violenta, in forma ciclica, cu episoade multiple, inevitabile si tot mai frecvente si severe in timp. "ngrenarea intregului sistem al familiei. 'oti membrii familiei violente devin victime -directe si indirecte- ale agresorului.

3.

>n cazul violentei domestice apar modificari de structura a personalitatii tuturor celor implicati. (ictima isi va pierde incet stima de sine si va dezvolta indezirabile mecanisme defensive prin care va incerca sa faca fata situatiei. Riscul de a ceda intr-un anumit moment creste pe masura ce situatia se cronicizeaza. El poate ajunge un somer cronic, un alcoolic pastrand relatii cu mediul social din afara familiei doar in grupuri selectate din mediile marginale, cu tulburari de integritate sociala. =at despre modificarile de personalitate ale copiilor sub influenta atmosferei de violenta in familie, statisticile care arata o trecere a comportamentelor violente de la o generatie la alta in proportie de 46L , sunt probabil cea mai convingatoare si cruda marturie.

2.

Relatiile emotionale dintre cei doi poli ai conflictului sunt un alt specific al violentei domestice. )oate ca cea mai devianta manifestare emotionala in relatia agresor-victima e sindromul *tocM+olm. *indromul, descris in situatii de teroare in care victimele ajung sa se simta legate emotional de agresor, sa fie de partea acestuia in cazul cand s-ar lua masuri din afara impotriva lui, e o manifestare patologica a atasamentului. Regulile dupa care se instaureaza aceasta traire sunt - amenintarea vietii si intercalarea unor momente de slabire a amenintarii sau c+iar de ingaduinta si intelegere, in cursul amenintarii. %e asemenea, tinand seama de anormalul acestor trairi e&plicatiile amuzante ce se fac auzite adeseori in randul Hgardienilor absentiK - 9sta pentru ca ii place, daca nu i-ar placea ar pleca9 sau 9nu ma amestec, pentru ca daca o fac, ea va fi cea care ma va blama ca am intervenit si il va apara pe agresor9 sunt inacceptabile.

8.

=aracterul secret, privat, care face ca victima sa aiba un acces mai mic la surse de sprijin, apare invariabil in cazul violentei in familie. %aca la inceput, victimele suprinse de agresor ar avea intentia de a cauta ajutor, de a spune celor apropiati, in timp, ele nu o mai pot face, deoarece se supun unui ordin mai mult sau mai putin e&plicit al agresorului, acela de a-si indeparta familia si prietenii, cei la care ar putea sa recurga in momentele dificile.

N.

.e- interventionismul. Reprezinta tendinta celorlalti de a trece sub tacere astfel de manifestari si e un specific consemnat de toata literatura din domeniu. "cest specific al violentei domestice l-a condus pe <elson la o descrire triung+iulara a ei, avand urmatoarele puncte de sprijin -agresor, victima si 9gardianul absent 9.

6.

"spectele de tortura ale femeii victima sunt cvasiprezente in violenta domestica.

A.

(iolenta domestica are un registru larg de manifestari -psi+ice, fizice, se&uale si sociale. Ele se pot combina intr-un amalgam infernal si cu anumite consecinte evidente, de suprafata, dar si de profunzime asupra victimelor. <emei care isi pierd increderea si bucuria vietii, copii care cresc invatand violenta ca pe o metoda de sc+imb in relatiile cu ceilalti sunt dramaticele dovezi ale modificarilor profunde ce apar in cazul victimelor violentei domestice. )rincipala functie in familie, aceea de a creste tinerele generatii, facandu-le capabile de o viata autonoma si de a-si asuma responsabilitatea cresterii generatiei urmatoare, este profund alterata de violenta.