Analiza dialogului politic dintre rusia si statele baltice 1 analiza colaborarii dintre rusia si statele baltice 2 problemele existente

3 perspectivele
RELATIILE FEDERATIEI R !E " !TATELE #ALTI"E Estonia este n inima pietei de cretere rapid n Europa - regiunea Mrii Baltice, cu o populaie de peste 90 de milioane de oameni. Datorit poziiei sale geografice, dezvoltarea economic rapid i sistemul fiscal liberal, Estonia este lider printre rile din Europa entral i rile est-europene de a atrage investiiile strine. Estonia are cel mai mare produs intern brut pe cap de locuitor dintre toate fostele republici ale !"##. Este listat ca fiind o $economie cu venit mare% de ctre Banca Mondial, ca $economie avansat% de ctre &ondul Monetar 'nternaional, i este membr a (E D)(rganizaia pentru ooperare i Dezvoltare Economic*. +aiunile !nite clasific Estonia drept $ar dezvoltat% cu un 'ndice al Dezvoltrii !mane $foarte ridicat%, iar ara se afl pe primele locuri n termeni de libertate a presei )locul , n lume n -0.-*, libertate economic, libertate politic i educaie. $2 %ebruarie .9-0 Estonia i Rusia au semnat Tratatul de &ace Tartu' (n care cele dou) )ri (i recunosc reciproc independena* 2+ august .99. Rusia recunoaste din nou Estonia' iar relaiile diplomatice dintre cele dou) )ri au %ost restaurate 2+ octombrie 1,,1* .99/-Acordul de parteneriat i cooperare (ntre E i Rusia* -000-acordul cu privire la cele patru spaii comune. economic' de libertate' securitate i /ustiie'deasemenea un spaiu de cooperare (n materie de securitate extern) i un spaiu de cercetare i educaiei' inclusiv aspectele culturale* 'n ciuda absenei tratatului frontierei, relaiile dintre Estonia i "usia de azi sunt bune i sunt n cretere, mai ales daca sa ne uitam la rela iile economice i a turismului. &ederaia rus are 1mbasada in 2allinn, onsulatul 3eneral din +arva i Biroul #eciei onsulare a 1mbasadei n 2artu. &a de 1mbasada de la Moscova, Estonia este reprezentat n #an4t 5etersburg , onsulatul 3eneral din 5s4ov i onsulatul 3eneral al #erviciului onsular. #copul relaiilor bilaterale dintre "usia si Estonia - este de a dezvolta o relatie bazata pe interese i valori comune, precum i respectarea anga6amentelor e7istente i a principiilor. 1ceste state duc un dialog desc8is cu privire la toate aspectele, inclusiv cu scopul de a elimina discrepanele dintre comunitatea internaional )n special !E i +12(* i "usia. 1cordul de frontier a fost parafat prima dat n noiembrie .999. Dup efectuarea unei sc8imbari te8nice minore in te7tul acordului, acesta a fost din nou parafat la 00 martie .999. .: mai -000 la Moscova acordul a fost semnat de ctre minitrii de e7terne a celor dou ri. 09 septembrie -000 Ministerul 1facerilor E7terne al "usiei, referindu-se la preambul, adugat de 5arlamentul Estoniei n ;egea cu privire la ratificarea acordurilor de frontier, a raportat ca "usia isi retrage semntura de pe acordul privind frontiera dintre Estonia i "usia . <n octombrie -0.-, omisia pentru afaceri e7terne a Estoniei, mpreun cu reprezentani ai tuturor fraciunilor din 5arlament a cerut guvernului s nceap

consultrile cu "usia, propunindu-se sc8imbari care sa fie acceptabile pentru ambele parti. .= octombrie -0.- la ;u7emburg , in cadrul reuniunii dintre ministrul de e7terne !rmas 5aet si ministrul 1facerilor E7terne al "usiei #erg8ei ;avrov, s-a convenit s se organizeze consultri pentru a gsi o cale pentru intrarea n vigoare a acestui acord "a un stat sovietic Republica Letonia a avut pu0ine' dac) este cazul' leg)turi economice la lumea exterioar) (nainte de 1,,1* 1n perioada sovietic) %actorii de decizie politic) local) nu a avut aproape nici o interac0iune cu lumea din a%ara R!! si #locului sovietic* Letonia ast)zi nu mai este izolat) de economia mondial) 2i este una din economiile ce avanseaz) (n cadrul niunii Europeane* Integrarea (n economia mondial) a avut loc at3t (n termeni de rela0ii economice reale 4comer0' investi0ii str)ine directe' etc*5 2i (n termeni de membru al organiza0iilor economice interna0ionale' precum 6rganiza0ia 7ondial) a "omer0ului 467"5' Fondului 7onetar Interna0ional 4F7I5' #anca 7ondial) 4#75 2i #anca European) pentru Reconstruc0ie 2i dezvoltare 4#ERD5* ;etonia dezvolt rela>ii cu &edera>ia "us n concordan> cu principiile dreptului interna>ional ?i n func>ie de priorit>ile politicii e7terne, ?i men>inerea rela>iilor favorabile cu vecinii. ;etonia vede rela>iile cu Moscova ca fiind un dialog constructiv att la nivel bilateral ct ?i multilateral. 1mbele state ?i-au recunoscut independen>a n .99., ?i odat cu aceasta a nceput colaborarea pe urmtoarele paliere@ - Dialogul politic ontacte directe dintre mini?tri ?i alte institu>ii statale ooperarea regional <nceputurile rela>iilor diplomatice <n .9-0 "epublica ;eton ?i !"## semneaz un tratat de pace al carui art .= prevede ca ambele vor stabili rela>ii diplomatice ?i consulare, ambasada leton sa aflat la Moscova pn n .9=0. 1poi au fost desc8ise consulate n @ +i6nii +ovgorod, Murmuns4, Moscova, 5etrograd, Aladivasto4. 5rima reprezentan> diplomatic a !"## n ;etonia a avut loc pe . octombrie .9-0, desc8iznd consulate n "iga, Daugavpils, ;iepa6a. Dup .99., &edera>ia "us ?i ;etonia au stabilit rela>ii diplomatice att la nivel de ?efi de state, ct ?i a reprezentan>elor diplomatice. &edera>ia "us astzi are desc8is ambasad n "iga ?i dou consulate generale n Daugavpils ?i ;iepa6a. ;etonia la rndul ei are desc8is o ambasad n Moscova, un consulat general n #an4 5eterburg, ?i un consulat n 5s4ov. Acordul (ntre 8uvernul Republicii Letonia 2i 8uvernul Federa0iei Ruse pentru rela0iile comerciale 2i transport maritim' intrat (n vigoare pe 19 mai 1,,9* Acordul (ntre 8uvernul Republicii Letonia 2i 8uvernul Federa0iei Ruse privind cooperarea (n domeniul ap)r)rii %rontierelor' intrat (n vigoare pe 2: %ebruarie 1,,:*

Acordul (ntre 8uvernul Republicii Letonia 2i 8uvernul Federa0iei Ruse privind acordarea de m)suri menite spre exploatarea conducte situate (n teritoriul Republicii Letonia' intrat (n vigoare 2 iunie 1,,3* Acordul (ntre Republica Letonia 2i Federa0ia Rus) pe termeni' de retragerea total) a %or0elor armate ale Federa0iei Ruse 2i statutul /uridic ale acestora (n timpul retragerii din teritoriul Letonia' intrat (n vigoare la data de 2; %ebruarie 1,,9* Acordul (ntre Republica Letonia 2i cu Federa0ia Rus) privind asisten0a /uridic) 2i raporturile /uridice (n materie penal)' civil) 2i de %amilie' intrat in vigoare pe 2< martie 1,,9 Acordul (ntre 8uvernul Republicii Letonia 2i 8uvernul Federa0iei Ruse privind principiile de colaborare 2i condi0iile rela0iilor bilaterale (n domeniul transporturilor' intrat (n vigoare pe 1+ iunie 1,,9* Acordul de %rontier) dintre Federa0ia Rus) 2i Letonia semnat (n martie 2$$; ;etonia depinznd la capitolul energetic de "usia, c8iar dac rela>iile sale sau ndreptat spre occident ea tinde ?i are interesul de a dezvolta n continuare rela>iile cu &edera>ia "us. &edera>ia "us ini>ial dup .99. dorea ca s-?i men>in autoritatea n statele post sovietice inclusiv statele baltice, ns occidentalizarea acestora, aderarea la blocuri militare ?i progresnd spre integrare european a amputat influen>a &edera>iei "use ?i deasemenea a creat ?i diferite diferende, inclusiv cu ;etonia. #e import produse alimentare, petrol, gaz, aparate electronice. 5rezen>a trupelor ruse?ti pe teritoriul ;etoniei) pina in .990* <ncercarea &edera>iei "use de a impedica e7tinderea #!1 prin +12(, si a !E prin statele baltice propunndule garan>ii de securitate ulterior respinse de statele baltice. <ncercarea "usiei de a mpiedica ;etonia ca sa devin membr a +12( ?i !E n perioada de dup .99: prin diferite revolte a popula>iei, mass media cu scopul de a discredita numele ;etoniei pe arena mondial a fost far succes, ceea ce a fost umilitor pentru &edera>ia "us. - 1cordul de frontier dintre cele dou state considerat mrul discordiei dintre &";etonia. - 1derarea ;etoniei la tratatul privind for>ele conven>ionale n Europa. - #tatutul popula>iei vorbitoare de limba rus. - ooperare economic, dar cu avanta6e nereciproce, promovat de "usia prin inplimentarea politicilor care nu aduc avanta6e reciproce. 8iar dac au e7istat ?i nc e7ist diferende ntre aceste dou state dezvoltarea rela>iilor bilaterale este evident, prin faptul c vizitele la nivel nalt se intensific, ulterior n -0.0 la ntlnirea lui Dmitrii Medvedev ?i omologului su Aaldis Batlers la Moscova sau semnat o serie de documente n domeniul luptei contra crimei organizate, mediului ncon6urtor, deasemenea dezvoltarea turismului, ?i prevenirea fraudei fiscale. 1ceast vizit are o nsemntate deosebit deoarece este prima dat dup destrmarea !"## cnd un ?ef de stat leton face o vizit oficial la Moscova. -