UNIVERSITATEA BABEBOLYAI, FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE I GESTIUNEA AFACERILOR

Analiza evoluiei impozitului pe venit pentru rile membre din Uniunea Europen

Studeni: Hadr Alina Gale Petrina Ramona

Cluj-Napoca 2013

Cuprins
Notiuni introductive ...................................................................................................................................... 3 Impozit pe venit milioane euro ................................................................................................................... 5 Valori absolute .......................................................................................................................................... 5 Indici cu baza fixa ...................................................................................................................................... 7 Indici cu baza in lant.................................................................................................................................. 9 Ponderea in total venituri bugetare ....................................................................................................... 11 Impozit pe venit PIB ................................................................................................................................. 13 Valori absolute ........................................................................................................................................ 13 Indici cu baza in lant................................................................................................................................ 16 Indici cu baza fixa .................................................................................................................................... 18 Ponderea impozitului pe venit in total venituri bugetare ...................................................................... 20 Concluzii ...................................................................................................................................................... 23

Notiuni introductive
Impozitele sunt o forma de prelevare a unei parti din veniturile si/sau averea persoanelor fizice si juridice la dispozitia statului in vederea acoperirii cheltuielilor publice. Aceasta prelevare se face n mod obligatoriu ,cu titlu definitiv (nerambursabil si fara contraprestatie). Caracterul obligatoriu al impozitelor trebuie nteles n sensul ca plata acestora catre stat este o sarcina impusa tuturor persoanelor fizice si/sau juridice care realizeaza venit dintr-o anumita sursa sau poseda un anumit gen de avere pentru care, conform, legii datoreaza impozit.

Rolul cel mai important al impozitelor se manifeste pe plan financiar ,deoarece acestea constituie mijlocul principal de procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice . Astfel n tarile dezvoltate , impozitele , taxele si contributiile procura opt, noua zecimi din totalul resurselor financiare publice . n cadrul tarilor aflate n dezvoltare, ponderea impozitelor si taxelor n totalul resurselor financiare publice nregistreaza diferentieri importante , variind ntre cinci si noua zecimi.

Impozitul pe venit a fost introdus pentru prima data n Marea Britanie, spre sfrsitul secolului al X VIII-lea. n preajma primului razboi mondial au mai introdus acest impozit si alte tari cum ar fi: SUA, Japonia, Germania, Franta, Olanda, Belgia. Introducerea impozitului pe venit a nascut numeroase discutii referitoare la diferentele dintre impozitul pe venit care globalizeaza toate sursele de venit si impozitul cedular care impoziteaza veniturile pe fiecare sursa de venit. S-ar putea spune ca existenta unui impozit pe venit ideal ar necesita o baza ct mai larga de impozitare, deduceri personale de baza suficient de mari astfel nct sa se excluda contribuabilii cu venituri mici de la impunere, asigurndu-se astfel o impunere progresiva n functie de marimea venitului. n prezent, evoluia a impozitelor n Europa este marcat de nlturarea deosebirilor dintre legislaia fiscale naionale ale statelor membre a Uniunii Europene, de armonizarea legislaiilor naionale i de instituirea unor procedee ct mai asemntoare subordonate politicii fiscale. Existena statului i funcionarea autoritilor publice este dependent n mod direct de fiscalitate, aceasta exercitnd o puternic influen asupra economiei n ansamblul su, dar i asupra membrilor societii. n acest context, este evident faptul c fiscalitatea este o noiune inseparabil de stat, fiind o component esenial a politicii generale a statului ce influeneaz n mod hotrtor viaa economico-social

Impozitele directe, n plus fa de finanarea cheltuielilor guvernului federal, servesc mai multe funcii. Ele ajuta la alocarea resurselor, ncurajeaza sau descurajeaza anumite tipuri de comportament economic i social, redistribuie veniturile i averea, stimuleaza creterea economic i chiar ajuta la rezolvarea unor probleme economice specifice, cum ar fi poluarea, lipsa de cazare, i aa mai departe, prin mecanismul de stimulente fiscale. Astfel, impozitarea sa dezvoltat ntr-un instrument care promoveaz creterea economic, stabilitate i eficien i a devenit un dispozitiv important prin care guvernele aplica gndirea lor politica i asigura participarea maselor n politicile i progresul su. Un sistem fiscal bine administrat este o arma buna impotriva multe cote. ntr-un astfel de sistem fiscal, acesta este guvernul, i nu contribuabilii, care decid sectoarele economice s fie asistate i care nu. Devine evident faptul c sistemul de impunere prin cot unic de impozitare reprezint o soluie de impunere a veniturilor persoanelor fizice tot mai utilizat n statele Uniunii Europene. Se poate presupune faptul c momentul n care acest sistem de impunere va fi adoptat de un stat dezvoltat membru al Uniunii Europene nu este foarte departe. Dac facem o comparaie cu sistemul de impunere a veniturilor persoanelor juridice practicat de statele Uniunii Europene, acesta fiind exclusive prin cot unic de impozitare, nu vd de ce nu se poate aplica acelai sistem de impunere pentru impozitarea veniturilor persoanelor fizice, asigurndu-se astfel o echitate fiscal mai mare ntre cele dou categorii de contribuabili.

Impozit pe venit milioane euro

Valori absolute

Grupul de tari cu cele mai scazute valori

Grafic nr 1 .
2,500.0

2,000.0 Malta 1,500.0 Estonia Latvia 1,000.0 Bulgaria Cipru 500.0

0.0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Sursa prelucrari proprii a datelor de pe Eurostat In graficul prezentat se evidenteaza Bulgaria si Letonia care au o evolutie mai interesanta si anume o crestere extrema pentru Bulgaria in 2007 si in 2008 pentru Letonia, dupa care valorile scad. Situatia din Letonia se poate datora cresteriilor in majoritatea ramurilor industrial ale economiei. Bulgaria a trecut de la 1 ian 2008 la o cota de 10 % pt impozitul pe venit fata de sistemul cu impozitare progresiva (10-24%) in incercarea de a atrage investitii straine si a creste transparenta. Cipru are o evolutie fluctuanta cu cresteri semnificative in 2007 si 2008 dupa care scad valorile si revin 20011 cu crestere. Aici s au incercat sa se atraga investitii prin avantajele oferite investitorilor.. Malta este statul cu cele mai scazute valori inregistrate in Uniunea Europeana in privinta impozitului pe venit .Din 2005 pana in 2011 evolueaza exclusive pe majorari .O explicatie ar

putea fi faptul ca Malta este luata cu asalt de fondurile de investitii, iar imobiliarele, hotelurile, restaurantele si transportul cunosc o perioada de inflorire.

Grupul de tari cu cele mai mari valori

Grafic nr 2
350,000.0 300,000.0 250,000.0 200,000.0 150,000.0 100,000.0 50,000.0 0.0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Spain France Italy United Kingdom Germany

Sursa prelucrari proprii pe baza datelor de pe Eurostat

Germania este tara care in 2008 atinge nivelulul maxim al acestui impozit in Uniunea Europeana. O urmeaza indeaproape Maria Britanie, dar care spre sf perioadei analizate prezinta scaderi semnificative. Imp pe venitul pers fizice este unul din cele mai importante venituri bugetare ale Marii Britanii . Maria |Britanie reprezinta tara de origine a acestui impozit (1798). Italia pare cea mai stabila tara din punct de vedere al acestui impozit fara majorari sau diminuari extreme.Din 2004 pana in 2008 prezinta cresteri consecutive iar in 2009 o usoara scadere ce se mentine la fel pana in 2011. Spania este pe ultimul loc in acest grup de tari. Se observa o crestere semnificativa in 2007 urmata de o scadere in 2008 iar ultimii 3 ani sunt aproape identici ca evolutie. Franta urmeaza cursul Italiei pana la un moment dat cand in 2006 inregistreaza cresteri un pic mai mici , in 2009 se observa o scadere urmata pana in 2011 de majorari.. Se poate abserva de pe graphic fapul ca anul 2009 a fost anul care a inregistrat cele mai mari diminuari din perioada analizata atat pt Germania cat si Maria Britanie , Franta si Italia.

Indici cu baza fixa

Cele mai mici valori

Grafic nr 3
400.00% 350.00% 300.00% 250.00% Malta 200.00% 150.00% 100.00% 50.00% 0.00% 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Estonia Latvia

Sursa prelucrari pe baza datelor de pe Eurostat Pentru perioada analizata, nu se prezinta valori mai scazute fata de anul de baza pentru cele 3 tari, trendul fiind unul crescator pana la un moment dat cand valorile incep sa scada usor. Comparativ cu anul de baza 2000, Letonia prezinta cea mai interesanta evolutie si anume cresterea din anul 2004 pana in anul 2008. Cea mai semnificativa este insa cea din 2008, urmata de ceea din 2007. Letonia se numara printre tarile mici ale UE, cu o economie dinamica in plina dezvoltare. Din momentul obtinerii independentei, investitiile straine directe manifesta o tendinta permanenta de crestere. Letonia se afla pe un loc bun intre tarile member ale UE in volumul investitii straine directe per capita, bucurandu-se de recunoastere printre investitorii regionali si mondiali. Estonia urmareste parcursul Letoniei dar nu cu asemenea cresteri extreme, din 2001 chiar pana in 2008, 2008 fiind cea mai mare majorare. In 2009-2011 se mentin aceleasi valori pentru cele 3 tari.

Grupul de tari cu cele mai mari valori

Grafic nr 4
160.00% 140.00% 120.00% 100.00% Italy 80.00% 60.00% 40.00% 20.00% 0.00% 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 United Kingdom Germany

Sursa prelucrari proprii a datelor de pe Eurostat

Italia este singura tara din acest grup care inregistraza cele mai mari valori si singura care pastreaza valori ascendente camparativ cu anul de baza. Din 2007 pana in 2011 se inregistreza cresteri semnificative, in 2008 fiind cea mai ridicata. Maria Britanie si Germania au un trend oscilant in acest caz. Germania din 2001 pana in 2005 inregistreaza valori mult mai mici fata de anul 2000. Cele mai semnificative cresteri sunt au loc in anul 2007, 2008 si 2011. Se observa cum evolutia Marii Britanii cea mai favorabila in comparatie cu anul de baza are loc in 2005-2008, 2008 fiind anul cu cea mai insemnata crestere. Atat pentru tarile din grupul Letonia, Estonia, Malta, cat si pentru acest grup , anul 2008 pare sa fie anul cel mai bun din punct de vedere al valorii crescute semnificativ, in comparatie cu anul de baza , 2000.

Indici cu baza in lant

Grupul de tari cu cele mai scazute valori

Grafic nr 5
160% 140% 120% 100% Malta 80% 60% 40% 20% 0% 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Estonia Latvia

Sursa prelucrari proprii pe baza datelor de pe Eurostat

Anul 2001 fata de 2000 este unul cu cresteri usoare pentru cele 3 tari, cea mai neinsemnata fiind cea din Estonia si cea mai mare in Letonia. In 2003 se inregistreaza cresteri insemnate pentru Estonia si Malta cele mai mari din intreaga perioada de analiza. 2004 comparativ cu 2003 aduce o scadere pentru Malta si Estonia si o valoare crescuta pentru Letonia. Cele mai semnficative diferente in cazul Letoniei au in loc in anul 2006 fata de 2005 si 2007 fata de 2006 cand se prezinta cele mai mari valori, iar in 2009 se observa o scadere majora de aprox 40% a impozitului pe venit fata de 2008. La fel se intampla si in cazul Estoniei care preazinta o scadere semnificativa de aprox 20%.

Grupul de tari cu cele mai ridicate valori

Grafic nr 6
120% 100% 80% Italy 60% 40% 20% 0% 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 United Kingdom Germany

Sursa prelucrari proprii pe baza datelor de pe Eurostat

Tarile alese pentru a reprezenta acest grup au toate o evolutie oscilanta. Comparativ cu anul anterior Maria Britanie inregistreaza scaderi insemnata in anul 2003, 2008 si 2009. 2004-2006 aduce un echilibru in evolutia impozitului pe venit pentru Maria Britanie mentinandu-se aprox aceleasi valori. La inceputul perioadei analizate, Germania vine cu scaderi de valoare fata de anul anterior iar incepand cu anul 2004 unde se observa o revenire usoara, pana in 2008 sunt evidentiate cresteri de valoare.

Ponderea in total venituri bugetare

Grupul de tari cu cele mai scazute valori

Grafic nr 7
40% 35% 30% 25% 20% 15% 10% 5% 0% 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Estonia Latvia Malta

Sursa prelucrari proprii pe baza datelor de pe Eurostat

Malta prezinta cea mai importanta pondere a impozitelor din venit, avand in general un trend ascendant, cea mai scazuta valoare este cea din 2000 , iar cea mai ridicata cea din 2009 care depaseste 35%. Letonia pare cea mai echilibrata tara, ponderea impozitului pe venit in total venituri bugetare situandu-se in jurul valorii de 25% .Anul 2008 modifica un pic acest echilibru, inregistrand o valoare de peste 30%. In privinda Estoniei ponderea alterneaza intre 20% si peste 25% , urmand un trend descendent din 2000 pana in 2011 .

Grupul de tari cu cele mai ridicate valori

Grafic nr 8
45% 40% 35% 30% 25% 20% 15% 10% 5% 0% 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Germany Italy United Kingdom

Sursa prelucrari proprii pe baza datelor de pe Eurostat

Impozit pe venit PIB

Valori absolute
Pentru a se putea vedea o diferenta de evolutie intre tarile Uniunii Europene in ceea ce priveste impozitul pe venit am comparat din punct de vedere a valoriilor exprimate in PIB pentru primele si ultimele trei tari din Uniune.

Graphic nr. 9

Impozitul pe venit in PIB - Top 3

35.0 30.0 25.0 20.0 15.0 10.0 5.0 0.0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Denmark Sweden Finland

Sursa: Eurostat Dupa cum se poate vede in graficul de mai sus tarile cu cele mai mari valori sunt Danemarca, Suedia si Finlanda. Pe perioada analizata, si anume 2000 2011 Danermarca s-a aflat in topul tarilor member ale UE cu valori care depasesc 25 % din ponderea veniturilor din impozite in PIB. Aceasta este urma de Suedia care inregistreaza valori intre 19% - 22% si Finlanda cu valori de peste 15 %. La capatul opus ca pondere se afla Polonia, Bulgaria si Romania. Evolutia acestora se poate vedea in graficul de mai jos:

Graphic nr. 10

Impozitul pe venit in PIB - Last 3

9.0 8.0 7.0 6.0 5.0 4.0 3.0 2.0 1.0 0.0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Poland Bulgaria Romania

Sursa: Eurostat

Dupa cum se poate observa in graficul de mai sus situatia celor trei tari variaza de la un an la altul. Daca in anul 2000 cele trei tari au avut o evolutie asemanatoare cu valori cuprinse intre 6% si 6.8% in anul urmator Bulgaria a reusit sa se detaseze ca valoare fata de celalate tari ating o valoare de peste 7%. Pe parcursul perioadei analizate cele mai mici valori au fost inregistrate de catre Bulgaria, care in anul 2005 a atins doar valoarea de 4.8%. Aceeasi tara a reusit sa se redreseze in anul 2007 inregistrand o valoare de aproape 8 %. In ceea ce priveste evolutia Romaniei aceasta a inregistrat fluctuatii de la un an la altul, ceea mai mica valoare fiind de 5.1% in anul 2005, iar cea mai mare valoare fiind de 6.2% inregistrata in doi ani la rand, si anume 2007 si 2008. Dupa aceasta perioada valoriile Romaniei au scazut usor in fiecare an.

Pentru a evidentia mai bine diferentele dintre cele sase tari analizate mai sus, vom prezenta un graphic care sa reflecte situatia acestora pe perioada analizata:

Graphic nr. 11

Evolutie Top 3 in comparatie cu Last 3

35.0

30.0

25.0 Denmark Axis Title 20.0 Sweden Finland 15.0 Poland Bulgaria Romania 10.0

5.0

0.0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Sursa: Eurostat

Indici cu baza in lant

Pentru analiza indicilor cu baza in lant am facut comparative, la fel ca in cazul valorilor absolute intre primele trei tari si ultimele trei.

Graphic nr. 12

Indici cu baza in lant Top 3

110.00% 105.00% 100.00% Denmark 95.00% 90.00% 85.00% 80.00% 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Sweden Finland

Sursa: Eurostat In ceea ce priveste acesti indicatori se poate observa ca evolutia Suediei intre anii 2003 2005 a fost una crescatoare atingand valori de peste 105 %. Cele mai mici valori a fost inregistrate de Finlanda care in anul 2001 a inregistrat o pondere de sub 90 % fata de anul precedent. Tara cu ceea mai mare constanta a fost Danemarca care s-a incadrat ca valori intre 95% si 103%. Pentru a vedea evolutia ultimelor trei tari aflate in clasamentul tarilor membre in ceea ce priveste ponderea impozitului pe venit putem urmarii graficul de mai jos:

Graphic nr. 13

Indici cu baza in lant, Last 3

180.00% 160.00% 140.00% 120.00% 100.00% 80.00% 60.00% 40.00% 20.00% 0.00% 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Poland Bulgaria Romania

Dupa cum se poate observa si mai sus per total valorile se incadreaza intre 80% si 110% mai putin in anul 2007 cand Bulgaria atinge procentul de 160% comparative cu anul precedent. Tot Bulgaria este tara care atinge si cele mai mici valori, si anume 80% in anul 2005 si 2008. Dupa cum se poate observa Bulgaria pe perioada 2006 2008 a avut niste schimbari majore de valori, de la 100% in anul 2006 a crescut la peste 160% in 2007 dupa care a scazut considerabil in 2008 ajungand la valoarea de 80%. Romania si Polonia au inregistrat fluctuatii de la un an la altul valorile lor insa fiind intre 85% si 110%., lucru care indica o stabilitate cumparativ cu situatia Bulgariei.

Indici cu baza fixa

In cazul indicilor cu baza fixa am avut ca punct de referinta anul 2000. Rezultatele obtinute in urma analizei perioadei 2000 2011 pentru tarile analizate se pot vedea si in graficele urmatoare:

Graphic nr. 14

Indici cu baza fixa - Top 3

120.00% 100.00%

80.00% Denmark 60.00% Sweden Finland 40.00%

20.00%

0.00% 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Sursa: Eurostat

Tarile analizate ca si pana acum sunt Danemarca, Suedia si Finlanda reprezentand tarile cu cele mai mari valori si Polonia, Bulgaria si Romania cu cele mai mici valori. Pentru inceput vom analiza evolutia primelor trei tari, evolutie care se poate observa si in graficul de mai sus. Dupa cum se poate observa evolutia celor trei tari comparativ cu anul de referinta 2000 este diferita.

Daca Danemarca si Suedia au avut fluctuatii de la un an la altul, Finlanda in schimb a inregistrat scaderi, atingand valori de 77% lucru care arata instabilitatea economica a acesteia. Tara cu cele mai mari pronderi este in continuare Danemarca care pare sa aiba o stabilitate, fluctuatiile acestei tari fiind nesemnificative. Pentru a putea analiza ponderile Bulgariei, Poloniei si Romaniei putem urmariitabelul de mai jos:

Graphic nr. 15

Indici cu baza cu fixa - Last 3

140.00% 120.00% 100.00% 80.00% 60.00% 40.00% 20.00% 0.00% 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Poland Bulgaria Romania

Sursa: Eurostat

Dupa cum se poate observa din graficul de mai sus comparative cu anul 2000 Bulgaria inregistreaza o crestere de aproape 110% in timp ce proderile Poloniei si a Romaniei au scazut la 94% respective 91%. Cele mai mici ponderi au fost inregistrate in anii 2005 si 2006 cand Bulgaria a inregistrat pronderi de doar 69% si 70%. Polonia a reusit sa inregistreze cele mai mari valori in anul 2088 ating o pondere de aproape 120%, lucru ce demostreaza efoftul economic al acestei tari.

Ponderea impozitului pe venit in total venituri bugetare

Grafic nr. 16

Ponderea impozitului pe venit in total venituri bugetare - Top 3

70.00% 60.00% 50.00% Axis Title 40.00% 30.00% 20.00% 10.00% 0.00% 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Denmark Finland Sweden

Sursa: Eurostat

Conform graficului de mai sus ponderea cea mai mare a impozitului pe venit in total venituri bugetare o are Danemarca care are valori intre 55% si 60% pentru perioada analizata. Chiar daca locul 2 si 3 ca pondere este ocupat de Finlanda si Suedia, diferenta dintre aceste doua tari si Danemarca este una destul de considerabila, si anume 15%. Situati acestor tari fluctueaza de la un an la altul, ceea mai mica pondere este inregistrata de Finlanda in anul 2011 cu 37%, iar cea mai mare pondere ii apartine Danemarcei cu 60%/

Grafic nr. 17

Ponderea impozitului pe venit in total venituri bugetare - Last 3

30.00% 25.00% 20.00% Axis Title Bulgaria 15.00% 10.00% 5.00% 0.00% 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Poland Romania

Sursa: Eurostat Pentru Romania, Polonia si Bulgaria ponderile se afla intre 25% si 15%, ponderi care arata faptul ca evolutia acestor tari este mai mica comparativ cu cea a primelor trei care aveau valori cuprinse intre 35% si 60%. Desi intervalul valoric este mai mic, evolutia tarilor este fluctuanta de la un an la altul, inregistrandu-se ciar scaderi considerabile. Exemplu poate fi cazul Bulgarei care de la ponderea de 24% in anul 200 a ajuns la 15% in anul 2005 dupa care a crescut din nou 23%. Aceste fluctuatii bruste nu arata decat instabilitatea economica a acestei tari. In cazul Romaniei, desi situatia economica a acesteia nu este foarte buna, a reusit totusi sa nu realizeze schimbari foarte bruste in ceea ce priveste economia. De aceea probabil aceasta a reusit sa isi mentina valorile la un interval destul de mic, si anume 18% - 23%.

Pentru a putea vedea diferenta dintre tarile dezvoltate cum ar fi Danemarca si tarile slab dezvoltate sau in curs de dezvoltare cum ar fi Romania, putem urmari graficul de mai jos:

Grafic nr. 18

Comparatie Romania - Danemarca

70.00% 60.00% 50.00% Axis Title 40.00% Denmark 30.00% 20.00% 10.00% 0.00% 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Romania

Sursa: Eurostat

Din acest grafic se poate observa diferenta imensa dintre Danemarca si Romania, o diferenta de aproape 40%. Aceasta diferenta ne arata defapt cat de mult este necesara implementarea unei economii mai stabile si de efect pentru a putea reduce aceasta imensa diferenta.

Concluzii
In concluzie, n perioad de criz economic, rolul financiar al impozitului, respectiv de surs de venituri la buget, poate fi ndeplinit numai dac se ine cont de rolul economic al acestuia, de instrument de stimulare a activitii economice i de ncurajare a consumului. Odat ndeplinit rolul economic al impozitului, baza de impozitare crete prin creterea veniturilor i a consumului contribuabililor, crescnd astfel veniturile bugetare. Venituri mai mari la buget nseamn posibiliti mai mari de protecie social. Totodat, venituri individuale mai mari nseamn mai puine persoane asistate. Deci astfel se ndeplinete i rolul social al impozitelor. Modul n care statul stabilete politica fiscal determin gradul de dezvoltare a economiei, iar gradul de dezvoltare a economiei determin mrimea impozitelor constituite ca venituri ale bugetelor publice, care constituie baza de realizare de ctre stat a politicilor de protecie spcial. Perioada de criz presupune i o schimbare de mentalitate la nivelul politicii fiscale din Romnia.Creterea nivelului fiscalitii n contextul situatiei economice de criza si a problemelor de lichidatate din piata nu face dect sa accentueze costul companiilor cu angajatii, putnd grabi deciziile de restructurare/disponibilizare a personalului si/sau aplicarea unor masuri aferente economiei subterane, cum ar fi declararea partiala a costurilor salariale, astfel nct in final, tot bugetul de stat este afectat, prin cresterea cheltuielilor bugetare cu angajatii disponibilizati sau prin pierderea de venituri. In actualele condiii, meninerea cotei unice sau chiar diminuarea acesteia ar trebui s fie un obiectiv ferm de politic fiscal. Consider ca meninerea cotei unice de impozitare ar conferi mediului de afaceri stabilitate i predictibilitate, precum i competitivitate in zon. Mai mult dect att, implementarea unei strategii de reducere treptata a contribuiilor sociale se impune ca i obiectiv de politic fiscal pentru mentinerea competitivitatii Romniei cu privire la atracia i meninerea forei de munc, mai ales a celei calificate, din prisma integrrii Romniei la UE i a liberei circulaii a forei de munc la nivel european.