NUVELA

FANTASTICA

Dupa parerea lui Eliade, exista doua paliere ale existentei: SACRUL / PROFANUL. - de ex. In basme cele doua spatii( al oamenilor si celalalt taram) intre ele apare de obicei o granite, un obstacol cu functie de demarcare - de analizat situatia din Tinerete fara batranete - Eliade afirma, insa , ca adesea Sacrul e camuflat in rofan. St.Borbely : viata omului e adesea aparent banala , marunta , dar in plasa de pulbere marunta , in interstiiile banalului , in plasa de pulbere calp a cenusiului cotidian se ascund semnele celeilalte lumi, ale lumii sacrale... Eliade- in !"emorii: ! Existenele banale ma atrageau .Imi spuneam ca , daca fantasticul sau supranaturalul sau supraistoricul ne este cumva accesibil, nu-l puteam intalni decat camuflat in banal. In consecinta , persona ele lui Eliade nu cauta situatii existentiale exceptionale , ci asteapta intruziunea sacrului in profan , asteapta sa descopere o poarta care se desc!ide subit catre un labirint. #a urmare , apar simboluri care inc$id un sens ascuns , o hierofanie , pe care il%o incifrea&a ca si cum &eul nu s-ar arata in mod direct oamenilor , ci doar prin intremediul unor semn indirecte. Desigur , omul ce intalneste acest simbol nu e sigur de ade'arul%corectitudinea descifrarii , de modalitatea corecta de decodare sau de folosire ( deci, 'a trai adesea stari de confu&ie. Ex. "apaceala lui #avrilescu $ isi uita servieta , nu-si gaseste portofelul , etc. Incipitul a inte!te de balcani! ul !peci"ic !c#itelor lui Cara$iale. Ele ente co une% - caldura !u"ocanta & enita !a altere'e li ba(ul !i co porta entul u an ) e*. + i!i uita !er,ieta cu partituri - eroul e loc,ace ) a!e enea lui .itica Pope!cu- + are idealuri !i pro,ocari /banale0, /tan$ibile / ) e*. Norocul !i "ericirea1 un loc di!ponibil la "erea!tra , a!a cu in /Bacalaureat / de Cara$iale, i'banda !upre a a unei a e in!ea na banala pro o,area bacalaureatului de catre "iul ei In conclu'ie, ni !e pre'inta o lu e cat !e poate de pro'aica, $u,ernata de o cau'alitate bine deter inata. %&'( )imitarea posibilitatilor e tocmai premisa * punctul de plecare+ unei opere fantastice, pentru ca iruptia brutala si inopinata a elementelor stranii determina uimirea lectorului.,ltefl, o lume propusa ca un univers al posibilitatilor infinite nu ne poate soca - surprinde prin nimic* asa cum ar trebui sa se intample intr-o scriere de factura fantastica +. La i pre!ia initiala contribuie !i ale$erea per!pecti,ei narati,e & Eliade reali'ea'a o abila mise en scne , optand pentru o "ocali'are e*terna care o"era nu,elei un $rad inalt de dra ati'are , $rad nece!ar & a!a cu !ublinia 2',etan 2odoro, & intretinerii a bi$uitatii !i ec#i,ocului din care i',ora!te "anta!ticul . 1 NARA2IUNE I.PERSONALA , 3E2ERO4IE+E2ICA ) Naratorul ra ane nei plicat, nedra ati'at , creditabil, iar !e nalarea Sacrului !e ,a "ace nu ai din per!pecti,a personajuluiexperimentator = Gavrilescu) -

Ale$erea decorului Bucure!tiului interbelic , !patiu ano!t !i canicular , are !e ni"icatii ult ai pro"unde.Ea ,ine !a de on!tre'e te'a lui Eliade re"eritoare la hierofanii!i la irecognoscibilitatea miracolului ,care & a!a cu !ublinia !i Ioan Petru Culianu5 / a!e enea lapis-ului alc#i i!tilor !e a"la a!cun! in noroi / A!t"el, in Bucure!tiul interbelic !e a!cunde !i o /In!ula0de alta natura %Spatiul !acru al $radinii ti$ancilor- pare un !patiu decupat din re!tul lu ii ) incon(urat de un 'id, are o poarta !i o 'ona de /,e!tibul0 in care ,e$#ea'a a!e enea lui Cerber "ata de la poarta !i baba, cerand ,a a celor care intra- 6 !patiu bi'ar, ate poral ) calatorii din tra ,ai a"ir a ca5l !tiui dintotdeauna-6 - 'ona centrala e!te bordeiul "etelor, !patiu cu tra!aturi labirintice ) cu e !i nor al, daca aici trebuie!a aiba loc o initiere !i o trecere din ,iata in oarte5 ace!tea !unt atributele labirintului7- a!pectul labirintic e ai e,ident atunci cand + ratace!te in el, "ara o calau'a, dar !i anterior% o ultitudine de o$lin'i, draperii !i para,ane il !e$ entea'a di"erit, a!t"el incat, dupa "iecare e!ec 8!o n) con"u'ie-,+ pare !a nu5l ai recunoa!ca 2iparul narati, al oricarei i!torii tipice , /ideale0, pre!upune o situatie initiala care ,a "i tulburata de o "orta oarecare6 !e ,a incerca dobandirea / i punerea unui nou echilibru prin actiunea unei "orte de !en! contrar6 dar 5atentie7 5 ace!t nou ec#ilibru nu e niciodata identic cu ec#ilibrul initial Ace!t tipar narati,a apare !i in /La ti$anci0 6 accentul nu,elei cade, in!a , pe e*perienta de"initai,a, capitala, a ode!tului pro"e!or +a,rile!cu , i plinind a!t"el a!piratiile lui Eliade de a i pune PERSONA9E 5 .I2URI ) care sa aiba destin , pe care sa-i doara carnea , sa stie lupta cunoasterii) Pentru +a,rile!cu acea!ta lupta / de!tin / e,olutie i ediat dupa coborarea din tra ,ai !i re"acerea incepe in !en! in,er! a dru ului / a rit ului / a de,enirii !ale cotidiene5 pentru el incepe acu ti pul a intirii , al ana ne'ei. I.POR2AN2 7 Prin ANA.NE:A ) de"inita de platon drept / e,ocarea ideilor ab!olute pe care !u"letul le5a conte plat in e*i!ten;a !a antepa anteana - , C#rono!5ul ) ti pul -e!te recuperat , iar trairea ,erbali'ata)< ania de a po,e!ti- repre'inta con!ecinta e!teticului i plicit celui ce pre'inta. Intre real !i inta plarea e*acta !e in!tituie o durata noua ) o noua ipo!ta'a, di en!iune a ti pului & n.n.-, o durata imaginara i',orata din !ubiecti,itatea naratorului, care e!te nece!ara suspendarii cronologice )1anularii, in$#etarii o entane a ti pului pro"an% + !e opre!te pe o banca , apoi lan$a poarta, !i in loc !a ear$a , !a traia!ca , i!i a inte!te, !e la!a cople!it de trecut - !i propensiunii spre mit. Con!ecinta e ca nu,ela dobande!te o cronolo$ie intere!anta% timpul profan timpul sacru( circular , re,er!ibil, core!pun'ator e*perientei din bordeiul ti$ancilor & per!ona(ul are acea!ta intuitie a di"erentei calitati,e%0 !e !i tea ca era "ericit de parca lu ea era a lui0In o entul re,elatiei , intre$ planul realitatii e a"ectat % el nu e o i! % e drept ca Bucure!tiul i!i ur ea'a cur!ul "ire!c al e*i!tentei , doar +a,rile!cu e!te /aruncat pe un alt circuit /, dar tot ora!ul e arcat de !e ne ale apropierii de !acru% caldura , iro!ul innebunitor de nuc6 in plu!, toti par !a aiba !tari de con"u'ie) !i batranul din tra ,ai uita-. .ai ult, !e poate con!tatat c#iar o identi"icare bi'ara a per!ona(elor intre ele% toti uita , batranul il recunoa!te cu $reu pe +, + in!u!i !e identi"ica cu colonelul La=rence tot repetandu5i ,orbele, ar!ita "iind la "el de puternica ,iata !i po,e!tea a(un$ !a !e con"unde !au c#iar !a !e intrepatrunda debu!olant , de,ina un tot OBS7 Functia acea!ta a caldurii e*ec!i,e !e re$a!e!te in itolo$ia indiana, dar !i in / Caldura are / de Cara$iale, "ara !a aiba !e ni"icatii !i bolice, a"ectea'a pro"und luciditatea !i co porta entul oa enilor7 E,olutia lui +.in acea 'i e!te, totu!i , arcata de ele ente !i bolice% Le$atura lui cu Otilia >oitino,ici care !ta pe !trada reoteselor! -

Replica incarcata de !i boluri !i e!a(e a!cun!e a ta*atorului %0 A,e ti p, ca n5a a(un! inca la ti$anci0 ) anticipand replice babei cu pri,ire la ti p -6de aici ar re'ulta ca $radina ti$ancilor ar arca un "el de ra!cruce, de bi"urcatie pe a*a ti pului 4e alt"el, $radina ti$ancilor e de"inita de calatorii din tra ,ai intr5un od bi'ar, !ub !e nul unei a bi$uitati intentionate% - !unt po eniti !i /ei0 !i /ele"( #E$E?- & a!pect ce ar putea arca o re$re!ie te porala !pre andro$inia e!entiala a na!terii !i a ortii - oa enii !e co porta ca !i cu ar banui ca e!te ,orba de ce,a erotic 6 puite ,orbi c#iar de !u$e!tia ,a$a a unei a bi$uitati ter inolo$ice% bordei % bordel Atentie7 C#e area ti$ancii de la poarta nu are , in!a , conotatii erotice !i nici nu pro ite a!a ce,a7 ) a,e un eroti! ideal, epurat, ca in ro anul0Nunta in cer /4e ,ina pentru decodarea in !en! erotic a !patiului pare !a "ie !i boli!tica $eneral acceptata a nucului , a!ociata eroti! ului !i / !au "ertilitatii "e inine In te*tele "anta!tice ale lui Eliade pute identi"ica doua tipuri e!entiale de a,enturi "anta!tice % @. de tip AUES2 )cautare , a,entura5 cu e!te in le$enda S".+raalB. de tip CALL )pre!upune ca eroul !a "ie i!pitit, ade enit, ca in le$endele cu !ireneIn /La ti$anci0 apar a bele tipuri% - cand intra intaia oara la ti$anci, +. E c#e at, i!pitit de "ata de la poarta - a doua oara, cand re,ine cu a(utorul ,i'itiului5 dricar, o "ace in od ,oit !i con!tient ) ,rea !a i !e e*plice ce !5a inta plat, de ce nu5!i ai $a!e!te locul intr5o lu e co plet !c#i bata-, ur and apoi !a5!i caute dru ul !pre padure. In raport cu ace!te inta plari, eroii lui Eliade pot "i de!cri!i ca "iind% a. INI2IA2I & ) !a,anti !au intelectuali -5cuno!c anu ite carti !au din traditii populare !i de!lu!e!c !e ni"icatia a,enturii pe care o traie!c b. .E4IOCRI & ) oa eni "ara in!u!iri !i "ara un de!tin-5 lip!a de e*perienta ii "ace ,ulnerabili in acea!ta cate$orie intra !i +. OBS7+a,rile!cu apare la inceputul nu,elei ca un o odern, puternic cu"undat !i ancorat in pro"an 6 . nu ,ede dincolo de li itele lu ii !ale ) e*5 !e !i te noroco! doar pt. ca a prin! in tra ,ai un loc la "erea!tra, dar i$nora "aptul ca acea!ta "ericire i!i ,a !c#i ba /!en!ul05 ,a "i tarat in a,entura neobi!nuita+#.+lodeanu %0&n 'rfeu ratat , un veleitar ce incearca sa compense(e esecurile prin refugiul in reverie" St.Borbely % /artist camuflat, a carei existenta e dominata de logica dublului )* -@. Nu ele% +a,rile!cuC +A>RIL 5) +abriel, Ar#an$#elul Lu inii, nu ele ace!tui in$er !e traduce ca /Eroul eu e!te 4u ne'eu0 !au / Sunt ,itea'ul lui 4u ne'eu0- 8 !u"i*ul banal /5 ESCU0,de"inind un antierou cenu!iu al ,ietii banale B. E*i!ten;D arti!tica pura 8 pati ile cotidiene !ub 'odia pacatului u ilitor ) Se nul !e,itutii !ale e!te !er,ieta cu partituri & nu ai atunci cand !e eliberea'a accidental?7 4e ea poate ie!i din rutina, din rit ul lui cotidian E. Iube!te doua "e ei % 35 iubirea eterica 8 El!a & iubire ca!nica banala, "e eia rutinii cotidiene OBS7 In $eneral, +. E un ,i!ator care a ratat !i!te atic e!enta ,ietii !ale in "a,oarea unor "anta! e 7) '. +eplica fetei : ! ,u trebuia sa 'ise&i , trebuia s-o iubesti OBS7 +. Are !en'atia ca iube!te !i ultan pe cele doua "e ei !i i!i ,a "ra$ enta e*i!tenta prin iubire, in loc !5ao ridice la o incande!centa dai onica, la un ni,el ideal, concentrandu5!i toata "orta interiaora intr5o !in$ura !i corecta directie7Abandonand5o pe 3ilde$ard pt. El!a , +. A intrat in cercul "atidic al caderii , al "ra$ entarii 6 de!tinul inter,ine pentru a corecta $re!eala, in!a acea!ta corectie nu !e poate "ace decat in lu ea de dincolo E*. Analo$ in +iorita , in le$endele ro ane!ti de!pre !tri$oi, etc.

F. +. >a intra de doua ori !i in labirint ) I5e atra!6 II5, cauta- & OBS7 E*perienta lui +. E re,er!ibila% el ,a rata pri a initiere pentru ca ii e!te "rica !i pt. ca nu !5a eliberat de trecutul !au ) In ) ,inerete fara batraneteG0 , Fat5Fru o! are parte de ,e!nicie nu ai atat ti p cat i!i !ter$e toate a intirileSe poate ob!er,a ca "etele din bordei !e te de ratacirile !ale in trecut, pentru ca ace!t bloca( le i piedica !a5!i i plinea!ca enirea6 a intindu5!i propria ,iata, +. ra ane capi, pro"anului, "or elor ,ietii ) de e*.5 o corectea'a pe baba cu pri,ire la ti p, ALE+E, nu +3ICES2E "at5 deci operea'a cu lo$ica pro"anului in !patiul !acru, adica acolo unde i !5ar cere !a aiba alte repere, alt co porta ent7Sorin Ale*andre!cu & e "ire!c !a apara ace!te a intiri, "iindca atunci cand ti pul e!te anulat .e oria !e tran!"or a% + !e !i te din nou "ericit !i tanar6 at"el, eliberat de $reutatea pre'entului, $ are o re,elatie% i!i ,ede e*i!tenta ca pe un intre$, "aptele !ale ii apar ca etape ale de!tinului !au, deci depa!e!te intr5un anu it "el ni,elul arunt al $ri(ilor cotidiene , al6 a$itatiei 'ilnice in care "u!e!e capti, pana atunci.4in pacate , in!a , el nu reu!e!te !i !a !e inte$re'e in planul in care !unt "etele) do,ada "iind "aptul ca ade!ea con,er!atia lor pare ai de$raba un dialo$ intre !ur'iIn con!ecinta din cau'a re,eriilor, $ i!i ,a rata !i oartea !i ,a ra ane un ti p /IN2RE0, a,and !i co! arul propriei in or antari 6 CONCLU:IE% Ratacind intrecut a ratat pre'entul. Iar ratacind in pre'ent i!i ratea'a iar ,iitorul7 Ace!t "apt poat a,ea le$atura !i cu ale$erea lui $re!ita%bea prea ulta ca"ea de!i a "o!t pre,enit, iar a!ta &i da un "el de #iperluciditae, l$andu5l !i ai puternic de pro"an 6 !etea !a e!te o e*pre!ie !i bolica a !u"erntelor ce caracteri'ea'a e*i!tent u ana , dar potolirea ei ar trbui !a in!e n depa!irea i!toricitatii a !u"erintei, pt. a trece cu bine dincolo6 de aceea ar "i trebuit !a bea din apa Let#e E. Per!ona(ele & oa enii obi!nuiti - per!ona(ele "anta!tice% Baba 8 "ata de la poarta & "unctie de Cerber >i'itiul &dricar5 e Caron ) luntra!ul ce duce !u"letele celor ortiFetele5 ultiple intrepretari !i bolice% Iele & dan!ea'a #ora in (urul lui + pro,ocandu5i !tari de con"u'ie ". Puternica PARCE ) 'eite ale de!tinului in itolo$ia $reco5latina.u'e ) in pre'enta lor, + incepe !a cante elodii ne aiau'ite, deci !a co punaA!ociate cu !ti#ii & $recoaica5 pa antul ) trupul ne$ruo,reica & apa) are un ,oal ,erde5alba!truiti$anca & "ocul ) are parul ro!u3ilde$ard5 aerul5 "aptura ideala, aproape decorporali'ata ELE.EN2E SI.BOLICE Cea!ul oprit la ora E Ca"eaua / apa ) Let#eCi"ra E Proba $#icitului ) ca in ba! e nucul

Fanta!ticul eliade!c propune !e ne alar ante, deci!i,e , anunta !altul in alta ordine ontolo$ica ) adica in alta di en!iune a e*i!tenteiE*. & trecerile dintre planuri !unt arcate de semnale vi(uale ) 'idul, tu"ele ari de bo' !i liliac-, dar !i auditive ( )tramvaiul gemand metalic") Ace!tea toate de,in , in!a , !e ni"icati,e nu pentru erou ) care are o !laba / !tear!a con!tiinta a !inelui -, ci pentru cititor5 ace!ta din ur a de!copera celalalt uni,er! , i!i ,a pune intrebari !i

a!t"el ,a intre$i cercul / !en!ul creatiei , contribuind la /re!crierea / ei ca intr5o ,eritabila opera de!c#i!a ) U berto EcoOBS7 La!area unei opere neter inate , nela urite , adica /de!c#i!e / , a!i$ura eterni'area ace!teia , pre"i$urand un "ior ) la!at liber din o!atura narati,a - pentru a "i continuat in realitate ) cititorul nu va inceta , poate , niciodata contactul sau cu aceasta opera , intrucat se va gandi indelung la ea, incercand sa-i afle sensul, sa descopere alte noi detalii lamuritoare -n.n.). 4ile a i plica o proble a de ale$ere , iar ,arianta "inala a e!a(ului / a !e ni"icatiei te*tului nu ,ine in ace!t ca' de la creatorul propriu5'i!) adica de la autorul te*tului- , ci de la cei necon,entionali ,adica de la cititori ) / intentio lectori!0-care accepta !i realitati alternati,e. Acea!ta particularitate de continut de,ine ,i'ibila in te*t prin intre ediul unor particularitati !tili!tice% @. aparitia odali'atorilor de !upo'itie ) poate, posibil+ - ei !unt dublati de ,erbele la conditional &optati, trecut, care pa!trea'a incertitudinea )ai fi g!icit , ai fi putut+ B. odali'atorii de drept apar la reintoarcerea lui + in pro"an prin ne$area neta a celor a"ir ate de carciu ar !i prin !u!tinerea opiniei E. "rec,enta propo'itiilor conditionale )daca ar fi g!icit+ F. "rec,enta ad,erbului PARCA H. Frec,enta ,erbului i per!onal I SIA PARU2