Termodinamic - Laborator

Msurarea Presiunilor

MASURAREA PRESIUNILOR

1. PRESIUNEA. GENERALITATI SI UNITATI DE MASURA. Presiunea este o mrime scalar ce caracterizeaz starea de tensiune din jurul unui punct din interiorul unui fluid, fiind un parametru de stare care depinde direct de temperatur. n cazul fluidelor n repaus presiunea poart numele de presiune static. n cazul fluidelor n miscare, n jurul unui punct din fluid se exercit o presiune (numit presiune total), care este egal cu suma dintre presiunea static si presiunea dinamic (de impact): ptot = pst + pdin cu: w 2 pdin = 2 unde: - densitatea fluidului kg m 3 ; w - viteza medie a fluidului [ m s] .

Din punct de vedere dimensional, presiunea are aceeai unitate de mrime cu un efort unitar, si anume N m 2 (numit si Pascal (Pa), de la numele savantului francez Blaise Pascal). Presiunea hidrostatic (presiunea exercitat de o coloan de fluid) este: p = gh unde:
g - acceleraia gravitaional m s2

h - nlimea coloanei de lichid [ m]

Dac ne raportm la originea scrilor presiunilor putem defini: - presiunea absolut pabs , pentru care punctul zero al scrii de presiune este vidul absolut; - presiunea barometric B, reprezentand presiunea atmosferei; - presiunea manometric pman , pentru care scara presiunilor are punctul zero la valoarea presiunii baromerice. Se observ c avem, daca pabs > B : pabs = B + pman Deoarece domeniul de presiuni mai mici dect presiunea barometric { pabs < B ) poart numele de domeniu de vacuum, in zona respectiv se utilizeaz presiunea manovacuummetric. Avem: pabs = B pmvac Tabelul 1. Factorii de transformare ntre unitile de msur a presiunii. N/m (Pa) mm H2O
2

N/m2 (Pa) 1 9.81

mm H2O 0.102 1

Mm Hg at -2 0.75 x 10 1.02 x 10-5 -1 0.736 x 10 10-4

1

bar 10-5 9.81 x 10-5

atm 0.987 x 10-5 0.968 x 10-4

Ghiaus A.-G.

Termodinamic - Laborator

Msurarea Presiunilor

mm Hg at bar atm

133.3 0.98 x 105 105 1.013 x 105

13.6 104 1.02 x 104 1.033 x 104

1 735.6 750 760

1.36 x 10-3 1 1.02 1.033

1.33 x 10-3 0.981 1 1.013

1.316 x 10-3 0.968 0.987 1

De multe ori se utilizeaz submultiplii si multiplii unitilor de msur precizate (kPa, MPa, m H2O etc.). In sistemul anglo-saxon se utilizeaz unitile de msur corespunzatoare (unitatea standard fiind 1 psi = 1 lbf/in2 = 6895 Pa). Presiunea atmosferic normal este p0 = 1 atm = 101325 N m 2 = 760 mm Hg .
2. APARATE PENTRU MSURAREA PRESIUNII

Clasificarea aparatelor pentru masurarea presiunii: Dup principiul de funcionare Dupa scrile utilizate - aparate cu coloan de lichid; - manometre; - aparate cu element elastic; - barometre; - aparate cu piston si greuti; - vacuummetre; - aparate electrice; - manovacuummetre. - aparate combinate.
2.1. Aparate cu coloana de lichid

Dupa clasa de precizie - aparate etalon; - aparate model; - aparate de lucru.

Principiul de functionare a acestor aparate are la baz legea hidrostaticii. Presiunea masurat este echilibrat de catre greutatea coloanei de lichid din aparat si poate reprezenta o suprapresiune sau o depresiune (fata de presiunea mediului), sau o diferent intre dou presiuni diferite. Se construiesc pentru domenii de utilizare de la cativa mbar la circa 1.5 bar, iar ca lichide de lucru se utilizeaz alcoolul si apa (pentru presiuni scazute), mercurul (pentru presiuni mai mari, de pan la 1.5 bar). Se utilizeaz frecvent in masurri de laborator. Din punct de vedere constructiv avem patru tipuri de aparate: - cu tub in form de U; - cu rezervor si tub inclinat; - cu compensare cu dou rezervoare; - aparate de tip balan inelar.
2.1.1. Aparate de tip U

Elemente constructive: 1 - suport 2 - tub transparent U 3 - scar gradat Diferena de presiune va fi: pb pa = gh Dac presiunea pa corespunde presiunii atmosferice, atunci aparatul va msura presiunea manometric pb = gh . Sacara este gradat n mm coloan de lichid, valoarea presiunii obinndu-se direct prin citire. Msurarea se face prin citirea denivelrii h. Citirea trebuie s fie fcut corect la baza meniscului i la acelai nivel cu acesta.

Ghiaus A.-G.

Termodinamic - Laborator

Msurarea Presiunilor

2.1.2. Aparate cu rezervor i tub Prezint avantajul efecturii unei singure citiri avnd o eroare de msur mai mic fa de aparatele cu tub U unde citirea se efectueaz n dou locuri.

a) Aparate cu tub vertical Funcioneaz dup acelai principiu ca i aparatele cu tub U, ns datorit suprafeei mari a rezervorului, nivelul lichidului va scadea foarte puin. Aici scara gradat are reperul zero la partea inferioar a tubului vertical. Umplerea cu lichid manometric se face pn ce meniscul lichidului din tub va ajunge n dreptul reperului zero pe scara aparatului. Aparatele pot fi folosite att ca manometre ct i ca vacuumetre, utilizndu-se mercurul ca lichid manometric. Se recomand ca diametrul tubului sa nu fie mai mic de 5 mm, pentru evitarea erorilor datorate fenomenului de capilaritate. S Presiunea real va fi: p = gh2 1 + 2 S1 unde: S2 seciunea tubului vertical; S1 seciunea rezervorului; densitatea lichidului din sistem. S Termenul k = 1 + 2 reprezint o mrime constant, caracteristic fiecrui aparat, S1 deci: p = k gh2 . b) Aparatele cu tub nclinat Sunt utilizate pentru msurarea presiunilor mici si foarte mici, caz n care aparatele cu tub vertical ar introduce erori relative mari. Prin nclinarea tubului se pot obine deplasri importante ale lichidului chiar la presiuni foarte mici, iar pentru a obtine deplasri cat mai mari ale lichidului in tub se utilizeaza lichide cu densitti mici (alcool, eter etc.). Din punct de vedere constructiv aparatele pot avea tubul nclinat, fix sau mobil.

s Presiunea real din aparat va fi dat de relaia: p = gh1 1 + . S Neglijnd ponderea raportului s S , se obine: p = gl sin .
3 Ghiaus A.-G.

Termodinamic - Laborator

Msurarea Presiunilor

Micromanometrul cu tub mobil: 1 - suportul aparatului 2 - rezervor 3 - racord presiune 4 - surub de reglaj 5 - sector circular 6 - brat inclinat 7 - scara gradata 8, 9 - suruburi de calare 10 - articulatie 11 - racord presiune 12, 13 - nivele de calare Meniscul se aduce in dreptul diviziunii zero de pe scara bratului inclinat 6 cu ajutorul surubului 4. Notand k = g sin se obtine relatia: p = k l unde constanta k se inscrie pe sectorul circular, fiind caracteristica unui anumit lichid. In cazul utilizarii unui alt lichid, este necesar o corectie egal cu raportul densitatilor lichidelor.
2.1.3. Aparate cu compresoare cu dou rezervoare (Askania) Este un aparat destinat msurtorilor de precizie din laboratoare sau pentru etalonri.

Cuprinde dou rezervoare 1 i 2 ce comunic ntre ele prin tubul flexibil 3. Vasul 1 se poate deplasa pe vertical cu ajutorul urubului micrometric 4 fixat de capacul 5. Rezervoarele comunic cu exteriorul prin racordurile 10 i 11. In pozitia initial, de echilibru, nivelul lichidului in cele dou rezervoare are aceeasi cot, iar reperul 9 indic valoarea zero pe scara vertical 12. In acelasi timp, varful 7 atinge suprafata lichidului, astfel incat sistemul optic de lentile si oglinzi permite vederea varfului cap la cap cu imaginea sa rasturnat. La aparitia unei diferente de presiuni, varful 7 nu mai atinge suprafata apei, astfel incat trebuie ridicat sau coborat rezervorul 1 pan la obtinerea aceleiasi imagini cap la cap (varf in varf).
4 Ghiaus A.-G.

Termodinamic - Laborator

Msurarea Presiunilor

2.1.4. Aparate de tipul balan inelar (tor oscilant) Sunt aparate de precizie avnd o sensibilitate mai mare fa de celelalte aparate.

Componena aparatului de tip balan inelar: 1- tub inelar 2- perete despritor 3- suport ascuit 4- prghia 5- reazem 6- racorduri 7- greutate de echilibrare.

Relaia de echilibru: Glsin = (p1 p2)SR

sau

p1 p2 =

Gl sin = ksin SR

2.2. Aparate cu element elastic Dup aspectul elementului elastic, aparatele sunt clasificate astfel: - cu tub simplu - aparate cu tub - cu tub polispiralat aparate cu membran - se utilizeaz n cazul mediilor cu vscozitate mare i a celor agresive, fiind uor de protejat prin acoperiuri de protecie. aparate cu capsul - au avantajul de a fi foarte puin sensibile la variaiile de temperatur i de a putea fi utilizate pentru msurtori de diferene de presiuni. aparate cu burduf - burduful, ca element elastic, poate fi utilizat att n aparatele de msur ct i n aparatele pneumatice de comand i reglare din sistemele de reglare automat.

2.3. Aparate cu piston i greuti Sunt utilizate ca aparate etalon, eroarea lor de msur precum i scderea sensibilitii fiind nensemnat. Elementul de msurare al acestor aparate este ansamblul piston-cilindru, principiul de funcionare avnd la baz legea lui Pascal.

Ghiaus A.-G.

Termodinamic - Laborator

Msurarea Presiunilor

2.4. Aparate electrice Aparatele electrice se utilizeaz pentru msurtori de presiuni ridicate sau foarte mici, precum i n cazul unor variaii rapide a presiunii, cuprinznd dou elemente principale: - traductorul - aparatul de msur. Dup principiul de funcionare, traductoarele aparatelor electrice se pot clasifica n: - traductoare rezistive - principiul de funcionare are la baz variaia rezistenei electrice a unor conductoare, in funcie de presiune. - traductoare inductive principiul de funcionare se bazeaz pe variaia inductanei sau reductanei unui circuit magnetic, variaie provocat de schimbarea poziiei unui conductor. - traductoare tensometrice principiul de funcionare const n variaia rezistenei electrice a unui fir metalic supus unei deformri elastice. - traductoare piezoelectrice funcioneaz pe baza efectului piezoelectric de apariie a unor sarcini electrice pe suprafaa unor cristale supuse unor eforturi de comprimare sau ntindere. - traductoare capacitive principiul de funcionare are la baz fenomenul de variaie a capacitii electrice a unui condensator la variaia dintre armturile acestuia dup legea: C = S/d

Ghiaus A.-G.