REFERAT

FINANTE PUBLICE RESURSELE FINANCIARE PUBLICE

UNIVERSITATEA ECOLOGICA BUCURESTI MANAGEMENT AN II

Moto: Cel ce vrea sa dea sfaturi n plobleme financiare

trebuie s cunoasc RESURSELE CETII, natura i mrimea lor, pentru a adu!a pe cele ce lipsesc i a mri pe cele ne"ndestultoare, de asemenea , trebuie s cunoasc C#ELTUIELILE CETII , pentru a suprima pe cele inutile i a mic ora pe cele e$cesive% &ristotel

Intr-o economie moderna necesarul de resurse depaseste posibilitatile de procurare a acestora.

Finantele Publice ca disciplina abordeaza principalele aspecte ale finanelor publice n economia de piaa cu unele referiri la specificul economiei n curs de dezvoltare sau n tranziie.Ele reprezint o important component a vieii socialeconomice a fiecrei ri, iar impactul lor asupra economiei naionale este determinat, att de proporiile redistribuirii produsului intern brut, ct i de modul concret de realizare a acestui proces. Din punct de vedere te nic, finanele reprezint totalitatea flu!urilor bneti dintr-o economie avnd ca scop ncasarea veniturilor i efectuarea c eltuielilor la diverse niveluri" individ, or#anizaie, stat. Ca definitie, finanele publice reprezint relaii sociale de natur economic aprute n procesul procurrii i repartizrii resurselor necesare statului, exprimnd distribuirea unei pri din produsul intern brut, prin intermediul statului, ntre diverse categorii sociale. $a urmare a dezvoltarii intre#ii productii sociale ca si productie%circulatie de marfuri, in vederea constituirii resurselor necesare oricarui tip de activitate se impune formarea unor fonduri &resurse' banesti. (n acest conte!t, al productiei si circulatiei marfurilor, in societate se formeaza fie la dispozitia statului, fie la dispozitia a#entilor economici - fonduri banesti. $onstituirea si apoi utilizarea fondurilor banesti se realizeaza prin flu!uri monetare. Derularea acestora impune instituirea anumitor tipuri de relatii sociale, adica a unor raporturi intre administratorii si beneficiarii unui fond, intre cei ce participa la constituirea lui si utilizatori. Finantele ar putea fi definite din trei puncte de vedere complementare intele#and prin aceasta) a. constituirea de fonduri sub forma baneasca cu o anumita destinatie" b aporturi sociale de natura economica ce apar intr-o economie in le#atura cu constituirea fondurilor banesti" c. finantele sunt nu numai raporturi sociale, ci si flu!uri banesti care se desfasoara in le#atura cu crearea fondurilor.

RESURSELE FINANCIARE PUBLICE (ntr-o economie moderna necesarul de resurse depaseste posibilitatile de procurare a acestora. (n timp ce resursele au un caracter limitat, cererea de resurse inre#istreaza o tendinta de crestere continua. *esursele, ca elemente ale bo#atiei unei natiuni, include in structura lor, alaturi de resursele materiale,

umane, informationale, valutare, si resursele financiare . *esursele financiare reprezinta totalitatea mi+loacelor banesti necesare realizarii obiectivelor economico-sociale intr-o anumit, perioada de timp. (ntre resursele financiare ale societ,tii si resursele financiare publice e!ista un raport ca de la intre# la parte, deoarece resursele financiare ale societatii au o sfera de cuprindere mult mai lar#a. Datorita caracterului limitat al resurselor financiare, o problema foarte importanta a societatii o constituie alocarea resurselor necesare producerii tuturor cate!oriilor de bunuri &publice, mi!te si private'. Deciziile privind alocarea resurselor intre sectorul public si cel privat influenteaza decisiv, att productia de bunuri publice ct si raportul dintre acestea si bunurile private. $etatenii unei tari pot manifesta, in functie de distributia averii si veniturilor, anumite preferinte fata de procurarea bunurilor publice si a celor private, iar comportamentul acestora este pus in evidenta de curbele de indiferenta% - curba de indiferenta include, la un moment dat, punctele in care preferintele fata de sectorul public si cel privat sunt e#ale, respectiv indiferente. $urbele de indiferenta evidentiaza toate combinatiile unor cosuri de bunuri si servicii produse att de sectorul public, ct si de cel privat, fata de care o persoana este indiferenta. (n teoria finantelor publice, se apreciaza ca alocarea resurselor este optima atunci cnd cerintele consumatorilor sunt satisfacute la un nivel ma!im, prin intermediul sectorului privat si a celui public. *esursele financiare publice sunt resursele banesti pe care si le procura o autoritate publica pentru e!ercitarea functiilor sale. Pentru acoperirea c eltuielilor evaluate de catre autoritatea publica este nevoie ca aceasta sa instituie un sistem de resurse publice ce imbraca trei forme) a. resursele administratiei centrale de stat" b. resursele or#anelor locale ale puterii de stat" c. resursele asi#urarilor sociale de stat. .olumul resurselor publice este influentat de actiunea mai multor factori) a. b. c. d. e. f. factori economici" factori monetari" factori sociali" factori demo#rafici" factori politici" factori financiari.

.olumul c eltuielilor publice depinde atat de marimea P(/-ului si de factorii care influenteaza repartizarea acestuia, cat si de nivelul preturilor din economie sau de evolutia demo#rafica a tarii. De asemenea, volumul resurselor publice este in functie si de marimea c eltuielilor publice.

Structura resurselor financiare publice (n toate tarile se manifesta o cerere sporita de resurse financiare #enerata de cresterea nevoilor sociale intr-un ritm mai rapid dect cel al evolutiei produsului intern brut. 0atisfacerea cererii de resurse financiare publice este influentata de un ansamblu de factori, cum sunt) factori economici, care imprima o anumita evolutie produsului intern brut, ceea ce poate determina cresterea veniturilor impozabile" factori sociali, care presupun redistribuirea resurselor in scopul asi#urarii nevoilor de educatie, sanatate, protectie si asi#urari sociale etc." factori demo!rafici, care pot influenta, in anumite conditii, att numarul populatiei active, ct si cresterea numarului contribuabililor" factori monetari &masa monetara, creditul, dobnda', care isi transmit influenta prin pret, respectiv cresterea preturilor accentueaza fenomenele inflationiste, care la rndul lor #enereaza sporirea resurselor din impozite si ta!e" factori politici si militari, care prin masurile de politica economica, sociala si financiara pe care le implica, pot avea ca efect cresterea productiei si a veniturilor, a contributiilor pentru asi#urarile sociale, a fiscalitatii, presiuni asupra bu#etului #eneral consolidat, influentnd, in acelasi timp, nivelul resurselor financiare publice" factori de natura financiara, care sintetizeaza influenta factorilor prezentati anterior, prin dimensiunea c eltuielilor publice. 0tructura resurselor financiare publice difera de la o tara la alta, iar in evolutia istorica a acestora s-au inre#istrat numeroase modificari. (n continuare vom prezenta aceasta structura pe baza urmatoarelor criterii) 1. din punct de vedere al continutului economic" 2. din punct de vedere al structurii or#anizatorice a statelor" 3. prin prisma bu#etului #eneral consolidat" 4. in functie de ritmicitatea incasarilor la bu#et" 5. in functie de provenienta. *esursele financiare publice, din punct de vedere al continutului lor economic, se concretizeaza in) 1. prelevarile cu caracter obli#atoriu &impozite, ta!e, contributii'" 2. resursele de trezorerie" 3. resursele provenind din imprumuturi publice" 4. resursele provenind din emisiune monetara fara acoperire. '( )relevarile cu caracter obli!atoriu se prezinta sub forma veniturilor fiscale si nefiscale. .eniturile fiscale se instituie de catre stat, in virtutea suveranitatii sale financiare, in calitatea sa de subiect de drept public. *eniturile cu caracter fiscal reprezinta prelevari le#ale din veniturile create de unitatile economice si

populatie, inclusiv in le#atura cu detinerea de catre acestia a unor averi sau proprietati impozabile si se concretizeaza in) impozite, ta!e si contributii directe, in cazul carora suportatorul real este considerat a fi insusi subiectul lor" impozite si ta!e indirecte, in cazul carora suportatorul real nu coincide cu subiectul platitor, datorita fenomenului financiar de repercursiune. *eniturile nefiscale sunt acele venituri care revin statului) in calitatea sa de proprietar de capitaluri avansate in procesul reproductiei economice &de pilda, dividendele'" de la re#iile publice sau societatile nationale autonome &apar sub forma intre#ului profit net al acestora sau a varsamintelor unei fractiuni din profitul net ramas dupa alimentarea fondurilor proprii'" de la institutiile publice &apar sub forma ta$elor de metrolo#ie, pentru eliberarea autorizatiilor de transport cu autove icule in traficul international de marfuri, pentru analizele efectuate de laboratoarele or#anizate in sistemul protectiei consumatorilor si de altele asemanatoare, ta!ele consulare, ta!e si alte venituri din protectia mediului s.a., a veniturilor incasate de diverse unitati sau pentru diverse activitati, care se varsa la bu!et, cum sunt veniturile unitatilor publice veterinare, ale unitatilor de reproductie si selectie a animalelor, din c iriile aferente imobilelor proprietate de stat si administrate de institutii publice, sumele incasate de $omisia 6ationala a .alorilor 7obiliare s.a., din varsamintele efectuate din veniturile unor institutii publice si ale unor activitati autofinantate'" din diverse alte surse &sunt denumite venituri nefiscale diverse' cum sunt de pilda cele provenite din) amenzile si penalitatile aplicate" valorificarea bunurilor confiscate" concesiunile realizate de institutiile publice" e!pertizele in domeniul navi#atiei etc. +% Resursele de tre,orerie intervin pentru acoperirea temporara a deficientelor curente ale bu#etului national public. Ele prezinta urmatoarele caracteristici principale) sunt imprumuturi pe termen scurt, contractate pe piata de capital, prin emisiunea si plasarea unor titluri de stat sub forma bunurilor de tezaur, a certificatelor de depozit" au caracter temporar si rambursabil presupun un cost determinat de dobnda aferenta titlurilor de stat, precum si de c eltuielile ocazionate de punerea si retra#erea din circulatie a titlurilor respective. .% Resursele financiare provenind din imprumuturi publice se #estioneaza, de asemenea, prin sistemul trezoreriei publice, si constituie un mi+loc frecvent de procurare a resurselor financiare si de acoperire a deficitului bu#etar.

/% Emisiunea monetara fara acoperire, desi constituie o modalitate de finantare a deficitului bu#etar, produce si efecte ne#ative, pe plan economic si social, #enerate de inflatii. 8n alt criteriu de #rupare a resurselor publice il constituie structura or#anizatorica a statelor si distin#em) '% in statele de tip unitar0 resurse publice ale bu#etului central" resurse publice ale bu#etelor locale" resurse mobilizate pe linia asi#urarilor sociale, reprezentate in bu#etul central consolidat. +% in statele de tip federal0 resurse publice ale bu#etului federal" resurse publice ale bu#etelor statelor, re#iunilor sau provinciilor membre ale federatiei" resurse publice ale bu#etelor locale. (n statele de tip federal, resursele asi#urarilor sociale se re#asesc ca venit att in bu#etul central consolidat, ct si in bu#etele statelor, re#iunilor sau provinciilor membre ale federatiei. 0tructura resurselor financiare privita prin prisma bu#etului #eneral &central' consolidat, include) '% resursele financiare ale bu!etului de stat, din care fac parte) a' veniturile curente) detin ponderea cea mai mare in formarea bu#etului public" se incaseaza pe baza unor prevederi le#ale care au o valabilitate mare in timp" in functie de natura lor, acestea se divid in venituri fiscale si venituri nefiscale. b' venituri din capital) detin o pondere scazuta in structura veniturilor bu#etare" au o provenienta obiectiva, rezultata din valorificarea prin vnzare a unei parti din avutia nationala aflata in patrimoniul public" se concretizeaza in) veniturile obtinute prin valorificarea unor bunuri ale statului &cum ar fi cele obtinute din vnzarea locuintelor'" veniturile obtinute din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice &ec ipamente de birotica, mobilier, materiale de constructii rezultate din modelari, mi+loace de transport etc.'" veniturile obtinute din valorificarea unei parti a stocurilor aflate in rezerva de stat si de mobilizare. +% resursele financiare ale asi!urarilor sociale de stat, care provin din contributiile pentru asi#urarile sociale si din alte surse ce alimenteaza asi#urarile sociale de stat. .% resursele financiare cu destinatie speciala, care constau, in #eneral, din contributiile ce alimenteaza fondurile speciale constituite la nivel central.

/% resursele financiare ale bu!etelor unitatilor administrativ1teritoriale cum sunt) impozitele, ta!ele si veniturile nefiscale cu caracter local" cotele si sumele defalcate din unele venituri ale bu#etului de stat" transferurile cu destinatie speciala de la bu#etul de stat" alte venituri proprii ale bu#etelor locale, inclusiv veniturile din capital. (n functie de ritmicitatea incasarii lor la bu#et , resursele financiare publice se #rupeaza in) '% resurse ordinare 2curente(0 sunt cele considerate normale, firesti pentru constituirea bu#etului public" se incaseaza la bu#et cu o anumita re#ularitate, in cadrul fiecarui e!ercitiu bu#etar" in aceasta cate#orie se includ) veniturile fiscale" contributiile pentru asi#urarile sociale de stat" contributiile ce alimenteaza fondurile speciale" veniturile nefiscale. +% resurse e$traordinare &intmplatoare sau incidentale') sunt cele la care statul recur#e in situatii e!ceptionale, respectiv cnd resursele curente nu acopera c eltuielile publice" in aceasta cate#orie se includ) imprumuturile de stat interne si e!terne" transferurile, a+utoarele si donatiile primite din strainatate" unele rezultate din lic idarea participatiilor de capital in strainatate" sumele rezultate din valorificarea peste #ranita a bunurilor statului" emisiunea monetara fara acoperire in economia reala. (n functie de provenienta lor, resursele financiare publice se #rupeaza in) '% resurse de provenienta interna0 in functie de calitatea subiectului partilor acestea se divid in) venituri de la unitatile economice cu capital de stat, privat, mi!t si cooperatist" venituri de la institutiile publice si private" venituri de la populatie &mena+e'. se incaseaza la bu#etele corespunzatoare sub forma de impozite, ta!e, contributii, venituri nefiscale, imprumuturi publice interne. +% resurse de provenienta e$terna0 apar, in principal, sub forma de) imprumuturi de stat contractate la institutii financiare internationale &F7(, /anca 7ondiala, /E*D s.a.'" imprumuturi de stat contractate la #uvernele altor tari" 7

imprumuturi de stat contractate la banci cu sediul in alte tari" imprumuturi de stat contractate de la detinatori straini &particulari' de capitaluri banesti" dobnzi percepute pentru creditele e!terne acordate, precum si a ratelor scadente la aceste credite ce se incaseaza de bu#et in anul curent" a+utoare financiare si donatii primite din strainatate" impozite si ta!e percepute de la reprezentantele in *omnia ale firmelor straine" impozitul asupra dividendelor cuvenite investitorilor straini, ce se transfera in strainatate" lic idari ale participatiilor de capital ale statului in strainatate. (n *omnia, conform prevederilor le#ale, resursele financiare publice se mobilizeaza si se #estioneaza printr-un sistem unitar de bu#ete si anume) bu#etul de stat" bu#etul asi#urarilor sociale de stat" bu#etele locale" bu#etele fondurilor speciale" bu#etele trezoreriei statului" bu#etele altor institutii cu caracter autonom. Principalele cate#orii de resurse publice sunt) (. *esursele bu#etului de stat: '% *enituri curente0 venituri fiscale) impozite directe impozite indirecte venituri nefiscale +% *enituri din capital ((. *esursele bu#etului de stat '% *enituri fiscale0 contributia pentru asi#urarile sociale alte contributii +% *enituri nefiscale (((. *esursele bu#etelor locale '% *enituri proprii0 venituri fiscale venituri nefiscale +% Cote si sume defalcate din venituri ale bu!etului de stat .% Cote aditionale la unele venituri ale bu!etului de stat si ale bu!etelor locale /% Transferuri cu destinatie speciala de la bu!etul de stat (.. *esursele fondurilor speciale

mpozitele

(mpozitul este o cate#orie financiara, cu caracter istoric, a carui aparitie este le#ata de e!istenta statului si a banilor. (mpozitele au fost concepute si aplicate diferit, in functie de dezvoltarea economico-sociala si de c eltuielile publice acceptate in fiecare stat. (nformatii despre impozitele, ta!ele si c eltuielile publice din 9ntic itate provin, in special, din istoria statelor antice, #rec si roman. (n :recia 9ntica erau considerate publice c eltuielile pentru or#anele de conducere ale statului. (n statul roman antic, in toate etapele evolutive, principalul impozit a fost tributum. (nitial, acest impozit era perceput numai de la locuitorii provinciilor cucerite, fie pe valoarea pamntului stapnit in mod individual, fie ca zecime din produsul brut obtinut. 8lterior, tributum a fost #eneralizat si permanentizat, el fiind perceput obli#atoriu de la toti cetatenii statului roman care detineau proprietati imobiliare si, mai trziu, bunuri mobile. (n Evul 7ediu, datorita dezvoltarii or#anizarii statale, impozitul trebuie sa finanteze o administratie tot mai comple!a. (n Principatele *omne, sirul mare al darilor ordinare includeau birul asezat ca ;cisla< asupra localitatilor si perceput cu denumirea de ;sferturi<, vacaritul, vinaritul, tutunaritul, oieritul s.a. 9cestora li s-au adau#at dari e!traordinare cum erau ploconul stea#ului la urcarea pe tron a domnitorului, a+utornitele . $ea mai mare parte a resurselor publice sunt prelevari obli#atorii si de aceea se impune definirea impozitului si precizarea continutului sau, atat din punct de vedere +uridic si economic, cat si te nic. Definitia clasica a impozitului spune ca acesta este o contributie obli#atorie, neconditionata si fara contraprestatie la suportarea sarcinii publice. $aracterul obli#atoriu al impozitelor rezulta din faptul ca plata acestora catre stat constituie o sarcina impusa tuturor persoanelor fizice si%sau +uridice care realizeaza venit dintr-o anumita sursa sau poseda un anumit #en de avere pentru care, conform le#ii, datoreaza impozit. De asemenea, impozitele se preleva cu titlu nerambursabil si fara contraprestatie directa din partea statului, platitorii acestora neputnd solicita statului un contraserviciu de valoare e#ala sau apropiata. Rolul impo,itelor se manifesta pe plan financiar, economic si social, iar modul concret de manifestare a acestuia se diferentiaza de la o etapa de dezvoltare a economiei la alta. (n ma+oritatea statelor lumii, rolul cel mai important al impozitelor se manifesta pe plan financiar, deoarece acestea reprezinta mi+locul principal de procurare a resurselor financiare necesare acoperirii necesitatilor publice. (n plan economic, rolul impozitelor rezida din faptul ca se folosesc ca pr# ii de politica economica, prin intermediul caruia se pot stimula sau frna anumite activitati, zone &re#iuni', consumul anumitor marfuri si%sau servicii, relatiile comerciale cu e!teriorul in ansamblu sau cu anumite tari. (n plan social, rolul impozitelor se concretizeaza in aceea ca, prin intermediul lor, statul procedeaza la redistribuirea unei parti importante din produsul intern brut &P.(./.' intre #rupuri sociale si indivizi, intre persoanele fizice si cele +uridice. =otusi, efectul ma+or al rolului impozitelor pe plan social il constituie cresterea presiunii fiscale #lobale. 7odalitatile te nice de tranformare a impozitului intr-un instrument al politicii economice si sociale)

adaptarea bazei de asezare &de calcul' a impozitelor" instituirea de monopoluri" instituirea unui sistem de scutiri si inlesniri" supradimensionarea impozitelor" sisteme de restituire fiscala.

Elementele impozitului =e nica asezarii si perceperii fiecarui impozit sau ta!e presupune precizarea unui anumit numar de elemente definitorii &comune tuturor tipurilor de impozite sau ta!e') a. b. c. d. e. f. #. h. subiectul impozabil" suportatorul impozitului" obiectul impozabil" sursa impozitului" unitatea de impunere" cota de impunere" termenul de plata" asieta &modul de asezare a impozitului).

a! 0ubiectul impozabil numit adesea platitor sau contribuabil este persoana fizica sau +uridica obli#ata la plata unui impozit catre stat. b! 0uportatorul impozitului este persoana care suporta efectiv impozitul din veniturile sale. c! -biectul impozabil reprezinta materia supusa impozitarii, care poate fi) veniturile, averea, suma vanzarilor etc. d! 0ursa impozitului este reprezentata de venit, dar si de avere &sau din venitul procurat de avere' e! 8nitatea de impunere este in fapt unitatea de masura a materiei impozabile e!primata fie in unitati valorice, fie in unitati naturale. f! $ota de impunere reprezinta impozitul ce revine pe unitatea de masura a materiei impozabile. $otele de impozitare e!primate procentual pot fi)

pro#resive" pro#resive in transe &la salarii'"

10

proportionale &la profit'

$ota de impunere poate fi aparenta &cea prevazuta de le#e' sau reala &care poate fi mai mica sau mai mare decat cea aparenta, datorita unui sistem de scutiri sau penalizari'. g!=ermenul de plata este reprezentat de perioada la care este datorat impozitul &la salarii lunar, la venituri din c irii trimestrial etc'. "! 9sieta &modul de asezare al impozitului' reprezinta un #rup de operatiuni prin intermediul carora se defineste in fiecare caz in parte forma concreta a impozitului si modul in care se aseaza. 9sezarea unui impozit presupune)

constatarea si evaluarea materiei impozabile" stabilirea cuantumului impozitului datorat de catre contribuabil" perceperea%incasarea impozitului.

Principiile impunerii -biectivele social-economice urmarite prin politica fiscala, dimensionarea, asezarea si perceperea impozitelor constituie elemente esentiale ale sistemului fiscal si se intemeiaza pe anumite cerinte ce dau rationalitate sistemului fiscal respectiv. 9ceste cerinte sunt cunoscute sub denumirea de principii ale impunerii si au fost formulate initial, de 9dam 0mit , ca ma!ime sau principii fundamentale ale impunerii. Potrivit lui 9dam 0mit , la baza politicii fiscale a statului trebuie sa stea urmatoarele principii sau ma!ime) principiul +ustetii impunerii &ec itatii fiscale', potrivit caruia cetatenii fiecarui stat trebuie sa contribuie cu impozite la acoperirea c eltuielilor publice in functie de veniturile pe care le obtin sub protectia statului" principiul certitudinii impunerii, vizeaza le#alitatea impunerii si presupune ca marimea impozitelor datorate de fiecare persoana sa fie certa si nu arbitrara, iar termenele, modalitatile de percepere a impozitelor, sumele de plata trebuie sa fie clare si cunoscute de fiecare platitor" principiul comoditatii perceperii impozitelor, potrivit caruia impozitele trebuie sa fie percepute la termenele si in modalitatile cele mai convenabile pentru contribuabili" principiul randamentului impozitelor presupune incasarea impozitelor cu un minim de c eltuieli si totodata acestea sa fie ct mai putin apasatoare pentru platitori. 7a!imele lui 9dam 0mit si principiile lui 7aurice 9llais le re#asim cristalizate in stiinta finantelor publice ca) 11

1. principii de ec itate fiscala" 2. principii de politica financiara" 3. principii de politica economica" 4. principii social-politice. 1. Principiile de ec itate fiscala presupun impunerea diferentiata a veniturilor si a averii in functie de puterea contributiva a subiectului impozitului. Ec itatea fiscala reprezinta dreptate sociala in materie de impozite, iar respectarea ei presupune indeplinirea simultana a urmatoarelor conditii: stabilirea unui minim neimpo,abil , adica le#iferarea scutirii de impozit a unui venit minim si a unei averi care sa permita satisfacerea nevoilor de trai strict necesare &aceasta conditie este valabila numai in cazul impozitelor directe'" sarcina fiscala sa fie stabilita in functie de puterea contributiva a fiecarui contribuabil, adica in functie de marimea veniturilor si averilor impozabile, de situatia personala a subiectului impozitului &sin#ur, casatorit, numarul persoanelor aflate in intretinerea sa etc.'" la o anumita putere contributiva, sarcina fiscala a unei cate!orii sociale sa fie stabilita in comparatie cu sarcina fiscala a altei cate!orii sociale, respectiv sarcina fiscala a unei persoane sa fie stabilita in comparatie cu sarcina altei persoane din aceeasi cate#orie sociala" impunerea sa fie !enerala, adica sa cuprinda toti subiectii care realizeaza venituri dintr-o anumita sursa sau care poseda un anumit #en de avere, e!ceptie facnd doar persoanele care se situeaza sub un anumit nivel &minimul neimpozabil'. #ubla impunere $uridica internationala reprezinta afectarea prin impozit de doua sau mai multe ori a aceluiasi obiect impozabil si pt aceeasi perioada de timp de catre autoritatile fiscale din doua tari. $reteriile care stau la baza impunerii veniturilor sau averilor sant) - criteriul rezidentei" - criteriul nationalitatii" - criteriul ori#inii veniturilor. Pentru evitarea dublei impuneri internationale se pot folosii mai multe modalitati) - re#lementari nationale " - conventii bilaterale si multilaterale" - +urisprudenta" - cutuma" - doctrina. 7etode de evitare a dublei impuneri) - scutire totala & e!onerare totala '" - scutire pro#resiva" - creditarea obisnuita" - creditarea totala. 12

Clasificarea impozitelor
Pentru a identifica usor efectele diferitelor cate#orii de impozite in plan economic, financiar, social si politic este necesara #ruparea acestora pe baza urmatoarelor criterii) trasaturile de fond si de forma ale impozitelor"

obiectul asupra carora se aseaza" scopul urmarit de stat prin instituirea lor" frecventa perceperii lor" institutia care le administreaza. 9. (n functie de trasaturile de fond si de forma , impozitele se #rupeaza in) impozite directe" impozite indirecte '% Impo,itele directe se stabilesc nominal in sarcina unor persoane fizice sau%si +uridice, in functie de veniturile sau averea acestora, pe baza cotelor le#ale de impunere si se percep direct de la subiectul impozitului la anumite termene precis stabilite. De re#ula, in cazul acestor impozite, subiectul si suportatorul impozitului sunt una si aceeasi persoana. Pe baza criteriilor care stau la baza asezarii impozitelor directe, acestea se #rupeaza in) a( impo,ite reale &obiective, pe produs', care) se stabilesc in le#atura cu detinerea unor obiecte materiale &cum sunt pamntul, cladirile, ma#azinele etc.', facndu-se abstractie de situatia personala a subiectului impozitului" au cunoscut o lar#a aplicabilitate in perioada capitalismului premonopolist, dar ele se practica si in prezent in cazul cladirilor, terenurilor ocupate de cladiri, e!ploatarilor a#ricole" in aceasta cate#orie se includ) impozitul funciar" impozitul pe cladiri" impozitul pe activitati industriale, comerciale si profesii libere" impozitul pe capitalul mobiliar sau banesc. b( impo,ite personale &subiective', care) se aseaza asupra veniturilor sau averii avndu-se in vedere si situatia personala a subiectului impozitului" in aceasta cate#orie se includ) impozitele pe veniturile persoanelor fizice" impozitele pe veniturile societatilor de capital" impozitele pe averea propriu-zisa" 13

 impozitele pe circulatia averii" impozitele pe sporul de avere. +% Impo,itele indirecte se percep cu ocazia vnzarii unor bunuri si al prestarii unor servicii, fiind varsate la bu#etul public de catre producatori, comercianti sau prestatori de servicii si suportate de catre consumatorii bunurilor si serviciilor impozabile. (n cazul acestor impozite, prin le#e, se atribuie calitatea de subiect al impozitului altei persoane fizice sau +uridice dect suportatorului acestora. (n functie de forma lor de manifestare, impozitele indirecte se #rupeaza in) ta!e de consumatie" venituri care provin de la monopolurile fiscale" ta!e vamale" ta!e de timbru si de inre#istrare. /. 9vndu-se in vedere obiectul asupra carora se aseaza , impozitele se clasifica in) impozite pe venit" impozite pe avere" impozite pe consum &sau pe c eltuieli'. $. (n functie de scopul urmarit de stat prin introducerea lor , impozitele se #rupeaza in) '% Impo,ite financiare, instituite de stat in scopul realizarii de venituri necesare acoperirii c eltuielilor statului &cum sunt, de e!emplu, impozitele pe venit, ta!ele de consumatie etc.'. +% Impo,ite de ordine, introduse de stat in scopul limitarii unei activitati anume sau in vederea realizarii unor obiective nefiscale cum sunt, de e!emplu, introducerea unor accize ridicate asupra consumului de alcool si tutun sau utilizarea unor ta!e vamale antidumpin# in scopul limitarii importului anumitor marfuri ce au pret de dumpin#. D. Dupa frecventa cu care se realizeaza &respectiv, se percep la bu#et', distin#em) '% Impo,ite permanente &ordinare', care se percep cu re#ularitate &de re#ula, anual', fiind inscrise in cadrul fiecarui bu#et public. +% Impo,ite incidentale &e!traordinare', care se instituie in situatii e!ceptionale &cum ar fi, de pilda, in situatii de criza si razboi' si se percep o sin#ura data, motiv pentru care ele nu sunt inscrise in bu#etul public. E. Dupa institutia care le administreaza, impozitele se #rupeaza in functie de tipul statelor in care se instituie si percep, astfel) 3 in statele de tip federal distin#em) 1. impozite federale" 2. impozite ale statelor, landurilor, cantoanelor, re#iunilor sau provinciilor membre ale federatiilor" 3. impozite locale, ale departamentelor, provinciilor sau +udetelor, ale municipiilor, oraselor si comunelor. 3 in statele de tip unitar distin#em) 1. impozite ale administratiei centrale de stat"

14

2. impozite locale, ale or#anelor administrativ-teritoriale. (mpozitele directe constituie cea mai vec e forma de impunere. Desi s-au practicat si in ornduirile precapitaliste, o diversificare si e!tindere mai mari au cunoscut abia in capitalism. (n primele decenii ale secolului al >>-lea, impozitele asezate pe obiecte, materiale si #enuri de activitati &adica impozitele de tip real' au fost inlocuite treptat cu impozitele stabilite pe diferite venituri &salarii, profit, renta' sau pe avere &mobiliara sau imobiliara', adica cu impozite de tip personal. (mpozitele directe prezinta urmatoarele avanta$e: constituie venituri si#ure pentru stat, cunoscute din timp si pe care se poate baza la anumite intervale de timp" indeplinesc obiective de +ustitiei fiscala, deoarece sunt e!onerate veniturile necesare minimului de e!istenta" se calculeaza si se percep relativ usor. (mpozitele directe prezinta si urmatoarele dezavanta$e: nu sunt a#reabile platitorilor" se apreciaza ca nu sunt productive, deoarece conducerile statelor nu ar avea interes sa devina nepopulare, prin cresterea acestor impozite" pot #enera abuzuri in ce priveste asezarea si incasarea impozitelor. (mpozitele directe pot fi reale si personale (n a doua +umatate a secolului al >(>-lea si in primele decenii ale secolului al >>-lea, in diverse tari s-a trecut de la impozitul de tip real la cel de tip personal. 0pre deosebire de cele reale, impozitele personale privesc in mod direct persoana contribuabilului. (nlocuirea impunerii reale cu impunerea personala se datoreaza mai multor cauze, astfel) in primul r"nd, muncitorii din perioada capitalismului ascendent fiind lipsiti de proprietati funciare, cladiri sau capitaluri mobiliare nu puteau fi supusi la plata impozitelor reale" in sc imb ei suportau #reul impozitelor indirecte" in al doilea r"nd, trecerea la impozitele personale a devenit o necesitate, deoarece impozitele indirecte erau tot mai #reu de suportat de cei cu venituri mici. (mpozitele pe venit au fost introduse in perioada cnd s-a inre#istrat o diferentiere suficienta a veniturilor realizate de diferite cate#orii sociale. De la plata impozitului pe venit sunt scutiti, frecvent, suveranii si familiile re#ale, diplomatii straini acreditati in tara respectiva &cu conditia reciprocitatii', uneori militarii, institutiile publice si persoanele fizice care realizeaza venituri sub nivelul minimului neimpozabil. -biectul impozabil il reprezinta veniturile obtinute din industrie, a#ricultura, comert, banci, asi#urari, profesii libere etc. de catre proprietari, intreprinzatori, mici mestesu#ari, muncitori, functionari, liber-profesionisti. .enitul impozabil reprezinta suma care ramne dupa ce se efectueaza anumite scazaminte din venitul brut, cum sunt)

15

c eltuielile de productie" sumele prelevate la fondul de amortizare si la cel de rezerva" primele de asi#urare platite" dobnzile platite pentru creditele primite" cotizatiile la asi#urarile de boala, de accidente si soma+, precum si la casele de pensii" pierderile provocate de calamitati naturale etc. De re#ula, impozitul pe venit este o impunere individuala, fiind asezat pe fiecare persoana care a realizat venituri. (n practica fiscala se intlnesc doua sisteme de ase,are a impo,itelor pe veniturile persoanelor fi,ice , si anume) sistemul impunerii separate care presupune fie o impunere diferentiata pentru fiecare cate#orie de venit in functie de natura acestuia, fie instituirea mai multor impozite, care vizeaza fiecare in parte venitul obtinut dintr-o anumita sursa" sistemul impunerii !lobale care presupune cumularea tuturor veniturilor realizate de o persoana fizica, indiferent de sursa de provenienta si supunerea venitului cumulat unui sin#ur impozit.
0e supun impozitului pe venit urmatoarele cate#orii de venituri) veniturile din salarii" veniturile din activitati independente" veniturile din cedarea folosintei bunurilor" veniturile din dividende si dobnzi" alte venituri. 6u sunt impozabile si nu se impoziteaza urmatoarele) a+utoarele, indemnizatiile si alte forme de spri+in cu destinatie speciala, acordate din bu#etul de stat, bu#etul asi#urarilor sociale de stat, bu#etelor fondurilor speciale, bu#etele locale si din alte fonduri publice, precum si cele de aceeasi natura primite de la terte persoane, cu e!ceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca, de maternitate si pentru concediul platit pentru in#ri+irea copilului in vrsta de pna la 2 ani, care sunt venituri de natura salariala" sumele incasate din asi#urari de bunuri, de accidente, de risc profesional si din altele similare, primite drept compensatie pentru pa#uba suportata" sumele primite drept despa#ubiri pentru pa#ubele suportate ca urmare a calamitatilor naturale, precum si pentru cazurile de invaliditate sau de deces, produse ca urmare a unor actiuni militare, conform le#ii" sumele fi!e de in#ri+ire pentru pensionarii care au fost incadrati in #radul ( de invaliditate, precum si pensiile de orice fel" contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acorda cu titlu #ratuit persoanelor fizice conform dispozitiilor le#ale in materie" contravaloarea ec ipamentelor te nice, ec ipamentului individual de protectie si de lucru, alimentatiei de protectie, medicamentelor si materiilor i#ienico-sanitare, ce se acorda potrivit le#islatiei in vi#oare" sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizari sau mecenat"

16

alocatia individuala de rana acordata sub forma tic etelor de masa, suportata inte#rata de an#a+ator si rana acordata potrivit dispozitiilor le#ale" veniturile obtinute ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile si mobile corporale din patrimoniul personal, e!clusiv cele obtinute din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare si partilor sociale" sumele primite pentru acoperirea c eltuielilor de natura celor de transport, cazare, indemnizatiei sau diurnelor acordate pe perioada dele#arii si detasarii in alta localitate &in tara si in strainatate', precum si cazul deplasarii &in cadrul localitatii', in interesul serviciului, inclusiv sumele primite pentru acoperirea c eltuielilor de mutare in interesul serviciului" drepturile in bani si in natura primite de militarii in termen, militarii cu termen redus, studentii si elevii militari ai institutiilor de invatam"nt militare si civilebursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de scolarizare sau perfectionare profesionala in cadru institutionalizat" sumele sau bunurile primite cu titlu de mostenire sau donatie" veniturile din a#ricultura si silvicultura.

(mpozitul anual se calculeaza prin aplicarea asupra venitului anual #lobal impozabil a unui barem anual de impunere. (n practica fiscala internationala, impozitele pe avere se prezinta sub urmatoarele forme) impozite asupra averii propriu-zise" impozite pe circulatia averii" impozite pe sporul de avere sau pe cresterea valorii averii. mpozitele asupra averii propriu%zise (mpozitele asupra averii propriu-zise pot fi intlnite att ca impozite stabilite asupra averii, dar platile din veniturile obtinute de pe urma averii respective, ct si ca impozite instituite pe substanta averii. $ele mai frecvent utilizate impozite asupra averii propriu-zise sunt) a' impo,itele pe proprietati imobiliare: se intlnesc cel mai adesea sub forma impozitelor asupra terenurilor si cladirilor" au ca baza de impunere, fie valoarea de inlocuire sau valoarea declarata de proprietar, fie veniturile capitalizate privind bunurile respective" cotele de impunere sunt in #eneral scazute. b' impo,itul asupra activului net: are ca obiect intrea#a avere mobila si imobila pe care o detine un contribuabil" se aplica diferit, astfel)

17

in unele tari &de e!emplu 0uedia, 9ustria, :ermania etc.' la plata acestui impozit sunt supuse att persoanele fizice, ct si cele +uridice" in alte tari &Danemarca, -landa' acest impozit este platit numai de persoanele fizice" e!ista anumite tari &de e!emplu $anada' unde impozitul este platit numai de societatile de capital. pentru calcularea lui se folosesc fie cotele pro#resive &in 0uedia, Danemarca, Elvetia etc.', fie cotele proportionale &in :ermania, 9ustria, -landa etc.'.

mpozitele pe circulatia averii (mpozitele pe circulatia averii se instituie in le#atura cu trecerea dreptului de proprietate asupra unor bunuri mobile si imobile de la o persoana la alta. (n aceasta cate#orie se includ) impozitul pe succesiuni" impozitul pe donatii" impozitul pe actele de vnzare-cumparare a unor bunuri imobile" impozitul pe rtiile de valoare &actiuni, obli#atiuni etc.'" impozitul pe circulatia capitalurilor si a efectelor comerciale s.a. Dintre impozitele pe circulatia averii, cel mai des intlnite sunt) a' impo,itul pe succesiuni0 obiectul impunerii il constituie averea primita drept mostenire de o persoana fizica" se stabileste, fie #lobal pentru intrea#a avere lasata mostenire &ca de e!emplu in 089, 9ustralia, 7area /ritanie etc.', fie separat pentru partea de avere ce revine fiecarui mostenitor &ca de e!emplu :ermania, /el#ia, Franta, 0uedia etc.'" se calculeaza pe baza unor cote pro#resive, iar nivelul acestora se diferentiaza att in functie de valoarea averii care face obiectul succesiunii ct si in functie de #radul de rudenie dintre decu4us &persoana decedata' si mostenitorul acesteia &la aceeasi valoare a averii lasate mostenire, impozitul este cu att mai mare, cu ct succesorul este ruda mai indepartata cu persoana decedata'" vizeaza numai circulatia bunurilor intre persoanele fizice. b' impo,itul pe donatii0 a fost introdus pentru a preveni ocolirea platii impozitului pe succesiuni, cnd are loc efectuarea de donatii de avere in timpul vietii" obiectul impozitului il constituie averea primita drept donatie de catre o persoana"

18

cade in sarcina persoanei care primeste donatia &care se numeste donatar' si se calculeaza pe baza unor cote pro#resive al caror nivel este influentat de) valoarea averii donate" #radul de rudenie intre donator si donatar" momentul si scopul donatiei &uneori'. c' impo,itul pe actele de v"n,are1cumparare a unor bunuri mobile si imobile0 se utilizeaza frecvent" cade in sarcina cumparatorilor" se calculeaza fie pe baza unor cote proportionale, fie pe baza unor cote pro#resive.

mpozitele pe sporul de avere sau pe cresterea valorii averii (mpozitele pe sporul de avere sau pe cresterea valorii averii au ca obiect sporul de valoare pe care l-au inre#istrat unele bunuri in cursul unei perioade de timp" (n aceasta cate#orie se includ) impozitul pe plusul de valoare imobiliara" impozitul pe sporul de avere dobndit in timp de razboi a' impo,itul pe plusul de valoare imobiliara0 a fost introdus pentru impunerea sporului de valoare inre#istrat de anumite bunuri imobiliare &cladiri, terenuri' in perioada de la cumparare si pna la vnzare, fara ca proprietarul sa fi efectuat o c eltuiala in acest scop" subiectul impozitului este vnzatorul bunurilor imobiliare, iar obiectul supus impunerii este diferenta intre pretul de vnzare si pretul de cumparare al bunului respectiv. b' impo,itul pe sporul de avere dob"ndit in timp de ra,boi0 obiectul impozitului il constituie averea dobndita in timpul sau ca urmare nemi+locita a razboiului" desi se calcula in cote pro#resive, el n-a avut un randament ridicat, deoarece e!istau multiple modalitati de sustra#ere de la impunere si se platea in moneda depreciata de inflatie. (mpozitul pe cladiri se plateste att de persoanele fizice, ct si +uridice detinatoare de cladiri. De la plata acestui impozit se acorda anumite inlesniri% 9stfel, sunt scutite de plata impozitului) cladirile care sunt considerate monumente istorice, de ar itectura si ar eolo#ie" muzeele si casele memoriale &e!ceptie fac spatiile acestora care sunt folosite in alte scopuri'" cladirile care prin destinatie, constituie lacasuri de cult si apartinnd cultelor recunoscute de le#e"

19

 cladirile invalizilor si veteranilor de razboi. )entru persoanele fi,ice, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea unei anumite cote procentuale &?,2@ in mediul urban si ?,1@ in mediul rural' asupra valorii cladirilor. )entru persoanele 4uridice, impozitul se calculeaza prin aplicarea unei anumite cote &stabilita de consiliul local si cuprinsa intre ?,5@ si 1@' asupra valorii de inventar a cladirilor, actualizate conform prevederilor le#ale. .aloarea cladirilor aflate in proprietatea persoanelor fizice se stabileste pe baza criteriilor si a valorilor impozabile prevazute de le#e. $onform le#ii, valoarea impozabila pe m2 este diferentiata in functie de felul si destinatia cladirilor, precum si in functie de dotarile acestora &cu sau fara instalatii de apa, canalizare, electrica, incalzire'. (mpozitul pe teren se percepe de la persoanele fizice care detin in proprietate anumite suprafete de tern. 0e stabileste in suma fi!a pe m 2 de tern, insa nivelul sau este diferentiat pe cate#orii de localitati &municipii, orase si comune', iar in cadrul acestora pe zone.

IMPOZITELE INDIRECTE
(mpozitele indirecte au fost introduse in statele contemporane, inclusiv in *omnia, incepnd cu deceniul al treilea al secolului >>. Datorita efectelor pozitive obtinute prin introducerea =.9-ului in Franta, conceptul si procedeul acestei ta!e au fost adoptate, in 1AB?, de catre $omunitatea Economica Europeana si au fost aplicate in statele membre ale acestei comunitati. (mpozitele indirecte prezinta urmatoarele trasaturi caracteristice: se percep la vnzarea marfurilor si serviciilor prin adau#area unor cote de impunere la preturile si tarifele acestora" se incaseaza de la toate persoanele care cumpara marfurile si serviciile, supuse impunerii indirecte, indiferent de veniturile, averea sau situatia personala a acestora" se stabilesc in cote proportionale asupra pretului marfurilor supuse vnzarii si serviciilor sau in suma fi!a pe unitatea de masura a acestora" au un pronuntat caracter re#resiv, datorita discrepantei dintre marimea veniturilor diferitelor cate#orii sociale" au un caracter inec itabil, deoarece nu prevad venit minim neimpozabil, nu cuprind anumite facilitati in cazul celor care au copii sau persoane in intretinere si, totodata, avanta+eaza persoanele cu venituri mari" se vireaza la bu#etul public de catre producatori, comercianti, insa sunt suportate de catre consumatori, fiind incluse in preturile marfurilor sau tarifele serviciilor" in acest sens e!ista o neconcordanta intre platitorul acestora la bu#et si suportatorul lor real"

20

utilizarea lor, ca si in cazul impozitelor directe, conduce la scaderea nivelului de trai al populatiei, deoarece, prin reducerea veniturilor reale, se diminueaza puterea de cumparare a populatiei" marimea acestora este necunoscuta de consumatori, fiind ;camuflata< in preturi sau tarife" manifesta o sensibilitate sporita fata de con+unctura economica &de pilda, cnd o economie are o evolutie ascendenta, impozitele indirecte pot avea un randament fiscal ridicat si invers in situatia de recesiune economica'" perceperea lor este comoda si reclama un cost relativ redus.

9portul impozitelor la formarea veniturilor fiscale ale statului difera, de re#ula, in functie de nivelul de dezvoltare economica astfel) in tarile dezvoltate, aportul impozitelor indirecte este mai mic dect cel al impozitelor directe, iar ponderea impozitelor indirecte in totalul incasarilor fiscale cunoaste diferentieri de la o tara la alta" in tarile in curs de dezvoltare, de re#ula, ponderea impozitelor indirecte o devanseaza pe cea a impozitelor directe, datorita nivelului mediu scazut al veniturilor si averii realizate si detinute de ma+oritatea populatiei acestor tari. (mpozitele indirecte se manifesta sub urmatoarele forme : ta!e de consumatie" monopoluri fiscale" ta!e vamale" alte ta!e. a!ele de consumatie reprezinta, in cazul tarilor dezvoltate, cel mai important impozit indirect, iar in tarile in curs de dezvoltare detin o pondere insemnata in totalul incasarilor provenite din impozitele indirecte. &axele de consumatie sunt impozite indirecte care se include in pretul de vnzare al marfurilor fabricate si realizate in interiorul tarii care percepe impozitul. 0e percep ta!e de consumatie, de re#ula, asupra marfurilor de lar# consum, care pot diferi ca structura de la tara la alta. Printre aceste marfuri se re#asesc" za arul, orezul, uleiul, sarea, vinul, berea, ceaiul, cafeaua, carburanti etc. =a!ele de consumatie pot fi) ta!e #enerale pe vnzari, cnd se percep la vnzarea tuturor marfurilor, indiferent daca acestea sunt bunuri de consum sau mi+loace de productie" ta!e speciale de consumatie, care se aplica numai asupra unor cate#orii de marfuri sau servicii. &axele generale pe vnzari apar sub forma impozitului pe cifra de afaceri. (n functie de unitatea economica la care se incasea,a &unitatea producatoare, unitatea comertului cu ridicata sau cu amanuntul', impozitul pe cifra de afaceri apare sub forma de) 21

 impozit cumulativ" impozit pe cifra de afaceri. Impo,itul cumulativ s-a utilizat o anumita perioada in -landa, :ermania etc. si sa aplicat marfurilor la toate veri#ile pe la care au trecut din momentul iesirii lor din productie si pna a+un#eau la consumator. Impo,itul pe cifra de afaceri unic &sau impozitul unic' se incaseaza o sin#ura data &indiferent de numarul veri#ilor prin care trece o marfa pna a+un#e la consumator' fie in momentul vnzarii marfii catre producator &si se numeste ta$a de productie', fie in stadiul comertului cu ridicata sau cu amanuntul &si se numeste impo,it pe circulatie sau impo,it pe v"n,are'. In functie de ba,a de calcul, impozitul pe cifra de afaceri apare sub forma de) impozit pe cifra de afaceri bruta" impozit pe cifra de afaceri neta. Impo,itul pe cifra de afaceri bruta se determina prin aplicarea cotei de impunere asupra intre#ii valori a marfurilor vndute, care include si impozitul platit la veri#ile precedente. Impozitul pe cifra de afaceri neta, se aplica numai asupra diferentei dintre pretul de vnzare si pretul de cumparare, adica numai asupra valorii adau#ate de catre fiecare participant la procesul de productie si circulatie al marfii respective. 9cest impozit este cunoscut si sub denumirea de ta$a pe valoarea adau!ata 2T%*%&%(% 0pre deosebire de impozitul pe cifra de afaceri bruta, acest impozit prezinta urmatoarele avanta+e principale) prin modul de asezare si percepere a acestuia se a+un#e ca suma datorata statului sa fie aceeasi, indiferent de numarul veri#ilor prin care trece o marfa" permite calcularea, cu usurinta, a compensatiei de e!port. Principalele caracteristici ale acestui impozit sunt) a. are un caracter universal, deoarece se aplica tuturor marfurilor si serviciilor din economie" b. este un impozit neutru unic, dar cu plata fractionata, deoarece se calculeaza pe fiecare veri#a care intervine in realizarea si valorificarea marfii sau serviciului" c. asi#ura o buna transparenta, deoarece fiecare platitor cunoaste e!act care este marimea impozitului si obli#atiei de plata ce-i revine" d. asi#ura o eficacitate buna, deoarece este perceputa la fiecare tranzactie cu produse si servicii" e. asi#ura neutralitatea, deoarece fiind o ta!a unica, marimea sa ramne independenta de lun#imea circuitului economic parcurs de un produs sau serviciu. 9cest impozit se percepe, in prezent, in peste C? de tari ale lumii. 6umarul si nivelul cotelor ta!ei pe valoarea adau#ata difera de la o tara la alta, iar in aceeasi tara poate diferi de la o perioada la alta. Ta$a pe valoarea adau!ata deductibila &=...9.%d' reprezinta ta!a inscrisa in facturile primite pentru bunurile si serviciile

22

destinate realizarii de operatii impozabile. Deci, T%*%&%5d 6 totalul sumelor de T%*%&% din facturile primite adica T%*%&%5d 6 valoarea marfurilor din facturile primite $ cota de T%*%&% Ta$a pe valoarea adau!ata colectata &=...9.%c' reprezinta ta!a inscrisa distinct in facturile emise pentru bunurile si serviciile destinate realizarii de operatii impozabile la intern. Deci, T%*%&%5c 6 totalul sumelor de T%*%&% din facturile emise adica T%*%&%5c 6 valoarea marfurilor din facturile emise $ cota de T%*%&% Ta$a pe valoarea adau!ata de plata &=...9.%p' reprezinta diferenta dintre =...9.%c si =...9.%d. =...9.%p se poate determina si pe baza valorii adau#ate &..9.' cu relatia) T%*%&%5p 6 *%&% $ cota de T%*%&% 6 27f58E 3 7f58)( $ cota de T%*%&% unde) 7f%FE D valoarea marfurilor din facturile emise" 7f%FP D valoarea marfurilor din facturile primite Ta$a pe valoarea adau!ata de incasat &=...9.%i' reprezinta diferenta dintre =...9.%d si =...9.%c. Deci, T%*%&%5i 6 T%*%&%5d 3 T%*%&%5c 9ceasta situatie se intlneste mai rar si apare atunci cnd valoarea facturilor primite plus valoarea facturilor emise pentru marfurile e!portate, este mai mare dect valoarea facturilor emise la intern. $nd intrea#a productie este destinata e!portului, =...9.%d se restituie inte#ral, realizndu-se e#alitatea) T%*%&%5d 6 T%*%&%5i iar T%*%&%5c 6 9 si T%*%&%5p 6 9% Daca intrea#a productie a unei unitati economice consta in realizarea de produse scutite de la plata =...9, =...9.%d se trece pe costuri, =...9.%c nu se calculeaza si nu se aplica =...9.%p si =...9.%i. )latitorii de T%*%&% sunt obli!ati sa depuna, sub semnatura persoanelor autorizate, la or#anul fiscal competent, o declaratie de inre#istrare fiscala, in termen de 15 zile de la data eliberarii certificatului de inmatriculare, a autorizatiei de functionare sau a actului de constituire, dupa caz. De asemenea, in caz de incetare a activitatii, platitorii =...9. sunt obli#ati sa solicite or#anului fiscal competent scoaterea din evidenta ca platitor de =...9. (n timpul activitatii lor, platitorii de T%*%&% sunt obli!ati sa) consemneze livrarile de bunuri si%sau prestarile de servicii in facturi fiscale sau in documentele le#ale aprobate si sa completeze toate datele prevazute de acestea" solicite, de la furnizori sau prestatori, facturi fiscale sau documente le#al aprobate pentru toate bunurile si serviciile ac izitionate si sa verifice intocmirea corecta a acestora"

23

tina evidenta contabila potrivit le#ii, care sa le permita sa determine baza de impozitare si ta!a pe valoarea adau#ata facturata pentru livrarile si%sau prestarile de servicii efectuate, precum si cea deductibila aferenta intrarilor" intocmeasca si sa depuna lunar la or#anul fiscal, pna la data de 25 a lunii urmatoare, decontul de =...9." furnizeze or#anelor fiscale toate +ustificarile necesare in vederea stabilirii operatiunilor impozabile e!ecutate att la sediul principal, ct si la subunitati" ac ite ta!a datorata, potrivit decontului intocmit lunar, pna la data de 25 a lunii urmatoare" ac ite =...9. aferenta bunurilor din import definitiv, la or#anul vamal, conform re#ulamentului in vi#oare privind plata ta!elor vamale" ac ite =...9. aferenta operatiunilor de leasin#, corespunzator sumelor si termenelor de plata prevazute in contractele inc eiate cu locatorii%finantatorii din strainatate" ac ite ta!a datorata bu#etului de stat anterior datei depunerii cererii la or#anul fiscal pentru scoaterea din evidenta ca platitor pe =...9., in caz de incetare a activitatii. 6u au obli#atia sa emita facturi fiscale platitorii de =...9. care desfasoara urmatoarele operatiuni) transport cu ta!imetre si transport de persoane pe baza de bilete de calatorie si abonamente" vnzari de bunuri si%sau prestari de servicii consemnate in documente specifice aprobate prin acte normative in vi#oare" vnzari de bunuri si%sau prestari de servicii pentru populatie, pe baza de documente fara nominalizari privind cumparatorul. =a!ele speciale de consumatie sau accizele, foarte raspndite in tarile cu economie de piata, sunt incluse in pretul de vnzare a marfurilor importate sau produse si vndute in interiorul tarii si apreciate ca nu sunt de stricta necesitate in consumul populatiei. 8nii economisti considera ca accizele sunt impozite indirecte pe lu! si vicii. 0pre deosebire de =...9., care se percepe la vnzarea tuturor marfurilor, accizele sunt taxe de consumatie care se percep asupra produselor ce se consuma in cantitati mari si care nu pot fi inlocuite, de cumparatori, cu altele. 'ccizele se datoreaza bugetului de stat intr%o singura faza a circuitului economic, respectiv de catre producatori sau ac"izitori. Ele se calculeaza fie in suma fi!a pe unitatea de masura, fie pe baza unor cote procentuale proportionale aplicate asupra pretului de vnzare. 6ivelul cotelor utilizate pentru determinarea accizelor difera de la o tara la alta si de la un produs la altul. Dupa decembrie 1AEA, in (omnia, re#imul accizelor a fost stabilit prin Fe#ea nr. 42%1AA3, cnd accizele se calculau, in principal, in baza sistemului ad-

24

valorem prin aplicarea unor cote procentuale asupra bazei de impozitare. Fa ti#arete, acciza se calcula in suma fi!a pe unitatea de masura. Sunt scutite de la plata accizelor: produsele e!portate direct sau prin a#entii economici care isi desfasoara activitatea pe baza de comision" marfurile vndute prin ma#azinele autorizate sa comercializeze marfuri in re#im dutG-free &fara ta!e vamale'" produsele e!portate in re#im de tranzit sau impozit temporar, att timp ct se afla in aceasta situatie" bunurile din import provenite din donatii sau finantate direct din imprumuturi nerambursabile, precum si din pro#rame de cooperare stiintifica si te nica, acordate de #uverne straine, or#anisme internationale si or#anizatii nonprofit si de caritate, institutiilor de invatamnt si cultura, ministerelor, altor or#ane ale administratiei publice" produsele livrate la rezerva de stat si la rezerva de mobilizare, pe perioada ct au acest re#im" alcoolul etilic alimentar, utilizat in productia de medicamente, de alcool sanitar si de otet alimentar" alcool etilic alimentar utilizat in scop medical in spitale si farmacii. (n cazul nerespectarii termenelor de plata a accizelor se aplica sanctiuni. 9stfel, neplata la termen a accizelor sau a impozitului la titeiul si #azele naturale din productia interna, se sanctionea,a prin aplicarea unei ma4orari pentru fiecare ,i int"r,iere din ziua urmatoare e!pirarii termenului de plata pna in ziua platii inclusive. 0copul accizelor este unul fiscal, desi#ur, si anume formarea de resurse la dispozitia statului. $el putin la fel de importanta este insa si motivatia de ordin social a accizelor, prin faptul ca aceste pot fi folosite ca si par# ii fiscale pentru controlarea consumurilor, in sensul descura+arii acelora care, spre e!emplu, dauneaza sanatatii. Platitorii accizelor sunt a#entii economici care importa produsul respectiv pentru vanzare, producatorii sau vanzatorii acestuia. $a si in cazul =.9, suportatorul este insa, cel care cumpara produsul respectiv, adica consumatorul final. =a!ele vamale sunt un impozit indirect care apar ca urmare a interventiei statului in comertul international. 9ceasta interventie a statului in economie se realizeaza pe doua cai) direct si indirect. Pe cale directa statul poate interveni, fie prin masuri cantitative asupra importurilor sau e!porturilor &este vorba de contin#entari, pro ibitii etc', fie prin re#lementarea sc imburilor. (nterventia directa ridica probleme destul de

25

delicate, deoarece poate conturba relatiile dintre state si poate avea efecte pa#uboase asupra raporturilor economice in perioadele urmatoare. (nterventia indirecta se realizeaza prin ta!ele vamale, adica prin impozitarea sc imburilor internationale. 7ultimea ta!elor vamale poate fi ordonata dupa cel putin patru criterii) a. b. c. d. in functie de sensul flu!urilor comerciale" dupa modul de fi!are" dupa modul de percepere al ta!ei" dupa scopul instituirii ta!elor vamale.

a!(n functie de sensul flu!urilor comerciale re#asim)

ta!e vamale de import" ta!e vamale de e!port" ta!e vamale de tranzit.

=a!ele vamale cu ponderea cea mai mare sunt cele de import si acestea se platesc de catre importatori o data cu depunerea documentelor ce atesta efectuarea tranzactiei. 9ceasta ta!a vamala se adau#a la pretul de cumparare, sporind astfel pretul la care se vor vinde aceste produse in interiorul tarii importatoare. (n final ta!a va fi suportata de consumatorul individual, ca de altfel, in cazul tuturor impozitelor indirecte. =a!ele de e!port se intalnesc rar, deoarece statele sunt interesate in #eneral in incura+area e!porturilor. *atiunea lor este una fiscala si se intalneste in tarile care au nevoie strin#enta de venituri si le pot obtine in principal doar prin ta!area e!porturilor &spre e!emplu in tarile care e!porta masiv bo#atii naturale) minereuri, cafea, cacao etc'. 8n alt scop al acestor ta!e vamale ar fi acela al descura+arii e!porturilor de materii prime neprelucrate. =a!ele vamale de tranzit sunt introduse doar cu scop fiscal, deoarece nu afecteaza nici productia, nici consumul, dar fiind utilizat teritoriul national, statul impune ta!a. 0unt practicate in cazuri foarte rare deoarece statele sunt interesate in #eneral in tranzitarea teritoriului lor, obtinand diverse beneficii de pe urma acestui lucru. b!Dupa modul de fi!are ta!ele vamale pot fi)

ta!e vamale autonome" ta!e vamale conventionale" ta!e vamale autonom-conventionale" ta!e vamale asimilate.

26

=a!ele vamale autonome se aplica la importurile din tarile cu care nu e!ista acorduri privind <clauza natiunii celei mai favorizate<. =a!ele vamale conventionale au un nivel mai redus decat cele autonome si se aplica asupra relatiilor comerciale intre tarile care fac parte din anumite uniuni vamale. 0e mai numesc si ta!e vamale preferentiale. =a!ele vamale asimilate sunt temporare, ele fiind introduse cu ocazia preluarii sistemului vamal al unei alte tari. c!Dupa modul de percepere al ta!ei intalnim)

ta!e vamale ad valorem" ta!e vamale specifice" ta!e vamale mi!te.

=a!ele vamale ad-valorem presupun utilizare unei cote procentuale definite care se aplica asupra bazei de impozitare &valoarea in vama'. 9cest tip de ta!e vamale sunt cel mai intalnite. 8tilizarea lor are avanta+ul simplitatii, dar prezinta nea+unsul fiscal al variatiei randamentului, ca urmare a modificarilor frecvente a preturilor pietele mondiale. =a!ele vamale specifice sunt stabilite ca suma fi!a pe unitatea de masura a utilitatii importate. d!Dupa scopul instituirii ta!elor vamale re#asim)

ta!e vamale cu scop fiscal" ta!e vamale cu scop protectionist" ta!e vamale cu scop preferential" ta!e de sanctiune.

=a!ele vamale preferentiale sunt determinate de ne#ocierile intre #uverne si constau intr-o reducere reciproca a ta!elor vamale. =a!ele vamale de sanctiune pot imbraca urmatoarele forme)

ta!e anti-dumpin# &Hpret mondial - pretul de dumpin#'" ta!e compensatorii D se aplica la produsele importate care beneficiaza in tara de ori#ine de subventii ile#ale" ta!e de retorsiune D se aplica atunci cand un un stat partener in relatii comerciale isi ridica ta!ele vamale, fara a se fi cazut de comun acord asupra acestui lucru sau fara o consultare reciproca prealabila.

9sezare ta!elor vamale porneste de la declaratia vamala de import. Fiecare declaratie de import este insotita de licenta care atesta le#alitatea tranzactiei,

27

factura, documentele de transport international, certificatul care atesta ori#inea marfurilor si alte documente. Prin monopol fiscal se intele#e dreptul statului de a produce si%sau comercializa, in re#im de e!clusivitate, anumite produse. .eniturile realizate stat din monopolurile fiscale sunt reprezentate de profitul obtinut din activitatea de productie sau comercializare in re#im e!clusiv si de ta!a cuprinsa in pretul de vanzare incasat de la consumatori. Practic, acest impozit &ta!a' fi!at asupra pretul de vanzare si care se include in acesta, se numeste monopol fiscal. =a!ele de inre#istrare si de timbru sunt obli#atorii numai in cazul in care cetateanul solicita un serviciu din partea statului. (n prezent e!ista o multitudine de astfel de ta!e si cateva dintre ele le vom prezenta mai +os. =a!ele +udecatoresti si notariale sunt printre cele mai des intalnite si se platesc pentru diferite procese. =a!ele notariale reprezinta o ta!a datorata bu#etului statului pentru diferite inre#istrari. Pe lan#a ta!ele de inre#istrare mai e!ista si sase tipuri de ta!e de timbru) timbrul literar, cinemato#rafic, teatral, muzical, folcloric si al artelor plastice, care alimenteaza diferite fonduri publice destinate sustinerii unor activitatidin domeniul culturii etc. Deosebit de ta!ele de inre#istrare si de timbru mai e!ista si diverse tarife, ca de e!emplu)

tarifele pentru servicii prestate de -ficiul 6ational de $adastru" tarifele pentru servicii prestate de -ficiul de 9utorizare si $ontrol in =urism etc.

28