Arhitectura microprocesoarelor Evolulutia Arhitecturii microprocesoarelor Protocolul de criptare/decriptare MDH MD5 Protocolul de criptare/decriptare SSH Arhitectura microprocesoarelor Microprocesorul

este o unitate centrala de prelucrare (UCP) realizata intr-un singur circuit integrat. Clasificarea Microrocesoarelor --Dupa numarul de biti (numarul de biti din care este formata magistrala de date, resctiv marimea operanzilor ce pot fi procesati printro singura instroctiune de un singur processor): 4,8,12, 16, 32, 64 Exista shi procesoare pe un singur bit, create de compania AMD numite BIT Slice --Dupa marimea setului de instructiuni --CISC (Complex Instruction Set Computer) --contin sute de instructiuni --au o structura complexa, fiecare instructiune derulinduse intrun timp specific si prezinta registrii privilegiati fata de care instructiunile au un alt pomportament --RISC (Reduced Instruction Set Computer) --setul de instructiuni este minimal, continind numai acele instructiuni ce permit implementarea fiecarui program --instructiunile au acelashi timp de derulare shi executia instructiunilor se face la fel indifferent de registrii procesorului Clasificarea dupa arhitectura Hardware --Von Neumann --Harvard

Specificul acestei clasificari consta in modalitatea prin care procesorul are acces la memoria de programare (in care sunt pastrate codurile instructiunilor de executat care formeaza programul de lucru al procesorului), respectiv la memoria de dete (in care sunt pastrare date propriu zise, variabile ce se constitue in operanzi , respective rezultate procesate) Astfel in arhitectura Von Neumann memoria de programe shi respective cea de date se afla intrun spatiu unic de adresare procesorul ne avind proprietatea sa acceseze simultan cele doua categorii de memorii ci doar succesiv. Astfel la inceputul unei instructiuni procesorul acceseaza memoria de programe, preluind rolul instructiunii de executat. In urma decodificarii instructiunii preluate procesorul acceseaza ulterior memoria de date in vederea preluarii operanzilor implicate in instructiune si la sfirsit p/u depunerea rezultatului obtinut. Arhitectura Harvard se caracterizeaza prin faptul ca procesorul are access simultan la cele doua spatii de memorie. Astfel odata ce inceputul derularii unei instructiuni procesorul preia in acelashi timp atit codul instructiunii de executat din memoria de programe, cit si eventualii operanzi din memoria de date. Prin acesta este marita considerabil viteza de operare. Totusi se remarca faptul ca arhitectura Harvard implica o complexitate marita necesitind magistrale distincte, separate pentru memoria de date si cea de programe. La Arhitectura nu exista un singur rind de magistrale la care sunt conectate atit memoria de programe cit si cea de date (Deobicei procesoarele de tip RISC prezinta arhitectura Harvard).

In practica se mai intilnesc si alte tipuri de procesoare --DPS (Procesoare digitale de semnal) setul de instructiuni arithmetic este foarte dezvoltat si orientat catre implementarea algoritmilor specifici prelucrarii digitale a semnalelor. De obicei, algoritmii DPS de asa natura incit conduc la formule de calcul recursive Xm+1=Am*Xm+Bm In setul de instructiuni de la procesoare DPS intilnim instructiuni care pot implementa astfel de formule recursive: MAC (Multiply & Acumulate) --BIT-Slice Astfel de procesoare se pot extinde prin multiplicarea unei cellule de baza. Celula de baza poate fi un processor pe 4 biti sau pe 1 bit. Se pot forma procesoare care pot ajunge shi pina la 64 biti. Evolulutia Arhitecturii microprocesoarelor Anterior anului 1971 o serie de firme de renume (General Electric, RCA, Viatron) au contribuit la dezvoltarea microproce- soarelor. Totusi modelul 4004 introdus pe piata de Intel la sfirsitul anului 1971, reprezinta primul microprocesor care a patruns in lumea civila. La scurt timp dupa aceea, in anul 1972, iau urmat PPS-4 (Rockwell International), proccesor de 4 biti, 8008 (Intel), procesor de 8 biti si IMP-16 (National Semiconductor), procesor de 16 biti. MD5 MD5 (Message Digest Algorithm 5) este o functie criptografica de tip hash unidirectional, care livreaza ca rezultat o valoare fixa de 128biti lungime. Functia MD5 a fost dezvoltata in 1991-1992 de Ronald Rivers. Este utilizata drept component in unele scheme de semnatura electronica, desi tinde sa fie inlocuita in acest scop de SHA-1 sau RIPEMD-160 care sunt mai putin sensibile la coleziuni. Valoarea calculate cu ajutorul funcrie MD5 (md5sum) este folosita ca suma de control, la verificarea integritatii fisierelor. Algoritmul MD5 La intrarea algoritmului un sir de date hash care trebuie gasit. Lungimea sirului poate fi oarecare ciar shi 0. Protocolul de criptare/decriptare SSH Secure Shell sau SSH este un protocol de reea ce permite ca datele s fie transferate folosind un canal securizat intre dispozitive de retea. Cele doua mari versiuni ale protocolului sunt SSH1 sau SSH-1 i SSH2 sau SSH-2. Folosit cu precdere n sistemele de operare multiutilizator linux i unix, SSH a fost dezvoltat ca un nlocuitor al Telnet-ului i al altor protocoale nesigure de acces de la distan, care trimit informatia, n special parola, n clartext, fcnd posibil descoperirea ei prin analiza traficului. Criptarea folosita de SSH intenioneaz s asigure confidenialitatea i integritatea datelor transmise printr-o reea nesigur cum este Internetul.