Clasicismul (fr. classicisme din lat.

classices) Termenul desemneaza un curent literar-artistic, care a aparut in Franta si ale carui principii au orientat creatia literar-artistica europeana intre secolele al XVII-lea si al XIX-lea. Pornind de la modelele sculpturii, arhitecturii si literaturii Greciei antice, considerate ca intruchipari perfecte ale idealului de frumusete armonioasa, echilibrata, clasicismul aspira sa reflecte realitatea in opere de arta desa arsite ca realizare artistica, opere care sa-l a!ute pe om sa atin"a idealul frumusetii morale. #eluand subiectele si formele artei antice, scriitorii clasicisti le-au folosit pentru a e$prima idealurile morale si sociale ale epocii lor. %lasicismul pune la baza creatiei artistice suprematia ratiunii asupra fanteziei si a pasiunilor, face ca interesele "enerale in literatura primeze asupra celor indi iduale si pune mai presus datoria cetateneasca fata de sentimente personale. &rmarind crearea unor opere ale caror persona!e sa fie animate de inalte idealuri eroice si de principii morale ferme, scriitorii clasicisti s-au preocupat in mod deosebit de crearea unor eroi ideali, le"ati de sorta statului, inzestrati cu cele mai inalte irtuti cetatenesti si capabili de fapte eroice. 'ceste persona!e, de re"ul are"i sau reprezentanti ai aristocratiei, erau prezentati in oda, imn, poem epic, tablou istoric, tra"edie ( socotite specii superioare ale literaturii. #eflectarea ietii sociale in ade aratele ei conflicte, prin tipuri de oameni reprezentati i, era reprezentata in comedie, fabula, satira ( socotite specii inferioare ale literaturii. %onceptia care dusese la aceasta ierarhizare a di erselor specii ale "enurilor literare in creatia clasica a determinat si formularea unui sistem de norme, cum ar fi, spre e$emplu, respectarea in drama a celor trei unitati) de timp, de loc si de actiune. &ltima perioda a clasicismului, sub influenta ideilor re olutiei bur"heze, aduce si in creatia literara lupta impotri a despotismului, dra"ostea de libertate. In aceasta perioada se deschide drumul afirmarii, in arta, a pasiunilor puternice, iar simplitatea si eridicitatea sunt ridicate la ran" de principii ale creatiei artistice. #eprezentanti ai clasicismului in literatura uni ersala sunt P. %orneille, *. #acine, +olliere, ,oileau, -a Fontaine, iar in literatura romana, in secolul al XVIII-lea si al XIX-lea, mai ales, se remarca +ihai .minescu, I. -. %ara"iale, Ion %rean"a si Ioan /la ici. Romantismul (fr. romantisme) .ste un important curent artistic si literar, aparut in 'n"lia, Franta si Germania in prima !umatate a secolului al XIX-lea, ca opozitie la clasicism. #omanticii preconizau o literatura inspirata din realitatile nationale, din traditii folclorice, din istorie si chiar din le"endele si miturile unor popoare indepartate0 sustineau alorile sensibilitatii, ale indi idului, ale naturii0 incercau sa elibereze creatia artistica de ri"iditatea canoanelor si a con entiilor clasice, dand totodata acces, in pa"inile romanelor ori ale pieselor de teatru, unor persona!e si probleme ce reflectau epoca de dupa +area #e olutie Franceza din 1234. #omantismul romanesc are cate a trasaturi specifice) currentul apare la noi cu o intarziere de un deceniu fata de Franta0 prima "eneratie romantica (Ion 5eliade #adulescu, Vasile %arlo a, Gri"ore 'lecsandrescu) se afirma spre sfarsitul deceniului al treilea si inceputul celui de-al patrulea al secolului al XIX-lea0 romantismul se prelun"este la noi, prin scriitorii pasoptisti (Vasile 'lecsandri, 6icolae ,alcesu, 'lecu #usso) pana la .minescu, socotit ultimul mare poet romantic european. In al doilea rand, epoca romantica se afla, la noi, alaturi de numeroase influente clasice. 6iciodata estetica noua, a romantismului, nu a fost in in tre"ime de"re ata de elemente ale esteticii clasice. /pecii literare clasice (precum fabula) coe$ista cu specii romantice (precum meditatia, rondelul) la 'le$andrescu sau 5eliade. In al treilea rand, la noi, ca si in Italia, romantismul dez oltandu-se in plina epoca a luptelor pentru eliberare sociala si nationala, a adoptat numeroase elemente patriotice si a a ut un caracter militant mai pronuntat decat in tari precum Germania si Franta. %aracteristicile cel mai des intalnite ale romantismului literar sunt) afirmarea indi idualitatii, a ori"inalitatii si a spontaneitatii, recursul la ima"inatie ca principiu fundamental al creatiei, respin"erea re"ulilor impuse de clasicism pentru o serie de "enuri literare, interesul pentru mituri, le"ende, basme si pentru simboluri, atractia fata de natura, fata de trecutul istoric si fata de spatiul e$otic, dez oltarea

emotiei si a sentimentului, intensitatea trairilor, preferinta pentru situatii si persona!e e$ceptionale, fascinatia misterului etc. 7intre temele predilecte ale poetilor romantici fac parte) "eniul, sin"uratatea, meditatia nocturna, isul si re eria, pasiunile, rostul poetului si al poeziei intr-o lume meschina, melancolia, farmecul naturii, boala, trecutul (ruinele), iata ca is etc. #eprezentantii romantismului in literatura uni ersala sunt) Victor 5u"o, -amartine, Vi"n8, +usset (in literatura franceza), /chiller, 5eine (in literatura "ermana), ,8ron, /helle8, 9eats, /cott (in literatura en"leza), +anzoni, -eopardi (in literatura italiana), Puschin, -ermonto (in literatura rusa). In literatura romana, reprezentantii se impart in trei cate"orii, corespunzatoare celor trei etape de dez oltare ale romantismului. 'stfel, preromantismului ii corespund scriitorii pasoptisti (I. 5. #adulescu, V. %arlo a, V. 'lecsandri, ,. P. 5asdeu etc.), romantismul propriu-zis este asociat lui .minescu, iar postromantismul (numit si posteminescianism) este identificabil in curente precum simbolismul ('le$andru +acedoschi) si samanatorismul (:. Go"a, /t. :. Iosif, ,. /tefanescu 7ela rancea). ,iblio"rafie %alinescu, Geor"e ( Pagini de estetica, .d. 'lbatros, ,ucuresti, 144;, p.11< 6icolae, Ion 6icolae ( Revista - limba si literatura romana, .d. /ocietatea de stiinte filolo"ice din #omania, ,ucuresti, 144=, p. 1=-1>