Student: Mocan Monica Mihaela Specializare: EN LIT.

COMP

Problematizarea crizei identitare n romanul Middlesex

Motto: Ca !i "hea#a$ %ie#ile crap& !i ele. Per'onalit&#ile. Identit&#ile.()

Middlesex e'te un roman po'tmodern$ 'cri' de *e++re, Eu"enide' !i publicat n anul -..-$ de'pre +ormarea identit&#ii !i totodat&$ un bildun"'roman care e%iden#iaz& e%olu#ia prota"oni'tului$ pe nume Cal 'au Calliope. Per'pecti%a narati%& e'te realizat& la per'oana I$ de c&tre Cal$ un indi%id care a tr&it o via mitic !i care a e/perimentat imposibilul. 0na din temele ace'tui roman$ pe care o %oi aborda n ace'te pa"ini e'te problema !i recon'truc#ia identit&#ii ce a+ecteaz& nu numai un per'ona1$ ci toate per'ona1ele a c&ror c&l&torie picare'c& %a a%ea ca 'cop de'coperirea de 'ine !i c&utarea ori"inii. 2utorul abordeaz& rein%entarea identit&#ii$ a't+el +emeia de%ine b&rbat$ "recii de%in americani. Tema dominant& din Middlesex e'te ne%oia p&'tr&rii identit&ii naionale i tradiionale "rece!ti$ n timp ce o 3 anti4tem& 3 r&'punde ne%oii unei a'imil&ri ine%itabile. 2cea't& anti4tem& e'te e+ectuat& de cele dou& per'ona1e principale i totodat&$ reprezentani ai celei de4a doua "eneraie$ Milton i Te''ie. Cal$ att narator$ ct !i prota"oni't$ are identitate de b&rbat$ de!i e'te cre'cut ca +at&$ iar n urma con'ultului medical pe care l +ace la %r'ta de pai'prezece ani$ a+l& c& 'u+er& de o anomalie "enetic&$ re'pecti% 'indromul de+icitului de 54al+a4reductaz&. Calliope e'te un herma+rodit$ inter'e/ual. 6n prima parte a romanului are o identitate +eminin&$ poart& numele de Calliope7 iar ulterior %a a1un"e '& !i a'ume identitatea ma'culin& !i %a de%eni cuno'cut 'ub numele de Cal. Smburele romanului$ dupa cum l %ede n'u!i autorul$ e'te portretul unui inter'e/ual$ %&zut din&untru.( Cal !i e/prim& dorin#a de a +i ca to#i ceilal#i$ n detrimentul +aptului c& !tie c& e'te di+erit. La un moment dat$ Cal a+irm& urm&toarele: Incepeam '&
1

Jeffrey Eugenides, Middlesex, Ed. Polirom, Iai, 2005, p. 145

n#ele" ce%a de'pre normalitate. Normalitatea nu era normal&. N4a%ea cum 'a +ie. 8ac& normalitatea ar +i +o't normal&$ toat& lumea ar +i l&'at4o n pace. 2r +i putut '&4!i %ad& de treab& !i '& la'e normalitatea '& 'e mani+e'te. 8ar oamenii !i n 'pecial doctorii a%eau dubii n le"&tur& cu normalitatea. Nu erau 'i"uri c& normalitatea +ace +a#& 'arcinilor. 2!a c& a%eau tendin#a '4o mpin"& pu#in de la 'pate.( - Cu acea'ta$ Cal inten#ioneaz& '& demon'treze c& de!i cate"oriile !i ncadrarea ntr4o cate"orie poate contribui la identitatea indi%idului$ nu e/i't& nici o cate"orie care '& +ie capabil& '& determine 'au '& 'pun& totul de'pre e/perien#a cui%a$ e/perien#& care apar#ine ntru totul lui !i nim&nui altcui%a. Cu alte cu%inte$ cate"oriile 'unt con'truite independent una de cealalt&. 2cea't& n#ele"ere a cate"oriilor e'te moti%ul pentru care nu poate e/i'ta nici o e/perien#& tipic& !i pentru care nu e/i't& un a'emenea lucru$ precum normalitatea. Con+orm prota"oni'tului$ realitatea identitar& e'te de+init& de 'chimbare !i incoeren#&$ pe cnd normalitatea e'te cu ceea te po#i obi!nui. 9ia#a imposibil a lui Cal 'e re+er& la tran'+ormarea 'a din Callie n Cal !i la abilitatea 'a de a4i accepta pe Callie !i Cal$ nu ca pe dou& contradic#ii ce 'e re'pin" reciproc$ ci ca pe dou& p&r#i ale aceluia!i 'ine$ dou& p&r#i complementare$ !i de a accepta uni+icarea identit&#ii 'ale. Cal nu con'ider& e/perien#a 'a ca identitate +eminin&$ a +i o eroare a no#iunii de 'e/ ade%&rat( :concept ce i apar#ine lui ;oucault<. Callie %a r&mne mereu o parte din el n'u!i$ de+inindu4i identitatea. Cal demon'treaz& c& poate +i 'imultan Callie !i Cal$ a+irmnd n +inal c&$ chiar !i acum$ de!i tr&ie!te ca un b&rbat$ r&mne ntr4un mod e'en#ial$ +ata lui Te''ie. 6n acela!i timp$ concluzia con+orm c&reia Cal 'e identi+ic&$ n +inele romanului$ ca +iind b&rbat e'te nendoielnic&. Callie 'e identi+ic& ca +iind o +emeie atra'& de alte +emei$ !i nu ca o hetero'e/ual& identi+icat& ca +iind inter'e/ual&$ prizonier& ntr4un trup de +emeie. ;rica 'a n ceea ce pri%e!te orientarea 'a 'e/ual& ne determin& '&4l punem la ndoial& pe Cal ca narator al %ie#ii 'ale. Nu e'te o coinciden#& c& atunci cnd trebuie '& recite a treia carte a Iliadei$ Eu"enide' o ale"e pe Callie$ precum nici rolul 2nti"onei care i e'te atribuit nu e'te ntmpl&tor. Cu toate c& a +o't Callie cnd%a$ Cal 4 naratorul e'te di'tan#at de trecutul '&u$ e/perien#a 'a n calitate de Callie nu poate +i independent& de e/perien#a 'a ca b&rbat. Ca narator$ Cal nu %rea doar '& relateze %ia#a 'a impo'ibil&$ ci !i '& creeze un di'cur' narati% care '& 1u'ti+ice propria 'a identitate. 2trac#ia lui Callie pentru +emei nu 'e 'chimb& n nici un +el atunci cnd naratorul !i a'um& identitatea ma'culin&. Prin urmare$ identitatea +eminin& nu e'te complet ndep&rtat& din %ia#a 'a. 6n partea de +inal$ cnd o ntlne!te pe *ulie n =erlin$ Cal i 'e con+e'eaz& a+irmnd c& ntotdeauna i4au placut +etele$ chiar !i atunci cnd era +at&.

Ibidem, p.5.)

Pentru a de%eni un b&rbat inter'e/ual$ Cal a trebuit '& !i rede'copere trupul prin propriile 'ale c&i. Cal !i de'crie momentul intim petrecut cu *ulie ca +iind a'emenea unei '&rituri n ap& rece$ ce%a ce trebuia +&cut +&r& a te "ndi prea mult. E/perien#a 'a cu *ulie arat& comple/itatea emo#iilor. Ceea ce Cal %rea '& demon'treze e'te c& identitatea e'te +luid&$ inclu'i% cea a *uliei. >omanul lui Eu"enide rezoneaz& cu credin#a lui Michael ?arner$ con+orm c&reia identitatea e'te menit& '& 'chimbe$ iar alternati%a de a r&mne acela!i$ de a a%ea o identitate con'i'tent&$ e'te ridicol& !i impo'ibil&. 6n c&utarea identit&#ii$ Cal demon'treaz& c& acea'ta e'te +luid&$ 'chimb&toare odat& cu +iecare e/perien#&. 8up& cum a+irm& !i per'ona1ul4 narator$ 'untem cu to#ii alc&tui#i din mai multe p&r#i$ alte 1um&t&#i$ nu doar el e'te. Prin intermediul 'eriilor de e%enimente care 'unt prezentate n nara#iune$ Cal e'te abil nu numai de a crea o po%e'te coerent& din imposibil$ dar !i o identitate coerent&. 6n incipitul romanului $ Cal relateaz& c& a +o't n&'cut de dou& ori$ o dat& ca +at& n 8etroit$ ntr4o zi din luna Ianuarie a anului )@A.$ !i o dat& ulterior$ ca b&iat$ n Michi"an$ n luna 2u"u't a anului )@BC. 2cea't& introducere de'pre 'ine do%ede!te c& naratorul e'te un indi%id cu identit&#i multiple. 8up& ce 8e'demona !i Le+t, a1un" pe p&mnt american$ !i !i a'um& rolul de 'o# !i 'o#ie$ po%e'tea de%ine una a "entri+ic&rii$ a ncerc&rii de a p&'tra !i re'pecta %echiile tradi#ii$ n timp ce lumea ncepe a 'e omo"eniza n 1urul lor. 0n alt per'ona1 contro%er'at e'te Lina$ care odat& a+lat& pe teritoriu american$ !i !ter"e complet identitatea "reac&$ comportndu4'e ca o american& nati%&. 8ar ceea ce e'te !i mai intri"ant e'te +aptul c& Lina e'te le'bian&$ cu toate c& e'te c&'&torit& cu un b&rbat care 'e "nde!te '& +ac& copii cu ea. Lina e'te "enul de per'ona1 care apare n roman pentru o 'curt& perioad& de timp$ dar care la'& o puternic& impre'ie a'upra cititorului$ !i de a'emenea$ 'er%e!te ca +iind un 'imbol ce pre+i"ureaz& %iitorul lui Callie de 'e/ualitate reprimat&. 8in nou$ tabuurile le"ate de iubirea ince'tuoa'& 'unt dizol%ate de po%e'tea de dra"o'te dintre Milton !i Te''ie$ care 'e c&'&tore'c !i dau na!tere unei +eti#e pe nume Callie. Odat& cu americanizarea$ %echea identitate na#ional& 'e pierde. 8eznod&mntul romanului ni4l prezint& pe Cal drept un caracter in'tabil$ care a adoptat o politic& de di+eren#& !i indi%iduali'm radical. Cal 'e de'crie ca +iind +ericit c& e'te aca'&$ pln"ndu4!i tat&l !i "ndindu4'e la ce %a urma. Mani+e't& o oarecare an/ietate +a#& de limba1$ mai ale' cnd admite c& nu a a%ut niciodat& cu%intele potri%ite pentru a4!i de'crie %ia#a$ iar acum c& a intrat n po%e'te$ are ne%oie de ele mai mult ca oric nd. Con'ider& c& e/perien#a e'te 'ur'a autorit&#ii$ iar nara#iunea 'a demon'treaz& c& limba1ul e'te capabil nu

numai de a con'trui o identitate$ dar !i de a e/prima o multiplicitate !i comple/itate de n#ele'uri. E/e"e#ii au con'iderat +inalul romanului ca +iind unul problematic. 8in per'pecti%a lor$ Eu"enide' i prezint& lui Cal 'in"ura 'a !an'& la +ericire$ !i anume cea de a4!i accepta !i a'uma identitatea ma'culin&. >eceptarea critic& a romanului a +o't una poziti%&$ n mare parte. Drecia 1oac& un rol 'emni+icati% n ace't roman$ a%nd n %edere +aptul c& toate per'ona1ele 'unt 'trn' le"ate de r&d&cinile lor de ori"ine "reac&$ dar odat& a1un!i n 2merica$ t&rmul tuturor po'ibilit&#ilor$ %echea identitate na#ional& r&mne oarecum uitat&. Milton !i de'chide o a+acere cu hot do"'$ a'pirnd la %i'ul american. Middlesex e'te un roman care dep&!e!te orizontul de a!teptare al cititorului$ ntruct po%e'tea ia de +iecare dat& o alt& ntor'&tur&$ di+erit& de cea la care '4ar +i a!teptat n mod normal cititorul. 8e e/emplu$ nimeni 'au mai bine zi'$ pu#ini cititori '4ar +i " ndit c& titlul c&r#ii 'emni+ic& numele 'tr&zii unde +amilia de ori"ine "reac& 'e mut&. Middlesex e'te 'tr&lucire pur&$ un roman care !i4a a'i"urat locul lui bine meritat n canonul literar$ pentru "enera#iile ce urmeaz&. 6ntr4o lume n care !ocul %inde$ 'e/ul$ chiar mai mult$ acea't& po%e'te a ince'tului$ a unei +amilii '+!iate de moarte !i de +urie$ a unui b&rbat ce tr&ie!te cu o identitate +eminin&$ e'te o po%e'te care !i merit& 'ucce'ul !i care !i +a'cineaz& cititorul cu +iecare lectur&.