Executat:Hncu Maria Gr:T-115

Raport macroeconomic al tarii (Plonia)

1.Evolutia tarii in UE 2.Avantajele si dezavantajele statului ca membru in UE

I.Raport pe tara privind fluxurile comerciale si financiare

Denumirea Analiza comertului exterior tarii/ Import Export Import Export Valoarea Polonia bunuri /bunuri servicii/mil. servicii balantei mil.dolari mil. mil. comerciale 2010 2011 2012 177.383 208.882 195.204 165.599 29.651 194.896 31.976 188.377 31.680 32.746 3.095 37.542 5.575 37.814 6.135 Analiza fluxurilor fianciare

Intrari Iesiri Transferuri Soldul ISD ISD curente balantei mil. mil. mil. de plati 13.876 7.226 0.85 18.911 7.211 0.99 3.356 -894 1.74 -8.689 -8.411 -693

1.Evolutia comertului exterior al tarii respective in ultimii 3 ani : Principalele produse ce se importa si se exporta

n primul trimestru al acestui an, comerul exterior al Poloniei a cunoscut o cretere semnificativ fa de perioada corespunztoare din anul 2011, atingnd o valoare total de 54,65 miliarde euro, din care exporturile s-au ridicat la 26,23 miliarde de euro, iar importurile au nsumat 28,42 miliarde de euro. Exporturile au nregistrat o cretere de 14,0%, iar importurile s-au majorat cu 12,2%. Deficitul comercial se ridic la 2,19 miliarde euro, fiind mai redus cu 0,1 miliarde euro dect cel nregistrat dup primele 3 luni ale anului 2010. Este singura ar membr a Uniunii Europene, care a evitat declin n PIB, ceea ce nseamn c n 2010, Polonia a creat cea mai mare cretere a PIB din UE. Principalele culturi poloneze sunt cele de cereale, cum ar fi grau, secara si orz. In Polonia, per total, se recolteaza anual peste 26 mil.tone de cereale. Alte culturi importante in agricultura polneza reprezinta sfecla

de zahar, peste 11,6 mil. tone anual si cartofii peste 9,3 mil. tone anual. Polonia este un producator important de fructe si legume la nivelul Uniunii Europene, iar in cazul unor sortimente selectate chiar si la nivel mondial. Valoarea productiei de fructe i legume (inclusiv ciuperci) se ridica la peste 2 mld euro, ceea ce reprezinta aproximativ 15% din productia totala a bunurilor din agricultura. In cazul fructelor proaspete principalii clienti sunt: Rusia, Belarus, Ucraina, Kazahstan, Romania, Germania. In cazul legumelor proaspete principalii clienti sunt: Rusia, Germania, Ucraina, Romania, Republica Moldova, Rusia, Belarus, Franta, Marea Britanie. Principalii beneficiari de legume congelate poloneze sunt: Germania, Rusia, Franta, Belgia, Marea Britanie, Olanda si Republica Ceha. Principalele 10 produse exportate de catre Polonia sunt: 1. Masini, aparate, echipamente electrice 2. Metale comune si articole metalice 3. Vehicule, aeronave si echip. transport 4. Mase plastice si articole, cauciuc 5. Materii textile si articole din acestea 6. Aparate optice, foto si de masura 7. Produse chimice 8. Lemn si produse din lemn 9. Mobila si mobilier medical 10. Produse alimentare si bauturi Principalii parteneri comerciali Germania,Fed.Rusa,Italia,Franta,Marea Britanie,Rep.Ceha,Olanda,Spania,Belgia,Slovacia,Ungaria,SUA,Suedia,Austria,Dane marca,UcrainaCoreea de Sud,Norvegia,Turcia,Japonia,Rominia. Principalele piete de desfacere Principalele piete de desfacere catre care este orientata Polonia sunt:Coreea de Sud pentru comercializarea carnii de porc;Rusia,Ucraina,Germania,Franta comercializarea fructelor uscate si legumelor, fructelor proaspete. Locul tarii in comertul intracomunitar Polonia ocupa un loc important in comertul itracomunitar ,Polonia semneaza multe tratate cu diferite tari pentru dezvoltarea economiei si liberului schimb precum ar fi

promovarea si protejarea reciproca a investitiilor.O conventie a semnat-o cu R.Moldova privind evitarea dublei impuneri pe venit i pe proprietate i prevenirea evaziunii fiscale, pe parcursul anului 2012 s-a pstrat tendina de cretere a schimbului comercial bilateral.Deci tara promoveaza o politica de liber schimb intre tarile europei. Polonia a aderat la UE n mai 2004. nainte de asta, i-a dezvoltat integrarea regional i comerul prin intermediul Acordului Central European de Comer Liber(CEFTA), care includea Ungaria, Republica Ceh, Slovacia i Slovenia. 2.Evolutia fluxurilor financiare a Poloniei: Polonia a atras in 2010 investitii straine directe in valoarea de aproximativ 10 miliarde de euro, potrivit datelor bancii centrale poloneze (NBP). Totodata, NBP estimeaza ca in 2011 Polonia va atrage in plus fata de cele 9,8 miliarde euro atrase anul acesta alte 2,9 miliarde euro, informeaza Warsaw Business Journal. Una dintre cele mai importante investitii atrase de Polonia este in valoare de 340 milioane de euro si a fost facuta de gigantul suedez IKEA. Investitia este cu atata mai importanta cu cat ea a fost realizata in zona localitatii Orla, voievodatul Podlasie, una dintre cele mai sarace regiuni ale Poloniei. Principalii investitori straini rile cu o prezen puternic in investiia Poloneza n ultimii ani se numr rile Austria,Belgia,Canada,SUA,Finlanda,China(aparate chimice si electrice,produse de farmaceutica,produse botanice,baututi si tigari,materiale de constructie.Acestia sunt principalii investori straini care investesc capital strain in diferite intreprinderi in Polonia. In Polonia firmele strine au avut performane mai bune dect cele locale. Aceasta se explic prin faptul c procesul de restructurare din alte tari europene era mai puin avansat dect n Polonia, de asemenea, dureaz mai muli ani pn cnd efectele n productivitatea firmelor interne vor aprea. Nu exist externaliti legate de productivitatea firmelor interne n Polonia, iar pentru (de exmplu Romnia i Bulgaria ) externalitile sunt negative, efectul negativ al competiiei domin efectul pozitiv al transferului tehnologic. 3.Rolul fluxurile comerciale si financiare in dezvoltatea economica a tarii Fluxurile comerciale au o importanta ridicata in dezvoltarea economica a Poloniei deoarece odata cu cresterea exporturilor intr-o tara duce la majorarea circuitului monetar in tara . Polonia in ultimii ani a devenit o tara exportatoare deoarece ei mai mult exportau decit importau mult , ceea ce a dus la cresterea economica a tarii.

II Analiza indicatorilor macroeconomici

Indicatori macroeconomici/anul PIB/miliarde dolari PIB/c.loc Cresterea economica % Rata somajului Datoria externa din PIB Rata inflatiei Moneda nationala %industrie PIB %agricultura in PIB %servicii in PIB Salariul mediu Indicile preturilor de consum mediu

2010
530.000 17.500 +3.1 11 50%(239.6) +2.7 euro 30.5 6 62 720 105.76

2011
688.540 18.200 +3.9 11.8 55% +2.8 euro 30.8 6.5 62 850 108.20

2012
850.485 18.800 +4.6 12 55% +2.8 euro 30.9 6.5 63 870 108.82

Principalele ramuri economice Mineritul De mult timp Polonia se numara printre principalii producatori de carbune. Cu o productie anuala de 150 milioane tone de carbuni se situeaza pe locul 4, iar ca producator de lignit (700 milioane tone), pe locul 5 in lume.Cele mai mari zacaminte se gasesc in Silvezia, Valea Bugului, langa Lublin, iar la vest de Varsovia, la Konin.Se exploateaza de asemenea cupru si sulf in Silezia de Vest si Solec, precum si in Tamobzreg. Saline se afla in Wielicka si Bochnia.Mai putem aminti si rezervele, mai mici, de titei, gaz metan, plumb si argint. Energia 75% din productia de energie electrica se datoreaza marilor centrale termice care utilizeaza carbune si lignit.In cantitati mai reduse, se foloseste si pacura si gaz metan, si exista si o centrala atomica. In sudul Poloniei functioneaza peste 100 hidrocentrale. Agricultura Impartirea suprafetei tarii este urmatoarea; 49% teren arabil, 13% pasune. 30% din populatie lucreaza in domeniul agriculturii. Cresterea animalelor se bazeaza pe cresterea bovinelor si a ovinelor - in zonele de munte, precum si a porcinelor ( Polonia ocupand locul 3 in Europa printre crescatorii de porcine). Solul este putin favorabil agriculturii, cultivandu-se secara, cartofi si ovaz,utilizate ca aliment si ca plante furajere.In regiunile sudice, cu loess, se cultiva grau si orz. Fructe si legume se cultiva in apropierea marilor orase. Pescuitul Productia de peste anuala este de 650 mii tone. Porturile mai importante sunt: Gdynia si Szczecin. Pescuitul pe Marea Baltica este mai putin insemnat, dar in Oceanul

Atlantic se desfasoara pe scara larga, incluzand si pescuitul la mare adancime. Prelucrarea pestelui se efectueaza in mai multe fabrici. Industria Datorita bogatiilor subsolului, Polonia a devenit o tara industriala importanta. Ramurile de baza ale industriei sunt industria otelului si a utilajelor. Nici industria navala si electronica nu raman in urma. Centrele industriei de otel sunt: Szczecin, Varsovia, Katowice. Industria chimica prospera se sprijina pe sulful si carbunele din Tarnobrzeg. Industria de textile are deja traditii ca ramura de export. Turistii care viziteaza Carpatii contribuie la randul lor la dezvoltarea economiei nationale. Transportul Caile ferate se extind pe o lungime de 26.848 km (9.452 km electrificati). Drumurile publice formeaza o retea de 154.000 km lungime. Transportul de persoane si marfuri se desfasoara in primul rand pe acestea din urma, la care se adauga caile fluviale si canalele navigabile - in ceea ce priveste transportul produselor industriale. Politica monetara in Polonia Narodowny Bank Polski (NBP), banca centrala a Poloniei, a redus dobanda de politica monetara, pentru a cincea luna consecutiv, pana la minimum de dupa anul 2000, la 3,25%. Taiarea de dobanda a fost de 0,5%, iar masura a dus la deprecierea zlotului polonez cu 0,8% fata de euro. Dupa reducerea dobanzii, Polonia are a treia cea mai mare rata din Uniunea Europeana, dupa cele stabilite de bancile centrale din Ungaria si Romania. Polonia a inregistrat doua decenii de crestere economica neintrerupta, dar a urmat sa aiba, o crestere de 1,2%, cea mai slaba din ultimii 12 ani.Polonia este singurul stat membru al Uniunii Europene care nu a intrat in recesiune. Asta gratie unei campanii de 20 de miliarde de euro pentru construirea de drumuri, stadioane si alte proiecte de infrastructura pentru campionatul de fotbal european din 2012. Insa programul s-a incheiat anul trecut, determinand scaderea drastica a lucrarilor de constructii si provocand falimentul mai multor companii din domeniu. De asemenea, ritmul de crestere a creditului pentru gospodarii a incetinit, in 2012, pana la un nivel apropiat de zero, dupa o crestere de 12%, in 2011. OECD Perspective optimiste pentru evolutia economiei Poloniei in 2010 si 2011 In raportul privind perspectiva economica de primavara dat publicitatii la sfarsitul lunii mai, OECD anticipeaza ca Polonia a inregistrat o crestere economica mai ridicata in 2010 si 2011, respectiv de 3,1% si 3,9%, fata de cifrele preconizate in raportul din toamna al organizatiei, de 2,5% in 2010 si 3,1% in 2011. Noua estimare a OECD confirma rezistenta economiei poloneze la tulburarile generate de criza economica mondiala, cresterea anticipata pentru anul 2012 fiind superioara mediei estimate pentru tarile membre ale OECD. Conform estimarilor raportului, Slovacia si

Polonia sunt tarile care inregistreaza cea mai rapida crestere economica din Europa Centrala si de Est. Anticiparile oprimiste ale raportului se bazeaza pe dinamica economiei poloneze si, in special, pe investitiile in infrastructura generate de Campionatul de fotbal din 2012, pe fluxurile financiare atrase de la Uniunea Europeana si pe consumul privat. Actuala crestere a PIB se bazeaza in mare masura pe exporturi si pe consumul public. Analiza OECD ia in calcul si rezultatele favorabile inregistrate de productia industriala in primul trimestru al anului 2010, in ciuda conditiilor nefavorabile de vreme, precum si de vanzarile cu amanuntul. Conform estimarilor OECD, somajul va scadea incepand cu a doua parte a anului 2010, in timp ce salariile vor inregistra o usoara crestere. Atat pentru 2010, cat si pentru 2011, expertii OECD preconizeaza o scadere a costurilor unitare cu forta de munca in sectorul productiei, ca efect al cresterii semnificative a productivitatii muncii. Inflatia este estimata la un nivel de 2,7% pentru 2010 si de 2,8% pentru 2011. In ciuda nivelului ridicat al deficitului in PIB, respectiv de 7,1% in 2009 si a unor estimari relativ apropiate, de 6,9% pentru 2010, respectiv 6,5% pentru 2011, expertii OECD apreciaza ca introducerea masurilor de consolidare fiscala anuntate de guvernul polon nu sunt de natura a contribui la diminuarea deficitului. Dimpotriva, autorii raportului recomanda elaborarea urgenta a unui plan de consolidare fiscala si atrag atentia asupra nivelului ridicat al datoriei publice. In 2009, datoria s-a situat sub nivelul de 50% din PIB, ca efect al aprecierii zlotului. In 2010, in conditiile unei anticipate majorari a incasarilor din privatizare, este de asteptat o crestere a acestui nivel, dar nu mai mult de pragul limita de 55%.

III Raport pe tara privind fluxul uman

Anul Principali indicatori HDI Nr.populatei (mill ) Gr.de migratie Gr. de natalitate Gr.de mortalitate Speranta de viata Gr.de aflabetizare % pop.urbana

2010 0.813 38.200372 -0.44/ 1000 populatie 9.84/ 1000 populatie 10.17/ 1000 populatie 76.1 99.7 61

2011 0.819 38.538447 -0.46/ 1000 populatie 10.1/ 1000 populatie 10.2/ 1000 populatie 76.05 99.7 64

2012 0.821 38.544513 -0.50/ 1000 populatie 10.6/ 1000 populatie 10.35/ 1000 populatie 77.0 99.9 66

% pop. rurala Total forta de munca (mil) Forta de munca femenina (mill) Forta de munca masculina (mill)

39 17 8 9

36 17.5 7.5 10

34 17.1 8 9.1

Conform datelor Oficiului Central de Statistic (GUS), ara a nregistrat, n primele ase luni ale anului 2013, 183 000 de nateri fa de 202 000 de decese. Dac aceast tendin continu, populaia polonez va scdea anul acesta cu aproape 40 000 de oameni, echivalentul unui ora ca Sopot. Desigur, nu este prima oar cnd creterea demografic se dovedete a fi negativ, s-a mai ntmplat i n anii 2002-2005. Dar astzi situaia este deosebit de ngrijortoare. Pn atunci, cea mai mare scdere dup cel de-Al Doilea Rzboi Mondial a fost nregistrat n 2003, cnd populaia a sczut cu 14 000 de persoane. Creterea populaiei de 1500 de persoane, nregistrat anul trecut, probabil nu se va mai repeta n urmtorii ani, sau chiar n urmtorii zeci de ani. Potrivit previziunilor GUS, diferena dintre decese i nateri va ajunge la 110 000 n 2025, i la 178 000 n 2035. n total, pn n 2035, populaia rii noastre va scdea cu 2.5 milioane de euro, echivalentul dispariiei de pe hart a, de exemplu, regiunii d. Deja oamenii de peste treizeci de ani reprezint cel mai mare grup de vrst din ar, n timp ce cei ntre 50 i 60 de ani sunt mai numeroi dect copiii cu vrsta sub 10 ani. La sfritul deceniului viitor, societatea va fi dominat de grupa de vrst 40 -50 de ani i cei de peste aptezeci de ani vor fi mai numeroi dect adolescenii. n 2035, o femeie din doi va avea peste 50 de ani, i un brbat din doi peste 46 ani. Dei numrul de persoane din populaia apt de munc, fie ntre 18 -59 ani pentru femei i 18-64 de ani pentru brbai, ar trebui s rmn la acelai nivel n urmtorii ani, viitorul nu este deloc strlucitor. Procentul de persoane care nu au intrat nc pe piaa muncii scade treptat, n timp ce numrul celor care au ieit de pe piaa muncii crete, ceea ce pe pe termen lung va prezenta cel puin dou probleme, lipsa de mn de lucru i greutatea de a menine sistemul de pensii. mbtrnirea populaiei va impune mai multe schimbri n organizarea societii noastre. Va fi nevoie de mai puine grdinie i coli primare, i de mai multe dispensare i spitale.

IV Concluzii generale
Datorira unei politici de liberalizare a economiei de piata urmarita incepind imediat dupa 1990 si pina in prezent,constituie o poveste de succes printre tarile caracterizate de tranzitia economica.Acest succes constituie un fundament real si a fost motorul care a facut Polonia sa fie singura tara din Uniunea Europeana care sa isi mentina produsul intern brut pe plus. Programele partidelor politice in Polonia vor fi, modificate. Mai degrab dect s ofere o viziune pe termen lung, care oricum nu este punctul forte al partidelor politice, sau de a vorbi despre viitoarele mari investiii, politicienii se vor mulumi s gereze problemele imediate ale persoanelor n vrst, precum ngrijirea medical sau pensiile. Demografia va schimba si echilibrul puterilor n Uniunea European, al crui sistem de vot ia n socoteal criteriul populaiei fiecrei ri. Polonia nu va singura ar afectat, dar va face probabil parte din grupul statelor care pierd.