Civilizatia greaca Periodizare: Epoca arhaica (sec. VIII-VII i.Ch.

); perioada mitologica reprezentata de Hesiod si Homer; Epoca preclasica (sec. VI i.Ch.); secol arhitectonic reprezentat de Eschil tragedianul arhitectonic. Epoca clasica (sec. V i.Ch.); secolul sculptural reprezentat de o!ocle sculpturalul atenian" Pericle" #na$agoras" %idias; Epoca postclasica (sec. IV i.Ch.); secolul pictural reprezentat de Euripide" Pra$iteles; secol reprezentat de decadere" dupa moartea lui o!ocle; apar comediile lui #risto!an" picturalizarea sculpturii(Pra$iteles) Epoca elenistica (sec.III-I i.Ch.). e cauta succesiunea &primei 'iori&" o orchestratie a !ormelor culturale. Intre(area care se pune este: nu e$ista in cultura un instrument care sa dea tonul) e incepe de la religie (cu epicul ca arta)" prin Hesiod" Homer" Pindar" apho. *ualitatea religiepoezie epica (si chiar lirica) este un intreg cu doua !ete. +rmeaza artele plasticizatoare (in toate culturile 'echi) a,ungandu-se pana la marile constructii din #sia -ica sau Partenonul. *in !iloso!eme (intelepciune) se con!igureaza !iloso!ia" si mai apoi arta si stiintele: incercarea de a arata e'olutia gandirii umane este o incercare asumat simpli!icatoare; po'estea inteleapta este mitologie care" la randul ei" este religie. .recerea de la +ranus" la Chronos" la /eus este o incercare de apropiere a zeilor de oameni; Pallas #thena si #pollo sunt zei tineri" o(laduitori ai artei care in!rang alti zei pentru a prote,a pe oameni. .otul e'olueaza prin dominante: 0 0 0 Epic" liric" dramatic; -itologie" poezie" !iloso!e" stiinta; #rhitectura" sculptura" pictura.

%iind 'or(a de mai multe straturi" toate aceste elemente se intersecteaza; !iloso!ii scriu in 'ersuri" poetica este imagistica de unde rezulta ca se porneste de la mitologie; dar ne'oile !iloso!iei cer epurarea elementelor !anteziste in (ene!iciul elementelor logice. Platon este mitologic si incearca sa se indeparteze de mitologie" dar #ristotel 'a !ace pasul hotarator. *aca mitologia poetica este punctul de plecare al intregii culturi se poate spune ca si poezia epica deri'a din reprezentarile mitologice si in'ers (prin po'estitori si prin !iloso!ii presocratici). Eroicul este trans!erat in s!era umana; marile intreceri sporti'e (Pindar). -itologia co(oara pe pamant prin elementele de mai sus si prin presocratici. tiinta este din ce in ce mai desacralizata" desacralizare care apare si in sculptura si pictura de mai tarziu. .otusi rautatea si cruzimea zeilor este inca prezenta" iar aheii" asediatorii .roiei (care sunt mai &(ar(ari&) cuceresc .roia prin intermediul zeilor; este o !oarte complicata reprezentare intre 'echi si nou; #hile care este (ar(ar este in!rant de Paris care este cel mai &lunecos& dintre troieni.

&1diseea& este un moment &mai modern&; este un prim roman initiatic: romanul inteleptirii lui +lise. #st!el cultura greaca se imparte in: varsta de aur" varsta de argint" varsta de bronz" varsta eroilor si varsta de fier. 2a greci apare asa-numitul timp-cascada (3laga)" care e timpul luptei dintre Eros si .hanatos (-oartea). #cesta este timpul 'echilor mitologii europene" ca la Platon unde lumea um(relor este precedata de lumea Ideilor. +m(ra este atinsa de imper!ectiune si atunci" omul" pentru a scapa de depresie" 'a incerca sa intrerupta timpul-cascada prin miracol" printr-un sal'ator cosmic" prin magie. 4recii au in'entat ideea de &e'olutie in'oluti'a&. In mitologia greaca sunt pre!igurate marile con!licte tragice" e$plorate de tragedia greaca. /eus este un zeu nou" dar cu un sentiment de in'idie !ata de oameni si neagreand pe eroul care este de partea oamenilor. .ot timpul se inlantuie la modul 'iclean opusele. .ragedia generalizeaza aceste uriase rupturi in 'iata si mentalitatea oamenilor. 4recia reuseste in cele cate'a secole descrierea destinelor (&1restia&" &#ntigona&); se a,unge la dispute ,uridice (con!lictul dintre logica statalitatii incipiente si moralitatea !amiliala); prin #ntigona" o!ocle pune (azele unei moralitati indi'iduale; h5(ris-ul este realizat prin opunerea !ata de destin (&1edip&). #pare comedia ca o !ata opusa tragediei de unde rezulta degradarea; cand se rade de 'alorile aratate de ocrate (#risto!an" &6orii&) se arata de !apt starea de decadere a ci'ilizatiei grecesti. Iar daca rolul artei comice este de-mascarea se arata ca esenta a a,uns sa !ie mai putin 'aloroasa decat aparenta. Care este di!erenta dintre !iloso!e si !iloso!ema (structura sapientiala)) %iloso!ul se orienteaza asupra lui insusi7 ecolul VI este orientat pe orizontala #sia -ica Italia icilia" in timp ce secolul V este orientat pe orizontala peninsulei elene. *e aici rezulta ca pe orizontala -editeranei isi pune (azele !iloso!ia. E$ista trei cicluri grecesti ale !iloso!iei: .hales" #na$imandru" #na$imenes 'ersus Pitagora; Heraclit din E!es" Parmenide (centrul !iloso!iei grecesti); Empedocle" #na$agora. Perioada tarzie (elenistica sau ale$andrina) se imparte in doua zone: in secolul IV" in 4recia si; in secolele III-I" in 8oma antica. culptura se inmoaie spre 'ariante ca si picturale. Pra$iteles este asemanat cu Euripide. Precumpanesc zeii si zeitele mai &lunecoase&: #!rodita" Hermes. -a 'or(it de un &(aroc& al acestei epoci. parta in!range #tena" iar centrul de greutate se muta in #le$andria. e trece de la &spirit& la &ratiune&" la &intelect&. -utatia e !a'orizata de trecerea de la Academia lui Platon la Lykeon-ul lui #ristotel sau de trecerea de la tragedie la comedie (de la Euripide la #risto!an) despartire de o lume socotita in'echita si demna de a !i supusa (at,ocurii. Condamnarea lui ocrate este asociata in ciclul iudeo-crestin cu moartea lui Iisus (similitudini tipologice intre criza ciclului atenian cu criza ciclului iudeu). Perioada tarzie este incercata de o criza in care nu apare nici un spirit inalt. E pregatita trecerea de la o gandire inca asociata cu

mitul" sau religia" la o gandire &rationala&. *emocrit e considerat ca !iind primul atomist" iar centrul atentiei este luat de om. #ristotel teoretizeaza poezia (&Poetica&) cu accent analitic si sintetizator. #le$andria (in!iintata de #le$andru -acedon in secolul III i.Chr.) preia rolul de centru !izic si spiritual al 4reciei" dar de-a lungul timpului au loc distrugeri succesi'e ale intregii culturi grecesti de aici. In #le$andria se a!lau peste 9::.::: de locuitori: greci" iudei" romani" crestini" ast!el incat acest oras poate !i considerat un creuzet al lumii antice ce com(ina elemente grecesti" iudaice si iudeo-crestine. #ici se traduce Septuaginta" Codul Medicinii (Corpus Hipocratus). #re loc specializarea elenistica pe stiinte (care pro'in din spargerea cadrului aristotelic uni'ersal)" apar stiinte tehnice" umane ((aza geometrica a lui Euclid" geometria lui #rhimede" analitica lui #ristah)" Heron pune (azele mecanicii" Ptolemeu pune (azele astronomiei s.a. Epoca elenistica e e$trem de (ogata in detalieri" in sinteza partilor (geometrie" aritmetica)" dar de asemenea" prin iudaism si crestinism" patrunde si spiritualismul iudeo-crestin. #st!el #le$andria este o metropola cu populatii amalgamate care aduc tragedia" stiintele" dar si o cele(ra prezenta crestina (sec. II-III d.Chr.: Elemen" Panten" 1rigen). #le$andria" mostenitoarea #tenei" intra in impact cu 8oma. *aca gandim acest ciclu ca pe unul mediu" cel ale$andrino-roman" 4recia isi 'a lua re'ansa asupra 8omei (8oma 'a !i in!ranta cultural de catre 4recia aparent depasita). *aca in 4recia au e$istat istorici mitici sau cate un istoric &real&" 8oma pune in prim plan constiinta istoriogra!ica. Pana la romani nu e$ista o asemenea a(undenta istoriogra!ica (metoda descrierii parcurge drumul de la mit pana la istorii pretins e$acte Cato cel 3atran" .itus 2i'ius" uetoniu" .acit s.a.). Independent de 'eridicitate" se a,unge la o stilistica riguroasa. In !inalul acestui ciclu" cele(rele paralele ale lui Plutarh pun !ata in !ata oameni latini si greci (#le$andru -acedon Caesar; Pericles %a(ius -a$imus)" simtindu-se inrudirea dintre greci si romani. 2im(a latina este rationala" ma$imal precisa" iar e$presia ei este ,urisprudenta (dreptul roman este de neocolit). e a,unge la o dominare a intelecti'ului. Constructiile romane nu sunt arta" ci mai degra(a tehnica (azata pe stiinta. #rhitectura are in 'edere coe!icientul constructi' (&.ratatul de arhitectura& al lui Vitru'iu este de !apt un tratat tehnic); de la spiritul larg grecesc preclasic si clasic se a,unge la o dominare a tehnicii: arhitectura este o arhitectonica (azata pe stiinta. #rhitectonica constructi'a este &!unctionala&" tehnica inginereasca !iind superioara celei grecesti. #ceasta etapa poate !i considerata ca !iind prima 'ictorie ci'ilizatorica si de asemenea ci'ilizatoare. 8elati'a indistinctie intre constructiile practice si cele artistice este caracteristica acestei e$pansi'e ci'ilizatii. e e$plica ast!el si patrunderea elementelor practice in poezie (Vergiliu scrie in 'ersuri &.ratatul de agricultura&; &-etamor!ozele& lui 1'idiu sunt prelucrari intelectuale ale miturilor grecesti de odinioara; chiar si &Eneida& se ia la &tranta& cu &Iliada& lui Homer" dar Vergiliu a pierdut !orta primordiala" !rusta si s-a cucerit siguranta ra!inamentului ling'istic; Horatiu scrie &Epistola7&" poem despre arta poetica" care este o intoarcere intelecti'a asupra spiritului: poetul gandeste poetic poezie strunind !oarte e$act" in 'ersurile sale" o(iectul care este chiar poezia; poemele erotice cele(reaza ars amandi ca tehnica erotica; toate e$emplele 'or sa spuna ca pecetea ci'ilizatoare a acestei culturi este e'identa: aceasta ci'ilizatie este stapana asupra ei !ara marile in!lacarari de odinioara grecesti). 8ecuperarile spirituale 'or !i !acute prin cultura iudeo-crestina care 'a da un impuls spiritualitatii propriu-zise. %iloso!ia nu se compara in ansam(lu cu 'ar!urile !iloso!iei grecesti. Care sunt insemnele

!iloso!iei) 2uciditate impinsa pana la demitizare totala (2ucian de amosata e punctul !inal al demitizarii ionice" dar si poemul lui 2ucretiu da seama asupra tendintei de demitizare in pro!itul materialismului). -oartea este acceptata ca !inal al e$istentei. e dez'olta !iloso!ia stoica ( eneca" Epictet" -arc #ureliu). Epictet si -arc #ureliu sunt re!le$e ale unei decadente" ale unei luciditati asumate. 1perele celor doi sunt monumente ale gandirii stoice tarzii. e urmareste o anume resemnare demna in !ata mortii" umanitatea !iind decantata din in!rangere (stoicul poate !i considerat cel dintai isi! !ericit). &Eneadele& lui Plotin poate !i considerata cu marile 'ar!uri ale !iloso!iei grecesti (Platon" #ristotel); se sta(ileste una din marile legaturi 1rient - #tena #le$andria - 8oma intr-un sens anterior si paralel cu crestinismul; Platon si Plotin 'or intra in structurarea ulterioara a gandirii crestine. Prin Plotin" se recupereaza" din decantarea iluziilor" spiritualitatea.
Powered by http://www.referat.ro/ cel mai complet site cu referate