Ministerul Educaiei al Republicii Moldova Universitatea de Stat din Moldova Facultatea de Jurnalism i tiine ale Comunicarii Specialitatea: Activitate

Editorial

Tema: Analiza

documentelor sociale

Pavlova Cristina, gr.E119L, anul III V Mtas, lect. Univer.

Chiinu, 2014

Analiza documentelor sociale Alturi de observaia direct, tehnica documentar constituie, dup V. Miftode, una din principalele surse de date i informaii sociologice. Primele lucrri sociologice semnificative au fost realizate pe baze documentare, prin studiul statisticilor, al arhivelor oficiale sau particulare. Dei este o tehnic clasic, indispensabil n munca de cercetare a socialului, documentarea nu poate constitui o surs unic n acest sens i nu poate suplini celelalte tehnici de investigaie sociologic. Sociologia ca tiinta, utilizeaz, n primul rnd, metoda observaiei directe a faptelor, fenomenelor i proceselor sociale. Analiza documentelor sociale nu constituie dect o metod complementar de investigaie. Prin natura si complexitatea lor, documentele asigura o diversificare a informatiilor si permit elaborarea unor modele explicative ale fenomenelor sociale. Fie ca realizeaza in mod spontan sau sistematic acest lucru, oamenii produc documente intr-un anumit context social, le analizeaza si le interpreteaza in conformitate cu personalitatea lor. Se impune, deci, elaborarea unei teorii a documentelor sociale (Chelcea, 2004), cu evidentierea valorii dar si a limitelor acestora. Specificul documentelor sociale n limbajul comun, termenul de document are intelesul de act oficial, sustine S. Chelcea. In sens sociologic, insa, el este utilizat cu intelesul de text sau orice alt obiect care ofera anumite informatii, imagini asupra populatiilor sau domeniilor vizate, date despre contextul social in care a fost construit; documentele sunt marcate atat de specificitatea (particularitatile istorice) epocii in care au fost elaborate, cat si de personalitatea (subiectivitatea) autorilor lor, precizeaza V. Miftode (2003, 142). Documentele sociale sunt "urme" directe sau indirecte ale faptelor sociale. Pornind de la aceste "urme", sociologul incearca sa reconstituie in plan teoretic viata sociala, relatiile interumane, procesele sociale. "Actele oficiale, ziarele si revistele, cartile si foile volante tiparite, afisele, fotografiile, benzile imprimate, casetele video, insemnarile zilnice, jurnalele personale, scrisorile, biografiile si autobiografiile, dar si uneltele de munca traditionale sau moderne, produsele muncii, bunurile de consum, ca si creatia artistica (pictura, sculptura, arhitectura etc.) reprezinta documente sociale, importante surse de informatii in sociologie". (C. Zamfir, L. Vlasceanu, 1993, 183).

Tipuri de documente Bogia surselor de informare, varietatea documentelor utilizate de sociolog pentru reconstituirea vietii sociale, pentru descrierea si explicarea proceselor si fenomenelor sociale impunnecesitatea elaborarii unui sistem de tipologizare a documentelor. Criteriile dupa care se pot clasifica aceste documente sunt numeroase si, din aceasta cauza, este greu de elaborat o schema integratoare, care sa le cuprinda pe toate. De-a lungul timpului, documentele au fost clasificate de diversi autori dupa continutul lor (documente individuale si de grup), dupa originea lor (personale si oficiale),

dupa forma (statistice-in cifre- si literare-in cuvinte) sau dupa natura lor (directe si indirecte, originale si reproduse) etc. V. Miftode (2003, 153) preia un model al lui Maurice Duverger si elaboreaza o schema operationala in care reuseste sa reuneasca mai multe criterii intr-o singura clasificare: Tipuri de documente: I. Scrise: 1. Oficiale 2. Personale-particulare 3. Presa si literatura II. Statistice III. Alte documente: 1. In imagini: - Iconografice - Fotografice - Cinematografice 2. Fonetice 3. Material- tehnice Din prima categorie de documente, cele scrise, fac parte arhivele (oficiale), memoriile, jurnalele personale, biografiile, scrisorile (ca documente particulare) sau presa, care poate fi privita, atat ca sursa de date, cat si ca fenomen social, ce reflecta anumite tendinte si aspecte ce se manifesta intr-un anumit context. Pe masura ce societatea si stiinta se dezvolta, documentele statistice vor juca un rol tot mai important printre sursele de date stiintifice utilizate in domenii dintre cele mai diverse: economie, sociologie, drept psihologie, medicina etc. (Miftode, 2003, 161). Datele cuprinse in astfel de documente sunt obtinute prin doua tipuri de inregistrari: selective (prin sondaje) si exhaustive. Acestea din urma se realizeaza, fie periodic (cum este cazul recensamantului), fie continuu (atunci cand se inregistreaza accidentele de circulatie, casatoriile, decesele, forta de munca sau situatia infractionala). Avand in vedere varietatea documentelor, exista, pe langa aceste exemple, si alte tipuri de documente, care, in conceptia aceluiasi autor, constituie o sursaimportanta de informatii, deloc neglijabila: documente fonetice (inregistrarile sonore de orice tip), documente fotografice si cinematografice, documente iconografice (sculpturi, tablouri, gravuri etc.). De asemenea, presa si literatura constituie pentru diferite ramuri ale sociologiei (de exemplu, sociologia opiniei publice sau sociologia literaturii) surse indispensabile de date. Un punct de vedere complementar asupra analizei documentelor sociale este sustinut de S. Chelcea, care propune o alta schema de clasificare (Chelcea, 2004, 498) in care sunt retinute patru criterii: forma (natura documentelor), continutul, destinatarul si emitentul, ultimele

doua fiind aplicabile doar pentru documentele scrise. Din intercorelarea acestor criterii, a rezultat urmatoarea schema: Documente: a) Publice: -Oficiale (Recensaminte, Anuarul Statistic, Dari de seama statistice) 1. Cifrice: -Neoficiale (Carti, Studii statistice tiparite) b) Personale: -Oficiale (Acte de proprietate, Decizii de salarizare, Impozite) I. Scrise: -Neoficiale (Bugetul de familie, Insemnari privind veniturile si cheltuielile individuale) a) Publice: -Oficiale (Constitutia, Buletinul oficial) 2. Necifrice: -Neoficiale (Carti, articole de presa, afise etc.)

b) Personale: -Oficiale (Acte de identitate, Decizii judecatoresti) -Neoficiale (Biografii, jurnale, scrisori 1. Vizuale: a) Apartinand culturii materiale (Unelte de munca, Produsele muncii) b) Apartinand culturii spirituale (Simboluri, Iconografie) II. Nescrise: 2. Audiovizuale a) Filme (Documentare, Artistice) b) Emisiuni TV (Documentare, Artistice) 2. Auditive: a) Productii orale (povestiri, cantece, legende, emisiuni radio etc.) b) Discuri, benzi imprimate (Documentare, Artistice) Septimiu Chelcea considera ca trebuie facute unele precizari privind terminologia folosita in descrierea diferitelor tipuri de documente: documentele "publice" sunt acele acte care privesc viata economica, sociala, politica, administrativa a societatii si intereseaza intreaga populatie a tarii; documentele "personale" sau private sunt individuale, apartin cuiva; v documentele exprimate in "cifre" trebuie denumite documente "cifrice" si nu documente "cifrate" - care se refera la existenta unui cod, a unui cifru; documentele "oficiale" sunt documentele emise de autoritatile de stat sau de guvern;

documentele "oficioase" (denumire pe care o intalnim uneori) sunt cele care exprima o anumita pozitie oficiala a unor organisme (spre exemplu, ziarele partidelor politice).

Vasile Miftode (2003, 144) clasifica bibliografia sociologica si sursele bibliografice dupa cum urmeaza: Bibliografia sociologica 1. Generala (tratate, lucrari de sinteza, manuale) a. teoretico-epistemologica b. metodologica-tehnica 2. Specifica (articole si studii aparute in presa, statistici locale) a. privind tema b. privind populatia Sursele bibliografice 1. Institutii specializate a. Centre de documentare (academice, universitare, internationale etc.) b. Biblioteci (municipale, universitare, specializate etc.). 2. Organe de presa a. Publicatii generale, cu referiri indirecte; b. Publicatii specializate, cu referiri directe (reviste de specialitate, buletine stiintifice etc.).