Pe Arges in gios Pe un mal frumos, Negru-Voda trece Cu tovarasi zece: Noua mesteri mari, Calfe si zidari Si Manoli - zece,

Care-i si intrece. Merg cu toti pe cale Sa aleaga-n vale Loc de monastire Si de pomenire. ata cum mergea Ca-n drum agiungea Pe-un !iet cio!anas "in fluier doinas, Si cum il videa, "omnul ii zicea: - Mindre cio!anas "in fluier doinas, Pe Arges in sus Cu turma te-ai dus, Pe Arges in gios Cu turma ai fost. Nu cumv-ai vazut, Pe unde-ai trecut, #n zid parasit Si neispravit, La loc de grindis, La verde-alunis$ - %a, doamne,-am vazut, Pe unde-am trecut, #n zid parasit Si neispravit. Cinii, cum il vad, La el se rapad Si latra-a pustiu Si urla-a mortiu. Cit il auzea, "omnu-nveselea Si curind pleca, Spre zid apuca Cu noua zidari, Noua mesteri mari Si Manoli - zece, Care-i si intrece. - ata zidul meu& Aici aleg eu Loc de monastire Si de pomenire. "eci voi, mesteri mari, Calfe si zidari, Curind va siliti Lucrul de-l porniti Ca sa-mi radicati, Aici sa-mi durati Monastire nalta Cum n-a mai fost alta,

Monastirea Argeului (Vasile Alecsandri) Ca v-oi da averi, 2i s- ne leg-m V-oi face !oieri, )aina s-o pastr-m. ar de nu, apoi 2i orice so0ioarV-oi zidi pe voi, +rice surioar-, V-oi zidi de vii M.ini .n zori de zi C'iar in temelii& /nt.ii s-o ivi, Mesterii gra!ea, Pe ea s-o 1ertfim, Sfarile-ntindea, /n zid s-o zidim& Locul masura, ata-n zori de zi, Santuri largi sapa Manea se trezi Si mereu lucra, S-apoi se sui (idul radica, Pe gard de nuiele, "ar orice lucra, Si mai sus, pe sc'ele, Noaptea se surpa& Si-n cimp se uita, A doua zi iar, "rumul cerceta. A treia zi iar, Cind, vai, ce zarea$ A patra zi iar Cine ca venea$ Lucra in zadar& Sotioara lui, "omnul se mira 3loarea cimpului& S-apoi ii mustra, 4a s-apropia S-apoi se-ncrunta Si ii aducea Si-i ameninta Prinz de mincatura, Sa-i puie de vii Vin de !autura. C'iar in temelii& Cit el o zarea, Mesterii cei mari, nima-i sarea, Calfe si zidari n genuc'i cadea )remura lucrind, Si plingind zicea: Lucra tremurind 5"a, "oamne, pe lume (i lunga de vara, + ploaie cu spume, (iua pin-in seara* Sa faca piraie, ar Manoli sta, Sa curga siroaie, Nici ca mai lucra, Apele sa creasca, Ci mi se culca Mindra sa-mi opreasca, Si un vis visa, S-o opreasca-n vale, Apoi se scula S-o-ntoarca din cale&5 S-astfel cuvinta: "omnul se-ndura, - Noua mesteri mari, 6uga-i asculta, Calfe si zidari, Norii aduna, Stiti ce am visat Ceriu-ntuneca. "e cind m-am culcat$ Si curgea deodata + ,oapt- de sus Ploaie spumegata Aevea mi-a spus Ce face piraie C- orice-am lucra, Si imfla siroaie. Noaptea s-a surpa "ar oricit cadea, P.n-om 'otar. Mindra n-o oprea, /n zid de-a zidi Ci ea tot venea Cea-nt.i so0ioar-, Si s-apropia. Cea-nt.i surioarManea mi-o videa, Care s-a ivi nima-i plingea, M.ine-n zori de zi, Si iar se-nc'ina, Aduc.nd !ucate Si iar se ruga: La so0 ori la frate. 5Sufla, "oamne,-un vint, "eci daca vre0i Sufla-l pe pamint, Ca s- ispr-vi0i %razii sa-i despoaie, Sf.nta m-n-stire Paltini sa indoaie, Pentru pomenire, Muntii sa rastoarne, Noi s- ne-apuc-m Mindra sa-mi intoarne, Cu to0i sa 1ur-m Sa mi-ontoarne-n cale,

S-o duca devale&5 "omnul se-ndura, 6uga-i asculta Si sufla un vint, #n vint pre pamint, Paltini ca-ndoia, %razi ca despoia, Muntii rasturna, ara pe Ana Nici c-o inturna& 4a mereu venea, Pe drum sovaia Si s-apropia Si, amar de ea, ata c-agiungea& Mesterii cei mari, Calfe si zidari Mult inveselea "aca o videa, ar Manea tur!a, Mindra-si saruta, n !rate-o lua, Pe sc'ele-o urca, Pe zid o punea Si, glumind, zicea: - Stai, mindruta mea, Nu te sparia, Ca vrem sa glumim Si sa te zidim& Ana se-ncredea Si vesel ridea. ar Manea ofta Si se apuca (idul de zidit, Visul de-mplinit. (idul se suia Si o cuprindea Pin7 la gleznisoare, Pin7 la pulpisoare. ar ea, vai de ea, Nici ca mai ridea, Ci mereu zicea: - Manoli, Manoli, Mestere Manoli& Agiunga-ti de saga, Ca nu-i !una, draga. Manoli, Manoli, Mestere Manoli& (idul rau ma stringe, )rupusoru-mi fringe& ar Manea tacea Si mereu zidea. Zidul se suia Si o cuprindea Pin' la gleznisoare, Pin' la pulpisoare, Pin' la costisoare, Pin' la titisoare. Dar ea, vai de ea,

)ot mereu plingea Si mereu zicea: - Manoli, Manoli, Mestere Manoli& (idul rau ma stringe )itisoara-mi plinge, Copilasu-mi fringe& Manoli tur!a Si mereu lucra. (idul se suia Si o cuprindea Pin7 la costisoare, Pin7 la titisoare, Pin7 la !uzisoare, Pin7 la oc'isori, ncit , vai de ea, Nu se mai videa, Ci se auzea "in zid ca zicea: - Manoli, Manoli, Mestere Manoli& (idul rau ma stringe, Viata mi se stinge& Pe Arges in gios, Pe un mal frumos Negru-voda vine Ca sa se inc'ine La cea monastire, 3alnica zidire, Monastire nalta, Cum n-a mai fost alta. "omnul o privea Si se-nveselea Si astfel graia: - Voi, mesteri zidari, (ece mesteri mari, Spuneti-mi cu drept, Cu mina pe pept, "e-aveti mesterie Ca sa-mi faceti mie Alta monastire Pentru pomenire, Mult mai luminoasa Si mult mai frumoasa$ ar cei mesteri mari, Calfe si zidari, Cum sta pe grindis, Sus pe coperis, Vesel se mindrea S-apoi raspundea: - Ca noi, mesteri mari, Calfe si zidari, Altii nici ca sint Pe acest pamint& Afla ca noi stim +ricind sa zidim Alta monastire Pentru pomenire, Mult mai luminoasa

Si mult mai frumoasa& "omnu-i asculta Si pe ginduri sta, Apoi poruncea Sc'elele sa strice, Scari sa le ridice, ar pe cei zidari, (ece mesteri mari, Sa mi-i paraseasca, Ca sa putrezeasca Colo pe grindis, Sus pe coperis. Mesterii gindea Si ei isi facea Aripi z!uratoare "e sindrili usoare. Apoi le-ntindea Si-n vazdu' sarea, "ar pe loc cadea, Si unde pica, )rupu-si despica. ar !ietul Manoli, Mesterul Manoli, Cind se incerca "e-a se arunca, ata c-auzea "in zid ca iesea #n glas nadusit, #n glas mult iu!it, Care greu gemea Si mereu zicea: - Manoli, Manoli, Mestere Manoli& (idul rau ma stringe, )itisoara-mi plinge, Copilasu-mi fringe, Viata mi se stinge& Cum o auzea, Manea se pierdea, +c'i-i se-nvelea* Lumea se-ntorcea, Norii se-nvirtea, Si de pe grindis, "e pe coperis, Mort !ietul cadea& ar unde cadea Ce se mai facea$ + fintina lina, Cu apa putina, Cu apa sarata, Cu lacrimi udata&

Monastirea Argesului Monastirea Argesului, ca si celelalte opere populare, a fost creata de oameni talentati din popor si transmisa din generatie in generatie pe cale orala, cunoscandu-se peste 160 de variante, fapt ce releva capacitatea, forta creatoare, ingeniozitatea autorilor anonimi. Aceasta varianta poate fi gasita alaturi de alte capedopere ale literaturii romane cucaracter anonim, cum ar fi Miorita, Toma Alimos, Dolca, in volumul oezii populare. !alade "cantece #atranesti$ adunate si indreptate% de &asile Alecsandri.Monastirea Argesului dezvolta unul dintre miturile esentiale ale folcloruluiromanesc, si anume mitul estetic.'u#iectul este generat de o superstitie potrivit careia, pentru a rezista, oriceconstructie tre#uie sa ai#a zidita in temelii o fiinta. Monastirea Argesului este in acelasitimp #alada si legenda. (ste o #alalda deoarece se construieste intr-un poem narativ, cuelemente descriptiv-lirice, care dezvolta un su#iect fantastic, se prezinta un erou dee)ceptie, cu un destin impresionant. (ste o legenta intrucat e)plica, in viziune populara, aparitia unui monument de ar*itectura+ #iserica manastirii de la ,urtea de Arges , zidita su# porunca lui -eagoe !asara# intre anii 1.1/ si 1.10. !alada este o im#inare ingenioasa a unsprezece motive folclorice, distri#uite pe parcursul celor cinci momente ale actiunii. Expozitiunea - prima parte a acesteia, contine motivul alegerii locului pentru zidiresi motivul zidirii. -egru&oda impreuna cu zece mesteri mari1,alfe si zidari,intr-undecor mirific, cauta pe malul Argesului un loc perfect pentru a construi o manastire cumalta sa nu mai fie. Mergand astfel se intalnesc cu un cio#anas care le povesteste despre unzid parasit si neispravit12a loc de grindis12a verde-alunis. A3ungand acolo, voievoduldecide sa construiasca o manastire unica in lume prin frumusetea si maretia sa. Astfel, eleste *otarat sa le ofere mesterilor averi, ii va face #oieri dar, in acelasi timp, ii ameninta incaz de nereusita. Domnitorul doreste construirea manastirii nu numai din orgoliu sau pentru perpetuarea unei traditii, ci si pentru a sanctifica acel loc, invingand fortelemalefice. 'e contureaza unul dintre conflictele #aladei intre voievod si constructori,conflict ce se adanceste pe masura ce firul epic inainteaza. Intriga - #aladei contine un alt motiv, cel al surparii zidurilor. Manastirea nu se poateinalta deoarece fortele irationare se opun ridicarii unui locas de cult. Tot ce mesteriiconstruiesc in timpul zilei, noaptea se surpa. Accentul cade pe actiun, care este dinamica. reponderenta ver#elor si a su#stantivelor pro#eaza tenacitatea cu care mesterii isiurmaresc idealul si doresc sa invinga raul. 'urparea zidurilor este un moment dramatic, pentru ca domnitorul ii ameninta iar cu moartea pe mesteri.4n spri3inul zidarilor intervine Divinitatea, o soapta de sus. Desfasurarea actiunii - incepe in momentul in care Manole, ca ales al Divinitatii, viseaza ca zidurile vor rezista numai daca mesterii vor zidi in temeliile constructiei prima femeie 5sotie sau surioara-care va veni in ziua urmatoare cu #ucate.Mesterii 3ura sa pastreze secretul, dar sunt nelinistiti. ,el mai ingri3orat este Manolecare, a doua zi, dis-de-dimineata, cerceteaza zarea pentru a afla care este femeia destinatazidirii. ropozitia interogativa si inter3ectia vai dovedesc suferinta mesterului cando#serva ca cea care se apropie este c*iar Ana, sotioara lui. ,onstructorul traieste o dramade consecinta, pentru ca este nevoit sa zideasca ce are mai de pret. 'perand sa sc*im#edestinul, el se adreseaza Divinitatii ca s-o opreasca. ,erul se indupleca si raspunderugamintile omului, dezlantuind sti*iile naturii, in incercarea de a o opri pe Ana.6enomenele naturale sunt *iper#olizate, evidentiind astfel si mai mult calitatile Anei, pecare nimic nu o poate intoarce din drum. Punctul culminant - este motivul zidirii treptate asupra caruia autorul anonim insista pana la detaliu. Dovedind o deose#ita tarie de caracter, Manole isi invinge durerea siincepe s-o zideasca. (l sufera nu numai pentru ca nu poate inalta manastirea, ci pentru canu o poate face fara sacrificiul Anei. Drama sufleteasca se adanceste, dar cel care vainvinge este artistul. 6ocul iu#irii se contopeste cu focul creatiei, devenind o fortamistuitoare. Ana accepta 3ocul si in timpul zidirii treptate-acessta fiind motivul cental alacestei parti- invoca, pe rand, durerea trupului, plansul copilului pe care-l poarta-n ea sisfarsitul pe care si-l presimte, caci in cele din urma isi da seama ca este condamnata.Alaturi de Manole, ea cucereste vesnicia. Deznodamantul pune in prim-plan motivul conflictului feudal. 7ertfa Anei nu a fostde a3uns. entru ca au nec*i#zuinta sa afirme ca ar putea construi o manastire si maifrumoasa, domnitorul ii lasa sa moara pe acoperis. 4ncercand a-si depasi conditia, calegendarul 4car, isi fac aripi din sindrila, dar nu reusesc sa z#oare, se pra#usesc si mor.8lasul mult iu#it al Anei il tul#ura pe Manole care intelege ca si-a indeplinitmenirea creatoare. entru el in viata de aici nu mai e)ista fericire si nici dragoste. Deaceea pleaca s-o intalneasca pe Ana 5in singurl mod care-4 mai era posi#il- prin%moarte. e locul unde se pra#useste Manole izvoraste o apa, sim#ol al vietii si al creatiei vesnice. uterea stapanului il do#oara pe artist, dar creatia lui ramane sa infrunte veacurile. rin perfectiunea ei, creatia intra in eternitate si, o data cu ea, iu#irea de viata, de arta.