Sintaxa propoziiei

Funciile cazurilor NOMINATIVUL n primul rnd este cazul subiectului. l este partea principal! a propoziiei "i poate #i exprimat prin $ su%stanti&' ad(ecti&' pronume' &er% la in#initi&$ ). *iscipulus la%orat + ele&ul lucreaz!,. -. Sapiens suadet +.neleptul s#!tuie"te, /. Ille pu0nat +acela lupt!, 1. rrare 2umanum est +a 0re"i este omenesc, n nominati& mai pot sta atributul adjectival i apoziia (atributul substantival). x. 3uer sedulus lectionem discit +atri%ut ad(ecti&al, Ve0ilius' celeberrimus poeta, scripsit Aeneidem +apoziie,. 4 NITIVUL n cazul 0eniti& st! atributul substantival care poate #i exprimat prin su%stanti&' pronume sau un &er% la modul 0erunziu. Tot .n cazul 0eniti& exist! "i complemente indirecte cerute de unele &er%e "i ad(ecti&e. A. Atributul substantival Acesta poate #i de mai multe #eluri$ a, possessi&us' posesi& %, su%iecti&us' su%iecti& c, o%iecti&us' o%iecti& d, partiti&us' partiti&' e, auctoris' al autorului sau ori0inii #, materiae' al materiei 0, 5ualitatis' al calit!ii 2, explicati&us' explicati&. a, Genitivul posesiv Arat! numele posesorului unui o%iect exprimat prin su%stanti&ul determinat6 r!spunde la .ntre%!rile al' a' ai' ale cui. xemple$ Templum Iovis +templul lui 7upiter,
)

8orum Populi Romani +#orul poporului roman, *omus patris +casa tat!lui, %, Genitivul subiectiv *etermin! numai su%stanti&e de ori0ine &er%al! sau cu .neles &er%al. Trans#ormnd aceste su%stanti&e .n &er%ele respecti&e' &om o%ine o propoziie .n care 0eniti&ul trece .n nominati&' cu #uncie de su%iect6 de aici denumirea de su%iecti&. xemple$ 3ericulum belli +3rime(dia r!z%oiului, Ad&entus ma istri +Sosirea pro#esorului, c, Genitivul obiectiv n explicarea acetui tip de atri%ut su%stanti&al .n 0eniti&' sunt &ala%ile cele ar!tate la 0eniti&ul su%iecti&' .ns! prin trans#ormarea su%stanti&elor de ori0ine &er%al! .n &er%ele din care deri&!' 0eniti&ul &a de&eni complement o%iect6 de aici denumirea de o%iecti&. xemple$ Spes victoriae +Sperana &ictoriei, Studium litterarum +Studiul literaturii, d, Genitivul partitiv ). Acest atri%ut determin! su%stanti&e cu sens colecti& sau care esprim! o m!sur! sau o cantitate' ar!tnd totul din care se ia o parte6 de aici denumirea de partiti&. xemple$ Multitudo $ominum Manus latronum satis etc. O mulime de oameni O ceat! de tl2ari "ictoriam speramus +Sper!m o &ictorie, #itteras studeo +Studiez literatura, Bellum periclitatur +9!z%oiul pune .n prime(die, !a ister ad&enit +3ro#esorul sose"te,

-. 4eniti&ul partiti& mai este cerut de ad&er%e de cantitate$ multum' parum' plus'

xemple$ Multum laboris' mult! munc! Satis curae' destul! 0ri(! e, Genitivul autorului (auctoris) Acest atri%ut arat! autorul sau ori0inea unui #apt. xemple$ Opera clarorum poetarum ma0ni#ica sunt' operele poeilor &estii sunt m!ree Oratio %iceronis, cu&ntarea lui :icero #, Genitivul materiei (materiae) Acest atri%ut exprim! materia din care este construit su%stanti&ul determinat. xemple$ 8lumina iam lactis' iam #lumina nectariae i%ant' aici cur0eau #lu&ii de lapte' acolo #lu&ii de nectar Statuae marmoris sunt' statuile sunt de marmur! 0, Genitivul calit&ii ('ualitatis) Acest atri%ut exprim! calitatea #izic! deose%it! sau moral! permanent!. .nsoit de un ad(ecti& cali#icati&. xemple$ ;omines ma nae virtutis' %!r%ai de mare cura( Mulier clari in enii' #emeie de un &estit talent #, Genitivul e(plicativ Arat! o precizare' o explicare a su%stanti&ului determinat' arat! un sens mai concret al acestuia. xemple$ Ur%s Romae' ora"ul 9oma Vox voluptatis' cu&ntul pl!cere <. %omplemente )n enitiv n a#ar! de atri%utul su%stanti&al' exist! "i complemente indirecte !n cazul 0eniti&' cerute de urm!toarele 0rupe de &er%e$ ste

=verba memoriae +&er%e de memorie,$ memini=isse' recordor' =ari' =atus sum$ Meministi mei, aminte"te=i de mine =verba iudicalia +existente .n lim%a(ul (uridic,$ *amnatus est capitis, a #ost condamnat la moarte =o serie de ad(ecti&e cu sens &er%al au un complement indirect .n 0eniti&$ a&idus= a'=um' cupidus'=a'=um6 studiosus'=a'=um etc. *ATIVUL ). ste cazul complementului indirect al &er%elor "i al unor ad(ecti&e' r!spunznd la .ntre%!rile cui, pentru cine. xemple$ 8a%er est suae 5uis5ue *ortunae' #iecare este #!uritorul norocului s!u. -.n dati& este "i complementul unor &er%e tranziti&e .n lim%a romn!' dar intranziti&e .n latin!$ parco' suadeo' persuadeo etc. /.:er complement indirect .n dati& "i &er%ele compuse cu prepoziiile$ ad, ante, cum, in, inter, post, prae, sub, super etc. xemple$ Salus patriae omnibus commodis nostris anteponatur' sal&area patriei s! #ie mai presus de toate intersele noastre 1.+ativul posesiv sau dativul cu esse 3entru a exprima ideea de posesiune' .n locul &e%ului 2a%ere' se poate #olosi &er%ul esse. n acest caz' posesorul trece .n dativ, iar o%iectul posedat .n nominativ. , o 2a%eo li%ros > !i$i li%ri sunt.

A:U?ATIVUL

).n primul rnd este cazul complementului direct al &er%elor acti&e sau deponente. Acesta poate #i exprimat prin su%stanti&' ad(ecti&' pronume' numeral' &er% la in#initi&' toate r!spunznd la .ntre%!rile pe cine, ce. xemple$ Manus manum la&at' o mn! o spal! pe alta -.:omplementul direct .n acuzati& poate #i cerut de &er%e intranziti&e .n romn!' dar tranziti&e .n latin!$ timeo' metuo +a se teme,' ca&eo +a se p!zi,' e##u0io +a #u0i, etc. xemple$ :a&ete canem@ 3!zii=&! de cine@ /.Acuzativul dublu *enumirea acestui complement se explic! prin #aptul c! unele &er%e cer un acuzati& al persoaneu "i altul al lucrului' care .ndepline"te uneori #uncia de nume predicati&. xemple$ *oceo pueros rammaticam' .i .n&! pe copii 0rmatica A&aritia $omines caecos reddit' l!comia .i #ace or%i pe oameni 1.Acuzativul intern Unele &er%e intranziti&e se construiesc cu acuzati&ul unui su%stanti& care are aceea"i r!d!cin! sau acela"i .neles cu &er%ul respecti&. Acest acuzati& se nume"te intern sau etimolo ic. xemple$ Vi&ere vitam %eatam' a tr!i o &ia! #ericit! A<LATIVUL A%lati&ul' #oarte mult #olosit .n lim%a latin!' este un caz speci#ic acestei lim%i' pe care romna nu l=a mo"tenit. l ser&e"te' .n 0eneral' ca determinant al unor &er%e' #iind deci mia totdeauna cu rol de complement circumstantial. A%lati&ul a a%sor%it cu timpul dou! cazuri str!&ec2i care au disp!rut din lim%a latin!$ instrumentalul' care ar!ta cu ce se s!&r"e"te aciunea &er%ului6 locativul care ar!ta unde i c-nd se .ntmpl! ce&a.

Tipuri de a%lati&$ ).Ablativul ori inii ste un complement al punctului de plecare' ar!tnd ori0inea' locul de na"tere' #amilia. xemple$ Mercurius Iove et !aia natus est' !ercur s=a n!scut din 7uppiter "i Maia -.Ablativul cauzei ndepline"te #uncia de complement circumstanial de cauz!. Se poate construi sin ur sau cu prepoziiile e( sau prae. xemple$ xercitus *ame periit' armata a pierit de *oame La%oro e( capite' su#!r de cap +m! doare capul, /.Ablativul autorului O propoziie .n care exist! un complement direct "i &er%ul la #orma acti&!' su#er! unele modi#ic!ri dac! predicatul &a trece la #orma pasi&!$ =complementul trece .n nominativ' deci de&ine su%iect' =su%iectul trece .n ablativ precedat de prepoziiile a sau ab dac! este &or%a de nume de #iin! "i #!r! prepoziie dac! este &or%a de nume de lucru. Su%iectul lo0ic din nominati& poart! numele de nomen a entis' iar a%lati&ul' de ablativ al autorului (ablativus auctoris). xemple$ Acti&$ pueros +nos, laudamus' noi .i l!ud!m pe copii 3asi&$ pueri a nobis laudantur' copiii sunt l!udai de noi 1.Ablativul instrumental ste complementul care arat!' .n 0eneral' #iina sau lucrul cu a(utorul c!ruia se des#!"oar! aciunea &er%ului. =cnd complementul instrumental este exprimat prin nume de lucru' el st! .n cazul ablativ *&r& prepoziie. #acte at5ue pecore &i&unt' tr!iesc cu lapte "i carne =cnd instrumentalul este o persoan!' acesta se contruie"te cu prepoziia per i cazul acuzativ. 9es per e(ploratores co0nita est' lucrul a #ost a#lat prin cerceta"i

A.Ablativul de mod / Ablativul sociativ

:omplementul care arat! .n ce c2ip sau mod se des#!"oar! aciunea' st! .n cazul a%lati& sin0ur' .ndeose%i cnd este exprimat prin cu&inte care .nseamn! mod, *el, c$ip. ratio, modus, ritus, consuetudo etc. xemple$ Ritu latronum' .n #elul 2oilor !ore maiorum' dup! o%iceiul str!mo"ilor :nd este un su%stanti&' complementul de mod st! .n cazul ablativ 0 cum. cum voluptate li%rum le0o' citesc cartea cu pl!cere B.Ablativul de relaie sau re*erin& (ablativul relationis sive limitationis) Acest complement este tot un instrumental care determin! &er%e la care se pot pune .ntre%!rile. )n ce privin&, din ce punct de vedere C :omplementul circumstanial de relaie poate sta .n ablativ sin ur sau )n ablativ cu prepoziia de$ %orpore ades' animo a%es' cu trupul e"ti prezent' cu spiritul a%sent *ialo0us de amicitia' dialo0 despre prietenie D.Ablativul calit&ii ('ualitatis) ste' de asemenea' un instrumental #ormat dintr=un su%stanti& "i un ad(ecti& care' .mpreun!' exprim! .nsu"iri sau calit!i #izice sau morale ale unor #iine. ste concurat de 0eniti&ul calit!ii' uneori ap!rnd .mpreun!. Vir ma ni in enii summa'ue prudentia' un %!r%at de un mare talent "i de o .nalt! .nelepciune 1este de evaluare$ ).S! se precizeze tipurile de 0eniti&' dati&' acuzati& sau a%lati&' identi#icnd p!rile de &or%ire prin care sunt exprimate. -.n ce caz st! complementul direct al &er%elor tranziti&eC /.n ce caz stau complementele &er%elor timeo' metuoC 1.Unele &er%e se construiesc cu un acuzati& du%lu. :are este &er%ul cel mai #olositC A.:e #el de complement cer &er%ele care .nseamn! a acuza' a condamnaC B. xist! &er%e intranziti&e care cer complement direct .n acuzati&C :are sunt acesteaC D.:um se poate exprima posesia .n locul &er%ului 2a%ereC E.:are sunt modalit!ile prin care se poate construi complementul circumstanial de cauz! .n lim%a latin!C

Complementul comparativului

:nd .ntr=o propoziie exist! un ad(ecti& la 0radul comparati&' al doilea termen al comparaiei se nume"te complement al comparativului6 acest complement se poate exprima .n dou! &ariante$ cu ad&er%ul quam=dect' dup! care urmeaz! complementul comparati&ului care st! .n acela"i caz cu primul temen al comparaiei6 ex$ 3aulus sedulior este quam Petrus. complementul comparati&ului st! .n ablativ sin ur6 ex$ :onsilia tua luce sunt no%is clariora. Complementul superlativului :nd .ntr=o propoziie exist! un ad(ecti& la 0radul superlati&' al doilea termen al comparaiei se nume"te complement al superlativului6 acest complement se poate exprima .n trei &ariante$ cu prepoziia inter i cazul acuzativ +complementul .n cazul acuzati&,6 ex$ 3aulus sedulissimus inter omnes discipulos est. cu prepoziia e( i cazul ablativ +complementul .n cazul a%lati&,6 ex$ 3aulus sedulissimus e( omnibus discipulis est. #!r! prepoziii' complementul trecnd .n enitiv plural ( enitiv partitiv)6 3aulus sedulissimus omnium discipulorum est. Un superlati& .nsoit de pronumele ne2ot!rt 'uis'ue +cine&a' #iecare,' se traduce .n lim%a romn! prin pluralul toi, toate' iar superlati&ul trece la 0radul poziti&' tot la plural. x.$ 2ptimus 'uis'ue a no%is amantur +toi cei %uni sunt iu%ii de noi, 1este de evaluare *e#inii complementul comparati&ului "i al superlati&ului. :um se exprim!' .n 0eneral' complementul comparati&uluiC :um se exprim! complementul superlati&uluiC :um se traduce acest complement dac! superlati&ul este .nsoit de pronumele ne2ot!rt 'uis'ueC

Complementul circumstanial de loc

E

Acest complement' %ine cunoscut "i .n lim%a romn!' r!spunde unor .ntre%!ri care .n lim%a latin! sunt .n num!r de patru$ ubi3(unde), 'uo3()ncotro), unde3(de unde), 'ua3(pe unde). A. #a )ntrebarea ubi3 > complementul determin! &er%e care arat! locul unde se .ntmpl! ce&a sau exist! ce&a. a) %onstrucia eneral&. in, sub cu a%lati&ul xemple$ In imperio populi 9omani' .n st!pnirea poporului roman ,(cepii. numele de ora"e "i insule mici de declinarea I i a II4a sin ular, precum i substantivele domus, $umus i rus stau )n cazul enitiv, numit locativ ' de la &ec2iul locati&' disp!rut din lim%a latin!. +omi sumus' suntem acas! Ruri 2a%itamus' locuim la ar! Vidi 2omine $umi iacentem' am &!zut un om z!cnd la p!mnt %orint$i multi iu&enes artem lo5uendi disce%ant' .n :orint muli tineri .n&!au arta de a &or%i b) numele de ora"e "i insule mici de declinarea I i a II4a plural (care au *orme numai plural, pluralia tantum), cele de declinarea a III4a, se pun )n ablativ *&r& prepoziie. xemple$ At$enis litters didicit' a .n&!at literatura la Atena %art$a ine re0e%at' domnea .n :arta0ina B) #a )ntrebarea 'uo3()ncotro) > .ntre%area este pus! numai la &er%e de mi"care sau deplasare .n spaiu. a, %onstrucia eneral&. in, ad, sub, cu cazul acuzativ xemple$ In Italiam pro#iciscitur' el pleac! .n Italia Ad senatum &enit' a &enit la senat c) ,(cepii. numele de ora"e "i insule mici indi#erent de declinare' precum "i su%stanti&ele domus, $umus, rus' stau .n cazul acuzativ *&r& prepoziie. xemple$ A%i domum@ 3leac! acas!@ o rus' mer0 la ar!

;anni%al Romam ire constituit' ;anni%al a 2ot!rt s! mear0! la 9oma :, #a )ntrebarea unde3(de unde) > .ntre%are pus! tot la &er%e de mi"care' exprimnd ideea de separaie' de desp!rire. a, %onstrucia eneral&. a(ab), e(e(), de cu cazul ablativ xemple$ 3u0na&it e( e'uo' a luptat de pe cal Venisti de illa re ione' ai &enit din acea re0iune A%stinere manus ab alienis' a="i .ndep!rta minile de la %unuri str!ine %, xcepii$ numele de ora"e "i insule mici +indi#erent de declinare,' precum "i su%stanti&ele domus, $umus, rus' stau .n ablativ *&r& prepoziie. xemple$ 3ater domo pro#ectus est' tata a plecat de acas! Rure redeunt' s=au .ntors la ar! *, #a )ntrebarea 'ua3 (pe unde) > .ntre%are pus! tot la &er%e de mi"care' exprimnd ideea de str!%atere. a, *ac! complementul de loc este exprimat prin cu&intele urm!toare' ar!tnd calea sau drumul pe unde se trece' ele stau .n cazul ablativ sin ur. terra5 mare5 pars, iter5 pons5 porta. xemple$ "ia 6laminia pro#ectus est' a plecat prin calea 8laminia ;ostes terra mari'ue de&icti sunt' du"manii au #ost .n&in"i pe mare "i pe uscat %, Numele de ora"e "i insule mici "i alte cu&inte care exprim! ideea de str!%atere' stau .n acuzativ cu prepoziia per. xemple$ Per At$enas iter #ecit' a trecut prin Atena Per manus tradere' a trece din mn! .n mn!

Complementul circumstanial de timp

)G

Acest complement r!spunde la urm!toarele .ntre%!ri$ ).HuandoC +cnd, -.HuamdiuC +ct timp, /. x 5uo temporeC +de cnd' de ct timp, 1.Huanto temporeC +.n ct timp, A.Huous5ueC + pn! cnd, ). La .ntre%area 'uando C+cnd, *ac! complementul este exprimat prin cu&inte care se re#er! la timp' cu sens propriu sau #i0urat' acestea stau .n ablativ. Ast#el de cu&inte sunt$ dies6 2ora6 annus6 tempus6 aetas6 initium6 principium6 ad&entus etc. :nd este exprimat un num!r' se #olose"te numeralul ordinal. xemple$ 7ostra aetate' pe &remea noastr! ,odem die castra promo&it' .n aceea"i zi a ridicat ta%!ra 1ertio bello Punico ' .n al treilea r!z%oi punic -.La .ntre%area 'uamdiuC +ct timp, 9!spunsul la aceast! .ntre%are +complementul circumstanial de timp, exprim! durata aciunii. Se construie"te cu cazul acuzativ i numeral cardinal. Uneori se pune prepoziia per pentru a ar!ta mai exact durata. xemple$ Troia a 4raecis decem annos oppu0natur' Troia a #ost atacat! de 0reci timp de zece ani Ludi per decem dies #acti sunt' (ocurile au #ost #!cute timp de zece zile /.La .ntre%area e( 'uo tempore3 (de c-nd, de c-t timp) :omplementul circumstanial de timp exprim! la aceast! .ntre%are tot durata unei aciuni' respecti& timpul scurs de la .nceputul acesteia. Se construie"te cu cazul acuzativ i numeral cardinal sau ordinal, precedat de obicei de iam. xemple$ 8e( dies rex in 2ac ur%e &ersatur' re0ele se a#l! de "ase zile .n ora" Iam 'uartum annum litteras disco' .n&! de patru ani literatura 1.La .ntre%area 'uanto tempore3 ()n c-t timp) La aceast! .ntre%are complementul arat! precis timpul .n care are loc o aciune. Se construie"te cu cazul ablativ' dar uneori "i cu prepoziiile intra sau inter i acuzativul. Se #olose"te numeralul cardinal.

))

xemple$ A0amemnon &ix decem annis ur%em cepit Sau A0amemnon &ix intra decem annos ur%em cepit' A0amemnon a cucerit ora"ul a%ia .n zece ani A.La .ntre%area 'uous'ue3 ( p-n& c-nd) La aceast! .ntre%are complementul se exprim! prin in sau ad *olosindu4se cazul acuzativ, )nsoit de numeral cardinal sau ordinal. xemple$ Ad decem annos &eniam' &oi &eni pn! .n zece ani 9uem ad *inem sese e##renata iacta%it audaciaC+:icero, 3n! la care limit! se &a a0ita aceast! .ndr!zneal! dezl!nuit!C 1este de evaluare Identi#icai complementele circumstaniale de loc "i de timp din urm!toarele enunuri' preciznd partea de &or%ire prin care sunt exprimate$ In Italia 2iemem a0emus. *emostenes At2enis in 4raecia &i&e%at. 9omam &ia Appia ad&eniemus. 9uinae ur%is 2umi iace%ant. *eturnare 2ostes de moeni%us. Anti5uis tempori%us multi scriptores &ixerunt. 3rima luce' 2ostium e5uitatus ad castra accedit. ;ac 2ieme multum ni&is #uit. <ellum no&em annis 0essit. Meus #ilius decem annos natus est.

:. Propoziia independent& principal& :a "i .n lim%a romn!' propoziia independent! exprim! o 0ndire care are un .neles deplin' care nu depinde .n nici un #el de o alt! propoziie. n propoziiile independente predicatul poate #i la modul indicati&' con(uncti&' imperati& sau in#initi&. :azul care predomin! este indicati&ul' pentru c! exprim! #apte' aciuni si0ure sau considerate de &or%itor ca #iind si0ure6 este' a"adar' modul realit!ii' al certitudinii. Modul indicati& este #olosit .n propoziii enuniati&e' a#irmati&e sau ne0ati&e' .n propoziii exclamati&e "i .n propoziii intero0ati&e simple sau du%le6 pentru ne0aie se #olose"te ad&er%ul non I7+I%A1I";#. Propoziii enuniative

)-

xercitus cum omni%us impedimentis i%at. *iscipuli a ma0istro laudantur. 4ermani a0riculturae non student +:aesar,. Propoziii e(clamative Nunc &ero 5uae tua est ista &ita@+:icero,' acum .ns! ce #el de &ia! este asta a ta@ Propoziii intero ative - propoziii intero0ati&e simple' introduse prin$ pronume intero0ati&e$ 'uid tu es tristisC' +de ce e"ti trist,6 ad&er%e intero0ati&e$ 0randia &er%a ubi suntC +unde sunt cu&intele mariC,6 particule intero0ati&e$ num me #e#ellit' :atilina6 diesC +oare m=a .n"elat ziuaC, - propoziii intero0ati&e du%le construite cu dou! elemente care se exclud. 3rimul element este redat prin particula utrum +oare, sau #orma enclitic!=ne' iar al doilea prin an +sau,. x.$ ;aec utrum tandem lex est an le0um omnium dissolutioC +:icero,' aceasta este oare o le0e sau ne0area tuturor le0ilorC %27<;7%1I";# :on(uncti&ul este perceput ca un mod opus indicati&ului6 este modul su%iecti&it!ii' adic! arat! aciunea a"a cum o 0nde"te sau cum o apreciaz! cine&a din punctul s!u de &edere. n propoziiile principale' con(uncti&ul indic! di#erite nuane' exprimnd$ o dorin! realiza%il! sau nerealiza%il!' iar ca ne0aie se #olose"te ne4 conjuntivul optativ$ x$ "ivat amicus' velim diu &i&at@ +s! tr!iasc! prietenul' a" &rea s! tr!iasc! mult@,6 Mallem tacuisses@ +a" pre#era s! #i t!cut@, un .ndemn' o porunc!' o &oin! > conjunctivul $ortativ6 cu ne0aia ne arat! o piedic!' o oprire "i se nume"te conjunctiv pro$ibitiv. x$ Amemus parentes@ +s! ne iu%im p!rinii,6 Ne dubitaveris@ +s! nu &! .ndoii, o concesie' o presupunere c! un #apt care nu este real se poate realiza > conjunctivul concesiv. x$ 7e sit summum malum dolor' malum certe est +:icero,' s! admitem c! durerea n=ar #i r!ul cel mai mare' ea este totu"i un r!u. posi%ilitatea unei aciuni sau a#irmarea cu modestie a unui #apt > conjunctivul potenial. x$ ;oc sine ulla du%itatione con*irmaverim +:icero,' acest lucru a" putea s!=l a#irm #!r! nici o "o&!ire.
)/

o .ndoial!' ne2ot!rre' nedumerire .n cazul unor discursuri sau cu&nt!ri= conjunctivul dubitativ. x$ Huem ro aremC 3e cine s! ro0C I!P,RA1I";# ste modul care exprim! o porunc!' un ordin. n lim%a latin! clasic!' poruncile'

.ndemnurile eru redate numai prin propoziii a#irmati&e6 pentru cele ne0ati&e se pre#era #olosirea conjunctivului sau e(presia noli, nolite cu indicativul. *up! cum se "tie' .n lim%a latin! imperati&ul are dou! timpuri$ prezent' la persoana a II=a sin0ular "i plural$ canta@ cnt!@ cantate@ cntai@ &iitor cu persoana a II=a "i a III=a sin0ular "i plural$ cantato@ s! cni@' s! cnte@ +persoana a II=a "i a III=a sin0ular, cantatote@ s! cntai@ +persoana a II=a plural, cantanto@ S! cnte@ +persoana a III=a plural,. Imperati&ul &iitor este #olosit .n special .n texte (uridice' .n texte de le0i' .n maxime' .n pro&er%e etc. I76I7I1I";# In#initi&ul este un mod nepersonal al &er%ului care poate #i utilizat .n propoziiile independente .n dou! moduri$ ca substantiv' iar .n aceast! situaie in#initi&ul poate #i su%iect sau complement direct. x$ Victis parcere 2umanum est' a crua pe cei .n&in"i este un lucru omenesc +su%iect,6 "incere scis' ;anni%al' &ictoria uti nescis +Titus Li&ius,' ;anni%al' "tii s! .n&in0i' dar nu "tii s! te #olose"ti de &ictorie +complement direct,. ca predicat .n propopziiile principale' in#initi&ul are dou! &alori$ a) in*initiv descriptiv sau istoric, #olosit pentru a reda stilului o anumit! culoare' &ariaie' &ioiciune' mai ales cn #aptele se succed cu repeziciune$ At 9omani domi militiae5ue intenti *estinare, parare' alius alium $ortari' 2osti%us o%&iam ire' li%ertatem' patriam' parentes5ue armis te ere +Sallustius,' dar romanii' neodormii .n timp de pace "i de r!z%oi' se .n#l!c!rau' se pre0!teau' se .ndemnau unii pe alii' ie"eau .n calea du"manilor' ap!rau cu armele li%ertatea' patria "i p!rinii. b) in*initiv e(clamativ cu #uncie de predicat pentru a exprima sentimente de uimire' de admiraie' de re&olt!' de mil! etc.$ Te nunc' mea Terentia' sic
)1

&exari' sic iacere in lacrimis id5ue #ieri mea culpa@ +:icero,' .ntmpl! din &ina mea@ 1este de evaluare 3recizai modurile #olosite .n urm!toarele propoziii principale$

acum tu'

Terenia mea' s! #ii lo&it! ast#el' s! te a#li .n ast#el de lacrimi "i toate acestea se

Omnia 4allia est di&isa in partes tres. Audaces #ortuna iu&at. Huid #aceremC Huis potest ne0areC Vindicamus odium' semper pacem &elimus. Utrum tu &ir an #emine esC Male #ecisti6 e0o melius #ecissem' sed nolui.

8inta(a *razei4 *raza *ormat& prin subordonare Su%ordonarea poate #i de#init! ca raportul unei propoziii #a! de alta' dintre care cel puin una este principal!. 3ropoziia su%ordonat! completeaz! .nelesul altei propoziii' iar acest raport de su%ordonare se realizeaz! cu a(utorul con(unciilor' pronumelor relati&e sau ad&er%elor de relaie. :on#orm clasi#ic!rii tradiionale' .n lim%a latin! clasic! exist! urm!toarele tipuri de su%ordonate$ ). relative$ atri%uti&e' circumstaniale. -. completive$ in#initi&ale' con(uncti&ale' cu indicati&ul "i introdus! prin 5uod' intero0ati&a ondirect!. /. circumstaniale$ temporale' cauzale' concesi&e' condiionale' #inale' consecuti&e' comparati&e.

=.PR2P2>I?II R,#A1I", Propoziia relativ-atributiv 3ropoziiile relati&e=atri%uti&e sunt su%ordonatele care sunt le0ate de re0ent! prin pronume sau ad&er%e de relaie' a&nd rol de atri%ut al unui cu&nt din re0ent!. ntotdeauna predicatul &a #i la modul indicati&. xemple$

)A

Pericula timidus etiam 'uae nuon sunt &idet' #ricosul &ede c2iar "i prime(diile care nu exist!. Ne amare incipias 'uem odisee olim potes' s! nu .ncepi s!=l iu%e"ti pe cel pe care poi s!=l ur!"ti cnd&a. n exemplele anterioare' propoziiile relati&=atri%uti&e au #ost introduse prin pronume relati&e6 alt elemente introducti&e popr #i ad&er%ele de relaie sau c2iar ad&er%e nede#inite +ubicum'ue > pretutindeni,. xemple$ Nunc me illuc ducis' ubi lapis lapidem teritC Acum m! duci acolo unde piatra roade piatr!C ;bicum'ue erit 0entium' a no%is dili0etur' .n orice ar! se &a a#la' &a #i iu%it de noi. Propoziia relativ- circumstanial Aceste su%ordonate sunt propoziii care .ncep cu pronumele relati& 'ui, 'uae' 'uod' iar modul #olosit este conjunctivul. n ele sunt exprimate 0ndurile lator persoane' exprimnd di&erse nuane de scop' cauzale' condiionale etc. *e aceea' aceast! propoziie de&ine o relati&! circumstanial!' care poate #i . cauzal&, concesiv&, condiional&, *inal& sau consecutiv& . A"adar' .n locul con(unciilor prin care sunt introduse' de re0ul!' aceste circumstaniale' apare pronumele relati&' cu .nelesul respecti&elor con(uncii. *eoarece acest pronume determin! tot un nume' el se &a acorda cu acesta .n num!r "i 0en' cazul #iind acela al #unciei pe care o are .n propoziie. Traducerea relati&elor circumstaniale se #ace' #ie prin pronumele relati&' #ie prin con(unciile corespunt!toare nuanei pe care o exprim!.

Subordonate relative circumstaniale de cauz =32ilosop2iae ma0nam 0ratiam 2a%eo' 'uae me contra #ortunae impetu armet' am o mare mulumire din partea #ilolzo#iei' #iindc! m! .nt!re"te .n #aa atacului destinului.

)B

=8laminius #uit enim miri#ica &i0ilentia' 'ui suo tuto consulatu somnium non viderit' 8laminius a #ost de o &i0ilen! extrordinar!' el care +#iindc!, .n tot consulatul s!u n=a cunoscut somnul. Subordonate relative circumstaniale concesive = 0omet' 'ui sero ac le&iter 4raecas litteras atti issem' tamen complures At2enis dies sum commoratus +:icero,' c2iar eu' care +de"i, am cunoscut trziu "i super#icial literatura 0reac!' totui am z!%o&it la Atena mai multe zile. =:roesus' 'ui ditissimus esset' non %eatam &itam &i&e%at' :roesus' care +de"i, era #oarte %o0at' nu tr!ia o &ia! #ericit!. Subordonate relative circumstaniale condiionale =9ui deum esse ne et' eum 2ominem esse &ix putem' *umnezeu' eu a%ia .l mai consider om. Subordonate relative circumstaniale finale =Le0ati missi sunt 'ui pacem peterent, au #ost trimi"i soli ca s! cear! pace =*electus sum a% uni&ersa pro&incia' 'ui eius iura #ortunas5ue de*enderem +:icero,' am #ost ales de .ntra0a pro&incie ca s!=i ap!r drepturile "i a&erile. Subordonate relative circumstaniale consecutive =Nullus dolor est 'uem non lon0in5uitas temporis minuat ac molliat +:icero,' nu exist! nici o durere pe care +.nct, durata timpului s! n=o mic"oreze "i s! n=o domoleasc!' =Nec 5uis5uam est tam opulentus 'ui mi2i obsistat in &ia +3lautus,' nu e nimeni a"a de puternic' care +.nct, s!=mi stea .n cale. dac! el nea0! c! exist!

:.PR2P2>I?II %2!P#,1I", 3ropoziiile completi&e .ndeplinesc rolul de complement direct al unui &er% din re0ent!. n lim%a latin!' ele sunt de patru #eluri$ a, :ompleti&e in#initi&ale cu predicatul la in#initi&.

)D

%, :ompleti&e con(uncti&ale introduse prin con(uncii' cu predicatul la con(uncti&. c, :ompleti&e cu indicati&ul introduse prin con(uncia 5uod. d, Intero0ati&e indirecte introduse prin di#erite particule sau cu&inte intero0ati&e. Completiva infinitival Aceast! su%ordonat! numit! "i acuzativ cu in*initiv' este o propoziie care are rolul de a complete .nelesul re0entei' a&nd uneori rol de su%iect' alteori de complement direct. Modul .n care se construie"te este urm!torul$ nu are o con(uncie su un alt element introducti& su%iectul st! .n acuzati& predicatul este la modul in#initi& :ompleti&a in#initi&al! este un tip de su%ordonat! .ntlnit! .n toate etapele de dez&oltare ale lim%ii latine' #iind #rec&ent utilizat! de scriitorii latini. Acuzativ cu in*initiv cu rol de subiect se pune dup!$ =expresii &er%ale impersonale construite cu &er%ul esse$ di##icile est' este 0reu ne#as est' nu este permis' scelus est' este o crim!' &erum est' este ade&!rat #acile est' este u"or indi0num est' este nedemn xemple$ *i##icile est amicitiam manere' si a &irtute de#eceris +:icero,' e 0reu s! dureze prietenia dac! te=ai dep!rtat de &irtute 8ama est etiam @omerum caecum *uisse' se z&one"te c! ;omer a #ost or% =dup! &er%e impersonale$ decet' constat' oportet' placet' interest' re#ert etc. xemple$ 2ratorem irasci minime decet' nu se cu&ine ca un orator s! se .n#urie x malis minima eli ere oportet' dintre cele rele tre%uie alese cele mai mici. Acuzativ cu in*initiv cu rol de complement direct se pune dup! patru cate0orii de &er%e$ #ama est' se z&one"te #as est' este permis spes est' se sper! satis est' este su#icient necesse est' este necesar credi%ile est' este de crezut

)E

). "erba dicendi sau declarandi$ dico' declaro' demonstro' a##irmo' ne0o' respondeo' scri%o' narro' nuntio etc. xemple$ :aesar in senatum &enit sed dixit se non esse dictatorem' :aesar a &enit .n senat' dar a spus c! nu este dictator A##irma&i me esse #acturum' am a#irmat c! &oi #ace acest lucru. -. "erba sentiendi. sentio' audio' &ideo' co0nosco' intelle0o' scio' nescio' iudico' accipio' spero' o%li&iscor' recordor etc. xemple$ ;el&etii an0ustos se #ines $abere ar%itrantur +:aesar,' ;el&eii socoteau c! ei au 2otare .n0uste Omnes scimus e(ercitum pro &ictoria sua pu nare' toi "tim c! armata lupt! pentru &ictorie. Patere tua consilia non sentisC +:icero,' nu simi c! planurile tale sunt date pe #a!C /. "erba voluntatis. &olo' nolo' malo' cupio' opto' &eto' studio' iu%eo' pro2i%eo' permitto etc xemple$ Volumus liberos nostros *elices esse' &rem ca copiii no"tri s! #ie #ericii Au0ustus carmina Ver0ilii cremari contra testamenti eius &erecundiam &etuit' Au0ustus a .mpiedicat ca poeziile lui Ver0ilius s! #ie arse' .mpotri&a modestiei testamentului acestuia. 1. "erba a**ectuum$ 0audeo' laetor' 0lorior' doleo' ind0nor' misereo etc. xemple$ 4audeo ti%i iucundas esse meas litteras +:icero,' m! %ucur c! .i sunt pl!cute scrisorile mele :upio me esse clementem er0a 2orum 2ominum errores 5ui non le0es co0noscunt' doresc s! #iu .n0!duitor #a! de 0re"elile acestor oameni care nu cunosc le0ile.

7ominativ cu in*initiv n cadrul propoziiei in#initi&ale intr! "i nominati&ul cu in#initi&. Acest tip de su%ordonat! este cerut! de acelea"i cate0orii de &er%e' .n special &er%a dicendi' la

)F

diateza pasi&!' persoana a III=a sin0ular sau plural. *intre &er%ele declarandi' sentiendi sau &oluntatis care cer un nominati& cu in#initi&' cele mai #rec&ent .ntlnite sunt$ dicor' putor' existimor' iudicor' iu%eor' &ideor etc xemple$ Non &idemur esse victuri' nu p!rem c! &om .n&in0e 1$ales primus de#ectionem solis praedi(isse #ertur +:icero,' se po&este"te c! T2ales a prezis cel dinti o eclips! de soare Re ulus omnium iustissimus *uisse traditur' se po&este"te c! 9e0ulus a #ost cel mai drept dintre oameni

1este de evaluare$ *esp!rii #razele .n propoziii' identi#icai completi&ele in#initi&ale "i modul .n care acestea s=au #ormat$ ). Spartacus ser&is persuasit se pro li%ertate pu0nare. -. Senatores omnes &ole%ant eum 9omae manere. /. :upio in tantis reipu%licae periculis me non dissolutum &ideri. 1. Lucius dixit deos 9omam iu&are. A. U%i Iu0urt2a 9oma e0redie%atur dixit 9omam ur%em &enalem et mature perituram esse. B. *uces dixerunt suos exercitus in 2osti%us patriae pu0naturos esse. Completiva conjunctival :a "i cea in#inti&al!' are #uncie de complement direct #iind strns le0at! de re0ent! c!reia .i completeaz! .nelesul. ste introdus! prin con(unciile6 =ut' s!' ca6 cnd este a#irmati&! =ne' s! nu' c! nu6 cnd este ne0ati&!. n 0eneral' completi&a con(uncti&al! urmeaz! dup! &er%e ca$ ro0o' postulo' peto' moneo' 2ortor' censeo' suadeo' persuadeo' mo&eo' &olo' nolo' malo' exspecto etc. xemple$ 3eto ut dili as eum' in tuis $abeas +:icero,' te ro0 s!=l iu%e"ti' s!=l socote"ti dintre ai t!i.

-G

Videant consules ne 5uid respu%lica detrimenti capiat +:icero,' &e02eze ca repu%lica s! nu su#ere &reo pa0u%!

consulii s!

:ompleti&a co(uncti&al! este cerut! "i de &er%e de temere$ timeo' metuo' &ereor. *up! aceste &er%e completi&a con(uncti&al! se introduce prin con(unciile$ =ut sau ne non' c! nu' cnd su%iectul re0entei &rea s! se .ntmple #aptul de care se teme' =ne' s! nu' cnd su%iectul re0entei nu &rea s! se .ntmple #aptul de care se teme. xemple$ Timeo ut pater &eniat' m! tem c! nu &ine tata +&reau s! &in!, Timeo ne pater &eniat' m! tem s! nu &in! tata +nu &reau s! &in!,. 1este de evaluare. *esp!rii #razele .n propoziii' identi#icai completi&ele con(uncti&ale "i modul .n care acestea s=au #ormat$ ).*eus 5uaeso ut sal&a pariam #ilium. -.Alexander milites monuit ne multitudine 2ostium mo&erentur. /.Suadeo ut #ilius tuus cursum 2onorum ineat. 1.Metuo ne amici tui #acinori%us inter#uerint. A.Operam da%imus ut &ersus multos Latinos item :iceronis operam le0amus.

Completiva introdus prin quod Aceast! completi&! se construie"te cu modul indicati&' a&nd rol de su%iect sau de complement direct al &er%ului din re0ent!. :on(uncia 'uod +c!, prin care su%ordonata se lea0! de re0enta ei' este la ori0ine un pronume relati& neutru .n acuzati&' a&nd sensul$ cu pri&ire la #aptul c!' .n ceea ce pri&e"te #aptul c!' deci este la ori0ine un acuzati& de relaie. %ompletiva cu 'uod a #ost #rec&ent #olosit! .n lim%a latin! &or%it! "i ast#el a p!truns mai u"or .n lim%ile romanice actuale' .nlocuind acuzati&ul cu in#initi& +rom. c&' #r. 'ue' ital.c$e,. n lim%a literar! aceast! completi&! se #olosea dup! &er%ele care construiesc un acuzati& cu in#initi&. *intre aceste &er%e' cele mai #rec&ent .ntnite .n construirea acestei completi&e sunt verba a**ectuum.

-)

xemple$ !iror 'uod nemo nostrum sua sorte contentus est' m! mir c! nimeni dintre noi nu este mulumit cu soarta sa. Gaudeamus 'uod &i&imus' s! ne %ucur!m c! tr!im. %ompletiva cu 'uod se mai .ntne"te "i dup! expresii &er%ale impersonale' dup! &er%ul #acere sau dup! impersonalele accidit' e&enit' cnd sunt .nsoite de ad&er%e. xemple$ Bene *acis 'uod me adiu&as +:icero,' %ine #aci c! m! a(ui. Propoziiile interogative Se .mpart .n$ =propoziii intero0ati&e directe care se construiesc cu indicati&ul "i con(uncti&ul. =propoziii intero0ati&e indirecte care se construiesc cu modul con(uncti&. 3ropoziiile intero0ati&e indirecte sunt principale "i au predicatul la indicati& sau la con(uncti&. xemple$ Huid a0isC :e #aciC Huo &adisC ncotro mer0iC Huis nescitC :ine nu "tieC Att propoziiile intero0ati&e directe' ct "i cele indirecte sunt introduse prin$ pronume intero0ati&e +5uis' 5uid' 5uot' uter,' ad&er%e intero0ati&e +u%i' 5uo' unde' 5ua' 5uando,' particule intero0ati&e +an' ne' nonne' num,. xemple$ 9uid dicisC :e ziciC Te 'uando exspectemus #ac ut sciam +:icero,' d!=mi de "tire cnd s! te a"tept!m. *u%ito an ae0rotus sit' m! .ndoiesc c! este %olna&. 1este de evaluare. *esp!rii #raza .n propoziii "i analizai su%ordonatele intero0ati&e$ Ni2ilne te nocturnum praesidium 3alati' ni2il ur%is &i0iliae' ni2il timor populi' ni2il concursus %onorum omnium' nu2il 2ic munitissimus 2a%endi senatus lucus' ni2il 2orum ora &ultus5ue mo&eruntC ;ic tamen &i&it. Vi&itC Immo &ero etiam in senatum &enit' #it pu%lici consilii particeps' notat et desi0nat oculis ad ceadem unum5uem5ue nostrum +:icero' In Catilinam orationem quattuor' I,.

--

A. PR2P2>I?II %IR%;!81A7?IA#, Subordonata temporal 3ropoziia circumstanial! de timp are rolul unui complement circumstanial de timp' ar!tnd momentul .n care se des#!"oar! aciunea exprimat! de &er%ul re0ent. Se introduce prin con(unciile$ ut, ubi, ut primum, ubi primum, simul, post'uam i se construiete cu modul indicativ. xemple$ ;bi 2aec a tri%uno relata sunt' Nero interro0at' cnd acestea au #ost communicate de tri%un' Nero .ntrea%!. Post'uam dictator occisus est' %ellum ci&ile redinte0ratum est' dup! ce dictatorul a #ost ucis' a re.nceput r!z%oiul ci&il. Su%ordonata temporal! mai poate #i introdus! "i prin con(uncia cum' construindu= se #ie cu indicati&ul' #ie cu con(uncti&ul. xemple$ %um :aesar in 4allia venit' alterius #actionis principes erant ;aedui' alterius Se5uani +:aesar,' cnd :aesar a &enit .n 4alia' conduc!torii unei partide erau 2eduii' ai celeilalte erau se5uanii. %um :icero consul esset' :atilina #ecit coniurationem' consul' :atilina a #!cut o con(uraie. Subordonata cauzal 3ropoziia circumstanial! de cauz! exprim! cauza sau moti&ul pentru care se des#!"oar! aciunea &er%ului din re0ent!. Se lea0! prin con(unciile$ 5uod' 5uia' 5uoniam' 5uando' propterea 5uod' cum6 se construie"te cu modul indicati& cnd cauza este real! "i cu modul con(uncti& cnd cauza este ireal!' ipotetic!. xemple$ ;el&etii reli5uos 4allos &irtute praecedunt 'uod #ere cotidianis proeliis cum 4ermanis contendunt +:aesar,' ;el&eii .i .ntrec prin &irtute pe ceilali 0ali #iindc! poart! lupte zilnice cu 0ermanii. Maiores nostri' cum re0um potestatem non tulissent' ma0istratus annuos crea&erunt' str!mo"ii no"tri' #iindc! nu au suportat puterea re0ilor' au creat annual ma0istrai. pe cnd :icero era

-/

Subordonata concesiv 3ropoziiile circumstaniale concesi&e arat! o piedic!' o .mpre(urare contrar! care nu poate totu"i opri des#!"urarea aciunii din re0ent!. n propoziia re0ent! se a#l! ad&er%e corelati&e ca $ tamen' at' certe' ni2ilominus etc. :on(unciile introducti&e ale su%ordonatei concesi&e sunt$ 5uam5uam' tametsi' etsi' etiamsi' ut' cum' licet6 se #olosesc ca moduri personale att indicati&ul' c.t "i con(uncti&ul. xemple$ 1ametsi &icisse debeo' tamen de meo iure decedam +:icero,' de"i tre%uie s! .n&in0' m! &oi lipsi totu"i de dreptul meu. ;t desint &ires' tamen est laudanda &oluntas' de"i lipsesc puterile' totu"i tre%uie l!udat! &oina. Subordonata condiional xprimarea condiiei necesit! existena a dou! propoziii$ una pricipal! care conine rrezultatul "i cealalt! su%ordonat!' care cuprinde condiia. :on(unciile introducti&e sunt$ si' si #orte' nisi' si non' dum' modo' dummodo. n lim%a latin! circumstaniala condiional! cuprinde trei situaii$ a, %azul sau condiia real&5 su%ordonata condiional! se construie"te cu modul indicati&. xemple$ 8i post #ata venit 0loria' non propero +Martialis,' dac! 0loria &ine dup! moarte' nu m! 0r!%esc. %, %azul potenial, .n care condiia este considerat! posi%il de realizat. 3redicatul su%ordonatei este la conjunctiv prezent sau per*ect. tiam #era animalia si clausa teneas' &irtutis o%li&iscuntur +Tacitus,' animalele s!l%atice dac! le ii .nc2ise' ."i uit! puterea. 8i' 5uotiens peccant 2omines' sua #ulmina miserit Iuppiter' exi5uo tempore inermis erit' dac!' ori de cte ori 0re"esc oamenii' Iuppiter ar trimite #ul0erele' .n scurt timp ar #i #!r! arme. c, %azul ireal' .n care condiia este perceput! ca irealiza%il!' contrar! realit!ii. c2iar

-1

3redicatul su%ordonatei condiionale este la conjunctiv imper*ect sau mai mult ca per*ect. xemple$ Musae si Latine lo5ui vellent' 3lautino sermone lo5uerentur +Huintilianus,' dac! muzele ar &rea s! &or%easc! latine"te' ar &or%i lim%a lui 3laut. 8i tacuisses' p2ilosop2us mansisses' dac! t!ceai' #ilozo# r!mneai. Subordonata final 3ropoziia circumstanial! de scop sau #inal! exprim! scopul pentru care se des#!"oar! aciunea &er%ului din re0ent!. ste introdus! prin con(unciile$ ut' ne' 5uo. n toate situaiile predicatul este la modul con(uncti&6 dintre timpurile acestuia' pre#erndu=se prezentul "i imper#ecul. xemple$ do ut vivam' non &i&o ut edam +Huintilianus,' m!nnc ca s! tr!iesc' nu tr!iesc ca s! m!nnc. Subordonata consecutiv :ircumstaniala consecuti&! exprim! o consecin! a aciunii din re0ent!. introdus! prin con(unciile$ ut' ut non' 5uin. corelati&e care o anun!$ talis' tantus' tam' ita' satis. Modul su%ordonatei consecuti&e este numai con(uncti&ul. xemple$ Tanta &is pro%atis est, ut eam in 2oste etiam dili amus +:icero,' att de mare este puterea cinstei' .nct o iu%im c2iar "i la du"man. Nemo est tam sae&us ut pueri lacrimis non moveatur' nimeni nu este att de crud' .nct s! nu #ie mi"cat de lacrimile copilului. ste xist! .n re0ent! cte&a ad&er%e

Subordonata comparativ xprim! o aciune sau un #apt cu care se compar! aciunea din re0ent!' aceasta #iind un termen al comparaiei' iar su%ordonata comparati&! al doilea termen al comparaiei.

-A

Aciunea poate #i real!' iar .n aceast! situaie predicatuleate la indicati&' sau ireal! cu predicatul la con(uncti&. Se introduce prin con(unciile$ ut' &elut' sicut' ut si' &elut si' 5uasi. xemple$ ;t sementem *eceris' ita metes +:icero,' cum &ei sem!na' a"a &ei cule0e. In %ello ;anni%al &i&e%at 'uasi 0re0arius *uit, .n r!z%oi ;anni%al tr!ia ca "i cum ar #i un om de rnd. Hualis e5ues' talis e5uus' cum este c!l!reul' a"a este "i calul. Biblio ra*ia cursului. =Academia 9.3.9.' Gramatica limbii romne' d. A II=a' &ol. I=II' <ucure"ti' )FB/. =N.I.<ar%u' Sinta a limbii latine dup metoda istorico!stilistic ' d. A II=a' <ucure"ti' )F1D. =N.I.<ar%u' Toma Vasilescu" Gramatica limbii latine' <ucure"ti' .*.3.' )FB). =I. <u(or' 8r. :2iriac' Gramatica limbii latine' <ucure"ti' ditura Itiini#ic!' )FD). =O&id *enusu"ianu' Istoria limbii romne' <ucure"ti' ditura Itiini#ic!' )FB). = u0en *o%roiu' Curs de istoria limbii latine' <ucure"ti' ditura Uni&ersit!ii' )FF1. =A. rnout' 8.T2omas' S#nta e latine' 3aris' :.JlincKsiecK' )FA/. =I. 8isc2er' $atina dunrean' <ucure"ti' ditura Itiini#ic! "i nciclopedic!' )FEA. =Nicolae Lascu' %anual de limba latin pentru &nvmntul superior ' Lito0ra#ia "i tipo0ra#ia .n&!!mntului' )FAD. =Vir0il Matei' Gramatica limbii latine' <ucure"ti' ditura Scripta' )FF1. =A. Meillet' 'squisse d une (istoire de la langue latine' 3aris' ditura ;ac2ette' )F/E. =;. Mi2!ilescu' $imba latin &n provinciile dunrene ale Imperiului )oman' <ucure"ti' ditura Academiei' )FBG. =Maria 3rlo0' Gramatica limbii latine' <ucure"ti' ditura *idactic! "i 3eda0o0ic!' )FBB. =Sextil 3u"cariu' $imba romn' &ol. I' <ucure"ti' 8undania pentru literatur! "i art!' )F1G. =*an Slu"ansc2i' Sinta a propoziiei latine' <ucure"ti' ditura Uni&ersit!ii' )FE1. =*an Slu"ansc2i' Sinta a limbii latine *vol+ II" Sinta a frazei," <ucure"ti' Uni&ersit!ii' )FF1. =Toma Vasilescu' Curs de sinta istoric a limbii latine ' <ucure"ti' ditura *idactic! "i 3eda0o0ic!' )FB-. ditura

-B

1este de evaluare. ). *esp!rii #razele .n propoziii' indicai #elul su%ordonatelor' con(unciile introducti&e' precum "i modurile &er%ale #olosite$ ;orum omnium #ortissimi sunt <el0ae' propterea 5uod a cultu at5ue 2umanitate pro&inciae lon0issime a%sunt' minime5ue ad eos mercatores saepe commeant at5ue ea 5uae ad e##eminandos animos pertinent important' proximi5ue sunt 4ermanis' 5ui trans 92enum incolunt' 5ui%uscum continenter %ellum 0erunt. 3ost eius mortem ni2ilo minus ;el&etii id 5uod constituerant #acere conantur' ut e #ini%us suis exeant. :aesari cum id nuntiatum esset' eos per pro&inciam nostram iter #acere conari' maturat a% ur%e pro#icisci et 5uam maximis potest itineri%us in 4alliam ulteriorem contendit et ad 4ene&am per&enit. :aesar' 5uod memoria tene%at L.:assium consulem occisum exercitum5ue eius a% ;el&etiis pulsum et su% iu0um occisum' concedendum non puta%at. +:aesar' Commentarii de bello Gallico' Li%er I,. -. xerciii > subordonata temporal :um :aesar in 4alliam &enit duae #actiones i%i erant. 3ost5uam consuli locutus est' :atilina ex ur%e pro#ectus est. :um At2enis essem' ?enonem #re5uenter audie%am. *um occideretur' :atilina #ortiter pu0na&it. /. xerciii > subordonata cauzal Huia ci&is sum' necesse est me parere ci&itatis le0i%us. Ad te non &enio 5uod mi2i tempus deest. :um id cupias' maneo. 4ratias ti%i a0o 5uia me &i&ere coe0isti. :um no%iscum &enire nolitis' domi cum li%eris mane%itis. 1. xerciii > subordonata concesiv tsi iam senex erat' :ato 4raecam lin0uam didicit. Multi ci&es' cum rempu%licam ser&irent' tamen ci&itatis &im su%ierunt. tiamsi mors &eniat' malo domi in patria mori. ;omo' 5um&is sit doctus' tamen multarum rerum i0narus est. A. xerciii > subordonata condiional

-D

Si le0es' %ene respondes. ;omo #elix esset si semper &irtutem exerceret. Nisi puer Latine didicissem' :iceronis li%ros le0ere non possem. Si &erus #ueris amicus' mi2i auxilium dederis. B. xerciii= subordonata consecutiv$ din propoziiile (uxtapuse #ormai o sin0ur! #raz! .n care s! existe o su%ordonat! consecuti&!' a&nd modelul$ Stultus estLnon intelli0it > Tam stultus est ut non intelli0it. ;ic 2omo stultus est L omnes' cum lo5uitur' rident. <ene Latine lo5uerisL 9omae natus esse &ideris. 3atronus clamatL omnes eum audiunt. *icipuli %ene la%ora%antLma0ister 0aude%at. Asinus miser eratLmori &ole%ant. 8lumen altum eratLmilites pedi%us transire non poterant. 3uella pulc2ra estL nulla pulc2rior esse potest.

-E