Facultatea de drept Universitatea Titu Maiorescu Claudiu IONESCU CLAUDIU PETRU ian !""!

Monar$ia si repu%lica in andirea lui Mac$iavelli Anul II zi rupa !"!#

Nicolo Mac$iavelli s#a nascut la & 'ai ()*+, la Florenta- Se tra ea dintr#o vec$e .a'ilie de %una no%lete oraseneasca, .a'ilie de uel.i, iz oniti din Florenta dupa %atalia de la Montaperti- Despre copilaria sa nu se cunoaste aproape ni'ic- In 'od si ur acesta s#a z%atut in lipsuri 'ateriale, lipsuri de care nu v#a scapa toata viata- Mai 'ulte lucruri nu se stiu nici despre scolile pe care Mac$iavelli le#a .recventat, dar, este .ara indoiala .aptul ca acesta ar .i ur'at un .el de invatatura in stare sa ii o.ere o cultura si o pre atire clasica, alt.el nu s#ar .i putut an a/a in postul de Secretar al Si norei FlorenteiO ast.el de ale ere, scoate in evidenta de la inceput ca ave' de a .ace cu un carturar de o .actura aparte- Este de notorietate .aptul ca la Florenta avea sa .ie an a/ati in slu/%ele politice 0oa'eni invatati, patrunsi de cultura clasica, care sa stie sa scrie ele ant latineste, sa co'puna epistole a%ile si sa .aca discursuri elocvente-1 La varsta de !+ de

Referat.clopotel.ro

ani, Mac$iavelli a .ost an a/at la a doua cancelarie, cu insarcinarea e2presa de a rezolva pro%le'ele interne ale cancelariei- In plus I se incredinteaza si .unctia de Secretar al Celor 3ece, .unctie care viza si atri%utia rezolvarii unor a.aceri e2terne- 4a ocupa aceasta .unctie pana in luna noie'%rie a anului (5(! cand, dupa caderea Repu%licii nu ii 'ai este acceptata nici o insarcinare politica o.icialaInainte de an a/area sa in slu/%a repu%licii, Mac$iavelli .usese 'artorul atator eveni'ente petrecute in Florenta si Italia, atator rasturnari de an a/a'ente politice, inaltari si pra%usiri de oa'eniInca de tanar, adunase un vast 'aterial de e2perienta In care 'intea lui a era se straduia sa introduca o lo ica, ordine sau e2plicatie satis.acatoare- Dupa ce va ocupa postul de secretar, va participa direct, a.landu#se c$iar in 'iezul celor 'ai i'portante eveni'ente dintre cele care vor avea loc- Ast.el, il va cunoaste pe Cesare 6or ia, pe care il va ad'ira in 'od deose%it, luandu#l ca 'odel in realizarea celei 'ai cele%re lucrari pe care a scris# o, Il PrincipeIn toti cei () ani, cat a ocupat .unctia de Secretar al Florentei, Mac$iavelli a intrat in le atura cu oa'eni politici de sea'a epocii lui- A avut intalniri o.iciale cu popi, re i, i'parati si principi7 a surprins in cele 'ai di.erite ipostaze oa'eni stapani pe .irele cele 'ai ascunse ale

Referat.clopotel.ro

tre%uirilor statului, dezvoltand inteli enta si i'%o atind e2perientaPline de se'ni.icatii sunt 'isiunile sale incepute in anul ()++ cand il asi' pe lan a Caterina S.orza, contesa de I'ola si Forli, intalnirile sale cu Ludovic al 8II 9lea dar 'ai ales 'isiunea sa de la Ur%ino din anul (5"! pe lan a Cesare 6or ia care se prelun este apoi ti'p de patru luni- Aceasta a reprezentat o %una ocazie pentru a#l cunoaste pe ducele 4alentino, cu' era nu'it .iul Papei , Ale2andru al saselea- De ase'enea, de'na este si 'isiunea din anul (5": la i'paratul Ma2i'ilian, care ii prile/uieste cunoasterea Elvetiei, unor orase er'ane si de ase'enea studiul Tirolului- La s.arsitul anului (5(! in Italia, eveni'entele se precipita- Li a de la Ca'%rai, in care Franta se asea alaturi de Papa si spanioli se des.ace- Apoi s# a constituit Li a s.anta, care avea un scop opus, avandu#l in .runte pe Iuliu al doilea care alaturi de spanioli, incepe lupta i'potriva ar'atelor lui Ludovic al 8II 9lea In acelasi an revine la Florenta stapanirea Medicilor, 'ac$iavelli care .usese unul din secretarii Repu%licii si care cola%orase activ la or anizarea 'ilitiilor acestora a .ost inlaturat , %a c$iar suspectat de le aturi cu o conspiratie i'potriva Medicilor- Inc$is si torturat acesta este eli%erat odata cu ale erea ca Papa al lui Leon al 8# lea dar cu toate acestea a .ost dat la o parte din

Referat.clopotel.ro

viata pu%lica si s#a retras din casa lui de la tara la San CascianeDatorita acestui repaus .ortat, intrerupt de putinele calatorii si repausuri la Florenta unde participa la conversatiile din care radina Ruccelai, s#a nascut Principele si discursurile, doua opere .ara de andirea politica 'oderna ar .i .ost serios vaduvita in dezvoltarea si .unda'entarea sa stiiti.ica- Se spune ca in anii cuprinsi intre aceasta retra ere .ortata si revenirea in viata pu%lica pentru scurt ti'p si cu 'isiuni secundare, in (5!5 alcatuiesc perioada cea 'ai rodnica a vietii lui- Alaturi de celelalte doua lucrari 'entionate 'ai sus, Mac$iavelli a 'ai scris si; Decenalele Pri'e, Asinul de aur, 4iata lui Castruccio Castracani, Matra una, 6el.a or ar$idiavolul, Dialo ul despre li'%a, Cantece de carnaval, Sonete si 6ine, etcAceasta a .ost .ara indoiala un reprezentant stralucit al Renasterii si unul dintre acei oa'eni cele%rii apreaciati drept 0titani ai Da4inciiAcesta a .ost co'parat cu un Colu'% al lu'ii etico#politice, datorita orizonturilor si directiilor de cercetare pe care le#a inau urat- Se poate spune asadar ca el a .ost pri'ul anditor care si#a indreptat atentia asupra societatii si a ela%orat#o cu ri oare lo ica si distantare stiinti.icaMac$iavelli, asa cu' precizeaza si el sin ur, nu si#a andirii , ai pasiunii si ai cuvantului1 alaturi de Leonardo

Referat.clopotel.ro

propus niciodata sa scrie tratate si povete care sa ra'ana .ara nici o utilitate- A scris nu'ai pentru a arata si a indica o cale de ur'at pentru toti cei care nu stiu si ar dori sa stieDe aceea, el si#a ela%orat un adevarat pro ra', un en de 'ani.est- Principele, in special, poate .i considerat, intr#un anu'it .el, un verita%il 'ani.est politic- Potrivit lui Mac$iavelli, tre%uie sa vede' lucrurile cu proprii nostrii oc$i si sa respin e' autoritatea- Si intr#adevar, va respin e prin ur'are autoritatea, dar va citi cu atentie istoriaAntonio <ransci analizand opera lui Mac$iavelli avea sa conc$ida .er'; 0Nicolo Mac$iavelli e uo'o tutto della sua epoca el la sua scienza politica reppresenta la .iloso.ia del te'po c$etende all=oranizzazione delle 'onarc$ie nazionali assolute1Dupa aceasta prezentare vo' proceda la analiza lucrarii sale de capatai, Principele, pentru a prezenta repu%lica si 'onar$ia asa cu' au .ost ele zu ravite de anditorul .lorentin- O .or'a de uverna'ant care sa se dovedeasca %una pentru toate locurile, ti'purile si popoarele nu e2istaIn .inal, toate .or'ele de la doua7 'onar$ia si repu%licaDo'nia uneia sin ure reprezinta tiranie, do'nia tuturor li%ertatea, dar aceste doua .or'e sunt %une la acelasi popor, dar la locul si ti'pul lor- Dupa cu' vo' vedea, cele 'ai %une .or'e de uverna'ant sunt cele 'ai si'ple, adica 'onar$ia si repu%lica- A' uverna'ant se reduc

Referat.clopotel.ro

precizat 'ai sus ca repu%lica este do'nia tuturor, dar cu toate ca aceasta .or'a este usor de .or'ulat, situatia se sc$i'%a atunci cand este vor%a de realizarea ei- Daca arunca' o privire asupra populatiei unui stat vo' desprinde doua 'ari clase; cei care nu au ni'ic si 'uncesc nu'ai pentru a trai si cei care au dar 'uncesc pentru a le spori sau 'acar pentru a le pastraPri'a clasa apartine proprietarilor sau a poporului, iar cea de#a doua reprezina clasa aristocratilor- In or anizarea repu%licana, aceste doua clase vor lua parte i'preuna la uvernarea statului- In aceasta situatie, nici una dintre cele doua clase nu va putea .ace ni'ic .ara cealalta, interesele lor opuse tinandu#se in .rau reciproc- In situatia in care se spune', aristocratia ar deveni puternica, ea s#ar trans.or'a intr#o tiranie ereditara a catorva .a'ilii, adica in oli ar$ie- Pe de alta parte, daca ple%ea ar deveni peste 'asura de puternica ar .i pus in pericol respectul le ilor iar prin violenta ar duce statul la disparitieDe#a lun ul ti'pului a' putut o%serva ca, 'onar$iile propriu#zise sunt 'ult 'ai %une decat oli ar$iile- De e2e'plu, intr#o 'onar$ie, cand le ile nu'ai $otarasc se poate vor%i de e2istenta unei nor'e, daca uvernarea statului este e2ercitata de o sin ura persoana- Insa situatia se sc$i'%a radical, atunci cand la conducerea statului isi dau concursul vointele 'ai 'ultor .a'ilii- Dicatand 'ai 'ulte

Referat.clopotel.ro

vointe se va a/un e .oarte usor la anar$ie, la anar$ia clasei conducatoare- A' spus 'ai devre'e ca pre.era%ila oli ar$iei este 'onar$ia- Acest lucru poate .i inteles acu', deoarece, in cazul celei de#a doua .or'a de uverna'ant statul va tre%ui sa indure pati'ile unui sin ur o', pe cand in cazul oli ar$iei ar tre%ui sa suporte capriciile unei clase intre iNevoia ec$ili%rului intre cele doua clase aduce in scena institutiile caracteristice repu%licii4ointa aristocratiei este e2ercitata in senat, a poporului in co'itii- Interesele aristocratiei sunt aparate de ea insasi, pe cand interesele poporului sunt aparate de tri%un- Iar in cazul in care cele doua clase nu se intele si intra in con.lict este nevoie de interventia unui or an e2ceptional care nu poate .i altul decat dictatorulMac$iavelli ne propune in de.initiv or anizarea repu%licana a societatii ro'ane- Este 'ult 'ai natural ca interesul tuturor sa .ie ocrotit si in ri/it de toti decat de o sin ura persoana- C$iar el spunea ca 0 in tarile in care stricaciunea e asa de inaintata incat le ile nu o 'ai pot opri e nevoie de o putere superioara , de un re e, care sa intinda i'potriva#I o 'ana de .ier si sa ii opuna o putere a%soluta1- Acolo unde coruptia este .oarte 'are, li%ertatea nu .ace altceva decat sa a'pli.ice si 'ai 'ult aceasta stare- Mai sus preciza' ca cele 'ai %une .or'e de uverna'ant sunt cele si'ple si

Referat.clopotel.ro

e2tre'e, ur'and acu' sa aduc la cunostinta ca .or'ele de uverna'ant inter'ediare sunt .oarte pri'e/dioasePentru a intarii cele spuse 'ai sus vo' a'inti un pasa/ din 0Discurs asupra re.or'elor de introdus in constitutia Florentei1 adresat de Mac$iavelli cardinalului Medicii, in care precizeaza ca; pentru 'onar$ie si repu%lica nu e2ista decat o sin ura pri'e/die7 pentru cea dintai de a aluneca pe panta de'ocratiei, iar pentru cea de#a doua de a aluneca pe panta a%solutis'ului- <uvernele inter'ediare, sunt insa, e2puse la pri'e/dia indoita de a inclina in acelasi ti'p catre de'ocratie si a%solutis', si de aici provin cele 'ai 'ulte revolutiiRevenind la 'onar$ie, tre%uie sa preciza' ca 'odul de uvernare al acestora variaza dupa ori inea lor- Ast.el ca .lorentinul ne propune 'ai 'ulte tipuri; cele ereditare, cele cucerite cu ar'ele, cele casti ate prin cri'e, cele elective, cele ecleziastice- Pentru aceste .or'e de poate da nici o nor'a uvernare nu se enerala de or anizare, totul

.iind $otarat de vointa a%soluta a 'onar$ului- Daca nu se pot da nor'e de or anizare statala, in sc$i'% pute' vor%i de e2istenta unor nor'e de conduita pentru principeAst.el, cand este vor%a de 'onar$ie, Mac$iavelli este de parere ca 'ai util este sa se dea nor'e de conduita pentru suveran, decat nor'e de or anizare pentru stat- 6ineinteles ca aceste nor'e de or anizare di.era dupa natura or anizarii- Pentru

Referat.clopotel.ro

inceput, Mac$iavelli se ocupa de 'onar$iile ereditare- Aici, suveranul spune el tre%uie sa respecte traditiile si 'oravurile poporului peste care uverneaza, .erindu#se sa .aca inovatii, deci De ase'enea sc$i'%area le ilor si institutiilor tre%uie sa se .aca doar atunci cand i'pre/urarile o cer, alt.el este posi%il ca acesta sa piarda spri/inul celui 'ai i'portant .actor social, care este, poporul6azate pe acelasi principiu sunt si 'onar$iile ecleziastice, insa, taria uvernelor este data de presti iul credintelor reli ioase- Totusi, aceasta re ula, /udecand dupa purtarea politica a papilor, este 'ai usor de .or'ulat decat de aplicatDupa 'onar$iile 'ostenite, Mac$iavelli isi indreapta atentia asupra celor do%andite care potrivit spuselor sale sunt 'ai di.icil de uvernatEle in.atiseaza trei tipuri; 'onar$iile cucerite cu ar'ele, cele inte'eiate prin cri'e si tradare si cele electiveIn cazul 'onar$iilor cucerite cu ar'ele, suveranul tre%uie sa procedeze ast.el incat populatiile cucerite sa nu si'ta prea reu conducerea straina- Pentru a a/un e la acest scop 'onar$l tre%uie sa incerce pe cat posi%il sa nu lezeze interesele 'ateriale ale populatiei, sa nu puna %iruri prea 'ari si sa isi retra a ar'atele cat 'ai repede, deaorece este stiut ca soldatii se dedau la politica lui tre%uie sa .ie conservatoare-

Referat.clopotel.ro

/a.uri si a%uzuri sporind ast.el ura celor invinsiIn locul ar'atelor retrase vor tre%ui aduse colonii de cetateni din tara de ori ine care sa aduca acolo spriritul national- De ase'enea tre%uie respectate o%iceiurile si traditiile poporului cucerit, iar le ile si institutiile nu tre%uie sc$i'%ate decat atunci cand i'pre/urarile o cerAl doilea tip il constituie 'onar$iile inte'eiate pe cri'a si tradareAcestea sunt studiate in cazul unui tratat politic deaorece Mac$iavelli incearca sa ra'ana realist- De#alun ul istoriei si#au .acut aparitia pe scena politica si ast.el de de uvernarePri'a re ula o constituie aceea ca uzurparile si cri'ele tre%uie sa se intoarca in .avoarea poporuluiPe %una dreptate spunea si P-P- Ne ulescu ca 0ori inea suveranitatii se uita usor cand actiunea ei e %ine.acatoare1- Uzurpatorul pentru a .ace %ine, pentru a avea 'ainile li%ere sa .aca %ine, tre%uie sa savarseasca toate cri'ele de la inceput- Mac$iavelli spunea insasi ca 0 cruzi'ile sunt %ine intre%uintate cand sunt co'ise toate odata, cand nu se staruieste intransele si cand nu sunt intoarse pe cat cu putinta in .olosul poporului>Cel ce uzurpeaza un stat tre%uie dar sa $otarasca si e2ecute dintr#o data toate rozaviile pe care tre%uie sa le co'ita ca sa poata, evitand de a le reinnoi, sa linisteasca spiritele si sa le casti e prin %ine.acere- Daca cruzi'ile uvernari iar .lorentinul cauta si pentru ele cele 'ai %une re uli

Referat.clopotel.ro

tre%uiesc co'ise toate deodata, situatia se sc$i'%a in cazul %ine.acerilor care tre%uiesc sa ur'eze incet care sa dureze cat 'ai indelun at-1 Cruzi'ile tre%uie sa .ie co'ise toate odata pentru ca a'araciunea lor .iind 'ai putin si'tita, sa irite 'ai putin- 6ine.acerile, di'potriva, tre%uie sa ur'eze 'ai incet, pentru ca sa .ie ustate 'ai 'ult 9 acestea erau cuvintele .lorentinului care dovedeau inca odata o deose%ita patrundere psi$olo icaMasurile 9 atat cele in %ine cat si cele in rau 9 tre%uiesc luate total , nu pe /u'atate, deoarece oa'enii tre%uie sa .ie .ie 'an aiati .ie %atuti- Daca dori' sa ataca' pe cineva, tre%uie sa o .ace' puternic ast.el incat sa nu ne .ie .rica de raz%unarea lui- 6ineinteles aceste 'asuri tre%uiesc corelate scopului, pentru ca luate propriu#zis aceste 'i/loace nu pot .i acceptateIn .ine, 'onar$iile elective apar in doua situatii di.erite; pri'a cand aristocratia si'te nevoia unui conducator care sa se opuna poporului, iar a doua cand poporul are nevoie de un conducator care sa lupte i'potriva aristocratiei- Autorul nu .ace deose%ire intre acestea si celelalte doua tipuri deoarece conduita suveranului nu tre%uie in.luentata dupa clasa care l#a ales6ineinteles, aristocratia tre%uie cinstita, dar interesele poporului tre%uiesc .avorizate- Aceasta 'asura este e2plica%ila prin .aptul ca o%iceiurile

Referat.clopotel.ro

poporului nu pot .i sc$i'%ate .oarte usor, pe cand no%ili suveranul poate sa .aca cati vreaNo%ilii nu pot .i niciodata de'ni de incredere c$iar si atunci cand acestia l#au ales, deoarece o'ul, prin natura lui, pe cat are pe atat doreste 'ai 'ult- In al doilea rand, poporul se a.la departe de suveran si ast.el senti'entul in.erioritatii il deter'ina sa il respecte- Un lucru de o deose%ita i'portanta il reprezinta .aptul ca suveranul sa ai%a poporul lan a el in situatii de raz%oi atunci cand nici %anii si nici .ortaretele nu il pot sustineC$iar Mac$iavelli spunea ca ; 0 nu e2ita o .ortareata 'ai %una decat dra ostea poporului1Preciza' la inceputul lucrarii ca atat 'onar$ia cat si repu%lica sunt %une dupa locuri ti'puri si popoare- Cu toate acestea repu%lica este superioara 'onar$iei- Aceasta se e2plica in pri'ul rand prin .aptul ca 'onar$ul uita 'ai repede de interesul eneral decat poporul- Interesul 'onar$ului nu coincide intotdeauna cu interesul poporului, pe cand interesul Su% un eneral reprezinta interesul tuturor, adica uverna'ant repu%lican, %unastarea este ceea ce reprezinta pentru popor propriul lui interes'ai ridicata, deoarece spune Mac$iavelli 0.iecare cetatean e 'ai dispus sa isi 'ultu'easca .a'ilia si sa do%andeasca %unuri, cand e 'ai si ur ca le poate pastra si toti pe intrecute, lucreaza la %inele eneral, prin c$iar .aptul ca se preocupa de interesele lor particulare1- In plus uverna'intele

Referat.clopotel.ro

repu%licane se adapteaza 'ai usor cu sc$i'%arile survenite in ti'p decat cele 'onar$ice- Acest lucru se inta'pla in pri'ul rand pentru ca un suveran isi 'odi.ica .oarte reu sau deloc siste'ul de uvernare 9 pentru ca in .ond, acesta sta su% in.luenta caracterului si te'pera'entului sauDi'potriva, in cadrul uverna'antului repu%lica, oa'enii su.era necontenit sc$i'%ari, si pe deasupra, acestia se deose%esc intre ei si aduc noi puncte de vedere care contri%uie la %una conducere a statuluiMonar$ii se sc$i'%a si ei, dar sc$i'%area lor nu este atat de deasa si in .olosul statului- De#a lun ul istoriei s#au putut vedea nu'eroase cazuri in care statele au decazut datorita unor ur'asi i'%eciliIn cadrul repu%licii, se.ii de state se ale ter'ene 'ai scurte pentru ca in situatia in care acestia nu se dovedesc capa%ili sa poata .i sc$i'%atiDaca uverna'intele repu%licane 9 spune P-Puverneze Ne ulescu 9 sunt atat de superioare de unde vine pre/udecata ca poporul este incapa%il sa se sin ur? Iar Mac$iavelli raspunde ca toata lu'ea e li%era sa vor%easca rau de popor c$iar si atunci cand el do'neste cu deplina putere pe cand ni'eni nu vor%este rau de principi decat cu cea 'ai 'are paza tre'uranda- C$iar daca Mac$iavelli isi 'ani.esta si'patiile pentru uverna'intele repu%licane, ni'ic nu il i'piedica sa recunoasca .aptul ca in anu'ite pe

Referat.clopotel.ro

'o'ente

uverna'intele despotice sunt 'ai %une-

6i%lio ra.ie; Nicolo Mac$iavelli 9 0Il Principe1 P-P- Ne ulescu 9 0Filoso.ia renasterii1 F- En els 9 0Dialectica naturii1 Mar2 si En els 9 0Despre arta si literatura1 <$eor $e Lencan Stoica 9 0Nicolo Mac$iavelli1 Nina Facon Prefata la Principele

Referat.clopotel.ro