Lapus Fisa cu citate

s-i ia scaunul, pre care nu l-ar fi perdut, de n-ar fi fost vndut de boieri Bogdan: nalt nelepciunea mriei-tale se nchinar pn la pmnt, fr a-i sruta poala dup obicei. norodul nu te vrea, nici te iubete i m.ta s te ntorci napoi ca Dac voi nu m vrei, eu v vreau Lapusneanu: cum ai vzut c m-au biruit, m-ai lsat Lapusneanu: nvechit n zile rele, deprins a te ciocoi la toi domnii, ai vndut pre Despot, m-ai vndut i pre mine, vei vinde i pre Toma; spune-mi, n-a fi ntru de frunte, cnd m-a ncrede n tine? Eu te iert ns, c-ai ndr znit a crede c iar m vei putea nela, i i fgduiesc c sabia mea nu se va mnji n sngele tu; te voi crua, cci mi eti trebuitor, ca s m uurezi de blstemurile norodului. Mooc i srut mna, asemenea cnelui care, n loc s muce, linge mna care-l bate. ntia lui domnie, n care el nu avusese vreme a-i dezvlui urtul caracter La cea mai mic gre eal dregtoreasc, la cea mai mic plngere ce i s-arta, capul vinovatului se spnzura n poarta curii Ruxandra: ar fi voit s-l iubeasc , dac ar fi aflat n el ct de puin simire omeneasc. Ruxandra: ci mai ales ispiteti i nfruni pre Dumnezeu, socotind c fcnd biserci l poi mpca, Lapusneanu: Muiere nesocotit! //dar ndat, stpnindu-se, se plec i, rdicnd pre Ruxanda de jos: Doamna mea! Purta corona Paleologilor i peste dulama polonez de catifea roie, avea cabania turceasc. Nici o arm nu avea alta dect un mic junghi cu plselele de aur; iar printre bumbii dulmii se zrea o zea de srm. s-a plecat cu mare smerenie i a srutat moatele sfntului. Spun c in minutul acela el era foarte galben la fai c racla sfntului ar fi tresrit. am artat asprime ctre muli; m-am artat cumplit, ru, vrsnd sngele multora. Unul Dumnezeu tie de nu mi- a prut rui de nu m ciesc de aceasta; Norodul [] crtea numai asupra ministrului su Mooc, care ntrebuina creditul El rdea; iar Mooc, silindu-se a rde ca s plac stpnului Motoc rspunse mravul curtezan Gloata N-avem bani! Ne i-au luat to i Mooc! [] Mooc s moar! Capul lui Mooc vrem! Lapusneanu Du-te de mori pentru binele moiei dumitale Dar pentru ca s nu uite dorul lui cel tiranic de a vedea suferiri omeneti, nscoci feluri de schingiuiri. de m vei vedea aproape de moarte, s m tundei clugr Lapusneanu Ieii! c pre toi v omor! Lapusneanu M-ai popit voi, dar de m voi ndrepta, pre muli am s popesc i eu! Iar pre ceaua asta voi s-o tai n patru buci mpreun cu ncul ei Mitropolitul Crud i cumplit este omul acesta