Scrie un eseu, de 2 3 pagini, despre particularitile de construcie a unui personaj dintr-un text narativ studiat, aparinnd lui Mihail

l Sadoveanu. n elaborarea eseului, vei avea n vedere urm toarele repere! - pre"entarea a patru elemente ale te#tului narativ, semni$icative pentru reali"area persona%ului ales & de e#emplu! aciune, conflict, relaii temporale i spaiale, construcia subiectului, perspectiv narativ, modaliti de caracterizare a personajului etc. '( - pre"entarea statutului social, psihologic, moral etc. al persona%ului ales, prin raportare la con$lictul ) con$lictele te#tului narativ studiat( - relevarea unei tr s turi a persona%ului ales, ilustrat prin dou episoade ) secvene narative ) situaii semni$icative sau prin citate comentate( - e#primarea unui punct de vedere argumentat, despre modul n care se re$lect o idee sau tema te#tului narativ studiat n construcia persona%ului pentru care ai optat. n literatura romn , Mihail Sadoveanu este un e#emplu de *pro"ator total+ & ,onstantin ,iopraga '. Scriitorul a abordat di$erite specii ale genului epic, de la pro"a scurt la pro"a de mare ntindere, imprimnd operelor sale un stil aparte, caracteri"at de originalitatea compo"iiei -i a limba%ului. Baltagul este unul dintre romanele repre"entative ale scriitorului, considerat de .icolae Manolescu *singura capodoper a seriei realiste a lui Sadoveanu+ & Arca lui Noe '. /cest roman impune pre"ena unui persona% singular n literatura romn *aici, n centru, se a$l pentru prima oar un ins puternic, activ, victorios( aceasta e $emeie 012 -i ranc .+ & .icolae Manolescu, Arca lui Noe '. Structura romanului permite interpretarea acestuia n dou moduri! realist & reconstituirea monogra$ic a universului p storesc ' -i mitic & sensul ritual al gesturilor persona%elor '. 3incolo de ncercarea 4itoriei de a reconstitui pas cu pas evenimentele care au dus la moartea violent a soului s u -i de a-i identi$ica pe uciga-i, se des$ -oar , pe un al doilea plan al romanului, o veritabil aventur a cunoa-terii de sine -i, simultan, a cunoa-terii lumii. 5ersona% absent -i episodic, creionat indirect, cu o pre"en st ruitoare ns de-a lungul ntregului roman, .echi$or 6ipan aparine mai curnd planului mitic dect celui realist. 5ornit n c utarea soului, 4itoria str bate simultan spaiul real -i spaiul mitopoetic, un univers pragmatic -i comercial, dar -i o lume de *semne -i minuni+. Monogra$ie a comunit ii pastorale dintr-un sat de munte de la nceputul secolului, Baltagul este un roman cu o construcie a subiectului comple# , n care se reg sesc deopotriv $orme ale romanului poliist -i structuri speci$ice naraiunilor mitice &accentul este pus pe ritmicitatea e#istenei cotidiene a oamenilor, guvernat de legi cosmice -i de *rnduiala+ str veche '. Aciunea pre"int c utarea lui .echi$or de c tre 4itoria, care parcurge drumul de la Mgura Tarcului la Vatra Dornei , desci$rnd semne -i st ruind n a $ace dreptate. 7aptele sunt, aparent, banale! .echi$or 6ipan, un cioban destoinic, este ucis, iar soia sa, 4itoria, ngri%orat de absena lui ndelungat , porne-te s -l caute. 3e-i baba Maranda, vr %itoarea satului, o ncredinea" c .echi$or s-a oprit la alt $emeie, 4itoria este din ce n ce mai sigur c soul ei e mort. ,unoscndu--i bine b rbatul, ea se las condus de vise *semne cere-ti+ - , dar -i de intuiia ei $eminin ( dup ce--i trimite $ata la m n stire -i -i aran%ea" toat gospod ria, 4itoria, nsoit de 8heorghi , pleac la drum. 9a re$ace traseul parcurs de .echi$or, poposind din crcium n crcium , punnd pretutindeni ntreb ri. /$l , la 4atra 3ornei, c soul ei a cump rat toate oile de vn"are -i c ali doi ciobani s-au nvoit cu 6ipan s le dea -i lor o sut de oi. ,u r bdare -i inteligen , $emeia a$l totul de la s tenii care i-au v "ut mpreun pe cei trei, iar, dup ce l g se-te ntmpl tor pe 6upu, cinele lui 6ipan, descoper -i cadavrul soului ntr-o rp . 3in acest moment, 4itoria pune n scen o con$runtare a celor doi ciobani, :lie ,uui -i ,alistrat ;og"a, cu propriile lor $apte, utili"nd ca ultim argument cinele, care-l recunoa-te $ r e"itare pe uciga-. 3up ce .echi$or este ngropat cre-tine-te, 4itoria d un pra"nic la care l acu" pe asasin, n$ ptuind ast$el un act %ustiiar -i restabilind echilibrul etic -i religios tulburat prin comiterea crimei( de acum nainte, viaa -i poate relua cursul $iresc, 4itoria -i $iul ei se pot ntoarce acas dup ndeplinirea ultimelor datorii $a de cel mort. .echi$or -i 4itoria se de$inesc unul pe altul, prin iubirea care-i leag de$initiv, peste accidentele $irii lor omene-ti -i prin rolurile pe care -i le asum . 3intru nceput, .echi$or se deta-ea" prin gesturi, comportament -i atitudini. 5rin na-terea lui special , urmat de un simulacru de moarte -i de o nou na-tere, el -i a$irm esena particular -i destinul special( cele dou nume pe care le poart , 8heorghe & < gr. Georgos lucrtor al pmntului( S$. 8heorghe biruitor al balaurului ' -i apoi, .echi$or & < gr. .i=e$ors victoriosul, biruitorul ' sunt numele acestui destin. 4itoria i este perechea complementar , ata-at de el cu puterile unei legit i mai presus de cele omene-ti. /cest persona% $eminin, unic n literatura romn , este caracteri"at comple# pe tot parcursul aciunii, direct -i indirect. Caracterizarea direct se reali"ea" din perspectiva naratorului obiectiv -i a altor persona%e. .aratorul i $ace un portret $i"ic sumar n incipitul romanului, reinnd detaliul *ochilor c prii+, *n care parc se r s$rngea lumina castanie a p rului+. ntr-una dintre primele scene ale romanului, 4itoria este pre"entat n iposta"a meditativ speci$ic unui puternic conflict interior. >chii ei, *du-i departe+, sugerea" ideea c $emeia este preocupat de ntr"ierea lui .echi$or pn la uitare de sine. 3in perspectiva Minodorei, 4itoria pare o p str toare sever a tradiiei( 8heorghi o vede mai mult ca pe o dein toare de puteri $ermecate & *cunoa-te gndurile omului+, *hot ra -i vremea+( *3ac -i ntr-adev r vr %itoare, cugeta el, apoi eu m nnc -i ea prinde puteri+ '. ,ele mai multe tr s turi se conturea" prin caracterizarea indirect, reali"at prin consemnarea atitudinilor, a $aptelor -i a limba%ului persona%ului. nelegerea special a lucrurilor, spiritul p trun" tor de$inesc portretul moral al 4itoriei, urm rit mai ales n datele su$lete-ti, interioare, n ntregul roman. 7irul narativ ncepe dintr-un punct de de"echilibru! absena b rbatului st pn -i legiuitor al gospod riei( lipsa se prelunge-te dincolo de limitele $irescului, pe care legile traseelor lui .echi$or le respectaser pn atunci cu strictee. 8ospod ria lui .echi$or 6ipan se preg te-te, prin mi-c ri sumare, de ntmpinarea noului se"on, n absena st pnului, prin poruncile 4itoriei. n acest $el, 4itoria se impune din incipit ca persona% de aciune, meditaia ei singuratic de pe prispa casei, n prag de iarn , $iind prete#tul declan- rii aciunii.

?ot rrea de a pleca n c utarea lui .echi$or se conturea" treptat -i, n vederea acesteia, se s vr-esc ritualuri care o arat pe 4itoria ca o p str toare a tradiiei! postul, vi"ita la m n stirea ;istria, nchinarea la icoana S$intei /na, spovedania -i mp rt -ania. @recerea printr-un alt ritual & al $ormalit ilor o$iciale ' determin preg tirile practice de plecare la drum lung. ,ercet rile 4itoriei, pre"entate prin intermediul naraiunii, urmea" un plan stabilit cu preci"ie, ceea ce arat hot rrea ei de a-l g si pe .echi$or -i cura%ul de a n$runta necunoscutul. ,rescut n spiritul tradiiilor, pe care le respect cu s$inenie, 4itoria respinge noul. 4i"ita la .eam, unde anun autorit ile despre dispariia lui .echi$or, nu o convinge c se vor lua m surile necesare pentru g sirea acestuia. 3e aceea, preg te-te minuios c l toria la 3orna. @oate gesturile premerg toare o arat credincioas , energic -i st pn pe sine! vinde produse pentru a obine bani de drum, merge la ;istria pentru a se nchina la icoana S$intei /na, o trimite pe Minodora la m n stire, s$ine-te baltagul pe care i-l d ruie-te lui 8heorghi . /tent la semne -i la vorbele oamenilor, 4itoria reconstituie traseul lui .echi$or 6ipan, reu-ind s a$le, cu diplomaie, am nunte despre soul ei la hanurile unde popose-te. :ntuiia este o tr s tur $undamental de caracter a persona%ului. 9a reu-e-te s neleag oamenii -i s le cunoasc gndurile. /cest $apt este subliniat direct de monologul interior al lui 8heorghi ! *Mama asta trebuie s $ie $ rm c toare( cunoa-te gndurile omului...+ 5erseverena o a%ut s dep -easc momentele di$icile. 3escoperirea r m -ielor p mnte-ti ale lui .echi$or 6ipan o a$ectea" pro$und, dar nu o distruge, pentru c n con-tiina 4itoriei este adnc nr d cinat gndul c pedepsirea vinovailor este scopul c l toriei sale. *7 r lacrimi+, 4itoria cercetea" locul, privindu-l din perspectiva uciga-ilor. 3ominndu--i durerea, ceea ce arat $ora ei moral , 4itoria 6ipan $ace preg tirile pentru nmormntare dup datin . 6a nmormntare, sunt po$tii -i pre$ectul -i cei doi uciga-i, iar atitudinea sever -i nenduplecat a muntencei va da na-tere unui conflict exterior violent, $inali"at cu m rturisirea lui ,alistrat ;og"a. 6a pra"nic, ancheta nceput de domnul /natase ;alme" ia s$r-it, pentru c 4itoria -tie s conduc discuia cu abilitate -i de"v luie mpre%ur rile crimei. 3in nou, iese la iveal relaia special dintre cei doi soi! munteanca o$er detalii pe care numai un individ pre"ent ar $i putut s le -tie, ceea ce i nsp imnt pe uciga-i, supu-i unui proces de tortur psihologic pn cnd m rturisesc mpre%ur rile omorului. Scena se des$ -oar ntr-un ritm alert -i sublinia" rolul $emeii n ndeplinirea actului %ustiiar, chiar dac braul care l love-te pe uciga- este acela al lui 8heorghi ! *mpuns de alt ip t al $emeii, $eciorul mortului simi n el crescnd o putere mai mare -i mai dreapt dect a uciga-ului. 5rimi pe ;og"a n um r. l d du nd r t. /poi l lovi scurt cu muchea baltagului, n $runte. ,alistrat ;og"a -ov i. ,nele se n pusti la beregat , mestecnd morm iri s lbatice cu snge. 012 - ,e vreiA - 4reau s m m rturisesc. 012 5 rinte, "ise ;og"a, g$ind iar( eu v d c se poate ntmpla s pier. 5entru asta, $ac m rturisire aicea, s se -tie c eu am p lit ntr-adev r pe .echi$or 6ipan -i l-am pr v lit n rp , dup cum a dovedit nevasta lui. .-am neles de unde -tie( dar ntocmai a-a este.+ 3up dovedirea vinovailor, 4itoria revine la gri%ile cotidiene. 8heorghi este considerat cap al $amiliei -i, de aceea, i sunt mp rt -ite hot rrile n privina conducerii gospod riei! *- 4in ncoace, 8heorghi , vorbi ea, tre"it din nou de gri%i multe. 4e"i de esal caii, dup moda cea nou care am a$lat-o aici, -i-i nt re-te cu or", c ci drumurile nc nu s-au s$r-it. 0...2 :ar pe sor -ta s -tii c nici c-un chip nu m pot nvoi ca s-o dau dup $eciorul acela nalt -i cu nasul mare al d sc liei lui @opor.+ 5ersona%ul este repre"entativ pentru categoria social pre"entat n roman. 4itoria 6ipan se ncadrea" n lumea tradiional a oamenilor de la munte, respectndu-i legile nescrise -i transmindu-le urma-ilor. 7ire conservatoare -i comple# , munteanca din M gura @arc ului r mne o pre"en memorabil dincolo de paginile romanului, persona% de re$erin n literatura romn .

Mihail Sadoveanu, Bste$an cel Mare al literaturii noastreB &8eo ;og"a' este autorul romanului B.eamul soimarestilorB &CDCE'. @ema acestuia o constituie evocarea luptei taranilor ra"esi den Moldova la nceputul secolului al F4::-lea, mpotriva boierimii lacome si mincinoase. 5ersona%ul principal, central, po"itiv este @udor soimaru, urmasul unei $amilii de ra"esi, tatal - :onascu si mama - /nisia, din sa GHGeHEi tul soimaresti de pe valea Iautului, din tinutul >rheiului. 9l este un persona% creat de imaginatia scriitorului, repre"entantul tipic al ra"esului, e#ponentul idealurilor de libertate si dreptate ale neamului sau de ra"esi. @udor este pre"entat ca un persona% n evolutie , surprins n actiune, erou care se trans$orma, o $igura memorabila %urul careia se concentrea"a atentia scriitorului si a cititorului. 5entru reali"area portretului comple# al persona%ului Sadoveanu $oloseste toate procedeele cunoscute, caracteri"are directa, dar mai ales indirecta, valoare deosebita avnd actiunile eroului si anali"a psihologica. 5ortretul $i"ic al eroului este schitat sumar, direct, prin descriere, pe cnd portretul moral se de"valuie treptat, mai ales n mod indirect, urmarind $aptele acestuia, atitudinile, starile su$letesti, relatiile cu alti eroi, n cele doua iposta"e ale sale carora le corespund doua nume! nstrainatul si Justitiarul. ,apitolul al F:::-lea evoca ntlnirea emotionanta, dar si dureroasa cu satul natal. Ievenind n soimaresti si cunoscnd amaraciunile ra"esilor, el ncepe sa se trans$orme dintr-un ostean $ara tara ntr-un ra"es care prinde radacini, care devine e#ponent al taranilor, un Justitiar, n$aptuitorul s$intei dreptati.

,apabil de trairi su$letesti intense, @udor, plin de emotie, se destainuieste prietenilor sai! "- ratilor, zise el, acesta-i satul meu!""""6a replica lui ,antemir "# un sat ca oricare altul !"""", @udor a raspuns simplu, dar mndru si convingator! "$e poate, dar acesta-i al meu si nu l-am vazut de %& de ani !" 3upa ce e recunoscut de unchiul Mihu, e primit cu bucurie de neamurile sale si mbratisat nct si "simti pieptul 'nfierbntat de o caldura necunoscuta"" Scena sugerea"a s$rsitul pribegiei lui @udor si ntoarcerea printre ai sai. 9 momentul ca osteanul pna atunci $ara tara sa devina un $lacau adevarat al neamului si sa-si puna bratul otelit n slu%ba acestuia. Mos Mihu l duce n mod $iresc n cimitir la mormntul lui :onascu ucis miseleste de boierul Stroie >rheianu, urmarind sa tre"easca n su$letul lui @udor mnie si ura la adresa celui care i-a ucis tatal. 9chilibrul su$letesc al eroului este pus la grea ncercare cnd batrnul Mihu i de"valuie numele ucigasului! "boierul cel mare de la (urgeni, $troie )r*eianu". @udor ramase ca $ulgerat, cu ochii rotun"iti, n$ricosati de groa"a launtrica. 3in acest moment un con$lict dureros va s$sia su$letul eroului care, o vreme, nu va $i n stare sa aleaga ntre dragoste si datorie. 5urtarea Magdei din 5olonia i "drobeste inima si marchea"a revenirea de$initiva lnga ai sai, re"olvnd con$lictul psihologic. /cum, "durerea tuturor 'ncepea sa fie si durerea lui". ,apitolul al FFF4-lea intitulat simbolic BMortii poruncesc celor viiB n$atisea"a punctul culminant si de"nodamntul actiunii. /cum, @udor ndeplineste porunca mortilor neamului sau, pedepseste prin moarte pe cel ce luase, pe nedrept, viata tatalui sau, pe cel ce risipise pamnturile soimarestilor. Sadoveanu pune $ata n $ata pentru a treia oara cele doua persona%e antitetice. n timp ce Stroie este pre"entat ntr-un portret alcatuit mai ales din noutati de ordin vestimentar, @udor este surprins n ceea ce caracteri"ea"a starea sa psihologica &gesturi, reactii, $apte'. @udor se pierde n multime tacut si modest, dar ochii i tradea"a "buciumul launtric! "#ra tacut 'i ardeau oc*ii, dar parea foarte linistit". 9chilibrat, chiar daca linistea lui ar putea prevesti $urtuna, cnd Mihu l anunta ca vine la s$atul ra"esilor boierul Stroie, osteanul raspunde cu o uimitoare siguranta de sine! "+a """, sa asteptam", impunnd respect prin tinuta sa demna. ,nd >rheianu l %igneste, l scuipa pe ostean si-l ameninta cu bu"duganul, acesta de de"lantuie, devine aprig si neiertator cu dusmanul, actionnd n spiritul dreptatii si al datoriei $ata de neamul sau! ",tunci 'l vazura 'nti neamurile lui, turbat ca fiara, cu oc*ii crunti si cu obrazul ca de var"""-u bratul drept ridica fierul, se repezi ca scapat dintr-un arc si lovi 'n crestet pe )r*eianu" ,poi 'l apuca de barba pe boierul ucis si-l traste, lepadndu-i trupul lnga piatra de mormnt a tatalui sau" , gest ce vrea sa semni$ice dreptatea, n s$rsit n$aptuita. 3au apoi $oc conacului boieresc si, ntr-un gest de sublima noblete su$leteasca, i iarta pe Magda si pe logodnicul ei, dovedind genero"itate. 3in epilogul romanului a$lam ca @udor se va casatori cu /nita, $ata de ra"es, si mpreuna cu ceilalti ra"esi "au fost urgisiti si prigoniti, dar s-au tinut cu tarie". @udor soimaru este un persona% comple#, un persona% e#ponential, repre"entativ pentru colectivitatea din care $ace parte - marea $amilie a ra"esilor din soimaresti. 3e asemenea @udor este un persona% tipic sadovenian, adica unul e#ceptional, pus n situatii de e#ceptie, ncercat de mari sentimente si pasiuni. @udor soimaru ntruchipea"a idealul de $rumusete morala a omului din popor n"estrat cu o multitudine de nsusiri ! barbatie, vite%ie, dragoste de neam, genero"itate, $idelitate n prietenie, ntelegere $ata de cei neca%iti, demnitate, devotament, spirit %ustitiar. @udor se aseamana cu eroii baladelor populare &@oma /limos' sau ai basmelor &8reuceanu', cu eroii altor romane istorice sadoveniene &.icoara 5otcoava, 7ratii Jderi'. 5rin nsusirile sale, @udor soimaru tre"este n su$letele noastre sentimente de admiratie si respect.