Ce este EUROPA ?

O sa incerc sa va expic :
1.Europa Geografica.
Europa este, conventional, unul dintre cele sapte continente. Cuprinzand peninsula Eurasiei, Europa este separata de Asia de Muntilor Ural, raul Ural si Marea Caspica la est, si de Muntii Caucaz la sud-est. Europa are deschidere, in nord, la Oceanul Arctic, in vest la Oceanul Atlantic, in sud la Marea Mediterana, iar in sud-est la Marea Neagra si la caile ei de legatura spre Marea Mediterana. Dupa suprafata, Europa este al doilea cel mai mic continent, acoperind !. "!.!!! de #ilometri patrati sau $% din suprafata &amantului si ',"% din suprafata terestra. Din cele apro(imativ )! de state ale Europei, *usia este cel mai mare +atat ca suprafata, cat si ca populatie,, in timp ce -aticanul este cel mai mic. Europa este al treilea cel mai populat continent dupa Asia si Africa, cu o populatie de ./ de milioane de locuitori, reprezentand % din populatia lumii0 totusi, potrivit estimarilor Organizatiei Natiunilor Unite, ponderea Europei va scadea la .% pana in $!)!.

2.Europa Climaterica.
Europa se afl1 2n mi3locul zonei temperate de nord, cea mai mare parte a continentului fiind cuprins1 2ntre /)4 i '!4 latitudine nordic1 i 2ntre 54 i ')4 longitudine vestic1, 2ntinz6ndu-se pe mai 7ine de 8 !!! #m 2ntre Capul Nordului, unde temperatura medie anual1 este de 9) :C, i insula Creta unde temperatura medie anual1 este de " :C. Centrul i r1s1ritul continentului au o clim1 continental1 contrastat1, cu ierni reci i veri foarte calde +mai ales 2n ultimele decenii i cu prec1dere 2n oraele moderne dominate de asfalt, ciment, 7eton i sticl1,, dar 2n apus i la miaz1zi se manifest1 respectiv influenele atlantice i mediteranene care modereaz1 contrastele termice. Dinspre Atlantic vin v6nturile de apus care aduc umezeal1 tot anul i menin temperaturile deasupra mediei mondiale la latitudinile corespunz1toare, mulumit1 apelor calde aduse de curentul Nord-Atlantic zis i ;Curentul <olfului= +este vor7a de <olful Me(ic> acest curent este numit <ulf ?tream 2n lim7a englez1 i Corriente del <olfo 2n spaniol1,.

3.Europa Etimologica.
@n mitologia <reciei antice, Europa a fost o prines1 fenician1 pe care Aeus a r1pit-o, dup1 ce a luat forma unui taur de un al7 str1lucitor. A dusBo pe insula Creta, unde a dat natere lui Minos, *hadamanthus i ?arpedon. &entru Comer, Europa era numele reginei Cretei din mitologie, i nu, 2nc1, o denumire geografic1. Mai t6rziu, Europa f1cea referire la zona centralnordic1 a <reciei, iar din 3urul anului )!! 2.Cr. termenul a fost e(tins pentru a face referire i la teritoriile din nord. Numele grecesc ;Europa= are o origine incert1. O ipotez1 sugereaz1 originea cuv6ntului de la cuvintele greceti 2ntins +eur-, i ochi +op-, opt-,, iar de aici EuropD.

4.Europa Istorica.
Como erectus i Omul de Neanderthal s-au aezat 2n Europa cu mult timp 2nainte de apariia omului modern, Como sapiens. Oasele primilor europeni se g1sesc la Dmanisi, 2n<eorgia, i dateaz1 de acum $ !!! !!! ani. &rima apariie a oamenilor moderni a avut loc 2n /) !!! 2. Cr. Dovezi ale unor aez1ri permanente se g1sesc, 2ncep6nd cu mileniul al .-lea 2. Cr., 2n Eulgaria, *om6nia i <recia. Neoliticul a a3uns 2n Europa Central1, 2n mileniul al '-lea 2. Cr., i 2n p1ri ale Europei de Nord, 2n mileniile ) i 8 2. Cr. Nu e(ist1 vreo cultur1 preistoric1 care s1

acopere 2ntreaga Europ1. &entru detalii cu privire la diferitele culturi, vezi &aleolitic, Mezolitic, Neolitic, Epoca 7ronzului i Epoca fierului. &rima civilizaie european1 7ine cunoscut1, ce cunotea scrierea, a fost civilizaia minoic1 2n insula Creta i, mai apoi, civilizaia micenian1 2n anumite zone din <recia, 2ncep6nd cu al doilea mileniu 2. Cr. @n 3urul anului 8!! 2. Cr., Cultura Fa GHne s-a r1sp6ndit 2n interior p6n1 2n &eninsula I7eric1 +?pania i &ortugalia,, i, apoi, Anatolia. Etruscii locuiau 2n Italiacentral1 i 2n Fom7ardia, unde au fost alungai de c1tre celi, care s-au amestecat cu vechii locuitori ai I7eriei pentru a crea o cultur1 celti7eric1 unic1. Deoarece celii nu utilizau scrierea, nu e(ist1 prea multe informaii legate de ei. *omanii i-au 2nt6lnit i au 2nregistrat numeroase informaii legate de ei0 acestea i dovezile arheologice sunt singurele surse disponi7ile despre aceast1 e(trem de influent1 cultur1. Celii au f1cut o concuren1 formida7il1, dei dezorganizat1, statului roman, care, ulterior, a colonizat i cucerit o mare parte a Europei de ?ud.

5.Europa Sociala.
Carta sociala europeana constituie un instrument politic care contine Jo7ligatii morale= al caror o7iect este acela de a garanta ca intr-o anumita tara sunt respectate anumite drepturi sociale. Acestea se refera in primul rand la piata muncii, formarea profesionala, egalitatea sanselor, mediul de lucru. Carta contine, de asemenea, o cerere e(plicita adresata Comisiei de a inainta propuneri pentru a transpune continutul Cartei sociale in legislatie. Carta sociala europeana a fost semnata in Italia la Gorino la " octom7rie 5' si a intrat in vigoare la $' fe7ruarie 5') fiind o conventie internationala o7ligatorie pentru toate statele care au ratificat-o. Ulterior, Carta sociala europeana a fost completata prin trei protocoale > - &rotocolul aditional din ) mai 5"" prin care se garanteaza noi drepturi grupate in patru articole - &rotocolul de amendare din $ octom7rie 55 prin care se restructureaza procedura de control - &rotocolul aditional din 5 noiem7rie 55) care sta7ileste proceduara de reclamatii colective Carta sociala europeana instituie un sistem european pentru protectia drepturilor economice si sociale reprezinta un aparator al drepturilor fundamentale in domeniul muncii, anga3arii, relatiilor sociale si securitatii sociale. Carta sociala europeana sta7ileste drepturile si li7ertatile si procedurile de control, garant6nd respectarea lor de catre statele mem7re. Carta sociala europeana revizuita din 55' a intrat 2n vigoare 2n 555 si 2nlocuieste treptat tratatul din 5' . Conform Cartei, toti europenii utilizeaza aceste drepturi care afecteaza orice aspect al vietii zilnice, inclusiv locuirea, sanatatea ,educatia, locurile de munca, li7era circulatie a persoanelor si nediscriminarea. Comitetul european al drepturilor sociale CEDE? +CED?, verifica daca statele mem7re si-au onorat o7ligatiile conform Cartei. Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei alege cei ) mem7ri independenti si impartiali pentru o perioada de ' ani care se poate re2nnoi o singura data. CEDE? apreciaza daca legislatia si practica 2n statele mem7re sunt conforme cu recomandarile Cartei. Carta sociala europeana revizuita contine doua parti , una care enunta in mod declarativ un numar de / de drepturi considerate ca fundamentale si cea de a doua parte care dezvolta aceste dpreturi printr-o serie de paragrafe . Astfel Carta sociala europeana revizuita contine dispozitii privind > - dreptul la munca - dreptul la conditii de munca echita7ile - dreptul la securitate si la igiena in munca - dreptul la o salarizare echita7ila - dreptul sindical - dreptul la negociere colectiva - dreptul adolescentilor si copiilor la protectie

- dreptul lucratoarelor la protectia maternitatii - dreptul la orientare profesionala - dreptul la formare profesionala - dreptul la protectia sanatatii - dreptul la securitate sociala - dreptul la asistenta sociala si medicala - dreptul de a 7eneficia de servicii sociale - dreptul persoanelor cu handicap la autonomie ,integrare sociala si participare la viata comunitatii - dreptul familiei la protectia sociala, 3uridica si economica - dreptul copiilor si adolescentilor la protectie sociala, 3uridica si economica - dreptul la e(ercitarea unei activitati lucrative pe teritoriul celorlate parti - dreptul muncitorilor migranti si al familiilor lor la protectie si asistenta - dreptul la egalitate de sanse si tratament in materie de anga3are si profesie, fara discriminare 7azata pe se( - dreptul la informare si consultare - dreptul de lua parte la determinarea si ameliorarea conditiilor de munca si a mediului de munca - dreptul persoanelor in varsta la o protectie sociala - dreptul la protectie in caz de concediere - dreptul lucratorilor la protectia propriilor creante in caz de insolva7ilitate a patronului acestora - dreptul la demnitate in munca - dreptul lucratorilor cu responsa7ilitati familiale la egalitate de sanse si tratament - dreptul reprezentantilor lucrarilor la protectie in 2ntreprindere si facilitatile acordate acestora - dreptul la informare si consultare in procedurilor de concediere colectiva - dreptul la protectie impotriva saraciei si e(cluderii sociale - dreptul la locuinta

6.Europa Demografica.
Europa a avut o influen1 ma3or1 2n cultura, economia i mic1rile sociale din 2ntreaga lume. Cele mai importante invenii 2i au originea, 2n principal, 2n Europa i ?tatele Unite. Demografia Europei e important1 nu numai din punct de vedere istoric, c6t mai ales din cel al 2nelegerii actualelor relaii internaionale i pro7leme de ordin social-economic. Unele pro7leme curente i din trecut legate de demografie au inclus emigraia religioas1, relaiile inter-rasiale, imigraia economic1, un declin al natalit1ii i. 2m71tr6nirea populaiei. @n unele 1ri ma3oritar catolice, precum Irlanda i &olonia, accesul la avort este, 2n prezent, limitat0 2n trecut, asemenea restricii privind naterile controlate artificial erau comune 2n Europa. @n $!!) populaia Europei a fost estimat1 la ./ de milioane de locuitori de c1tre Naiunile Unite, care reprezint1 puin peste a noua parte din populaia lumii. Cu un secol 2n urm1, Europa ad1postea aproape un sfert din populaia lumii. &opulaia Europei a crescut 2n ultimul secol, dar 2n alte zone ale lumii +2n special 2n Africa i Asia, populaia lumii a crescut 2ntr-un ritm mult mai alert. &otrivit proieciei populaiei realizat1 de ONU, populaia Europei va suferi un declin p6n1 la .% din populaia planetei 2n $!)!, sau ')/ de milioane de locuitori . Europa are o populaie de apro(imativ "/!,8 milioane de locuitori+$!!5,, sau aproape % din populaia lumii.Creterea populaiei este relativ mic1, iar v6rsta medie este mai mare dec6t a altor continente.

7.Europa Economica.

KuncLion6nd ca piaL1 unic1, UE este o putere comercial1 ma3or1. Ea depune eforturi pentru a menLine o creMtere dura7il1 investind 2n transporturi, energie Mi cercetare Mi 2ncerc6nd, 2n acelaMi timp, s1 reduc1 impactul pe care dezvoltarea economic1 le-ar putea avea asupra mediului. ?tatistici privind economia UE @ncep6nd cu $!!8, la UE au aderat $ noi state mem7re, ceea ce a f1cut ca &IE-ul Uniunii +producLia de 7unuri Mi servicii, s1 creasc1 semnificativ, fiind ast1zi mai mare dec6t cel al ?tatelor Unite. &IE + $ $'" /". milioane de euro 2n $! !, Cu toate c1 populaLia UE reprezint1 doar .% din populaLia mondial1, schim7urile sale comerciale cu restul lumii reprezint1 apro(imativ o cincime din importurile Mi e(porturile derulate la nivel mondial. UE este principalul e(portator Mi al doilea importator ca m1rime din lume. Apro(imativ dou1 treimi din comerLul total al statelor mem7re se efectueaz1 cu alte L1ri ale UE. @n ceea ce priveMte comerLul e(terior, ?tatele Unite reprezint1 cel mai important partener comercial al UE, urmat de China. @n $!!), participarea Uniunii la e(porturile 2nregistrate la nivel mondial a fost de ", % Mi de ",5% la importuri. Ocuparea forLei de munc1 @n ultimii )! de ani, rata ocup1rii forLei de munc1 2n agricultur1 Mi industrie a sc1zut, tot mai multe persoane anga36ndu-se 2n sectorul serviciilor. Cercetarea Mi dezvoltarea se afl1 2n centrul strategiei europene privind creMterea competitivit1Lii economice. O7iectivul UE este de a investi mai mult 2n cercetare pentru a aduce acest domeniu la nivelul celui din ?tatele Unite Mi Naponia. Doar o mic1 parte din transportul european de m1rfuri Mi de pasageri se deruleaz1 pe calea ferat1 sau pe c1ile naviga7ile interioare +r6uri Mi canale,. Grei sferturi din totalul m1rfurilor Mi persoanelor sunt transportate pe Mosele. UE depinde de importuri pentru a-Mi asigura mai mult de 3um1tate din necesarul de energie.&entru a reduce aceast1 dependenL1 Mi pentru a prote3a mediul, UE se str1duieMte s1 foloseasc1 energia c6t mai eficient Mi s1 promoveze utilizarea surselor regenera7ile. Uniunea Mi-a propus ca, p6n1 2n $!$!, $!% din necesarul de electricitate s1 fie produs din surse regenera7ile, precum energia eolian1, solar1, hidroeletric1, geotermal1 Mi 7iomasa.

8.Europa olitica.
Uniunea European1 funcioneaz1 conform i 2n cadrul competenelor acordate de tratate i pe principiul su7sidiarit1i +care dicteaz1 c1 o aciune va fi luat1 doar atunci c6nd un o7iectiv nu poate fi atins de statele mem7re f1r1 intervenie comunitar1,. Fegislaia ela7orat1 de instituiile Uniunii Europene sunt trecute 2n forme variate. @n general, ele pot fi clasificate 2n dou1 grupuri> cele care intr1 2n vigoare f1r1 necesitatea implement1rii de m1suri naionale i cele care necesit1 m1suri de implementare naionale. Uniunea European1 are apte instituii> &arlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, Comisia European1, Consiliul European, Eanca Central1 European1, Curtea de Nustiie a Uniunii Europene i Curtea European1 de Conturi. Competena de e(aminare i amendare a legislaiei este divizat1 2ntre &arlamentul European i Consiliul Uniunii Europene, pe c6nd atri7uiile e(ecutive sunt 2n sarcina Comisiei Europene i cu o capacitate limitat1, a Consiliului European +care nu tre7uie confundat cu Consiliul Uniunii Europene sau cu Consiliul Europei,. &olitica monetar1 a zonei euro este coordonat1 de Eanca Central1 European1. Interpretarea i aplicarea legislaiei europene i a tratatelor este asigurat1 de Curtea de Nustiie a Uniunii Europene. E(ista de asemenea un num1r de organisme au(iliare care opereaz1 2n anumite domenii.

Ce inseamna sa fii European?

Construirea unei identit1Li europene este elementul-cheie al construcLiei europene. Fa 7aza acestei identit1Li europene, stau valorile noastre comune> democraLia, drepturile Mi li7ert1Lile cet1LeneMti, egalitatea, 3ustiLia social1, domnia legii, rezolvarea pe cale paMnic1 a conflictelor, credinLa 2n progres, umanismul, pluralismul, protecLia minorit1Lilor, unitatea 2n diversitate. Cet1Lenia european1 are la 7az1 principiile comune ale ?tatelor Mem7re, incluse 2n Gratatul de la Amsterdam> principiul li7ert1Lii, principiul democraLiei, principiul respect1rii drepturilor omului Mi al li7ert1Lilor fundamentale Mi principiul statului de drept, Mi decurge din drepturile fundamentale ale omului Mi drepturile specifice acordate cet1Leanului european +drepturi de li7er1 circulaLie Mi drepturi civice,, descrise 2n Gratat. Istoric vor7ind, principaele avanta3e de a fi un cet1ean al unui stat UE a fost dreptul la li7er1 circulaie 2ntre statele mem7re. Gotusi, o dat1 cu crearea cet1eniei europene, au luat fiin1 i anumite drepturi politice. Gratatul privind funcionarea Uniunii Europene prevede c1 cet1enii s1 fie ;reprezentai direct la nivelul Uniunii, 2n &arlamentul European= i de ;a participa la viaa democratic1 a Uniunii= +Gratatul privind Uniunea European1, Gitlul II, Art. !,. ?unt acordate 2n special urm1toarele drepturi> Drepturi politice -otarea 2n alegerile europene> dreptul de a vota i a candida la alegerile pentru &arlamentul European, 2n orice stat mem7ru UE +articolul $$, -otarea 2n cadrul alegerilor municipale> dreptul de a vota i de a candida la alegerile locale 2ntrun stat UE, altul dec6t statul al c1rui cet1ean este +articolul $$, Acces la documentele guvernamentale europene> dreptul de acces la documentele &arlamentului European, ale Consiliului i ale Comisiei+articolul ), &etiii c1tre &arlamentul European i Om7udsman> dreptul de a adresa petiii &arlamentului European i dreptul de a apela la Om7udsmenul European pentru a le aduce 2n atenie cazuri de proast1 administrare ale organismelor i instituiilor Uniunii, cu e(cepia organelor de legale +articolul $8, Drepturi lingvistice> dreptul de a adresare i de a apela la instituiile UE 2n una din lim7ile oficiale i de a primi r1spuns 2n aceeai lim7p +articolul $8, Dreptul la li7er1 circulaie Dreptul la li7er1 circulaie i edere> un drept de li7er1 circulaie i edere pe teritoriul Uniunii i dreptul de a lucra 2n orice poziie +inclusiv serviciile pu7lice naionale, cu e(cepia acelor posturi din sectorul pu7lic care implic1 e(ercitarea competenelor conferite de dreptul pu7lic i de prote3are a intereselor generale ale autorit1ilor naionale i locale +articolul $ ,, pentru care 2ns1 nu e(ist1 o singur1 definiie,. Fi7ertatea de discriminare pe cet1enie> dreptul de a nu fi discriminat pe motive de naionalitate 2n domeniile de aplicare a tratatului +articolul ", Drepturi 2n str1in1tate Dreptul la protecie consular1> dreptul la protecie din partea autorit1ilor consulare a altor state mem7re, atunci c6nd 2ntr-un stat non-UE nu e(ist1 autoritate diplomatic1 a statului cet1eanului european +articolul $/,> acest lucru se datoreaz1 faptului c1 nu toate statele mem7re menin am7asade 2n fiecare ar1 din lume +doar ' 1ri au o singur1 am7asad1 a unui stat UE,.

Ce este Europa

Ce inseamna sa fii European

Efectuat>Gurcan &avel gr. !. A.&.