Schema

A
Factori de produclie

Res-tse

Activitate economicl

ecnomice

NEVOI UMANE
E s U R
S

..iiii
l ri'1:il!jllr:i,,:

Schema C

,.li'iiili
I

'ifj ri,i:'tirr: .

1i,,

Frontiera posibilitnfilor de producfie Qv

A, B, C
,liii

,'iiiiiiijiill,

;.i;iii,
i

ii i,j
'.j;4r*r,i

:"rfE;r

ii'i:ii
',':irl;.|1.

oioduse prin folosirea integrali qi eftcientl .a resurseloi disponibile la un moment dat prc<iuse' D, E - combhalii de bunuri ce Pot ti insi cu pierderi ;i,/sau resurse economlce
neutilizate

combinalli de bunuri ce Pot fi

',,:*
iil ili,

F-

combinafie de bunuri ce nu poate Il realizata in condifiile tehnologice exisieirre ir cu aceeaqi cantitate gi calitate a resurselor

tir'l

i::':::

Capitolul

,.4

Intrebiri

de control gi de aprofundare

'

Care

nhiura ti,Sbirinlelor umane? De ce considera{i cd analiza trdsdturilor caracteristice ale nevoilor umane reflecti un principin economic esenlial?
e-STd

[rnfflq^ib14]04'"4fo

Dupd opinia dumneavoastrd:

a. Scopul scuz6 mijloacele? b. Nici un scop nu pcate fi at0t de puternic,

Argumentali!

incat

sd

justifice folosirea oricdror mijloace.

$tiind cd individul este purtdtorul tuttu:or categoriilor de interese economice qi cd acestea sunt adesea divergente, cum gi in ce condilii credeli cd se poate rcaliza armonizarea
acestora?

Ce se inleiege prin f,rl,resirea'"a{terirativ.i'.''resurse{cr'.;i'c'e.senrni.ficafie"ai-e aesa6,ia pentrti activitatea economicd? Comentali afirmalia: ,,tJn cal gchiop este rar, deci un astfel de cal ar trebui sd fie scump." Pentn: dumnea-voastrd care snnt rlspunsrrrile la intrebS.rile conlinute de problema generald a oricdrei economii? Dar pentru grupul social c[ruia ii aparlinefi?

Cum se explicd existenla costului gansei sacrificate?

Cdrei componente a sistemului de interese ali dat curs atunci cAnd ali decis sd urmali cursurile Academiei de Studii Economice? Ce costuri ale oportunitSlii presupune aceastd
alegere?

'

Ardtali doud sitrialii care vd determind acliuni dintr-o plajd posibild.

sd-

luafi o annmitd decrzie in alegerea uirei anurnite

Cornentali afirma{ia: ,,Bundstarea de mdine cere sacrificii astazi."

Constnrifi qi apoi descriefi frontiera posibilitdliior de produclie pe baza unui exernplu

concret,

Care sLlnt sensurile lexicale ale cuv0ntultii ,,economie"? Scrieii definilia activita{ii
economice
a

Avdnd

in

vedpre foq4ele activitaiil economicu, ce l'aporttiri exista intre producfie gi

consum?

ECON0MlE, APlicalii

i2

.
. .

in raport cu cea mondoeconomica devine prioritara ,,Dimensiunea afirmalia: Argumentali

*"-"ro""otolnic6, stltald' "
ce And" ivlirlraux a aiirmat: ',S:colt.l Dup6 Piicrea .Jumneavoas;r[, de sau nu va fi deloc"?

XXI l'a fi r:lig:os

ce ;.,.primd o lege economica?

lprincipii)
uco_

.Cii....estelapofiuldintreterrnenii,,categorie(noliune)economicd..,',legi
nomice" qi 'teorii economice"?

completafi spafiile

lih;re:

,[ "ir, r ri
Ft 1

"
.
.

Nevoile " s.un'. prefqrinle,

a........d19.U).

...,.-............".. 9i a'
"

' ,''*'ryry"'tilt*X|!1ts'' de /-9i insuqi '*lit'lr&'g' u

aqtept6ri aie oamenilor

de

"'"i"t' '"'p""tiu f'

Ne-.ioile Lrmane

,ur,,.Utj'UVhtJF,...ca

numdr qi...Ji),*WffiJC

tJ '-i=-

''

"in capacitate'

Resursele economice constau sau indirect - sau utilizabitre de .$+it-.\A|.n+.... ........

i imprejurdrilor r-itrlizate - ciirect . ....... la produclia qi oblinerea

resurseior voluurul.,^. ..il1*sln*tiL:Ht\ ' ' ' "t incet dec2t volurn.rl; ..t\dl"r"""

\ft'

Legca raritiiil consti in aceea cE b,:r,-rilcr ecol{irnlce ev oltteazh rxta't

nevoilor utllalle.

9i

d L LlIlL

acordatd celei aAnA qe face

IYI I9I TJVL = l"ilirr-necnr',nmia E

consffi

?III

u:!'YYvv^-) ^"nneqele.

fa,otele, actele
tra

qi

cornportarnentele padt-

viaia. ceonomicd"

ivlacroecuro;nia ccnltd itl'

'

economici reunili

in

lcr. -!.r,br,t'$4pir($.' ' '' preclirn

9t

fals (F), arglLn-aearts'ndtl-vf, rasfilttmstlrlire' ,R.6spunde{i au ai{evarat {.A) sau

" 2.
!

?n toai6 lumel" Trebtlin{ete econori'''iee sunt idelitice

it ll
1J

It lr

in medie, mai rlilllte qi inal rnari ceci.t }{evoiie iocuitorilor F"omdniei sunt,
c,:ie aie cetdteniior s'-at'elor dezvoltate'

r-i tl il i*-l
IJ

3.
LL

in raport cu cele personale' Interesele generale sunt prioritare

de trebuinla qi de cerefe' in definirea raritdlii trebuie addugat criteriul

In nI
[[

-1.

frontierei posibilitdlilor costul oportunitdlii este cresc[tor dup6 ordonata

de producfie.

6.

datorate progresului Costul oportunitdlii unei produclii mai mari inferioare' este maiiare decdt cel inifial, al producliei

tehnologi.

n n
[][

7,

?nvdldmant d, care decide sd urmeze cursurile unei institulii de in viitor va greqi deoarece ignord superior mizand pa o creqtere a venitului
persoan

consecinfele de moment.

L
9.

pentru un producator (caeteris cregterea .ranzarilor de bunuri economice de produclie' posibiiitdlilor frontierei modiiicarea determind puriUu*l trebuin{eior economicd are ca scop principal satisfacerea

Activitatea

nn nn
nn nn

indivizilorprinproducereadebtrntrrimaterialegiser.''icii'
tJt

Toateactivitdlileeconomiceaucarezultatprodtlcereademdrftrri.

I?
1a

intre agenlii ecoDiviziunea sociald a muncii determina interdependenfe iiomici. ele nu stlnt compatrbiie cu I)ecarece legile econornice atl caracter obiectiv, initiativa qi activitatea individuald' et'ecteior pc care ie Frincipiile economice rru po'r contribui la nrerrizionarea
geilereazd ac{iunile oamenilor'
F Jo

nr
i" l i'*i L_J L_J

-1,.'oqte=cnri!6 ca@
a {/D) err/*g{

si {J n*ryblenr,e !
vd

fJini-ri esie mai intdi:

- \ .tf ^r'^at-,1'" Uc(vr LI

"b)

'

pi'odi"rcbtor;

c) const'unaioi,
cl) atAt prodr-icitor, cdt 9i coilsl-i{riator' A.rgitmenta{i-vl aPrecierea I

in anaiiza econoinic6 sunt luate

?n considerare doar:

a) trebtiinleie fiziologrce; b) ti-e-br-rinlele de bazS:

(.

ill :
-,

r'.ebliinlei': sr-tPerioare: trebttlnfele cepct fi satisfdcute plin curripdralea;i i itbuinlei'-' nesaiisiirctilc'

COnSLtmAICJ

- ^

.i I Utttrlit tii

,:^.rilrf1'r-l Ii-'(-'

14

in toate formele sale 3. Labazadesf[gtrrdrii activitdlii economice a) clorinlr organicd a omttltti de a munci; l'' spilitul d: aventurd;

se afld:

.c; interesul de a-gi satisface ffebuinlele; al semcnilo; sdt; Ji placer..a de a fuc" (-'eva pentru binele sdu 9i juridice' ei oUtigalla prevdztttd prin normele economice poate fi asigulatd prin: 4. Unitatea diverselor categorii de in[erese de glttp; a) subordonarea intereseidt persorrale 'etor grup celor"generale; qi b) subordonarea intereselor personale de intereselor; cadr.-rlui democraiic de exercitare a tuturor .j "."ur*u celor publice; d.) subordonarea inj'efeselor private peispectivd' ei s.rUoraonare a intercseicr cttren.te celor de

resursele sporesc qi se diversificl: 5. in raport cu evolulia nevoilor umane, a) mai repede; b) mai lent; c) in acelagi ritm; ci) nu existd o iegdttui'

in zona Golfului Persic, petrolul este: a) resursd abundentd; b) resursd limitatd; c) 'esltrsi naturaid.

?11^*+r'iicircnindlE,toresemaimulic,rtautobtizr-rl,daroa:neniibogaticdldtorescdeob;cci 'r - -LJilll i(::i iI oGl svi :u avionul, deoalgce: a:^ __.- ^r^r,r*rrr lor r^". social' cnninl . comparalie cr'r statuttil a) cSiilroria cu autobuzul este prea ieftind in bl oanenii bo$afi preferd confori'rl a'iionuiui; pentrLl oamelii cu tln cost ridicat al c) aiitr-buzui este un mijloc de ti,insport foarte sclllTlp
iallJvl "oi Jqvrrrrvsuv

."

oo^"iFicctc

de litnn. *"'___r-

B.

ecorion'ic s'-rperior car* dei;ae un capital Un tdndr absolvent a1 unui insritut de invdldmint dei00u.rl.areinfatasaui:mAtoarelevariant:dea?ncepecariera: de 5 u'm' iunar;i s1-qi depund a) sd se ,.rrgaiezeintr-o firrnd de renume clr un salariu anual; - .-, i+^.1 -: -.,^*rr ., capita-lirilntr-o bancd cu o dobdndd de L0%

b)s6oesctiidaoafaccrepecontpr';nriu'uiiliz;lndinacest''co2intregltir':rpri?isi-;a'1;r'/
ratd'

aprofitului de 70o/a anual;

c)s-cumpereacliurrilaofirrndcareacoitli,iir.j.vii:siidje].5,1:v?.lnlt.qllpom.n.a].da al :'celeiagi fir:me' o-iminc qi sd ocupe un loc in consiliul de aclministralie

pentru aceasta o indemnizagie cle 5 u'm' Ititl:t''

acliunllcr

Daclvomtea-I2zao&Tt&'||Z/apeflir.liLinan.cezile'ce?ipr-rte-.lnreeotlanrjatindrulrri
absolvent?

ts c- ia carc ob{ine prof:t tn rnod difereii}lat' 9. C firmd produce trei tipr-lri cle bunuri, A. 9i dr.rpa cum nrrneazi:

l.#'*#nir'.,t
:i: 'ii,

;i" ;F
taz;'

!-',1

;{,

,,$ ti.".;ro .r,"*,]$

Capitolul

15

Produse A
H

Prolit '{g:mii
100

Timp alocat,(oreJ

z
4

tcu
160

Calculali costurile oportunitdlii gi aratali ce bun va fi preferat pentru a fi produs!

10. Aloc0nd resursele sale limitate, o brutdrie poate ploduce doud softimente de pdine in ulmdtoarele variante:
Variante Sortimentul A
0
/t
I

6 4A

15

20

to

34
A

SortimentulB

IA

1n ?

Ce variantd de produclie va

fi

aleasd

11. Pornind de la urmS.toarea reprezentare a

frontierei posibilitdlilor de producfie, explicafi ce se intdmpid referitor la alura curbei qi dinamica costului oportunitilii in urrndtoarele riirrcfii, A) in procesui de producfie,,ai,trunululx"se int,rcduce.o.tehnclogie"no*6ipe.rfc,rrnanc.L; B) pe pia!6 apai'e o tealizare teiirticE ,leuscbiti, care perinite sporirea producliei cu 30Vo pentru toate produsele; C) ele asemenea, precizali - pe grafic - pentru fiecare combina{ie litera care ii corespunde, linAncl cont cd fiecare literd desemneazd unr-rl dintre conceptele: a. - cost ai opottunitAfii;
l'r

nnmhinotie rlo h,'-'''.i qLrv uv uLrtllllt

i*.^^";h;l
rrtr[/vJIUlI

uv

.|.= ^'.^.t,,.' pIvuLrJ.

c - cornbiutii" ,1, bunLrri p"iinil cle prodLrs, insb procesLrl ar fi ineficient economlc; d - r:otrrl;inalie rJe bunuri posibil de prodr"rs in condilii economice eficiente.

"i

-;

-{,t

!-

:' t ; t r t i c t',: t 1t tt..s' i

b i ! i t' ii I i

i, .,'

tI

tt

rt

t!

rc' ! i