Transformarile si performantele economice, alaturi de edificarea unui stat democ ratic, nu trebuie sa reprezinte scopuri sociale in sine, ci premise

necesare pen tru dezvoltarea armonioasa si multilaterala a cetateanului si a societatii. Spre regret, statul contemporan risca sa nu realizeze aceasta finalitate, deoarece c etateanul este inghitit de paienjenisul relatiilor cu puterea publica si exista pericolul real ca el sa simta un deficit sau o asimetrie informationala comparat iv cu organele publice. Cetateanul poate sa nu stie in ce instante sa se adresez e cu o problema sau alta, ce actiuni trebuie sa intreprinda, ce pretentii legale poate formula si cine trebuie sa le satisfaca. El nu se descurca in amalgamul a ctelor normative sau nu le intelege, deoarece adeseori acestea sunt scrise intrun limbaj confuz. De asemenea cetateanul poate sa nu inteleaga sau sa nu cunoasc a circumstantele ce au determinat adoptarea anumitor decizii de catre organele p ublice. In virtutea acestor factori, precum si a tendintelor psihosociale deoseb it de periculoase ce se manifestau acum cateva decenii la nivel global, s-a impu s conceptul de administrare transparenta a societatii. Transparenta face parte d in arsenalul principiilor democratice capabile sa dezradacineze simptomele spiri tului de turma, care volens-nolens sunt favorizate de prevalarea conducerii si s upunerii oarbe asupra administrarii autentic. Caracteristica transanta a actualului stil european de administrare democratica a treburilor publice, transparenta este explicata de dictionarul explicativ ca ce va usor de inteles sau de ghicit; ceva clar, limpede . Pentru societatile contempo rane acest concept a devenit o cerinta indispensabila in promovarea altor princi pii democratice si valori umane la nivelul comunitatilor locale. Transparenta este un principiu democratic care s-a manifestat pentru prima data in societatile civile dezvoltate si constituie una dintre cele mai remarcabile c onsecinte ale amplificarii presiunii si controlului social asupra organelor admi nistratiei publice. In epoca noastra informationala, revendicarile transparentei sunt explicabile si de schimbarile importante ce se produc in mentalitatea soci ala: multi oamenii nu mai doresc sa fie condusi fara ca sa inteleaga finalitatil e si motivatiile administratiei. Iar in cadrul societatilor in tranzitie, transp arenta a fost salutata ca simbolul imanent al libertatii. Ea este in egala masur a un element primordial, acceptarea caruia trebuie sa faciliteze trecerea de la un sistem al hotararilor centralizate si opace la cel al deciziilor adoptate democ ratic, intr-un cadru transparent. Prin urmare, daca dorim sa depasim complexele si stereotipurile mostenite de la regimul totalitar care a dominat Romania si Republica Moldova o perioada indelun gata trebuie sa pledam ca transparenta in activitatea administratiei publice sa se impuna ca un calificativ, ca un atribut eminamente necesar controlului democr atic asupra exercitarii puterii politice. Transparenta in activitatea administratiei publice e este un concept multidimens ional, care a suscitat discutii controversate in cercul savantilor, analistilor si politicienilor din diverse societati contemporane. Aceasta nu este echivalent a doar cu dreptul cetatenilor de avea acces la informatie, chiar daca anume aces ta reprezinta latura cea mai importanta si mai larg deschisa diverselor interpre tari. In afara dreptului de a fi informat, o administrare pe deplin transparenta presupune recunoasterea si respectarea drepturilor cetateanului de a intelege p rocesul administrativ, dreptul de a face cunoscuta propria opinie si dreptul de a expune opinia altora unei critici obiective si argumentate. Din interferenta a cestor drepturi rezulta trei domenii distincte ale unei administrari publice tra nsparente si anume informarea, controlul si participarea cetatenilor la procesul decizional. Promovarea traditiilor si principiilor democratice presupune reforme ample pe pl an social, economic si politic. Proces complex si in permanenta devenire, ea nu poate fi dirijata in conformitate cu precepte si scheme teoretice universale, de oarece acestea pur si simplu nu exista. Totusi edificarea durabila a unui stat d

emocratic nu poate fi conceputa fara cunoasterea de catre cetateni a drepturilor , libertatilor si obligatiilor lor. Ele trebuie recunoscute si respectate, atat de societatile civile, cat si de autoritatile publice. Dreptul cetatenilor de a fi informati si obligatia autoritatilor de a informa su nt consfintite in norme constitutionale, atat in Romania, cat si in Republica Mo ldova care obliga autoritatile administratiei publice sa asigure informarea core cta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes per sonal. Dezvoltarea si corelarea dispozitiilor constitutionale cu celelalte prevederi le gislative ne aduce la concluziile ca dreptul cetatenilor de a avea acces la oric e informatie de interes public nu poate fi ingradit. Autoritatile administratiei publice, in limita competentelor care le revin, sunt obligate sa asigure inform area corecta a cetatenilor asupra treburilor publice, prevedere care se refera s i la mijloacele mass-media. Informatia este oxigenul democratiei, iar democratia ar fi de neconceput fara ac cesul liber al publicului la informatii. Lipsa transparentei in viata politica s i in actul de guvernare reprezinta unul dintre obstacolele cele mai greu de depa sit catre o societate democratica, in care cetatenii sa aiba incredere in oameni i politici si in guvernanti. Dar informatia nu reprezinta numai o necesitate pen tru cetateni, ea este si un element esential al unei bune conduceri. Istoria mai veche sau mai recenta ne arata ca o guvernare proasta are nevoie de secrete pen tru a putea rezista, dar si realitatea ca secretomania si autoritarismul guverna rilor duce, in mod inevitabil, la proliferarea abuzului, coruptiei si ineficient ei si, in final, la falimentul regimurilor de acest tip. Cu toate acestea, majoritatea guvernelor prefera sa-si administreze unele afacer ile in secret. Chiar si guvernele democratice prefera sa-si administreze majorit atea afacerilor la adapost de ochii publicului. Si guvernele pot gasi oricand mo tive pentru a pastra secrete interesele privind securitatea nationala, ordinea p ublica si interesul mai larg al publicului sunt cateva exemple in acest sens. Pr ea adesea guvernele trateaza informtia oficiala drept proprietatea lor in loc de a o privi drept un bun pe care il detin si il pastreaza in numele poporului. De aceea, accesul neingradit al cetatenilor la informatia de interes public si p articiparea lor la luarea deciziilor sunt considerate doua dintre premisele cele mai importante ale unei guvernari democratice si responsabile. Informatia le pe rmite cetatenilor, pe de o parte, sa aprecieze in cunostinta de cauza actiunile administratiei, iar pe de alta parte, sa participe in mod avizat la dezbaterile si la luarea deciziilor care ii privesc. Informarea publicului cu privire la drepturile sale si promovarea unei culturi d e transparenta guvernamentala sunt esentiale pentru atingerea scopurilor legisla tiei privind libertatea de informare. Intr-adevar, experienta multor tari dovede ste ca un corp de functionari publici recalcitranti poate submina fie si cea mai progresista legislatie. Prin urmare, activitatile de promovare reprezinta o com ponenta esentiala a unui regim bazat pe libertatea de informare. Activitatile specifice in acest domeniu vor diferi de la o tara la alta, in func tie de diversi factori, precum modul de organizare al corpului de functionari pu blici, principalele restrangeri ale liberei circulatii a informatiilor, nivelul de cultura generala si masura in care publicul este constient de existenta acest or informatii. Legea trebuie sa prevaaa acordarea unei atentii sporite si a resu rselor adecvate pentru promovarea scopurilor legislatiei. Lipsa transparentei, alaturi de alte carente ale activitatii de reglementare, co nduce la increderea scazuta a societatii in forta si importanta actelor normativ e. Absenta consultarilor face ca normele sa fie frecvent modificate sau inlocuit

e, lucru ce determina o accentuata instabilitate legislativa si nu ofera siguran ta necesara cadrului legal existent in Romania. Aplicarea reala a principiului t ransparentei (care acopera si procedurile, si garantiile care privesc atat acces ul la informatii, cat si participarea la procesul de decizie) ar duce la o mai m are incredere in legi si reglementari, din moment ce ele au fost adoptate cu con sultarea celor interesati. Transparenta are rolul de a preveni actiunile care ameninta integritatea publica (acte de coruptie) si de a evalua performanta administratiei publice locale (ca pacitatea administrativa). La nivelul Uniunii Europene, in vara anului 2001 a fost lansata Carta Alba asupr a Guvernarii Europene, document elaborat de catre Comisia Europeana. Pentru asig urarea unei guvernari cat mai democratice, carta propune cinci principii: deschi dere, participare, responsabilitate, eficienta si coerenta. Participarea se rega seste intre aceste principii intrucat de exercitiul acesteia, de-a lungul intreg ului proces de elaborare a politicilor comunitare, de la conceptie la implementa re, depinde calitatea, relevanta si eficienta politicilor UE, increderea in rezu ltatele finale si in institutiile pe care le pun in practica. Modalitatile prin care se operationalizeaza transparenta tin de: asigurarea accesului cetatenilor la informatiile de interes public, participarea cetatenilor la elaborarea de acte normative si la sedintele publice . Formele de participare sunt multiple si se regasesc in urmatoarele directii: Participarea promoveaza si apara democratia deoarece ea presupune repartizarea i n mod real a puterii. Participarea autorizeaza cetatenii sa repuna in discutie, sa respinga sau sa critice revendicari care nu au justificare. De asemenea, ea p ermite influentarea de catre cetateni a politicilor pentru a se promova interesu l public si nu interese restranse, de grup sau izolate. Ea permite cunoasterea adevaratelor si celor mai urgente nevoi si asteptari legi time, a diversitatii opiniilor (chiar si a celor defavorizati), valorificand exp eriente diverse si informatii ce s-ar putea dovedi esentiale in adoptarea decizi ilor publice. Pentru a se asigura rezultate optime procesului participativ, cetatenii trebuie sa fie informati in avans cu privire la actiunile publice care vor face sau sunt deja obiect al deciziilor administratiei publice. Ea promoveaza si consolideaza parteneriatul intre societatea civila si administratia publica. Prin intermediu l sau, cetatenii au posibilitatea sa inteleaga mecanismele guvernarii si ale adm inistratiei, iar proiectele care iau in considerare participarea se bucura de ma i multa viabilitate. Daca parerile exprimate sunt luate in considerare, cetateni i vor manifesta mai multa incredere in actul guvernarii, ceea ce creeaza un clim at de adeziune si de angajare a comunitatii in procesele decizionale. Participarea permite colectivitatii sa detina control asupra activitatii adminis tratorilor treburilor publice si favorizeaza o gestiune publica mai supla, furni zand un feed-back constant, ceea ce permite administratiei identificarea sistema tica a rezultatelor obtinute, a lacunelor si a rezultatelor neasteptate, favorab ile sau nu, precum si a problemelor cheie. In Romania, legislatia care creeaza cadrul de implementare a ceea ce am putea nu mi guvernare transparenta si participativa este relativ noua. Principalele acte no rmative sunt: Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de intere s public, Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale, cu modificarile si

completarile ulterioare, Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica si Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurar ea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei. Autoritatile administratiei publice nu reprezinta doar domeniul general de regle mentare si de aplicabilitate a prevederilor celor doua legi, ci, in egala masura , subiectii directi ai prevederilor, intrucat cele doua acte normative pun in sa rcina acestora toate obligatiile de a actiona, de a veni in sprijinul fructifica rii drepturilor cetateanului. In baza prevederilor speciale din cadrul fiecarei legi, autoritatile administratiei publice desemneaza persoane care se ocupa in m od nemijlocit si raspund de satisfacerea intereselor cetatenilor. Astfel, in fie care entitate publica supusa dispozitiilor celor doua legi trebuie sa existe cel putin o persoana cu atributii generale de informare si relatii publice, un purt ator de cuvant cu atributii speciale de informare si relatii cu mijloacele de in formare in masa, respectiv o persoana responsabila pentru relatia cu societatea civila. Aceste trei persoane sunt subiectii nemijlociti ai prevederilor din Legi le nr. 544/2001 si nr. 52/2003, in sensul ca toate obligatiile dispuse in sarcin a autoritatilor administratiei publice trebuie duse la indeplinire de reprezenta ntii acestora. De partea cealalta, observam ca subiectii indirecti sunt reglementati doar gener ic (fie persoane, fie cetateni si asociatii legal constituite), insa relativ inc oerent. Astfel, Legea nr. 544/2001 reglementeaza accesul liber si neingradit al persoanei la informatiile de interes public, desi restrictiile prevazute in art. stricta interpretare a restrictiilor ar duce la c 12 se refera numai la cetateni oncluzia ca aceste restrictii ar duce la concluzia ca aceste restrictii nu se re fera la celelalte categorii de persoane, cum ar fi societatile comerciale, ONG-u rile sau, simplu, apatrizii. Pe de alta parte, Legea nr. 52/2003 reglementeaza p articiparea la procesul decizional a cetatenilor si asociatiilor legal constitui te. Rezulta ca, in ciuda faptului ca cetatenii straini (sau apatrizii) au drept de vot in alegerile locale, nu au dreptul sa participe la luarea deciziilor intr -o sedinta a consiliului local pe care tocmai l-au ales; de asemenea, se poate i nterpreta ca, desi este legal constituita si reprezinta o modalitate universal r ecunoscuta de asociere, o societate comerciala pe actiuni nu poate participa la elaborarea actelor normative daca nu este afiliata unui grup asociativ de repreze ntare civica . Conform Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publ ica, procesul decizional are doua componente majore: elaborarea actelor normativ e si luarea deciziilor in sedintele forurilor deliberative. Se impune a fi preci zat ca produsele acestui proces sunt, la randul lor, informatii de interes publi c, care urmeaza sa fie transmise comunitatii prin intermediul mijloacelor de inf ormare in masa. Lista bibliografica 1. Constitutia Romaniei, Modificata si completata prin Legea de revizuire a Cons titutiei Romaniei nr. 429/2003, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 767 din 31/10/2003 2. Constitutia Republicii Moldova din 29.07.1994, publicata in Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1 din 12.08.1994. 3. Legea Romaniei nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public 4. Legea Romaniei nr. 215/2001 a administratiei publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare,

5. Legea Romaniei nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica 6. Legea Romaniei nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparen tei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de af aceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei. 7. Ioan Alexandru, Administratia publica, Editia a III-a, Lumina Lex, Bucuresti, 2002 8. Transparenta si relatiile cu publicul, Ghidul Primarului, Ed.Arc, Chisinau, 2 001 9. Etica profesionala si transparenta in administratia publica, http://facultate .regielive.ro/cursuri/drept/etica_profesionala_si_transparenta_in_administratia_ publica-64717.html?in=cursuri&s=conduit