Retele de Calculatoare II

1. Introducere
In aceasta epoca a calculului distribuit, reelele sunt prezentate in aproape toate mediile de lucru. O reea este un mecanism care permite calculatoarelor distincte si utilizatorilor acestora sa comunice si sa partajeze resurse. In ciuda utilizrii lor pe scara larga, retelele raman cele mai misterioase dintre tehnologiile informationale.

2. !oluia reelelor
Reelele au fost initial soluii de conectivitate brevetate, care erau parte integranta a unui pachet de soluii informatice, in aceeai msura brevet at. Companiile care automatizau procesarea de date sau functiile de contabilitate in epoca de dinaintea calculatoarelor personale erau obligate sa se adreseze unui singur comerciant pentru a obtine o solutie la cheie. Configuratiile tipice includeau terminale simple, care erau cablate la controllere de dispozitiv. Controllerele de dispozitiv asigurau accesul comun, sau multiplexat, la resursele de comunicare, ce asigurau conectivitatea cu sistemele mainframe. Aceste resurse de comunicare erau reunite intr-un procesor front-end ( !"# al sistemului mainframe. !" permitea mai multor resurse sa parta$eze un singur canal catre mainframe. %atorita diferentelor dintre viteza de intrare&iesire si viteza procesoarelor sistemului mainframe, aceasta solutie (figura. '.'# era cea mai eficienta din punct de vedere financiar. Calculator (ainframe

Procesor FrontController de t.simplu dispozitiv

terminal simplu

).simplu

t.simplu

igura '.' Accesul cablat la sistemele mainframe Altfel, era utilizata o linie inchiriata cu largime de banda mica pentru traversarea distantei geografice pana la mainframe. *n acel loc, linia inchiriata era conectata la canalul de intrare&iesire (*&+# al sistemului mainframe.

*n aceste medii, aplicatiile soft,are erau e-ecutate doar pe un calculator cu un unic sistem de operare. .istemul de operare putea fi e-ecutat numai pe produsele hard,are ale aceluiasi distribuitor. Chiar si echipamentul terminal si cone-iunile la calculator faceau parte din aceeasi solutie integrata a unui singur producator. *n timpul domniei solutiilor integrate ale unui singur producator, au aparut doua directii de dezvoltare tehnologica, ce au schimbat cursul viitor al informaticii. *n primul rand au inceput sa apara stramosii "C-urilor de astzi. Aceste dispozitive erau inovatoare prin aceea ca plasau puterea de calcul chiar pe birou. *n al doilea rand, oamenii de stiinta de la /eror "alo Alto Research Center ("ARC# au inceput sa caute modalitati de imbunatatire a productivitatii proprii. Au cautat in special un mi$loc de imbunatatire a parta$arii datelor si fisierelor intre statiile de lucru inteligente pe care le aveau. (etoda e-istenta, de parta$are a dischetelor, era problematica si consuma timp. .olutia lor a fost prima retea 0A1 pe care au numit-o ethernet. Aceasta era o retea 0A1 rudimentara care se baza, pentru o mare parte a definirii si comportarii sale, pe protocoale de nivel superior pentru inter-retele. "otentialul comercial a acestei tehnologii a devenit imediat evident. !thernetul original, cunoscut acum ca PARC Ethernet sau Ethernet I, a fost completat de o versiune cu comportament mai bun. Aceasta solutie, dezvoltata de /ero-, %igital si *ntel, a devenit cunoscuta sub numele de DIX Ethernet sau Ethernet II. *mpreuna, %igital, *ntel si /ero- au stabilit 2standardele3 pentru !thernet ** si au produs tehnologiile sale componente. *mpreuna, dispozitivele inteligente ale utilizatorilor si retelele locale vor da nastere unui nou model4 prelucrarea deschisa, distribuita, in retea, a datelor. 2.1Organizatiile de standardizare .uccesul pe care l-au avut cu !thernet * si ** a demonstrat ca piata era satula de abordarea brevetata a pachetelor pentru lucrul in retea si prelucrarea datelor. Clientii au inceput sa solicite un mediu mai deschis, care sa le permita sa construiasca aplicatii pornind de la produse amestecate, provenite de la producatori diferiti. Asa cum a aratat !thernet, interoperabilitatea incura$a competitia, prin inovatii tehnice. "rin urmare, obiectivele interdependente ale deschiderii erau urmatoarele4 Costuri mai mici "osibilitati mai mari *nteroperabilitate intre producatori *nteroperabilitatea intre producatori presupunea ca platformele diferite sa se recunoasca una pe cealalta si sa stie cum sa comunice si cum sa parta$eze date. Aceasta a necesitat dezvoltarea de standarde neutre, in intreaga industrie, pentru fiecare aspect al lucrului in retea. 1evoia de standardizare a generat un efort considerabil. Astazi, e-ista numeroase organizatii de standardizare, care raspund de definirea standardelor nationale si&sau

internationale pentru diferite aspecte ale tehnologiilor de calcul, inclusiv pentru comunicatii de date si lucru in retea. %esi, frecvent, aceste organizatii colaboreaza sau coopereaza pentru a asigura un set de standarde cat mai universal, pot e-ista totusi anumite confuzii, dar efectul covarsitor este pozitiv. "#$I 5 American 1ational .tandards *nstitute (A1.*# este o organizatie privata, nonprofit. .copul sau este sa faciliteze dezvoltarea, coordonarea si publicarea de standarde nationale voluntare. I 5 *nstitute of !lectric and !lectronic !ngineers (*!!!# raspunde de definirea si publicarea standardelor pentru telecomunicatii si comunicatii de date. I$O 5 *nternational +rganization for .tandardization (*.+# a fost fondata in '678 si are sediul la 9eneva. !ste o organizatie bazata pe activitate voluntara, fara contracte, si este autorizata de 1atiunile :nite pentru definirea de standarde internationale. I C 5 *nternational !lectrotechnical Commission (*!C#, de asemenea cu sediul la 9eneva, a fost fondata in '6;6. *!C stabileste standarde internationale pentru tot ce este legat de electronica si electricitate. I"% 5 *nternet Architecture <oard, cunoscuta anterior ca Internet Activities Board, guverneaza dezvoltarea tehnica a *nternetului. Contine doua comitete de lucru4 Internet Engineering Tas !orce (*!) # si Internet Research Tas !orce (*R) #. 2.2 &odelul de referinta O$I *.+ a dezvoltat modelul de referinta +.* (+pen .=stems *nterconnection 5 interconectarea sistemelor deschise#, pentru a facilita deschiderea intercone-iunii sistemelor de calculatoare. + intercone-iune deschisa este o intercone-iune care poate fi acceptata intr-un mediu multiproducator. Acest model a stabilit standardul universal pentru definirea nivelurilor functionale necesare acceptarii unei astfel de cone-iuni intre calculatoare. *n urma cu aproape >; de ani, cand a fost dezvoltat, modelul de referinta +.* a fost considerat radical. 0a vremea respectiva, producatorii de calculatoare blocau clientii in arhitecturi brevetate, cu un singur producator. Comunicatia deschisa a fost privita ca o invitatie la competitie. %in perspectiva producatorilor, competitia era nedorita. "rin urmare, toate functiile erau integrate cat mai compact posibil. 1otiunea de modularitate functionala, sau la"ering (stratificare#, parea in antiteza cu misiunea oricarui producator. !ste important de remarcat ca modelul a avut mare succes. Abordarea integrata anterioara, brevetata, a disparut. Astazi, comunicatiile deschise sunt un lucru necesar. *n mod curios, foarte putine produse respecta in totalitate modelul +.*. *n schimb, structura sa elementara, pe niveluri, este frecvent adaptata noilor standarde. "e de alta parte, nivelul de referinta +.* ramane un mecanism viabil pentru e-plicarea functionarii retelei.

*n ciuda succeselor sale, continua sa e-iste numeroase confuzii legate de modelul de referinta +.*. "rima confuzie este aceea ca modelul de referinta +.* a fost dezvoltat de *nternational .tandards +rganisation (tot *.+#, cu sediul la "aris. 1u este adevarat. (odelul de referinta +.* a fost dezvoltat de catre *nternational +rganization for .tandardization. (odelul +.* clasifica diferitele procese necesare intr-o sesiune de comunicare pe sapte niveluri (straturi# functionale. +rganizarea acestor straturi are la baza secventa naturala de evenimente care apare in timpul sesiunii de comunicare. igura '.> prezinta modelul de referinta +.*. 1ivelurile '-? asigura accesul prin retea, in timp ce nivelurile 8-@ sunt dedicate logisticii necesare pentru a comunica dintr-un capat in altul. &odelul de #umarul ni!elului @ 7 A 8 ? > '

referinta O$I Aplicatie "rezentare .esiune )ransport Retea 0egatura de date izic igura '.> #odelul de referinta $%I #i!elul 1' (izic

"rimul nivel este numit nivel !i&ic. Acest nivel raspunde de transmiterea sirului de biti. !l accepta cadre de date de la nivelul >, 0egatura de date, si transmite serial, bit cu bit, structura si continutul acestora. %e asemenea, este raspunzator pentru receptionarea, bit cu bit, a sirurilor de date care sosesc. Aceste siruri sunt transmise apoi nivelului 0egatura de date, pentru a fi refacute cadrele. Acest nivel vede, literalmente, numai cifre de ; si '. !l nu are nici un mecanism pentru determinarea semnificatiei bitilor pe care ii transmite sau ii primeste, ci este preocupat e-clusiv de caracteristicile fizice ale tehnicilor de transmitere a semnalelor electrice si&sau optice. Acestea includ tensiunea electrica utilizata pentru transportul

semnalului, tipul mediului si impedantele caracteristice si chiar forma fizica a conectorului utilizat la capatul mediului de transmisie. #i!elul 2' )egatura de date Al doilea nivel al modelului de referinta +.* est nivelul 0egatura de date. Ca toate celelalte, nivelul 0egatura de date are doua seturi de responsabilitati4 transmisie si receptie. !l raspunde de asigurarea validitatii cap-la-cap a datelor transmise. %in punct de vedere al transmisiei, nivelul 0egatura de date raspunde de gruparea in cadre a instructiunilor, datelor si asa mai departe. :n cadru este o structura inerenta nivelului 0egatura de date, care contine informatii suficiente pentru a asigura transmiterea reusita a datelor, prin reteaua locala, spre destinatie. :n transfer reusit presupune ca, la sosirea la destinatie, cadrele sa fie intacte. "rin urmare, cadrele trebuie sa contina un mecanism de verificare a integritatii continutului in timpul transferului. "entru o livrare garantata a datelor trebuie sa se intample doua lucruri4 1odul initial trebuie sa primeasca o confirmare pentru fiecare cadru care a fost primit intact de catre nodul destinatar. *nainte de a confirma primirea unui cadru, nodul destinatar trebuie sa verifice integritatea continutului cadrului respectiv. !-ista numeroase situatii care pot face ca la transmiterea cadrelor, acestea sa nu a$unga la destinatie sau sa se deterioreze si sa devina inutilizabile in timpul transferului. 1ivelul 0egatura de date este raspunzator de detectarea si corectarea tuturor erorilor de acest tip. 1ivelul 0egatura de date este raspunzator si de reasamblarea in cadre a oricaror siruri binare primite de la nivelul izic. )otusi, dat fiind ca sunt transmise atat structura, cat si continutul unui cadru, nivelul 0egatura de date nu reconstruieste cu adevarat un cadru. *n schimb el pastreaza biti sositi pana cand are un cadru complet. 1ivelurile ' si > sunt necesare oricarui tip de comunicatie, indiferent daca reteaua este 0A1 sau BA1. #i!elul *' Retea 'ivelul Retea raspunde de stabilirea rutei care va fi utilizata intre calculatorul initial si cel de destinatie. Acest nivel nu are inclus nici un mecanism de detectie&corectie a erorilor de transmisie si, prin urmare, este obligat sa se bazeze pe serviciul fiabil de transmisie cap-la-cap al nivelului 0egatura de date. 1ivelul retea este utilizat pentru stabilirea comunicatiilor cu sistemele de calculatoare care se gasesc dincolo de segmentul 0A1 local. !l poate face acest lucru pentru ca are propria arhitectura de adresare pentru rutare, care este separata si diferita de adresarea calculatoarelor la nivelul >.

"rintre protocoalele rutabile se numara4 *" (*nternet "rotocol# *"/ (*nternet "acCet !-change# Apple)alC :tilizarea nivelului Retea este optionala. Acesta este necesar numai daca sistemele de calculatoare se afla in segmente ale retelei separate printr-un router. #i!elul +' ,ransport 'ivelul Transport ofera un serviciu similar nivelului 0egatura de date, prin faptul ca raspunde de integritatea cap-la-cap a transmisiunilor. .pre deosebire de nivelul 0egatura de date, nivelul )ransport este capabil sa realizeze aceasta functie dincolo de segmentul 0A1 local. !l poate sa detecteze pachetele care sunt abandonate de routere si sa genereze automat o cerere de retransmisie. + alta functie semnificativa a nivelului )ransport este resecventierea pachetelor, daca ele nu au a$uns in ordine. Acest lucru se poate intampla din diverse motive. !ste posibil ca pachetele sa urmeze cai diferite prin retea, de e-emplu, sau ca unele pachete sa se deterioreze in timpul transferului. *n acest caz, nivelul )ransport este capabil sa identifice secventa de pachete initiala si sa le rearan$eze in acea succesiune inainte de a trimite continutul lor nivelului .esiune. #i!elul -' $esiune Al cincilea nivel al modelului de referinta +.* este numit nivelul %esiune. Acest nivel este relativ neutilizat ca nivel separatD numeroase protocoale includ functiile acestui nivel in nivelurile lor )ransport. unctia nivelului .esiune +.* este de a gestiona flu-ul comunicatiilor in timpul cone-iunii dintre doua doua sisteme de calculatoare. Acest flu- de comunicatii este cunoscut ca sesiune. Acest nivel determina daca respectivele comunicatii pot fi uni sau bidirectionale. !l asigura, de asemenea, ca o cerere este satisfacuta inainte de a fi acceptata una noua. #i!elul .' /rezentare 'ivelul Pre&entare este responsabil cu gestionarea modului in care sunt codificate datele. 1u toate sistemele de calculatoare utilizeaza aceeasi metoda de codificare a datelor, iar nivelul "rezentare are rolul de translator intre metodele de codificare a datelor, altfel incompatibile, ca transformarea din A.C** in binar, samd. 1ivelul "rezentare poate fi utilizat pentru a media diferentele dintre formatele in virgula mobila, ca si pentru asigurarea serviciilor de criptarea si decriptare.

#i!elul 0' "plicatie 1ivelul de varf al modelului de referinta +.* se numeste nivel Aplicatie. *n ciuda numelui sau, acest nivel nu include aplicatii. *n schimb, el asigura interfata dintre aplicatiile respective si serviciile retelei. Acest nivel poate fi considerat motivul initierii sesiunii de comunicare. 2.* 1tilizarea modelului +rientarea pe verticala a stivei este o e-presie a desfasurarii functionale a proceselor si datelor. iecare nivel are interfete cu nivelurile adiacente. "entru a comunica, doua sisteme trebuie sa transmita intre niveluri date, instructiuni, adrese si asa mai departe. %iferentele dintre flu-ul logic si cel efectiv al comunicatiilor sunt ilustrate in figura '.?. &odelul referinta O$I Aplicatie "rezentare .esiune )ransport Retea 0egatura de de #umarul ni!elului @ 7 A 8 ? > #umarul ni!elului @ 7 A 8 ? > ' &odelul referinta O$I Aplicatie "rezentare .esiune )ransport Retea 0egatura de date izic de

lu-ul logic

date izic ' lu-ul efectiv

igura '.? Comparatie intre fluxul logic si cel efectiv al comunicatiei pe niveluri %esi comunicatiile parcurg vertical stiva, fiecare nivel este capabil sa comunice direct cu nivelurile sale omoloage de pe calculatoarele aflate la distanta. "entru a crea aceasta adiacenta logica a nivelurilor, fiecare nivel al stivei de protocoale a calculatorului initial adauga un antet (header#. Acest antet poate fi recunoscut si utilizat doar de catre nivelul respectiv sau de catre omoloagele sale de pe alte calculatoare. .tiva de protocoale a calculatorului destinatie sterge fiecare antet, nivel cu nivel, pe masura ce datele sunt transmise in sus, catre nivelul aplicatie. %e e-emplu, pentru a fi prezentate nivelului ?, segmentele de date sunt grupate in pachete de catre nivelul 8 al unui calculator e-peditor. 1ivelul ? grupeaza datele

primite de la nivelul 8 in pachete (adica impachetea&a segmentele#, le atribuie adrese si le trimite nivelului ? al protocolului calculatorului destinatar, prin intermediul nivelului > propriu. 1ivelul > grupeaza pachetele in cadre si le completeaza cu adresa recunoscuta de 0A1. Aceste cadre sunt prezentate nivelului ' pentru a fi convertite intr-un sir de cifre binare (biti#, care sunt transmise nivelului ' al calculatorului de destinatie. Calculatorul destinatar realizeaza operatiunile inverse acestui flu-, fiecare nivel stergand anteturile care au fost atasate de catre omologul sau de pe calculatorul de origine. Cand a$ung la nivelul 8 al calculatorului destinatie, datele se regasesc in acelasi format in care au fost puse de nivelul 8 al calculatorului de origine. "rin urmare, cele doua niveluri 8 ale protocoalelor par sa fie adiacente fizic si sa comunice direct. *mpresia ca o comunicare se desfasoara intre nivelurile adiacente (din perspectiva nivelurilor respective# este una din e-plicatiile succesului modelului +.*. *. %azele lucrului in retele de calculatoare + retea de calculatoare este, in esenta, ceva care permite unui numar de doua sau mai multe calculatoare sa comunice intre ele si&sau cu alte dispozitive. Acest lucru le permite utilizatorilor sa foloseasca retelele si calculatoarele pentru a parta$a informatii, pentru a colabora la o lucrare, pentru a tipari si chiar pentru a comunica direct prin mesa$e adresate individual. Retelele au numeroase componente, atat hard,are, cat si soft,are. :nele componente pot fi complet intangibile. *nainte de a e-plora prea adanc printre componentele elementare ale retelelor, este important sa retineti ca retelele au evoluat in doua categorii distincte4 retele locale (0A1# si retele de mare suprafata (BA1#. %iferenta dintre cele doua este destul de simpla. Retelele 0A1 sunt utilizate pentru interconectarea dispozitivelor care se gasesc intr-o vecinatate relativ restransa. Retelele BA1 sunt necesare pentru a interconecta retelele 0A1 aflate la distanta din punt de vedere geografic. *.1 Componente hard2are Componentele hard,are elementare includ trei tipuri de dispozitive4 !chipamente de transmisie %ispozitive de acces %ispozitive ce repeta semnalele transmise Aceste componente sunt elementare prin faptul ca toate retelele trebuie fie sa le contina, fie cel putin, sa functioneze in prea$ma lor.

*.2

chipamente de transmisie

Echipamentele de transmisie reprezinta mediul utilizat pentru a transporta semnalele unei retele catre destinatie. )ipurile de medii includ cabluri coa-iale, cabluri torsadate si fibre optice. )ipurile de medii 0A1 pot fi, de asemenea, intangibile. !le pot fi semnale luminoase, radio si microunde, transmise prin aer. Retelele BA1 au, de asemenea, echipamente de transmisie proprii. Astfel de echipamente sunt descrise de obicei prin viteza de tact si structurile lor de cadre, nu ca simple medii de transmisie. (ediul lor fizic este irelevant comparativ cu performantele lor. *.* 3ispoziti!e de acces :n dispo&itiv de acces raspunde de4 ormatarea corecta a datelor, astfel incat sa fie acceptate de retea. "lasarea datelor in retea Acceptarea datelor care ii sunt adresate *ntr-o retea locala, dispozitivul de acces este cunoscut ca placa de interfata cu reteaua (1*C 5 1et,orC *nterface Card#. 1*C este o placa de circuite instalata intr-un calculator si ocupa un slot de intrare&iesire de pe placa de baza a acestuia. Reteaua este cablata apoi la portul pus la dispozitie de aceasta placa. 1*C formeaza cadrele de date care trebuie transmise de aplicatiile calculatorului, pune datele in forma binara si accepta intrarea cadrelor adresate calculatorului respectiv. *ntr-o retea BA1, dispozitivul de acces este un router. Routerele opereaza la nivelul ? al modelului de referinta +.* si includ doua tipuri de protocoale4 de rutare (routing# si rutabile (routable#. "rotocoalele rutabile, ca *", sunt utilizate pentru a transporta datele dincolo de limitele domeniilor de nivel >. "rotocoalele de rutare furnizeaza toate functiile necesare realizarii urmatoarelor operatii4 %eterminarea cailor optime prin reteaua BA1 pentru orice adresa de destinatie data Acceptarea si trimiterea pachetelor prin aceste cai la destinatiile lor. *.+ Repetoare Repetorul este un dispozitiv care accepta semnalele trimise, le amplifica si le plaseaza din nou in retea. *ntr-un 0A1, un repetor 5 cunoscut mai mult sub numele de concentrator (hub# 5 permite conectarea in retea a mai multor dispozitive, prin furnizarea mai multor puncte de intrare in retea. Aceasta functie este atat de

importanta pentru retelele 0A1 actuale, incat adevaratul lor rol 5 regenerarea semnalului 5 este adesea uitat. Capacitatea concentratorului de a regenera semnalele este la fel de vitala pentru succesul unui 0A1 ca si capacitatea de a asigura mai multe puncte de intrare. .emnalele electronice trimise printr-un cablu se vor deteriora in mod inevitabil. Aceasta deteriorare poate lua una din urmatoarele doua forme4 atenuare sau distorsionare. Atenuarea este scaderea puterii semnalului. Distorsionarea este modificarea nedorita a semnalelor in timpul transferului. iecare dintre aceste forme de deteriorare trebuie sa fie abordata si rectificata separat. Atenuarea poate fi compensata prin dimensionarea cablurilor la o lungime minima, pentru a garanta ca semnalul este suficient de puternic pentru a a$unge la toate destinatiile din lungul cablului. *n cazul in care cablul trebuie sa fie relativ lung, poate fi instalat pe linie un repetor. %istorsionarea este o problema mai grava in transmiterea semnalelor. Aceasta este diferita de atenuare. .emnalele distorsionate pot altera orice date transportate. Repetoarele sunt incapabile de a face diferenta dintre semnalele corecte si cele distorsionateD ele repeta semnalele fara deosebire. !-ista totusi mai multe metode de combatere a distorsiunilor4 :rmati riguros orice instructiuni de instalare care v-au furnizate impreuna cu mediul dumneavoastra de transmisie. *dentificati toate sursele care pot cauza distorsiuni. *n continuare, incercati sa indepartati cablurile de sursele respective. %e asemenea, poate fi util sa folositi tehnologii speciale de transmisie in retea, precum cablarea prin fibre optice, care pot impiedica aparitia distorsiunilor. :tilizarea protocoalelor de retea care au capacitatea sa detecteze si sa corecteze automat orice erori de transmisie posibile. *.- Componente soft2are Componentele soft,are necesare intr-o retea includ urmatoarele elemente4 "rotocoale care definesc si regleaza modul in care comunica doua sau mai multe dispozitive .oft,are la nivel hard,are, cunoscut ca microcod sau drivere, care controleaza modul de functionare al dispozitivelor individuale, precum placile de interfata cu reteaua. .oft,are pentru comunicatii. *.. /rotocoale

Asigurarea conectivitatii fizice pentru o retea reprezinta partea cea mai usoara. Adevarata greutate consta in dezvoltarea unor mi$loace de comunicare standard pentru calculatoare si alte dispozitive atasate la retea. Aceste mi$loace de comunicare sunt cunoscute oficial ca protocoale. "rotocoalele pentru retele 0A1 sunt numite frecvent arhitecturi 0A1, pentru ca sunt incluse in 1*C. !le predetermina in mare masura forma, dimensiunea si mecanica retelei. *.0 3ri!ere de dispoziti! :n driver de dispo&itiv este un program de nivel hard,are care controleaza un anumit dispozitiv. :n driver de dispozitiv poate fi privit ca un sistem de operare in miniatura pentru o singura componenta hard,are. iecare driver contine toata logica si toate datele necesare pentru a asigura functionarea corecta a dispozitivului respectiv. *n cazul unei placi de interfata cu reteaua (1*C#, driverul include furnizarea unei interfete pentru sistemul de operare al gazdei. *.4 $oft2are pentru comunicatii Componentele hard,are si soft,are de retea care au fost descrise anterior nu au capacitatea de a-i permite unui utilizator sa foloseasca efectiv reteaua. !le nu fac decat sa asigure infrastructura si mecanismele care permit utilizarea acesteia. .arcina utilizarii efective a retelei cade in seama aplicatiilor soft,are specializate, care controleaza comunicatiile. *ndiferent de tipul sau comple-itatea aplicatiilor, soft,are-ul pentru comunicatii reprezinta mecanismul care face banda de frecventa cu adevarat utilizabila.