Colegiul National de Medicina si Farmacie Raisa Pacalo

TEMA:

Metabolismul-notiuni generale. Metabolismul lipidelor,glucidelor si proteinelor.

Profesor:Carpov Stela

Metabolismul
Prin metabolism se nelege totalitatea transformrilor biochimice i energetice care au loc n esuturile organismului viu. Metabolismul este un proces complex, ce implic schimburi de materii i energii, i care include dou procese (simultane) opuse: catabolism / dezasimilaie: catabolism / dezasimilaie - totalitatea proceselor chimice de degradare a substanelor din organism; se produce n special ruperea legturilor dintre atomii de carbon, din moleculele diferitelor substane; acest tip de reacii este nsoit de eliberare de energie (reacie exoterm). anabolism / asimilaie: anabolism / asimilaie - procesele chimice de biosintez a substanelor ce intr n alctuirea materiei vii. Reaciile anabolice se caracterizeaz prin consum de energie i se numesc reacii endergonice (reacii endoterme)

Clasificare
Dup rolul jucat n biologia organismelor, metabolismul este clasificat n: Metabolism primar sau fundamental , care este implicat direct, esenial n meninerea vieii organismelor i plantelor. Metabolism secundar sau lturalnic , care este implicat n producerea de substane "neeseniale" vieii (de ex., pigmeni, alcaloizi, antibiotici ageni etc.).

Metabolismul ncepe odat cu ingestia alimentelor i sfrete cu excreia produilor neutilizabili. El se desfoar n trei etape: digestiv, celular i excretorie. Legtura dintre aceste etape o asigur sngele i circulaia acestuia.

ETAPA DIGESTIVA
n etapa digestiv, sub aciunea unor fermeni specifici, are loc fragmentarea hidrolitic a macromoleculelor organice din alimente i transformarea lor n molecule simple, fr specificitate, absorbabile ( glucoz, acizi grai, glicerin, aminoacizi ).

ETAPA CELULARA
n etapa celular, principiile alimentare sufer numeroase transformri. Totalitatea transformrilor biochimice care au loca la nivel celular reprezint metabolismul intermediar. Deci, metabolismul intermediar reprezint schimbul de substane i energie dintre celul i mediul intern

METABOLISMUL LIPIDELOR
Lipidele reprezinta principala sursa energetica a organismului uman in perioada postagresiva. Lipidele ndeplinesc urmtoarele roluri: - structural, intrnd n structura biomembranelor, unde asigur permeabilitatea selectiv; - energetic, prin eliberarea unei mari cantiti de energie; - funcional ,prin hormonii steroizi de natur lipidic; - metabolic, prin procesele permanente de lipogenez* i lipoliz*.

n urma digestiei rezult glicerol i acizi grai. Glicerolul i acizii grai cu lan scurt de atomi de carbon (C) ajung la ficat prin vena port. Acizii grai cu lan lung de carbon sunt absorbii n vasele limfatice, dup resinteza trigliceridelor sub form de chilomicroni*. n circuitul sangvin, chilomicronii sunt descompui, iar trigliceridele sunt hidrolizate n decurs de 1- 2 ore de la formare. n ficat ajung, sub form de glicerol, i acizi grai care pot urma mai multe ci (fig. 14. 1) 1. Lipidele de circulaie. Acestea sunt constituite din trigliceridele de absorie,din acizii grai rezultai n urma hidrolizei trigliceridelor de rezerv i din alte substane de natur lipidic (tab 33). 2. Formarea depozitelor adipoase. Se realizeaz din lipide circulante sub aciunea lipazelor. Adipocitele pot depozita trigliceride n cantiti de 80 95 % din volumul lor. esutul adipos este rspndit subcutant, retroperitoneal, n pericard ,n ficat etc. El reprezint 20 % din greutatea corporal (aproximativ 15 kg la 75 kg greutate corporal ). 3. Catabolizarea lipidelor. Trigliceridele din depozitele adipoase, utilizate ca substrat energetic, sunt hidrolizate n glicerol i acizi grai

Alimente bogate in lipide:

Uleiuri vegetale din dieta (foloseste-le doar crude, in

salate si nu la prajit!); Unt (consuma rar si cantitati foarte mici); Branza de vaci (este indicat sa fie consumata cu legume si verdeturi); Cascaval (mai bine consuma-l ca si topping, nu ca aliment de baza); Carnea de vita (doar fiarta sau la gratar); Carnea de porc (mananca rar si prepar-o la gratar); Carnea de pui (este contraindicat sa mananci pielea de pui!); Nuci (o gustare ideala consta in cantitatea de nuci pe care o poti tine in pumnul inchis);

Pestele nu trebuie sa lipseasca din dieta

(contine grasimi esentiale; il poti consuma de 23 ori/saptamana); Semintele de soia si in (adauga o lingura de seminte in salate); Laptele, iaurtul (consuma-le in varianta degresata, oricum contin grasimi); Ouale fac parte din regim (mananca un ou fiert pe saptamana); Ciocolata (contine multe grasimi, consum-o cu moderatie, in varianta dark); Avocado (are grasimi bune, poti manca un fruct pe saptamana); Ardei gras, masline, fasole, mazare

METABOLISMUL GLUCIDELOR
Glucidele ndeplinesc n organism trei roluri eseniale: energogenetic (predominant) ,structural (n structura substanelor complexe) i funcional (exemplu: ribozele acizilor nucleici) Monozaharidele absorbite din intestin sunt transportate prin vena port la ficat. Toate monozaharidele sunt transformate n glucoz. Glucoza constituie forma final de transport i utilizare a glucidelor Din ficat, glucoza poate urma mai multe ci: - rspndirea n organism prin intermediul sngelui; - catabolizarea (oxidarea) anaerob i aerob; - transformarea n glicogen, form de depozitare a glucidelor n organism; - transformarea n lipide sau aminoacizi

ALIMENTELE BOGATE IN GLUCIDE:

-painea alba, orez alb, paste ce nu sunt facute din cereale integrale; -prajituri, bomboane, ciocolata, biscuiti, fursecuri etc.; - cartofi; - bauturi racoritoare si sucuri naturale cu adaos de zahar; - zahar; - gem si dulceata; - compoturi si fructe congelate cu adaos de zahar.

METABOLISMUL PROTEINELOR
Din cei 20 de aminoacizi care intr n structura substanelor proteice, o parte pot fi sintetizai de organismul uman. Acetia se numesc aminoacizi neeseniali. Ceilali nu pot fi sintetizai n organism, deci provin numai din alimente. Acetia poart numele de aminoacizi eseniali. Aminoacizii rezultai n urma digestiei substanelor proteice sunt preluai n mare parte de ctre sngele venei porte i n mic msur de limf. n snge ,ei se altur aminoacizilor neeseniali. De aici pot urma dou ci: s rmn ca aminoacizi circulani n plasma sangvin, sau s ptrund prin difuziune ori prin

TOP 10 :ALIMENTE BOGATE IN PROTEINE:

OUALE II. SOMON III. BRINZA DE VACI IV. CARNEA DE VITA V. IAURTUL VI. SARDINELE VII. PROTEINE DIN ZER VIII. CARNE ALBA DE PUI SAU CURCAN IX. FRUCTELE IN COAJA LEMNOASA X. QUINOUA
I.

BOLI ALE METABOLISMULUI:

Iata cateva boli si probleme de sanatate care pot altera sau incetini metabolismul, ingreunand procesul de slabire sau mentinerea unei greutati normale.

SINDROMUL CUSHING
Sindromul Cushing
Aceasta boala apare cand organismul produce prea mult cortizol, un hormon eliberat de sistemul adrenal, determinand un metabolism lent. Excesul de cortizol poate duce si la o crestere in greutate. Printre simptome se numara chiar aceasta crestere (mai ales in jurul taliei), vergeturi si un exces de par facial, la

HIPOTIROIDISM
In cazul acestei afectiuni, glanda tiroida nu produce suficienti hormoni, ceea ce poate cauza incetinirea functiilor organismului, crestere in greutate, oboseala, dureri ale articulatiilor si alte simptome. Cel mai frecvent tratament este administrarea tiroxinei in forma sintetica.

BOALA GRAVES
Aceasta boala apare cand sistemul imunitar produce anticorpi care ataca celulele tiroidei, stimuland corpul sa secrete prea multi hormoni tiroidieni, ceea ce poate duce la hipertiroidism. In aceasta situatie, pacientii pierd in greutate si se plang de oboseala si o

DIABET
Desi diabetul nu este o cauza in sine pentru crestere in greutate, daca esti obez sau supraponderal ai si un risc mai mare de a face diabet de tip 2. In acest caz, organismul nu poate produce suficienta insulina, astfel ca nivelul glicemiei este adesea ridicat.

SFIRSIT