151

4.7. AUTOMAT DE LIVRAT TICHETE DE CLTORIE

n toate rile vest-europene, pentru efectuarea cltoriilor cu mijloace de transport
n comun se utilizeaz nc tichete de hrtie sau carton.
Nici unul dintre orase sau mari metropole, n condiiile modernizrilor actuale prin
utilizarea cartelelor magnetice sau electronice, nu a unificat modul de acces la
transportul de suprafa cu cel subteran (metrou) n sensul folosirii unei aceleiasi
cartele magnetice sau electronice. n Bucuresti, se va introduce un sistem de plat
unificat pentru transportul de suprafa si metrou, prin cartel magnetic. Pentru
nceput, va fi emis o cartel ce va putea fi utilizat pe durata unei zile. Pentru
transportul n comun la suprafa si n subteran se va dovedi, n timp, c tichetul de
cltorie din hrtie (carton) nu si-a consumat nc viabilitatea.
n figura 4.24 este prezentat schema general a unui automat de vndut bilete de
cltorie preformate.
Automatul este prevzut s funcioneze cu plata n monezi, bancnote si card.
Monezile se introduc printr-o singur fant. Imediat dup introducere, moneda ajunge
n blocul de verificare. Blocul de verificare este prevzut cu: sistem de verificare al
dimensiunilor geometrice, sistem de verificare la saib, sistem de verificare la bordur,
sistem de verificare la greutate si diametru. Dac monezile corespund criteriilor
enumerate mai sus ajung n totalizator. Dac criteriile de verificare nu sunt ndeplinite
monezile sunt trimise blocului de restituire.
Cu fiecare moned introdus, totalizatorul trimite blocului de comand un semnal
de stare care se refer la valoarea monedei introduse ct si la totalul acestora. Blocul
principal de comand afiseaz pe display suma adunat. Dac n timpul introducerii
valorilor monetare se si acioneaz tastele pentru eliberarea produsului, blocul central
va scdea automat din suma primit de la totalizator contravaloarea produselor livrate.
Dac este sesizat apsarea tastei TERMINAT blocul central trimite semnal blocului
totalizator pentru resetarea acestuia.
Magazia de monezi are rolul de a stoca monezile. Aceasta este mprit n
compartimente, fiecare compartiment fiind destinat unui anumit tip de moned.
Monezile sunt depozitate sub form de stiv pentru a usura extragerea n cazul n care
Figura 4.23. Automate pentru vndut tichete de c ltorie locale
152
aparatul trebuie s dea rest. Magazia de monede este si ea legat la blocul central, dnd
informaii cu privire la cantitatea de monede adunat si primind semnal n cazul n care
trebuie dat rest.
n cazul automatelor de vndut tichete cu plata si n bancnote, pe usa automatului
se afl o fant pentru introducerea bancnotei (bancnotelor). Automatul are posibilitatea
s elibereze un rest n monede de o anumit valoare.
Primul lucru pe care l face utilizatorul cnd doreste s cumpere bilete este acela de
a apas pe una din taste pentru a opta ce bilet doreste (poz. fig.4.25.). Dac doreste
mai multe bilete, dup ce a selectat tipul de bilet va selecta si numrul acestora. n
funcie de datele introduse de utilizator, automatul afiseaz suma ce trebuie pltit de
AFI$A1
SELECTOR
TIP BILET
EFECTUARE
PLAT
PRELUARE
BILET
VERIFICATOR
MONEDE
VERIFICATOR
BANCNOTE
VERIFICATOR CARTEL
CITIRE INSCRIPIONARE
TOTALIZATOR VALORI MONETARE
MAGAZIE
MONEDE
MAGAZIE
BANCNOTE
BLOC DE COMAND
VALORI
MONETARE
BILET
MAGAZIE
BILETE
BLOC
TIPRIRE
BILETE
BLOC DE ACIONARE
SELECTOR
NUMR
BILETE
Figura 4.24. Schema bloc pentru automatul de vndut tichete de c ltorie
153
utilizator (poz. fig.4.25.). n faza urmtoare, cumprtorul trebuie s efectueze plata
prin una din cele trei modaliti (poz. fig.4.25.). Dup efectuarea plii, automatul
livreaz biletul tiprit cu specificaiile cerute de utilizator (poz. fig.4.25.) mpreun
cu restul (dac este necesar). Tastele corespund fiecrui tip de bilet comercializat de
automat.
Biletele sunt depozitate sub form de rol pentru a se evita livrarea mai multor
bilete n loc de unul. Magaziile sunt prevzute cu senzori care detecteaz prezena sau
lipsa rolelor de bilete. n momentul n care magaziile sunt goale, blocul principal de
comand trimite un semnal blocului de verificare pentru a redireciona toate monezile
spre blocul de restituire monezi.
In cazul n care o magazie s-a golit, blocul principal nu va lua n considerare
semnalul primit de la tasta corespunztoare acelui tip de bilet.
Afisajul electronic faciliteaz legtura dintre utilizator si aparat. Acesta ofer
utilizatorului informaii referitoare la suma introdus ct si informaii referitoare la
valoarea restului. Permite utilizatorului s vizualizeze pas cu pas operaiile ce trebuiesc
efectuate, ct si selecia efectuat.
Blocul principal de comand are n componen un microprocesor sau
microcontroller. El este cea mai important parte a automatului, acesta primeste si
Figura 4.25. Automate pentru comercializat bilete pentru transport citadin.
154
gestioneaz semnalele primite de la fiecare bloc n parte si trimite semnal blocurilor de
acionare. n funcie de semnalul primit de la taste, blocul principal execut comenzile
si gestioneaz banii. Totalul primit de la totalizator combinat cu cerina utilizatorului
poate genera sau nu un impuls ctre magazie pentru returanarea unor sume de bani.
In momentul n care n magazia n care se stocheaz monezile cele mai mici, deci
magazia din care se extrag monezile destinate restului, se gsesc monezi sub o anumit
limit, blocul principal trimite un semnal blocului de verificare pentru a bloca
monezile cu valoare mai mare pentru a mpiedica neputina aparatului de a da rest.
Dac o magazie s-a umplut, automatul va accepta numai celelalte tipuri de moned,
valoarea acestora fiind afisat pe ecran. n momentul n care ambele magazii sunt
pline, aparatul nu va mai accepta nici o plat cu monezi sau bancnote.
Automatul poate livra mai multe tipuri de tichete de cltorie, n funcie de diverse
criterii, cum ar fi: mijloc de locomoie, tipul deplasrii (curs normal cu oprire n
toate staiile traseului, curs rapid cu opriri n anumite staii ale traseului, microbus),
zon de deplasare sau destinaie.
La fiecare nceput de ciclu de livrare, biletele sunt deja pregtite si asteapt fiecare
ntr-un depozit cu clapet. Corespunztor tipului de tichet solicitat, se acioneaz
deschiderea clapetei unuia din depozite, care comunic cu fereastra de livrare de pe
usa automatului. Pentru ca un alt tichet s ia locul celui solicitat si livrat, blocul logic
si de calcul al automatului depisteaz poziia cruciorului cu banda de tiprit si
comand deplasarea lui n dreptul tamburului de imprimare a tichetului livrat la
nceputul ciclului. Ciclul de livrare se ncheie cu tiprirea acestui tichet, tierea lui din
band si recepionarea s n depozitul de livrare.
Figura 4.26. Schema cinematic a automatului
155
Tichetele de cltorie sunt tiprite n automat pe o rol cu band de hrtie, care este
plimbat cu un crucior, acionat de un moto-reductor, prin faa tamburilor de
imprimare, acionai de un alt moto-reductor.
Tiprirea tichetelor se face pe banda de hrtie, iar tierea se face la fiecare tiprire
pentru a evita eventuale cumulri de erori de poziionare inerente n cazul cnd toat
banda ar fi deja tiprit. n acest din urm caz, integritatea tichetului ar putea fi
compromis. De aceea s-a adoptat prima soluie (tierea tichetului din band dup
fiecare tiprire), care complic construcia automatului, dar confer o siguran
funcional mrit.
Asa cum s-a menionat, pe usa automatului exist butoane de selecie a tipului de
tichet dorit din variantele oferite (care pot fi legate de distanta, tip mijloc de transport,
bagaje transportate etc.). Dac semnalele provenite de la blocul de calcul (B.C.), care
este n legtur direct cu verificatorul de bancnot, si cel de la butonul de selecie
(S.P.) sunt compatibile, electromagnetul 1 este alimentat, depozitul selectat 2 este
deschis si tichetul este livrat ctre solicitator (fig. 4.26).
Depozitul aferent unui tip de tichet conine numai un singur tichet. Dup eliberarea
tichetului, usia depozitului corespunztor se nchide (revine la starea n care poate
nmagazina un tichet). n continuare este acionat motorul M2 (fig.4.26) pentru
deplasarea cruciorului. Acesta transmite miscarea printr-un cuplaj cu gheare C
2
unui
mecanism surub- piuli (S-P) cu patru nceputuri, care permite poziionarea
cruciorului n dreptul uneia din stampile: TS
1
, TS
2
, TS
3
... TS
n
n funcie de comanda
provenit de la blocul logic al automatului.
Cruciorul se deplaseaz n postul din care a fost eliberat tichetul pe ghidajele CG,
n scopul tipririi unui nou tichet n locul celui eliberat ctre solicitator. Una dintre
barele de ghidare CG(A) este tesit pe generatoare, servind la transmiterea miscrii de
rotaie si a momentului la roile dinate z
1
, z
2
, z
3
, z
4
si z
5
. Cnd deplasarea cruciorului
nceteaz, este acionat motorul dispozitivului de stampilare M
1
.
Acesta din urm transmite miscarea prin intermediul unui cuplaj cu gheare
C
1
si a unui reductor planetar RP cu raportul de transmitere i
p
4,33, arborelui de
antrenare a dispozitivului de stampilare. Toate stampilele TS
1
, TS
2
, TS
3
... se rotesc,
dar numai una, cea care corespunde tichetului ce urmeaz a fi tiprit, vine n contact
nti cu tusiera, apoi cu hrtia pe care trebuie inscripionat noul tichet. n acest moment
ncepe deplasarea hrtiei prin friciune, miscarea fiind posibil prin intermediul unui
angrenaj sector-pinion, z
sd
z
1`
, ultimul fiind fixat pe axa rolei presoare R
1
. n acelasi
timp, printr-un tren de roi dinate, miscarea se transmite la cama de acionare k
1
a
foarfecii F. Aceasta din urm ncepe s se deplaseze paralel cu banda de hrtie, cu
aceeasi vitez, falca mobil a foarfecii fiind acionat perpendicular pe direcia de
deplasare a benzii de hrtie de o cam de translaie k
2
. La sfrsitul operaiei de tiere,
foarfeca revine n poziie iniial, dar miscarea de antrenare a benzii continu. Prin
intermediul trenului de roi dinate este sincronizat si miscarea rolei cauciucate R
2
pe
care lucreaz o rol mobil presoare (nereprezentat n figura 4.26), astfel nct la
terminarea contactului stampil-tichet, acesta din urm este inscripionat complet si
prelivrat, iar hrtia este pregtit pentru o nou stampilare.
n lanul cinematic, imediat dup cuplaj, este introdus un angrenaj conic TRC, care
distribuie miscarea prin intermediul unei transmisii prin curea dinat TCD la discul
extractor al dispozitivului de eliberare a restului n monede DR. Acesta se va roti la
156
fiecare tiprire de tichet, pentru a avea sigurana pregtirii restului, dup caz. Dup
miscare, stampilele revin n poziie iniial, cnd o cam, fixat pe arborele comun,
acioneaz un microntreruptor. n acest moment intr n funciune un releu de timp,
care, dac selecia de tip de tichet nu se face n 30 de secunde, decupleaz automatul
de la sursa de alimentare. Acest releu ndeplineste acelasi rol si n cazul cnd dup
selectarea tipului de tichet nu se introduce bancnota n timp util n verificator. Pentru a
veni n sprijinul utilizatorilor, unele automate pentru tichete asigur si vnzarea
bonurilor de parcare, bonuri care au aceeasi form cu tichetele de cltorie, diferena
constnd n inscripionare. Bonurile de parcare sunt asimilate cu un alt tip de tichet de
cltorie.
O alt dotare ce apare mai ales la ultimele modele de automate pentru tichete, este
echiparea cu dispozitive audio pentru realizarea dialogului utilizator-masin.
Automatele de vndut bilete de tren (fig.4.27) sunt concepute dup aceeasi
structur ca si cele pentru tichete Blocul de comand are de procesat un numr mare
de date. Aceste date se refer la: trasee, intervale orare, tipuri de curse, locuri
disponibile, calitatea transportului, legturi ntre diverse curse, preuri si reduceri de
preuri, etc. Acest tip de automate sunt legate la un sever central ce permite analiza
tuturor informaiilor legate de transporturile pe calea ferat dintr-o anumit zon sau
ar.
a)
b) c) d)
Figura 4.27. Automate pentru comercializarea biletelor de t ren.
157
Un rol deosebit de important n exploatarea acestor sisteme l are interfaa cu
utilizatorul, care are o structur mult mai complex. Automatul furnizeaz n mod
gratuit solicitantului toate informaiile legate de trasee, curse, intervale orare, locuri
disponibile, preuri pentru destinaia dorit, reduceri acordate. Utilizatorul are la
dispoziie o tastatur si un monitor prin care primeste si transmite datele necesare
realizrii serviciului solicitat (fig.4.27a). Dup ce se selecteaz limba, se selecteaz
destinaia si pe ecran apar informaiile nsoite ( n cele mai multe cazuri (fig.4.27,c))
de harta cu traseele posibile (fig. 4.27,d). n cazul n care automatul asigur bilete de
cltorie pentru o singur rut, aceasta este indicat pe ecran doar ca succesiune de
opriri si intervale orare.
n funcie de valoarea tichetelor, aceste automate funcioneaz cu plata cu card,
bancnote si mai rar cu monezi.