UNIVERSITATE OVIDIUS CONSTANA MASTER CHIMIE, ANUL I

PROFESOR: GABRIELA STANCIU STUDENTA:

Cuprins
I. 1 1. 1.2 1.2. 1.3. 1.4. 1.!. 1.#. 1.7. II. Definitie . Clasificarea erbicidelor .. Mecanismele principale de actiune . Structura chimica a erbicidelor .. Situsul de absorbtie si erbicidele cele mai utilizate .... Modul de actiune al erbicidelor . Metode de analiza a esticidelor .... Concluzii 1 1 4 7 1" 12 13 Er i!i"# .

F#r$%$ni 14 II.1. Definitie ......... 14 II.2. Clasificare .. 14 II.3. Caracteristica moleculelor 1! II.4. $eromonii insectelor ...1! 2.4.1 . %olul feromonilor se&uali ............... 1# 2.4.2. 'tilizarile feromonilor se&uali . 1( )iblio*rafie 2"

In&r$"u!#r#
Sub numele de pesticide se *rupeaza o serie de substante chimice to&ice+ intrebuintate ,n a*ricultura ,n -ederea protectiei plantelor fata de boli si di-er.i daunatori+ asi*urandu/se astfel ob0inerea unor recolte mari .i stabile. 1reparatele contra daunatorilor+au fost cunoscute de foarte mult timp. Datorita pro*reselor in chimia de sinteza+s/au putut obtine cele mai numeroase .i eficace substan0e. 2oate acest substante sunt periculoase ,n diferite *rade+ unele reprezentand to&ici dintre cei mai puternici. 1entru om+ riscul de into&icatie+ acuta sau cronica+ poate fi de natura profesionala+ accidentala sau -oluntara si prin contaminarea mediului incon3urator 4 sol+ surse de apa+ alimente+ aer 4 cu mari implicatii ulterioare. 5ceste substante de uz fitosanitar reprezinta substante chimice sau combina0ii de substante chimice+ care se impart in functie de ac0iunea lor asupra a*entilor fitopato*eni in6 fun*icide erbicide insecticide raticide acaricide bactericide718

I'

Er i!i"#
('DEFINIIE
Er i!i"#)# 4 sunt substane
chimice care distrug buruienile duntoare agriculturii.

)uruienile sunt plante nedorite care cresc ,ntr/o cultur9 .i concureaz9 pentru resurse+ cum ar fi substan0e nutriti-e+ ap9 .i lumin9. )uruienile pot pro-oca+ de asemenea+ alte probleme de d9un9tori .i boli prin ad9postirea acestora+ interfer:nd cu opera0iunile de recoltare+ .i cre.terea costurilor de cur90are .i uscare produse culturilor. 718

('*'C)+si,i!+r#+ Er i!i"#)$r
;rbicidele controleaza apari0ai plantelor .i a buruienilor nedorite. 1otri-it 'S $ish and <ildlife Ser-ice+ caracteristicile comune dintre erbicide sunt folosite ,n clasificarea lor. A!#s&#+ in!)u" 6 cum .i ce parte al plantei este afectat substan0ele chimice acti-e calendarul de aplicare precum .i daca acesta afectea=a numai plante specific sau orice *ase.te in cale ;rbicidele pot fi6 "# +!&i-i&+&# erbicide de contact erbicide sistemice "# u&i)i.+r# erbicide aplicate pe sol erbicide de incorporare in plante erbicide folosite inaite de *erminare erbicide folosite pots *erminar

Er i!i"#)# "# !$n&+!& / afecteaza numai 0esutul plantei ,n contact cu

substan0ele chimice. >n *eneral+ acestea sunt cele mai rapide erbicide care ac0ioneaz9. ;le sunt mai pu0in eficiente pe plante perene+ care sunt capabili s9 se reproduca din rizomi+ r9d9cini sau tuberculi. Er i!i"# sis&#%i!# / sunt translocat prin planta+ fie de la aplicarea foliara p:n9 la r9d9cini+ sau de la aplicarea de la sol p:n9 la frunze. ;le sunt capabile de a controla plante perene .i poate fi ac0ionat mai lent+ dar ,n cele din urm9 mai eficace dec:t erbicide de contact.

Er i!i"# "# +p)i!+&# p# s$) / sunt aplicate la sol .i sunt luate de c9tre Er i!i"# in!$rp$r+&# "# p)+n&# sunt aplicate solurilor ,nainte de plantare Er i!i"# +p)i!+&# in+in&# "# +p+ri&i+ !u)&urii sunt aplicate pe sol ,nainte

r9d9cini plantei 0int9. ;&ist9 trei tipuri principale de erbicide aplicate pe sol.

.i mecanic ,ncorporate ,n sol.

ca cultura sa apara +.i pentru a pre-eni *erminarea sau faz9 incipient9 de dez-oltare a semintelor de buruieni.

Er i!i"# +p)i!+&# "up+ +p+ri&i+ !u)&urii sunt aplicate dup9 cultur9 ce a

ap9rut. 728

('0' M#!+nis%#)# prin!ip+)# "# +!1iun#

Ierbicidele a3unse ,n planta ac0ionea=a ca niste inhibitori.Se cunosc urmatoarele cate*orii de inhibitori in2i i&$ri ALS: ?de asemenea cunoscute ca sintaza acetoh=dro&=acid+ sau 5@5SA este primul pas ,n sinteza de/chain amino acizi ramificat ? -alina + leucina .i izoleucina A..

 In2i i&$rii ACCASE: sunt compu.i care ucid ierburile. 5cetil coenzima 5 carbo&ilaz9 ?5CCaseA face parte din prima etap9 a sintezei lipidice.

5cetil coenzima 5
5ceste erbicide distru* ,ncet aminoacizii din plante + care ,n cele din urm9 duce la inhibarea sintezei de 5DB. C in2i i&$ri EPSPS: enolp=ru-=lshiDimate 3/fosfat sintetaza enzim9 ;1S1S este utilizat ,n sinteza de aminoacizi triptofan + fenilalanin9 .i tirozin9 . Elifosatul ?)re-iarA este un inhibitor ;1S1S sistemic+ dar inacti-ate prin contact cu solul.

Elifosatul

5ceasta se refer9 la modul ,n care metabolismului acestora. 738

erbicidul afecteaz9 func0ionarea plantei sau

G)i,$s+&u)
;ste un erbicid foliar+ sistemic+ cu spetru lar* de actiune+ utilizat in combaterea specillor de buruieni anuale sau perene+ fiind unul din cele mai utilizate erbicide pe plan mondial. 1otri-it 5*eniei de 1rotectie a Mediuhui ?;n-ironmental 1rotection 5*enc=*lifosat reprezinta cea mai folosita substanta acti-a in a*ricultura+ atat pe plan mondial cat si in ;uropa+ utilizarea sa crescand Cu 41F intre anii 1(((/2""2+ situandu/se in prezent Ia peste 3!".""" tone anual . Elifosatul ocupa locul al II/lea in ceea ce pri-esc erbicidele utilizate in *ospodariile particulare si *radinarit+ preconizandu/se o rata de crestere de 2"F pe an . ;ste aplicat cu succes in combaterea buruienilor din a*ricultura si horticultura+ in culturile de6 porumb+ *rau+ sor*+ cartofi+ ceapa+ Iamai+ aspara*us+ cafea+ arahide+ precum si Ia specii nealimentare care includ plantele omamentale sau specii forestiere. Elifosatul se comercializeazG in mai mutt de 1"" de tari+ fiind formulat preparatul tehnic ca sare de izopropil/amina in solutie apoasa+ reprezentand substanta acti-a a preparatelor comerciale %oundup ?Montsanto Compan=A+ %odeo ?DoH 5*rosciencesA+ 5Iuamaster ?Montsanto Compan=A .

Ap)i!+&ii
5plicat pe plante *lifosatul este asimilat prin frunze sau alte tesuturi -erzi ale plantei si este rapid translocat prin floem in intrea*a planta inclusi- in radacini.

M$"u) "# +!&iun# +) 3)i,$s+&u)ui

Modul de actiune al *lifosatului este de a bloca formarea de aminoacizi esentiali triptofani+ tirozina+ fenilalanina care reduce sinteza de proteirie+ inhiband creterea plantei. Desi *lifosatul a fost incadrat de catre ;15 in cate*ona de to&icitate ;+ ceea ce inseamna cu efecte to&ice minime asupra mamiferelor+ pasarilor+ pestior+ insectelor si ma3oritatea bacterilor+ totusi+ studiile pe termen lun* si cercetarile sustinute efectuate in ultimii ani+ indica faptul ca utilizarea *lifosatulul implica posibile riscuri asupra omului si a mediului incon3urator. 2o&icitatea erbicidului *lifosat creste indeosebi in preparatele comerciale de tip %J'BD'1 sau %JD;J ca urmare a incorporarii de surfactanti inainte de aplicare pentru controlul efecti- al buruienilor. Studiile to&icolo*ice au demonstrat capacitatea *lifosatului si mai ales a preparatului tetinic %oundup de a cauza mutati *enetice+ Institutul Bational de Sanatate 1ublica+ in raportul
7

pri-ind efectele to&ice ale substantelor chimice din 2""4 declarand ?B/fosfono/metil/*licinaA ca substana cu potential muta*en si canceri*en. ;fectele ne*ati-e ale *lifosatulul asupra mediului ambiant au fost studiate atat in ceea ce pri-este contaminarea apei cat si persistena in sol sau plante. Studile de literatura indica ni-elul concetratilor de *lifosat in mediu+ dupa aplicarea erbicidelor+ ca find in inter-alul de -alori "+"(/ 1+7 m*Kl in lacuri+ "+"2/1+237 m*KI in ape cur*atoare+ "+1#2/1 m*Kl in apa de suprafata si "+11/ 2+ 2 m*lD* in sedimente. La aplicarea tratamentelor cu *lifosat+ o parte din substanta acti-a intra in contact cu suprafata solului+ adsorbindu/se de componentele solului+ in timp ce o alta parte ramane in solutia solului. In functie de aceastM repartitie+ de natura suprafetei adsorbante a solului+ de proprietatile sale fizico/chimice si acti-itatea biolo*ica au loc o serie de transformari chimice si biochimice a *lifosatului.Studiile de Iiteratura arata ca biode*radarea *lifosatului este imediata si rapida fara faza de latenta+ iar de*radarea sa in sol conduce la metabolitul sau pilncipal acidul aminometilfosforic ?5M15A si a altor metabotiti secundari+ care in prezinta mai putin de 1F din cantitatea aplicata de *lifosat. Elifosatul este relati- imobil in ma3oritatea solurilor ca urmare a adsorbtiei sale puternice pe particulele de sol. Durata de semipersistenta+ timput in care cantitatea Initala de pesticid se reduce Ia 3umatate+ este -ariabila si depinde de tipul de sol. %ata de de*radare a *lifosatului -ariazM in functie de tipul de sot find corelata cu acti-itatea microbiolo*ica a solului+ dar neflind influenlata de p@/ui solului. deoarece+ in *eneral procesul de de*radare este influentat de temperatura+ cele mai multe studii de literatura raporteaza acest aspect. Elifosatul este de*radat biolo*ic de cMtre microor*anismele din sol si prezinta efecte minime asupra microflorei solulul. Desi s/a constatat ca *lifosatul este puternic adsorbit de cMtre particutele de sol+ in anumite conditii+ este desorbit de pe acestea si le-i*at din sol in apa freatica unde+ datorita solubilitatii ridicate in apa 11#"" m*KI Ia 2! NC si rezistentei hidroliza+ contamineaza apa freatica. ;rbicidul *lifosat este rezistent la de*radarea hidrolitica si fotoIitica. In plante *lifosatul este metabolizat Ia acidul amino/metit fosforic ?5M15A. 2impul de in3umatire a *lifosatului in produse -e*etate este intre 1"+4/2#+# zile+ iar in fructe cantitatea de reziduuri de-ine ne*li3abila dupa 2" de zile pentru blueberr= si 13 zile pentru raspberries.

M#&$"# "# "#&#r%in+r#

Studiile de Iiteratura indica mai multe metode cromato*rafice de detectie *lifosatutul ca6 cromato*rafla de lichide de inalta performanta ?@1LCA+ cromato*rafia de lichide cuplata cu spectrometria de masa ?@1LCIMSA+ *az/cromato*rafia ?ECA+*az/cromato*rafia cuplata cu spectrometia de masa ?ECIMSA+ etectroforeza capilara ?C;A+ e&tractia ultrasonica urmata de
8

analiza prin cromato*rafie pe strat subtire ?2LCA . 2oate aceste metode se caracterizeaza prin sensibilitate ridicata+ reproductibilitate si limita de detectie scazuta.748

('4 S&ru!&ur+ !2i%i!5 + #r i!i"#)$r

;rbicide sunt *rupate ,n familii ,n func0ie de structura chimic9. $amiliile comune includ feno&i+ acid picolinic+ sulfonilurea+ triazina+ uracil . Er i!i"# ,#n$6i pot fi absorbite ,nKprin frunze sau r9d9cini. Er i!i"u) +!i"u) pi!$)ini! este folosit pentru a controla buruienile foioase.

iarb9.

Er i!i"u) su),$ni)ur#i! actioneaza lent pentru a controla buruienile foioase .i

Tri+.in+, ur+!i)u) 7i #r i!i"u) ur#i! sunt absorbite ,n mod diferit+ dar ele perturba toate fotosinteza plantei.

L/ 2iro=ina

'racil

'reea

('8'Si&usu) "# + s$r &i# si #r i!i"#)# !#)# %+i u&i)i.+&#

5ceasta este+ de obicei+ la ni-el celular ,n cazul ,n care erbicidul ,ntrerupe procesul de cre.tere. Situsul de ac0iune nu este cunoscut pentru multe erbicide+ iar unele erbicide au mai mult de un situs de ac0iune. 5ceasta se refer9 la aceea ca o parte a plante absoarbe erbicidul. ;a poate fi absorbit prin frunze+ tulpini sau r9d9cini. ;rbicide sunt clasificate ,n func0ie de c:t timp stau acti-itatea in sol. A!#s&#+ p$& s+ ,i#: C P#rsis&#n&# C N$np#rsis&#n&
9

Er i!i"#)# p#rsis&#n&# / sunt erbicide care controleaza buriienile pentru o lun*9 perioad9 de timp. Un #r i!i" n$np#rsis&#n& nu r9m:ne ,n sol pentru o perioada lun*a de timp+ isi face efectul dupa care de-ine inacti-e. Din aceasta cate*orie fac parte urmatorii compu.i A+!i"u) 2,4-diclorofenoxiacetic, + r#-i+& "#s#$ri 2,4-D' ;ste u.or .i ieftin de fabricat+ precum .i ucide multe plante foioase l9s:nd ,n acela.i timp ierburi neafectate ,n mare m9sur9 ?de.i doze mari de 2,4-D+ la perioadele de cre.tere cruciale poate afecta culturile de iarb9+ cum ar fi porumbul sau cerealeA

In 1(!" a fost introdus9 erbicide din ,+%i)i+ &ri+.in#+ care include atrazina + care are distinc0ie de a fi familia erbicid e de cea mai mare ,n*ri3orare cu pri-ire la contaminare a apelor subterane. 5trazinul nu se dispare u.or ?,n termen de c:te-a s9pt9m:niA+ dup9 ce a fost aplicat la solurile lasand un p@ neutru . Sub solul alcalin +atrazinul poate fi absorbil in straturile solului atat de mult cat apa subterana pro-enita de la ploi este absorbita in interiorul acestuia astfel cauzand contaminarea solului. Deaceea antrazilui este nedorin in compozitia erbicidelor . 5tat pentru faptul ca au un pret de cost scazut +dar mai ales pentru ca au o puternica actiune biolo*ica +se folosesc frec-ent preparatele 2+4Dsi MC15 din *rupa acizilor feno&iacetici.5u proprietati to&ice pentru om si animale .

10

5tat pentru faptul ca au un pret de cost scazut +dar mai ales pentru ca au o puternica actiune biolo*ica +se folosesc frec-ent preparatele 2+4D si MC15 din *rupa acizilor feno&iacetici.5u proprietati to&ice pentru om si animale . 7!8

('9'M$"u) "# +!&iun# +) un$r #r i!i"#

;rbicidele sunt clasificate ,n diferite *rupe corespunzOtor modului de actiune principal din metabolismul plantei. Iat9 o list9 a di-erselor moduri de actiune6 In2i In2i In2i In2i In2i i&$ri "# ,$&$sin&#.: i&$ri +i sin&#.#i pi3%#n&i)$r i&$ri +i sin&#.#i +%in$+!i.i)$r i&$ri +i sin&#.#i +!i.i)$r 3r+si i&$ri +i "i-i.iunii !#)u)+r# ;0<

$otosinteza este unul din procesele esentiale ale metabolismului plantelor+fiind astfel o tintO foarte potri-itO pentru actiunea erbicidelor. Inhibarea fotosintezei are consecinte
11

fatale pentru buruiana tintO+ale cOrei celule nu mai sunt capabile de a stoca ener*ia pro-enind din lumina solarO. ;rbicidele pot afecta fotosinteza si indirect+ prin inhibarea sintezei unor compusi importanti pentru desfasurarea procesului 4pi*menti precum carotenoidele+ clorofila si citocromii. F$&$sin&#.+ / este procesul de fi&are a dio&idului de carbon din atmosfera de catre plantele -erzi ?cu clorofilaA+ in prezenta radiatiilor solare+ cu eliminare de o&i*en si formare de compusi or*anici foarte -ariati. ?printre care si zaharuriA

;cua0ia *eneral9 a fotosintezei putea fi scris9 atunci6 6 CO2 + 6 H2O + lumin solar C6H12O6 + 6 O2 Di$6i" "# !+r $n = Ap5 = En#r3i# )u%in$+s5 > G)u!$.5 = O6i3#n

$otosinteza are loc ,n cloroplaste .i ,n zona citoplasmei care le ,ncon3oar9. La ni-elul cloroplastelor al9turi de clorofila a, pigment activ n reaciile fotochimice, se mai gsesc i ali pigmeni, cu rol de pigmeni accesori: Clorofil9 b Clorofil9 c Carotenoizi $la-onoide 1i*men0i ficobilinici P ficobiliproteine M#!+nis%u) !)$r$,i)#i s# p+r# !5 in!)u"# 0 pr$!#s# prin!ip+)#: $otofosforilarea $i&area .i transformarea CJ2 $otoliza apei
12

$otosinteza este unul din procesele esentiale ale metabolismului plantelor+fiind astfel o tintO foarte potri-itO pentru actiunea erbicidelor. Inhibarea fotosintezei are consecinte fatale pentru buruiana tintO+ale cOrei celule nu mai sunt capabile de a stoca ener*ia pro-enind din lumina solarO ;rbicidele pot afecta fotosinteza si indirect+ prin inhibarea sintezei unor compusi importanti pentru desfasurarea procesului 4pi*menti precum carotenoidele+ clorofila si citocromele.

('?'M#&$"# "# +n+)i.+ + p#s&i!i"#)$r

1rintre numeroasele metode utilizate pentru determinarea pesticidelor+ metodele cromato*rafice cum ar fi Cromato*rafia de Lichide de >nalta 1erformanta ?@1LCA sau Cromato*rafia de *aze ?ECA sunt utilizate ca metode de referinta 7#8. Metodele enzmatice au fost adoptate ca alternati-e la metodele clasice pentru determinarea mai simpla si mai rapida a unor poluanti ai mediului / Determinarea compusilor cu azot ?nitrati+ nitriti si amoniuA din apa si produse -e*etale utilizand metode spectrofotometrice ?test MercDA si metode cromato*rafice @1LC. / Determinarea reziduurilor de erbicide ?triazine+ *lifosat+2+4 D+ etc.A prin metode cromato*rafice utilizand Cromato*rafia de lichide de inalta performanta din apa+ sol si matrici -e*etale / Determinarea contaminarii cu micoto&ine ?patulina din fructe si sucuri de fructeA+ ochrato&ine+ zearalenona si tricotecene din cereale. / Studiul dinamicii erbicidelor in sol prin utlizarea de izotopi marcati si detectia 3@+ 14C+ 3!S+ 331+ si 321 . Determinarea capacitatii de adsorbtie+ le-i*are si metabolizare a moleculelor de erbicide in sol 2ehnicile cromato*rafice utilizate in analiza contaminatilor din probe de apa+ sol si produse -e*etale sunt tehnici performante care permit decelarea in urme a reziduurilor. Metodele utilizate sunt standardizate si in concordanta cu cerintele europene. 5curatetea rezultatelor este asi*urata prin determinarea parametrilor statistici ?incertitudini+ limite minime de detectie+ coeficienti de re*resie+ abatere standard+ etc.A. Determinarea capacitatii de adsorbtie+ le-i*are si metabolizare a moleculelor de erbicide in sol cu a3utorul sistemului 2riathlerQ/ LIC@ID SCI;B2IL52J% si luminometru pentru probe indi-iduale pentru detectia 3@+ 14C+ 3!S+ 331+ and 321 reprezinta metoda performanta si e&acta care permite studiul dinamicii erbicidelor in sol.778

13

('@'C$n!)u.ii
1rintre cele mai cunoscute erbicide sunt cele care inhibO sinteza aminoacizilor+ afect:nd astfel producerea proteinelor+inclusi- a unor enzime. Metabolismul acizilor *rasi este important ,n procesul de formare a membranei celulare. 1erturbarea acestui proces prin actiunea erbicidului conduce la dez-oltarea unei cuticule mai subtiri si astfel la afectarea preluOrii apei de cOtre celule.7 8 2otusi folosirea erbicidelor are atat parti bune+deoarece usureaza munca a*ricolo+ insa pe de alta parte duce la poluarea mediului daca nu sunt respectate cu strictete toate cerintele si indicatiile.

14

II'FEROMONII
*'('D#,ini&i#
$eromonii sunt substan0e chimice capabile de a ac0iona ,n afara corpului indi-idului +de a secreta un impact asupra comportamentului indi-idului primit. Do-ada de feromoni au fost *9site at:t ,n -ertebrate si ne-ertebrate.

*'*'C)+si,i!+r#
Sun& %+i %u)&# !)+si,i!+ri "# ,#r$%$ni #%is# "# ,iin1# -ii: FEROMONI SOCIALI DE ORGANIAARE 5ceast9 transmitere se nume.te Trofalaxis. 1rin intermediul acestor feromoni+informatia este transmisa+ cum ar fi ,n cazul ,n care+ unde sunt produsele alimentare+ ,n cazul ,n care e&ist9 un pericol .i de asemenea+ la speciile de 5lbine care folosesc acesti feromoni pentru a identifica ne-oile de re*ina. FEROMONI CASTE >n *eneral+ folosite de insecte ca furnicile si albinele+ ,n timpul procesului de dez-oltare a acestor specii+ e&ist9 caste diferite ,n func0ie de ne-oile alimentare furnizate de femeie $emelele lucr9toare tind s9/si hr9neasc9 lar-ele cu acest feromon+ ,n func0ie de necesitatile cuibului. >n cazul ,n care aduc feromonului pentru 2 sau 3 zile+ de la care lar-a se hraneste -a ap9rea un lucr9tor de se& feminin+ ,n timp ce ,n cazul ,n care ,i furnizeze timp de ! zile+ se constat9 un soldat+ .i+ dac9 este pentru mai mult de 12 de zile+ o printesa. F#r$%$ni s$!i+)i "# +"un+r# Coloniile sau cuiburile ,n care animalele traiesc au propriul lor miros caracteristic+ la fel ca indi-izii care tr9iesc acolo. 'n indi-id intrus ar fi repede recunoscut dupa mirosul lui. F#r$%$ni "# +)+r%5

15

$olosind mirosul+ ei pot a-ertiza rapid de o prezen0a inamicului. Elandele care emit feromonii ,n aceste insecte sunt situate ,n abdomen .i produce feromonii ,n concentra0ii mari+ care r9m:n ,n aer+ ,n acest fel a-ertizeaza restul coloniei. F#r$%$ni s#6u+)i $emelele ,n timpul zborului nuptial+ produc mirosurile de atrac0ie pentru b9rba0i pentru a le a3uta ,nt:lnire .i pentru a se ,mperechea. La animale+ feromonii se&uali indica disponibilitatea animalelor de se& feminine la reproducere. Masculii pot emite+ de asemenea+ feromoni care transmit informa0ii despre speciile lor .i *enotipul lor . 7(8 A)&i ,#r$%$ni )+ O+%#nii

Medicul *erman Eusta- RS*er ?1 32/1(17A a fost+ probabil+ primul care a formalizat conceptul de feromoni umani+ pe care el ea numit TanthropinesT ?*reac9 anthropos P omA. ;l ia identificat ca compu.i lipofili care sunt associate cu pielea si foliculii care determin9 urma indi-idual9 a mirosurilor umane 1u0ine studii bine controlate .tiin0ifice au fost publicate -reodat9 care su*ereaz9 posibilitatea de feromoni la om. Cel mai cunoscut caz implic9 sincronizare a ciclurilor menstruale ,n r:ndul femeilor+ pe baza indicilor miros / incon.tient ? efectul c!lintoc"+ numit dup9 in-esti*ator principal+ Martha McClintocD + de la 'ni-ersitatea din Chica*oA. 1rin urmare+ acest studiu a demonstrat c9 e&ist9 dou9 tipuri de feromoni implicati6 unu+ produs inainte de o-ulatie+care scurteaz9 ciclul o-arian+ iar al doilea+ produs doar la o-ulatie+care lun*e.te ciclulT.

*'0'CARACTERISTICA MOLECULELOR
Dimensiunea *eneral a molelor de feromoni poate fi limitat9 la apro&imati- !/2" atomi de carbon .i o *reutate molecular9 ,ntre " .i 3"". Jdat9 ce ai peste 2" atomi de carbon .i cu o *reutate molecular9 de 3""+ di-ersitate de-ine at:t de mare .i moleculele sunt atat de mari incat nu mai sunt a-anta3oase.

*'4'FEROMONII INSECTELOR

16

La insecte+ precum .i la alte *rupe de animale+ ,nt:lnirea partenerilor se&uali fiziolo*ic ap0i de copula0ie nu se face la ,nt:mplare+ ci prin intermediul unor mecanisme comple&e de Temisie/recep0ieT care permit realizarea unor schimburi de informa0ii ,ntre indi-izi+ uneori afla0i la distan0e destul de mari. Mecanismele chimice de comunicare 3oaca un rol ecolo*ic foarte important+ fiind specifice .i permit:nd reperarea precis9 a partenerilor r9sp:ndi0i ,n mediul ,ncon3ur9tor. Mecanismele de comunicare dintre indi-izii aceleia.i specii sunt de natur fi#ic ?unde sonore+ unde electroma*netice+ culoarea etc.A .i de natur chimic+ care au o importan09 preponderent9 ?compu.i chimiciA. >n ma3oritatea cazurilor+ femela este or*anismul emitent+ iar masculul este indi-idul receptant. ;&ist9 .i cazuri ,n care rolurile sunt in-ersate. Dintre insectele la care s/au identificat feromoni se&uali+ ma3oritatea sunt $epidopterae dup9 care urmeaz9 ?,n ordine descresc:nd9A ordinele !oleopterae+ %&menopterae, 'rthopterae, Dipterae, (sopterae.71"8 ;ste *eneral acceptat faptul c9 ,mperechere ,n *:ndacii de f9in9 din *enul 2ribolium este mediat9 de feromoni de a*re*are. 1roduc0ia situsului feromonilor ,n *andacii din *enul 2. este considerat a fi *landelor pe partea -entral9 a femurului. ;&perimentele comportamentale au fost efectuate folosind e&tracte din *:ndaci din diferite p9r0i ale corpului corpului+ pentru a putea in-esti*a raspunsurile *andacilor la buchetul complet de de mirosuri eliberate de aceastea. >n e&perimentele noastre+ femele dar nu b9rba0i au fost atra.i de mirosurile -olatile produse de se&ul masculin+ care corespunde defini0iei de un feromon se&ual+ mai de*rab9 dec:t unui feromon de a*re*are. Ima*inile S;M confirm9 apari0ia de *lande pe toate cele trei perechi de picioare de de se& masculin confusum 2.+ dar e&perimentele comportamentale arat9 c9 femeile sunt atrase nu numai la e&trasele de se& masculin din picioare+ dar+ de asemenea+ la e&trasele ,ntre*ului corp .i e&tracte de or*ane+ f9r9 picioare. 5ceste date su*ereaz9 c9 acesti compusi atracti-i ale acestei specii+ sunt produsi nu numai de *landele de pe femur dar .i de alte locatii ale corpului. 5stfel+ sistemele de feromoni implicate ,n ,mperecherea *:ndacilor de f9in9 poat fi mai comple&e dec:t cela rraportate anterior .i difer9 ,ntre specii str:ns ,nrudite.7128

*'4'(R$)u) ,#r$%$ni)$r s#6u+)i

17

F#r$%$nii s#6u+)i pr$"u7i de femele au un dublu rol6 at:t de a atra*e masculii afla0i la distan09+ c:t .i de a/i e&cita la ,mperechere c:nd au a3uns aproape. 5ce.ti compu.i sunt uneori denumi0i substan0e afrodisiace+ de.i aceasta denumire se folose.te cu prec9dere la produsele farmaceutice care a0:09 dorin0ele -enerice la oameni. Su +sp#!& !2i%i!+ feromonii naturali ai insectelor sunt forma0i+ de re*ul9+ dintr/un sin*ur compus chimic+ foarte rar din amestecuri de mai mul0i compu.i. >n acest ultim caz+ specificitatea feromonilor depinde de propor0ia di-er.ilor compu.i lua0i ,n amestec. Cel mai simplu feromon se&ual la insecte este acidul valerianic+ produs de femelele -iermelui sfredelitor al sfeclei de zah9r+ $imonius californicus. Prin!ip+)ii ,#r$%$ni s#6u+)i +i ins#!&#)$r sun& pr#.#n&+&i Bn ur%5&$ru) &+ #): D#n S&ru!&ur+ Sp#!i+ S#6 pr$"u!5&$ +r# Limonius californicus

u%ir#

5cid -alerianic CH /CCH D /COOH

A!i" &r+ns/E/ O !#&$/*/ CH /C/CH D /CHFCH/COOH "#!#n$i! 5cetat cis/7/ dodecenilic 5cetatcis/ / dodecenilic 5cetatcis/11/ tetradecenilic CH /CCH D /CHFCH/CCH D /O/CO/CH

5pis mellifera

Cabba*e looper

CH /CCH D /CHFCH/CCH D /O/CO/CH

Erapholitha molesta 5rchips semiferanus

CH /CH /CHFCH/CCH D /O/CO/CH

18

5cetat he&adecanilic

CH /CCH D /O/CO/CH

5cetatcis/11/ octadecenilic

CH /CCH D /CHFCH/CCH D /O/CO/CH

L=corea ceres

Ma3oritatea feromonilor sunt esteri+ acizi+ alcooli sau cetone+ cu caten9 carbonic9 lun*9+ format9 din C/C+cu duble le*9turi+ fapt ce u.ureaz9 izomerizarea acestora. Conforma0ia molecular9 a feromonilor are un rol important ,n acti-itatea lor biolo*ic9. La orice insect9+ structura conforma0ional9 a feromonului principal are o mare specificitate. 'neori+ schimb9ri minore ,n structura molecular9 a feromonilor anihileaz9 acti-itatea acestora. 'neori i#omerii cis i trans ai acelora.i compu.i se comport9 diferit sub aspectul acti-it90ii feromonale. -acidul trans-)-ceto-2-decenoic sau substan0a re*inei albinelor+ care atra*e tr:ntorii ?masculiiA s9 se ,mperecheze cu re*ina.

*cidul )-hidroxi-decenoic are rol ,nsemnat ,n stabilizarea roiurilor de albine lucr9toare. J parte din feromoni+ cum sunt frontalina .i exo+revicomina+ au o structur9 ciclic9. ;i ,nplinesc copula0ia la *:ndacii din *enurile ,revicomis .i (ps.

19

 'nii deri-a0i ai ciclohe&anului sunt feromonii *9r*9ri0ei capsulei de bumbac+ *nthonomus grandis. 1:n9 ,n prezent s/au identificat pu0ini feromoni cu structur aromatic. Se pare fenolul ,ndepline.te rolul de feromon pentru lar-ele unor *:ndaci de iarb9. $enolul se poate forma ,n corpul lar-elor din tirozina e&istent9 ,n hrana acestora. La molia $eucania impuris+ rolul de feromon este ,ndeplinit de aldehida +en#oica+ iar la fluturii din *enul Danaus, de unii alcaloizi. $iecare lar-9 a femelei de 'r&gia pseudotsugata ?omida p9roas9 a braduluiA+ con0ine apro&imati- 4" n* de feromoni ,n ca-itatea abdominal9. 5u fost necesare #""" de lar-e pentru a putea izola .i identifica hormonul lor se&ual. 71"8

*'4'*'U&i)i.+ri)# ,#r$%$ni)$r s#6u+)i +i ins#!&#)$r

$eromonii se&uali ai insectelor sunt tot mai mult utilizati in a*ricultura+ ca substante biolo*ic acti-e+ eficiente pentru combaterea biolo*ica a insectelor daunatoare+ mai ales ca combaterea chimica a insectelor daunatoare s/a do-edit ca are efecte secundare nedorite6 poluarea mediului+ dezechilibrarea biocenozelor datorita lipsei de specificitate a unor compusi fitofarmaceutici+ inclusi- a numeroase insecticide. $eromonii sunt preferati insecticidelor in combaterea daunatorilor deoarece+ a-and o mare specificitate si fiind produsi in cantitati mici+ nu au+ practic+ efecte poluante. $eromonii se&uali ai insectelor sunt utilizati in a*ricultura atat pentru aprecierea si supra-e*herea populatiei de daunatori+ in -ederea imbunatatirii pro*nozei in aplicarea
20

tratamentelor chimice+ cat si in combaterea directa a acestora prin impiedicarea imperecherii se&elor+ fapt ce -a determina reducerea treptata a urmasilor si+ in final+ disparitia daunatorilor.7(8

21

Bi )i$3r+,i#

1. B. Sarpe ,!ontri+utii stiintifice in domeniul er+icidelor in conditiile -./.-omania + )ucuresti+ Uolumele I+ II si III ?1(#1 / 1(72A 2. Mihai )erca + anagementul integrat al +uruienilor,;d. Ceres+%omania+ 2""4. 3. Stephen ". DuDe+ 'vervie0 of %er+icide echanisms of *ction, 1nvironmental %ealth 2erspectives++Uol. 7+ pp. 2#3/271+ 1((". 4. Director proiect 6 prof.dr.in*.5L;V5 ;rsilia W Membri6 prof.dr.in*. L5X'%;5B' 5urel + Conf.dr.in*.S'M5L5B %enata + Dr.in*.B;E%;5 Monica W Dinamica er+icidului 3lifosat i a meta+olitului sau * 2* n apa, sol,plante i ( 2*! asupa mediului,2""7. !. Yen3i Mori+ 2heromones: s&nthesis and +ioactivit&, Department of Chemistr=, /cience 4niversit& of To"&o, 5agura#a"a 6-7, /hin8u"u-"u, To"&o 692, :apan 9. ;*', *griculture to0ards 2"1"+ in6 C (3K(4 Document of 27th Session of the $5J Conference+ %ome+ 1((3. 7. /tandard methods for examination of 0ater and 0aste0ater 2"th ed.W 5merican 1ublic @ealth 5ssociationW <ashin*ton+1(( W pp #K !/#K(" . M. )erca+ L.Ehinea+ I.Ul9du0u+ 1fecte re#iduale ale er+icidelor, ;ditura 5cademiei %S% )ucure.ti+ 1( 7. (.Sa-el Ifrim + /u+stante +iologic-active - <itamine. 1n#ime. %ormoni. %ormoni tisulari. ;eromoni. ;itohormoni,;d. 2ehnica+ 1((7. 1". 2ristram D. <=att +2heromons and animal ,ehaveour,2""2. 11. Du*las ). Yell+5lan Erafen+2heromons, social +ehavior and the functions secondar# meta+olism + 1((! 12. Christian Jlsson + ale-produced sex pheromone in Tri+olium confusum:,ehaviour and investigation of pheromone production locations+ 27 Ranuar= 2""!

22