TERAPIA IERTARII I In urma cu doua decenii, un psiholog hawaiian surprindea lumea stiintifica cu ceea ce am putea numi, pe buna dreptate,

, un miracol. Spitalul de Stat din Hawaii se confrunta in acel moment cu probleme deosebit de gra e in sectia bolna ilor psihici care comisesera crime abominabile. !iolenta acestora era atat de mare incat, desi purtau catuse la maini si la picioare, personalul medical se simtea serios amenintat de acestia, iar cei mai multi psihologi clinicieni obisnuiau sa"si dea demisia dupa apro#imati o luna de lucru cu acest gen de pacienti. In ciuda a ertismentelor colegilor bine intentionati, care incercau sa"l con inga sa nu lucre$e intr"un astfel de loc, fiindca asta echi ala cu o sinucidere in plan profesional, dr. Halea%ala &ew &en a acceptat totusi postul. Si atunci au inceput sa apara miracole. 'upa numai cate a luni, s"a do edit ca in ca$ul multora dintre acesti pacienti nu mai era ne oie de catuse. 'o$ele medicatiei au sca$ut simtitor la ma(oritatea pacientilor si chiar s"au sistat in ca$ul unora. 'upa patru ani, pa ilionul a trebuit sa fie inchis din lipsa de.. pacienti iolenti. Partea cea mai interesanta este ca in acesti patru ani dr. &en nu a orbit cu nici unul dintre temutii sai pacienti. )ai mult, nici macar nu i"a a$ut* +erintele sale la ocuparea postului de psiholog clinician au fost de a i se oferi un birou si acces la dosarele criminalilor spitali$ati. Tot ce a trebuit sa fac a fost sa lucrez asupra propriei mele persoane , a declarat ulterior dr. &en. Daca vrei sa vindeci pe cineva, inclusiv pe un criminal bolnav psihic, o poti face vindecandu-te pe tine." In pre$ent trecut de ,- de ani, dr. &en a a(utat cu succes de"a lungul carierei sale, folosind aceasta metoda pe mii de persoane, lucrand inclusi cu grupuri din cadrul unor organi$atii internationale prestigioase, precum ./ES+0 si /atiunile .nite. 'r. &en detine un doctorat in psihologie obtinut la .ni ersitatea din Iowa, Statele .nite, dar el atribuie remarcabilul sau succes ca psiholog clinician, practicilor de indecare traditionale in atate de la )orrnah /alama%u Simeona, o femeie %ahuna. +ine sunt %ahuna1 In hawaiiana, huna se traduce prin secret, iar %ahuna prin pastrator al secretului, expert, magistru. 'aca reti, %ahuna repre$inta echi alentul mesterului in sistemul de bresle medie al. 0rice meserie, arta sau mestesug a ea proprii sai %ahuna. Termenul a de enit insa cunoscut ca echi alent al samanului, raciului, preotului. &egendele abunda in descrierea puterilor acestor %ahuna, capabili sa reali$e$e indecari miraculoase, sa influente$e remea, sa mearga pe carbuni incinsi, sa"si atraga prosperitatea etc. )orrnah /alama%u Simeona s"a numarat printre ultimii %ahuna

eritabili dinHawaii, fiind numita oficial in 2345 de catre autoritati drept o comoara vie a Hawaii-ului 6li ing treasure of Hawaii7. Ea a infiintat Foundation of , o organi$atie nonprofit, menita sa raspandeasca filo$ofia si practicile psihologice ale echilor %ahuna, inainte ca acestea sa se piarda. )etoda traditionala in atata de dr. &en de la )orrnah Simeona si aplicata cu succes la Spitalul de Stat din Hawaii si nu numai, poarta denumirea de ho!oponopono, care s"ar putea traduce prin a indrepta lucrurile, a corecta o eroare. )etoda este e#traordinar de simpla, atat de simpla incat mintea noastra, fascinata de comple# si maestra in a complica masi si inutil lucrurile, are impulsul de a o respinge imediat. Pe de alta parte, in ciuda simplitatii ei, metoda are la ba$a principiile huna, care sunt destul de greu de acceptat de noi, cei crescuti in spiritul respectului pentru rational si stiintific. &umea este o reflectare a gandurilor noastre. Asemeni lui 8uddha, echii %ahuna considerau ca noi cream lumea prin gandurile noastre. Tot ceea ce suntem, tot ceea ce se intampla in iata noastra repre$inta o consecinta a gandurilor noastre. In cu intele lui )orrnah Simeona, lumea este o reflectare a ceea ce se intampla in interiorul nostru. 'aca ne confruntam cu o problema, trebuie sa cautam cau$a in noi insine, nu in factorii e#teriori. 9 'aca o persoana ne agresea$a, este util sa ne amintim ca ceilalti sunt o oglinda pentru noi si ca agresi itatea respecti ei persoane nu este decat proiectia in e#terior a propriei noastre agresi itati refulate. 9 'aca seful ne spune ca nu suntem suficient de buni pentru postul pe care il ocupam, atunci orbele lui nu sunt decat o reflectare a ceea ce noi insine gandim in sinea noastra despre noi. 9 'aca ne imbolna im, este bine de stiut ca, pentru %ahuna, trupul este o casa pentru ganduri: cau$a imbolna irii re$ida in negati itatea unui gand, intr"o eroare de (udecata. "u-i nimic in neregula cu erorile de #udecata, declara cu umor dr. &en. Te pot omori, asta-i tot. In i$iunea unui %ahuna, mintea este asemeni unei gradini, iar gandurile asemeni unor seminte. Ele incoltesc si dau roade. Trebuie sa a em gri(a ce ganduri plantam in mintea noastra, caci, ine itabil, om culege ceea ce am semanat. !estea buna este ca orice stres, de$echilibru sau boala pot fi corectate, lucrand asupra ta. /u este ne oie sa cauti raspunsuri sau a(utor in

afara ta. Si nimeni nu iti poate oferi informatii mai rele ante decat cele pe care le poti obtine singur, cautand in tine insuti, sustine )orrnah Simeona. Pentru %ahuna, circumstantele e#terioare sunt un barometru al ni elului nostru de constiinta. Starea de sanatate sau de boala, prosperitatea sau pauperitatea, succesul sau esecul nostru ori al celor din (urul nostru reflecta ni elul de constiinta la care am a(uns. 'aca ni elul nostru de constiinta se modifica, circumstantele e#terioare se schimba rapid, iar ni elul de constiinta poate creste semnificati , daca ne asumam responsabilitatea pentru tot ce se intampla in iata noastra, pentru tot ce se intampla in (urul nostru. !indecarea ori schimbarea incepe cu asumarea responsabilitatii. +e inseamna sa ne asumam 2--; responsabilitatea pentru absolut tot ce se intampla in iata noastra1 nseamna sa accepti faptul ca tu insuti $ si nimeni altcineva $ esti creatorul a tot ceea ce experimentezi, al tuturor evenimentelor pe care le traiesti, afirma dr. &en, constient ca declaratia sa poate fi socanta sau chiar re oltatoare pentru ma(oritatea oamenilor. 0 idee foarte greu de digerat, intr"o societate in care ne"am obisnuit sa ne gasim scu$e la tot pasul, sa dam ina pe altii pentru ce nu merge in iata noastra, sa culti am asiduu o mentalitate de ictima. )ai mult, aceasta idee este greu de acceptat si de catre persoanele considerate supraresponsabile. +aci una este sa iti asumi responsabilitatea propriilor actiuni si alta este sa iti asumi responsabilitatea pentru actele iolente ale unor oameni cu care nu ai a ut nimic de"a face si cu care singura legatura pe care o ai este ca locuiti impreuna in acelasi oras . %ulti psihologi ar spune ca o astfel de gandire nu face decat sa ne culpabilizeze in mod excesiv. TERAPIA IERTARII II ... Accesul la miracol si, implicit, la supraconstient nu este posibil decat atunci cand reincepem sa pri im lumea prin ochii unui copil. E orba despre redescoperirea inocentei, nu despre culti area infantilitatii. Problema adultilor este ca si"au pierdut inocenta, dar si"au accentuat infantilitatea, prin e itarea sistematica a asumarii responsabilitatii. <ahuna afirma ca, reinstaurand inocenta starea in care nu (udecam, nu punem etichete, nu suntem obsedati de castigul personal iata noastra se poate schimba radical. "u va faceti probleme. ntreaga lume este creatia ta si acest lucru trebuie luat ad litteram, afirma dr. &en. Actele iolente

ale acelor criminali bolna i psihic din Spitalul de Stat din Hawaii erau responsabilitatea lui, doar pentru faptul ca acestia aparusera in iata sa. &roblemele lor erau creatia sa si, de aceea, tot ce a trebuit sa faca pentru a-i vindeca a fost sa lucreze asupra lui insusi, sa stearga el insusi gandurile care le-au generat. 'xagerare dusa la extrem, am putea spune, chiar daca descoperirile recente din fizica cuantica par a conduce la aceleasi concluzii. (sta inseamna ca daca copiii nostri au o problema de sanatate, ceva din noi a produs acea problema) daca partenerul de afaceri ne trage pe sfoara, noi am facut ca acel lucru sa se petreaca) daca sotul ori sotia ne inseala, noi am atras asta. Pare absurd. Totusi, e enimentele din iata noastra actuali$ea$a amintiri, tipare de actiune trecute si reactii ciudate. &a urma urmei, toti am e#perimentat reactii care ne"au surprins si pe noi, si pe cei care ne cunosteau foarte bine reactii in care parca nu eram noi insine, nu"i asa1 'aca te confrunti cu o problema, o situatie limita, un neca$, o suferinta, intrebarea pe care trebuie sa ti"o pui automat este: ce anume din ceea ce se intampla in mine a generat sau a atras aceasta problema1 Apoi trebuie sa stergi gandurile care au produs respecti a problema. 'ar cum putem sti care ganduri au creat"o1 "u va faceti probleme, spune dr. &en. * parte din voi stie. Trebuie doar sa-i dati permisiunea sa o faca."+and (udec o persoana, acea persoana de ine un =pri$onier al gandurilor mele=. +ream lumea prin gandurile noastre, iar pentru %ahuna aceasta nu este o metafora. Este o realitate. In i$iunea lor care este comuna cu cea a tuturor religiilor 'umne$eu a creat fiinte perfecte, dar noi nu mai putem sa edem acest lucru, fiindca intre ceea ce e#ista in realitate si ceea ce edem se interpune gandul. /oi nu mai edem ce e#ista in realitate, noi nu ne edem decat propriile ganduri. +umea este ceea ce credem ca este, afirma Serge <ahili <ing, doctor in psihologie si o autoritate internationala in materie de huna. Psihologia moderna tinde sa a(unga la aceleasi conclu$ii, de reme ce afirma ca oamenii nu reactionea$a la e enimentele in sine, ci la propria lor perceptie asupra e enimentelor. )ai mult, studiile arata ca oamenii tind sa se conforme$e perceptiilor altor oameni. Altfel spus, daca spunem in mod repetat unui copil ca este rau, el a a(unge sa se comporte ca atare. 'aca unui anga(at i se lauda in mod repetat performantele, chiar daca acestea nu sunt tocmai gro$a e, el a a(unge sa lucre$e din ce in ce mai bine.

In limba(ul unui %ahuna, acest fenomen se e#prima in felul urmator: daca eu gandesc intr"un anumit fel despre o persoana, acea persoana de ine un prizonier al gandurilor mele. Asta inseamna ca el tinde sa se conforme$e perceptiei mele si, mai de reme sau mai tar$iu, se a comporta in asa fel incat sa"mi confirme perceptia despre el. Prin urmare, actele unei persoane sunt o consecinta a ceea ce gandesc despre ea si trebuie sa"mi asum responsabilitatea pentru acest lucru. 'e aceea, a nu (udeca este singura atitudine corecta i$a i de o alta persoana. 'aca este ce a de corectat, spun %ahuna, atunci acest ce a repre$inta erorile noastre de gandire. Asa stand lucrurile, atunci poate ca nu ar trebui sa ne mire foarte mult ca dr. &en si"a indecat pacientii, lucrand doar asupra lui insusi. +e a facut e#act doctorul &en pentru a"si indeca pacientii1 (m repetat incontinuu, mi pare rau. Te rog, iarta-ma , a declarat senin dr. &en. (sta-i tot. 'e"a dreptul socant* 8anuiesc ca doctorului &en ii place sa soche$e, sa surpinda printr"o lo itura puternica si neasteptata, rutina noastra mentala. El spune ca oamenii, in special esticii, gandesc prea mult. )ai e#act, sunt prinsi in rutina unor programe care rulea$a inconstient. +ontrar a ceea ce gandim noi, el sustine cu tarie ca intelectul nu poate re$ol a problemele. +red ca Einstein ar fi fost de acord cu el, din moment ce a declarat ca =o problema nu poate fi re$ol ata la ni elul de gandire care a generat"o=. CERE-TI IERTARE 'e aceea, nu trebuie decat sa constienti$e$i problema pe care o resimti la ni el fi$ic, emotional, mental etc., apoi sa incepi sa iti purifici gandirea care a atras"o, printr"un proces de cainta si iertare . Te rog, iartama ca te-am facut prizonierul gandurilor mele si fiindca, prin negativismul gandurilor mele, ti-am influentat in mod distructiv comportamentul . Asa este in crestinism: ruga trebuie precedata de cainta si de cererea iertarii. Asta este ceea ce poate face constientul: sa se caiasca si sa ceara iertare. Restul este treaba supraconstientului, el este armoni$atorul, indecatorul. Suntem pri$onierii propriei minti si nu putem e ada folosindu" ne tocmai de minte temnicerul insusi. Cum te poti ajuta in viata de zi cu zi? Acest proces poate fi folosit in cele mai di erse situatii: cand suntem bolna i, cand cine a apropiat este bolna , cand ne confruntam cu probleme profesionale, financiare, sentimentale etc.

'aca problema tine de sanatate, atunci putem spune corpului: mi pare rau ca ti-am facut rau prin gandurile mele negative. Te rog, iarta-ma. Si repetam acest lucru cu sinceritate, pana problema dispare. 'aca copilul are probleme la scoala, putem repeta mental: mi pare rau ca ti-am creat aceste probleme prin gandurile mele. Te rog, iarta-ma. Este esential ca trairea sa fie autentica, iar cererea de iertare sa fie pe deplin sincera. +onsecinta imediata este un sentiment de iubire, iar dr. &en si )orrnah Simeona declara ca acesta este un semnal ca indecarea a inceput. Probabil ca la o prima citire ei respinge aceste lucruri, pe moti ul ca sunt prostii, po esti de adormit copiii. 'ar %ahuna afirma ca supraconstientul este recepti tocmai la limba(ul de copil, ignorand formularile sa ante. Interesant este ca psihanali$a a a(uns la o conclu$ie asemanatoare: interpretarile pretentioase, destepte, intelectuali$ate nu a(ung la pacienti. Accesul la miracol, si implicit, la supraconstient nu este posibil, decat atunci cand reincepem sa pri im lumea prin ochii unui copil. E orba despre redescoperirea inocentei, nu despre culti area infantilitatii. Problema adultilor este ca si"au pierdut inocenta, dar si"au accentuat infantilitatea prin e itarea sistematica a asumarii responsabilitatii. <ahuna afirma ca, reinstaurand inocenta starea in care nu (udecam, nu punem etichete, nu suntem obsedati de castigul personal iata noastra se poate schimba radical: renuntam la a ne complica iata inutil si ne redobandim bucuria de a trai, de enim mai creati i, ne adaptam mai suplu si mai eficient schimbarilor> iar calitatea relatiilor noastre se imbunatateste semnificati . IN LOC DE CONCLUZIE .n medic din Statele .nite ale Americii, dr. Ira 8?oc%, a lucrat foarte mult cu bolna i in fa$a terminala si a descris e#perientele si conclu$iile sale in doua carti de enite best"seller" uri. .na dintre ele se numeste The Four Things that %atter %ost 6+ele ce patru lucruri, care contea$a cel mai mult7 si se refera la cele mai frec ente declaratii pe care bolna ii le fac celor apropiati pe patul de moarte. Acestea sunt: IARTA")A TE IERT ).&T.)ES+

TE I.8ES+ 'r. Ira 8?loc% considera ca nu trebuie sa a(ungem pe patul de moarte, pentru a folosi aceste declaratii care, in opinia sa, au un potential imens in a ne indeca relatiile si in a ne transforma profund iata. MEDITATIE HOOPONOPONO De cateva ori: Inspirati, retineti aerul; Expirati, retineti aerul. Draga Tata, Preaiubit reator, in care i!i a"lu o#i$na si salasul, si in care "iinta !ea exista, Iti !ultu!esc pentru ca !i%ai o"erit o noua &i in care sa pot invata caile Tale, in care sa%ti pot slu'i Tie si reatiei Tale. I!i pare rau ca te%a! uitat si ca a! uitat cine sunt eu, cu a#evarat, si care este scopul !eu real. Prea%!arite Doa!ne, te rog, iarta%!a. Te iubesc si iti !ultu!esc pentru iubirea ta necon#itionata, Tie, care i!i rea!intesti ca sunt creat #upa c$ipul si ase!anarea Ta, o !agni"ica "iinta spirituala, o splen#i#a "iinta #e lu!ina. (i c$iar si asa, eu Te%a! uitat si !i%a! uitat !enirea, #e atatea ori inainte. Eu, in !o# pro"un# si total, !a accept si !a iert pe !ine (i pe oricine altcineva care ar putea "i i!plicat (i #eci# sa "iu !ai atent in viitor. (ine al !eu cel !ai Inalt, tu esti conexiunea !ea cu Divinitatea,

Tu esti sursa intregii inspiratii, tu esti partea #in !ine care salasluieste alaturi #e reator. Tu esti !esagerul care i!i a#uce gan#urile #e iubire ale lui Du!ne&eu, co!pasiunea si intelegerea. Tu esti calau&a !ea interioara care asculta rugaciunile !ele si le inalta in #i!ensiunile ceresti. I!i pare rau #aca, #e%a lungul ti!pului, #ragul !eu (ine (uperior, "elul in care !%a! purtat a pus obstacole in calea ta. Te rog, iarta%!a. Te iubesc si iti !ultu!esc pentru tot ceea ce "aci pentru ca eu sa pot experi!enta o viata plina #e abun#enta, iubire si sanatate. (i c$iar si asa, co!porta!entul !eu si gan#urile !ele nu sunt intot#eauna in concor#anta cu planul tau. Dragul !eu (ine (uperior, cu pro"un&i!e si in totalitate, !a iubesc, !a accept si !a iert, pe !ine si pe oricine altcineva care este i!plicat. Draga !ea Minte, Tu esti partea #in !ine care i!i #a posibilitatea sa co!unic cu lu!ea #in a"ara. Dragul !eu (ine (uperior, I!i pare rau ca a! acceptat gan#uri negative in constiinta !ea, "ara sa !a opun. Te rog, iarta%!a. Te iubesc si iti !ultu!esc. Acu!, #eci# sa "iu !ai atent, #rag (ine (uperior, la calitatea gan#urilor !ele, pentru a patrun#e in #i!ensiunea ta. Deci# acu! sa va# si sa spun bun venit gan#urilor #e iubire, cura', speranta, sarguinta, protectie si co!pasiune.

Iti !ultu!esc pentru ca puri"ici si anule&i toate gan#urile negative in#reptate asuprea !ea si a altora. (i c$iar si asa, a! per!is, uneori, ca gan#uri negative sa intre in !intea !ea. Dragul !eu (ine (uperior, cu pro"un&i!e si in totalitate, !a iubesc, !a accept si !a iert, pe !ine si pe oricine altcineva care a contribuit la aceasta. Dragi a!intiri, )oi sunteti vocea negativa a ego%ului !eu, sursa tuturor #i"icultatilor pe care le experi!ente& in viata !ea. I!i pare rau ca sunteti, inca, acolo. (tiu ca eu nu pot sa va "ac sa taceti, sau sa va scot a"ara. Pentru ca, #aca as "i putut, as "i "acut acest lucru #e'a, cu #raga ini!a. Dar, c$iar si asa, voi sunteti inca acolo, a#ucan# su"erinta in viata !ea. Dragul !eu (ine (uperior, cu pro"un&i!e si in totalitate, !a iubesc, !a accept si !a iert, pe !ine si pe oricine altcineva care a "ost i!plicat. Eu sunt o !agni"ica "iinta spirituala, o splen#i#a "iinta #e lu!ina si stiu ca ii pot cere reatorului !eu sa va puri"ice si sa va elibere&e #in constiinta !ea. Acu!, i!i asu! intreaga responsabilitate, #rag (ine (uperior, pentru existenta voastra, #ragi a!intiri, oricu! ati "i voi si #e oriun#e ati "i venit.

(tiu ca "elul in care !a co!port, toate reactiile si gan#urile inaintasilor !ei sunt responsabile pentru "aptul ca voi va a"lati acolo, #ragi a!intiri. Eu va iubesc si va !ultu!esc pentru ca !i%ati o"erit oportunitatea #e a prelua controlul si #e a reali&a uni"icarea !intii !ele. Iar acu!, te rog, #rag (ine (uperior, sa lasi sa plece, sa elibere&i a!intirile. Misiunea ta a "ost in#eplinita si nu !ai este necesara. *asa%le sa plece, eliberea&a%le. Iar acu!, il rog pe Tatal !eu eresc, ca tu, #rag (ine (uperior, sa puri"ici toate aceste a!intiri si sa anule&i toate e"ectele negative, in ti!p si spatiu. (i c$iar si asa, stiu ca sunt responsabil pentru a!intirile !ele. u pro"un&i!e si in totalitate, !a iubesc, !a accept si !a iert, pe !ine si pe oricine altcineva care a contribuit la aceasta. De cateva ori: Inspirati, retineti aerul; Expirati, retineti aerul.

INTRODUCERE Preotii vindecatori (Kahuna) din Hawaii au descoperit ca vinovatia este cauza numarul unu a aparitiei bolii in corpurile mental, emotional si fizic. Ei au creat un ritual de vindecare, menit sa puna lucrurile in ordine.
In principiu, in Ha+aii nu existau boli !entale sau "i&ice inainte #e a"luxul #e vestici in insula. Asta&i, puternicele te$nici #e vin#ecare, cu! este

Hooponopono si intreaga cunoastere pe care o cuprin#e, ies acu! la lu!ina, "iin# pre#ate ca Huna, sau (ecretele.

Hooponopono este continuitatea relatiilor. Este extrem de eficient in cazul traumelor sufletesti si al eliberarii de sentimentelor de vinovatie. Te mai prapadesti de dorul cuiva, chiar dupa trecerea anilor Este foarte !reu sa treci peste iubirea ta pentru o persoana care ti"a frant inima, sau peste moartea cuiva dra! Hooponopono pune capat acestor stari si te a#uta sa mer!i mai departe, sa depasesti perioada de suferinta. $urerea este naturala si, spun unii, chiar necesara. %nvinuirea de sine, razbunarea sau depresia & nu sunt. 'i, in mod cert, furia si vinovatia nu fac decat sa va raneasca pe voi si pe cei din #urul vostru.
Eu a! invatat Huna #e la Ta# ,a!es, care a locuit si a stu#iat in Ha+aii, cu -a$una Davi# .ra/ si cu alti -a$una, ti!p #e 01 #e ani, pana can# a! "ost consi#erat apt sa ter!in stu#iile si sa pre#au. A! citit, #e ase!enea, enor! #e !ult si a! inclus tot ceea ce a! invatat in cursurile !ele si, #e buna sea!a, in viata !ea. I!i cer iertare pentru orice gan#uri sau cuvinte care nu re"lecta a#evaratele invataturi si practici ale -a$una. e este Huna2

Huna este sistemul de cunoastere care cuprinde stravechile arte hawaiiene de vindecare, principiile spiritualitatii si codul vietii corecte. Huna este echivalentul stravechilor invataturi ale multor alte popoare indi!ene. %n mod obisnuit, Huna era numita Ho(omana, sau crearea energiei, folosirea Fortei Vietii pentru vindecare si evolutie. Huna a fost considerata un sistem de cunoastere psiho-spirituala, ce este aplicata pentru vindecarea mintii, trupului si a sufletului si pentru conectarea cu spiritul. )n Kahuna este *el care detine +aiestria 'ecretelor tuturor lucrurilor (cam cum sunt cei cu !rad de $octor in diverse stiinte). %n mod obisnuit, ne !andim la Kahuna ca la un fel de preot sau vindecator spiritual, care cunoaste misterele celor trei minti ale fiintei umane, +intea 'ubconstienta, +intea *onstienta si 'inele cel mai %nalt " cu o constiinta elevata- practicantii Kahuna stiu cum sa foloseasca

eficient diferite tipuri de ener!ie pentru atin!erea echilibrului si a vindecarii. %ar ei stiau asta cu mii de ani inaintea lui .reud/ $e fapt, cea mai renumita carte despre Kahuna este cea a lui +axwell .reedom 0on!, Stiinta Secreta din Spatele Miracolelor.
Hooponopono Intelegerea !o#ului in care actionea&a cele trei !inti a #eter!inat, probabil, initierea ritualului Hooponopono, c$eia oricarei vin#ecari. Hooponopono insea!na, #e "apt, sa "aci lucrurile asa cu! trebuie, 'ust, corect 3 cu re"erire la lu!ea voastra incon'uratoare. Procesul #e vin#ecare Hooponopono i!plica iertare, ar!oni&are, bunavointa si eliberarea urii si a vinovatiei si eliberarea #e trecut. -a$una consi#era ca vinovatia generea&a cele !ai !ulte i!bolnaviri si "ace ca lucrurile sa !earga anapo#a in viata voastra. )estea buna este ca !a'oritatea vinovatiilor voastre nu este inte!eiata. In Ha+aii , se consi#era ca exista trei "eluri #e greseli si ca nu toate sunt pacate, #esi noi ave! ten#inta #e a le consi#era ca atare4

Prima este Hala: sa te abati de la cale, sa comiti erori, sa faci o !reseala sau sa eviti adevarul. .acand astfel, poti, in mod necu!etat, sa ranesti pe cineva, dar acesta nu este un pacat. $ra!ii mei, daca toate !reselile noastre ar fi pacate, am fi in iad, nu"i asa $ar, cui ii place sa isi recunoasca !reselile 1stfel, acestea sunt impinse #os, in adancul fiintei noastre si2sau rene!ate, si ne pot face sa simtim nenumarate vinovatii. 1l doilea tip de !reseala este Hewa: excesul si lacomia, care nu este pacat, desi este considerata mai rea decat Hala si, cel mai adesea, va raneste si pe voi, dar, intr"un anume fel, si pe ceilalti. Hewa include si situatiile in care, avand nevoie, luati de la altii mai multa ener!ie decat doresc ei sa va ofere. el #e%al treilea tip este singurul pacat a#evarat: Ino, ranirea intentionata a altei persoane si actiunile #es"asurate cu ura 5Notati ca sexul nu este consi#erat, in niciun "el, un pacat46.

Mai exista un alt "el #e vinovatie neinte!eiata; parasirea unei relatii, "aptul ca nu actione&i #in iubire, sau ca nu esti per"ect. Ne auto%'u#eca! cu aspri!e, si aceasta tri!ite un !esa' (ubconstientului nostru, ca nu sunte! su"icient #e buni si ca nu !erita! prea !ulte. De aceea, nu ne iubi! pe #eplin; iar 7pier#erea iubirii este asociata, in !o# "recvent, cu proble!e #e sanatate, i!bolnavire si #eclinul calitatii vietii8. Pacat si vinovatie Iertarea este necesara in toate ca&urile. Trebuie sa ii iertati pe ceilalti, #ar, este i!perativ, pentru sanatatea si starea voastra #e bine, sa va iertati pe voi insiva. Acesta este secretul vin#ecarii #epline. Poate sa !ai "ie nevoie #e altceva, #ar, cel !ai a#esea, ritualul iertarii, Hooponopono, are gri'a #e re&olvarea proble!elor.

Ino este, in mod cert, sin!urul tip de pacat care necesita iertare. $ar, cat de des va ocupati de Ino 3anditi"va la asta. +a aventurez sa !hicesc ca nu ati facut asa ceva de cand erati copii. 1sadar, cata vinovatie purtati in voi $e mult, cel mai faimos Huna din 4est scria,
9Practicantii -a$una stiau ceea ce psi$analistii au cercetat pana la #isperare. Este vorba #e "aptul ca, atunci can# un o! a 9pacatuit8, iar (inele in"erior 5Mintea subconstienta6 si (inele !i'lociu 5Mintea constienta6 sunt #e acor# ca el a pacatuit, (inele in"erior poate avea i#eea "ixa ca pacatul trebuie pe#epsit. In acest ca&, (inele in"erior setea&a co!an#a #e pe#eapsa, prin boala sau acci#ente8. I#eile "ixe #evin obsesii, iar vinovatia creea&a obsesii subtile, inselatoare, intrucat (inele in"erior nu are capacitatea #e a rationa. Daca Mintea constienta preia i#eea ca persoana respectiva pacatuieste si o

plantea&a in (ubconstient, si c$iar #aca !ai tar&iu se pro#uc sc$i!bari in Mintea constienta, (ubconstientul poate inca sa crea#a ca a "ost un pacat. Aceasta poate #a nastere bolii. Exa!inati%va cre#intele si observati #aca puteti inceta sa va !ai invinovatiti singuri. :olositi%va constiinta #rept calau&a si nu ca pe un gar#ian4 Daca aveti !ustrari #e constiinta, acestea poarta un !esa' con"or! caruia !ai aveti posibilitati #e evolutie. onsi#erati ca ati actionat in cel !ai bun !o# pe care il aveati atunci la in#e!ana, intr%un scop bun si #oar nu puteati ve#ea posibilitatea ca toata lu!ea sa castige. Pe parcursul actiunilor voastre, #aca intentia nu a "ost sa raniti pe cineva, era, probabil, cea !ai buna abor#are pentru toti cei i!plicati. u toate acestea, c$iar #aca sc$i!barea cre#intelor a#anc inra#acinate nu se reali&ea&a batan# #in pal!e, speranta exista: ritualul iertarii. Iertati%va pe voi insiva 5(inele vostru (uperior o "ace6 Actul #e a cere iertare si a repara ne#reptatile "ace parte #in cultura vestica si #in !a'oritatea religiilor. Il regasi! in atolicis! 5con"esiunea si penitenta6, la Alcoolicii anoni!i 5unul #intre cei ;0 pasi6 si in "a!ilia noastra 3 orice !a!a isi invata copiii sa ceara scu&e. ,u#ecatorii !ai intelepti 'oaca, uneori, un rol #e -a$una, prin stabilirea unor in#atoriri reparatorii, care nu nu!ai ca rasplatesc victi!a, #ar constituie un "el #e vin#ecare si pentru cel care a gresit. Daca nu va puteti convinge (ubconstientul ca nu ati pacatuit, trebuie, si puteti, sa cal!ati lucrurile prin cainta: ceran# iertare si "acan# un sacri"iciu 5probabil ca intelegerea gresita asupra sacri"iciului u!an in

Ha+aii vine #in aceasta practica6. an# spun sacri"iciu, !a re"er la a renunta la ceva, la ti!p si energie pentru a in#repta lucrurile "ata #e cineva pe care l%ati ranit. De alt"el, $a+aiienii sunt invatati #in copilarie sa ierte necon#itionat pe oricine si sa isi ceara scu&e. E!otiile repri!ate, cu! sunt vinovatia si "uria, creea&a toxine in corpul vostru. Practicantii -a$una spuneau ca voi nu vreti sa aveti #e a "ace cu ele, punan# vec$ile e!otii negative in saculeti negri, pe care ii ing$esuiti in corpul vostru 5!eta"i&ic sau eteric6. Ele bloc$ea&a caile neuronale si energetice, ast"el incat corpul nu se !ai poate auto%vin#eca, re&ultan# boala si #epresia.

%erarea de sine te poate vindeca. %ertarea altcuiva nu scuza actiunile acestuia si nici nu iti diminueaza puterea, ci te elibereaza. $e ce Pentru ca, de fapt, te ierti tot pe tine, tu esti ceilalti. 0a nivel spiritual, toti suntem )nul.
(i iata si vestea buna. Din punct #e ve#ere spiritual, Mintea (ubconstienta este cea care co!unica cu (inele tau (uperior, cu reatorul si cu <niversul. Mintea ta (ubconstienta 5(inele in"erior, cu! il nu!este *ong6 nu poate "ace niciun rau (piritului. In consecinta, tu nu poti pacatui "ata #e Du!ne&eu. Mintea ta (ubconstienta este prea !ica pentru a putea "ace asta. 9Ni!ic nu este pacat, atata vre!e cat nu raneste pe ni!eni8.